Comportamentul matern : o perspectiva antropologica si

neuro-psihica

Comportamentul e definit ca un mod de manifestare.

*1973 – Premiul Nobel

Contemporan , exista 2 scoli :

1) o scoala etologica , europeana

2) comportamentalismul american

Comportamentul matern e dirijat inspre un conspecific imatur , cu

scopul de a-i imbunatati sansele de supravietuire pana la maturitate . Poate
fi clasificat in :
- uniparental
- biparental
- aloparental => adoptie

Comportamentul matern poate fi divizat in :

- comportament epimelectic -> adica inspre progenitura

- comportament etepimelectic -> adica inspre adulti ( parinti )

Comportamentul parental poate fi observat intr-o mare varietate de

vertebrate si nevertebrate . Prezinta dezvoltare maxima la pasari si
mamifere . La pasari e biparental , deoarece femela nu are capacitatile
care sa o faca dominanta

Comportamentul matern uniparental prezinta ipostaza in care femela

are rol de ingrijitor si poate fi observat la aprox. 90 % dintre mamifere.
Acest comportament depinde de conditia progeniturii la nastere :

a) mamifere altriciale : cand nou-nascutul e imobil

b) mamifere precoce : cand nou-nascutul e mobil
c) intermediare

Mamiferele prezinta imbunatatiri evolutive comparativ cu celelalte

animale:

- lactatia ( gl. mamare )

- fertilizare interna => aparate care asigura acest lucru
- gestatia interna
- homeotermie
- creiere voluminoase ; capacitati sporite de invatare
- perioada lunga de dependenta fata de adulti
 De ce apare comportamentul matern ?

1) homeotermia conduce la o rata reproductiva mica , ceea ce implica un

sprijin parental intens
2) la mamifere apare recunoasterea selectiva materna ( mama isi
recunoaste progenitura . In caz contrar , progenitura va fi abandonata)
3) anizogamia = implicari parentale diferite intre femele si masculi . Asta
scade rata de reproducere a femeilor

Legea lui Trivers : „Indivizii de acelasi sex care investesc mai putin in
comportamentul parental vor fi in competitie pt. a-si asigura reproducerea”

4) grad scazut de dismorfism sexual

Caracteristici unice si neobisnuite ale oamenilor :

a) creier voluminos ( in raport cu dimensiunile corpului ) : componente

sociale complexe
- neocortexul e cu 35-60% mai mare decat pt. orice primata cu aceeasi
greutate si aceeasi marime a creierului
- emisfere bine dezvoltate
b) nivele crescute de investitie parentala
c) menopauza
d) ovulatie ascunsa
e) activitate sexuala non-reproductiva

Factori ce influenteaza comportamentul epimelectic ( cel

indreptat spre progenitura :

1) cel mai complex dintre toate e creierul matern

2) baza endocrina ( hormonii )
3) baza neurala (mPOA = aria preoptica mediala a hipotalamusului )

 inainte si dupa nastere , in creierul matern au loc modificari ce vor duce la

instituirea comportamentului matern .
 creierul matern este una din cele mai importante forte evolutive
la mamifere
 cel mai bun model pt. comportamentul matern si controlul lui a fost
prezentat de Pryce ( 1995 ) : „O femela primata va prezenta un
comportament matern maximal doar daca are un genotip care
determina o personalitate cu nivele scazute de anxietate , a format
in perioada juvenila un atasament sigur cu mama sa si a
experimentat in acea perioada rolul de mama , a fost expusa
 modificarilor hormonale specifice sarcinii ( travaliului si perioadei
post-partum ) si a suportat , in perioada sus mentionata , nivele
scazute de stres si a beneficiat de o retea sociala de suport.”

*Principala cauza a autismului la copii este esecul matern*

mPOA = aria mediana preoptica hipotalamica

- e o arie extrem de importanta in comportamentul matern

- aceasta zona prezinta receptori pt. estrogeni , si conexiuni extrem de
bune cu bulbii olfactivi
- experimentele desfasurate pe femele de sobolan virgine au demonstrat
ca acestea evita nou-nascutii datorita mirosului
- la sf. gestatiei , cand niv. de estrogen creste , exista posibilitatea
blocajului olfactiv . Astfel , aversiunea e depasita
- distrugerea experimentala a mPOA duce la respingerea noului nascut

 Experimentul lui Numan : dupa imperechere , femelelor de sobolan li se

face histerectomie , dupa care sunt injectate cu estradiol ( EB ) in diferite
zone. Cele injectate cu EB in mPOA prezinta cel mai rapid raspuns matern.

Hormonii cu rol in initierea comportamentului sunt steroizii : estrogen

si progesteron . EI determ,. sincroniz. a 3 evenimente

a) nasterea
b) lactatia
c) comportamentul matern
Dpdv fiziologic sunt fezabili

Elemente de morfologie antropologica

- este definit, dar nedemonstrat inca , trendul secular. ( adica la pop.

urbane exista un spor al taliei fata de antecesorii nascuti in mediul rural )

Pielea :
- grosime = 1,8 mm
- de-a lungul coloanei , pe fesa , pe fata plantara si palmara , pielea e mai
groasa . La fel si la sexul masculin .
- sunt studiate medical si antropologic 2 aspecte :
a) grosimea pliului cutanat
b) frecv. amprentelor

In pediatrie , starea de nutritie poate fi evaluata prin grosimea

tesutului cutanat
 la copil predomina grasimea bruna ( buna pt. termogeneza )

 dpdv al amprentelor sunt importante in antropologie si medicina legala

felul in care se dispun desenele papilare . Amprentele se pot clasifica in:
a) arcuri
b) lanturi
c) vartejuri

Nr. de arcuri este redus la mongoloizi , intermediari la negrizi ,

si crescut la europizi . La romani intalnim o frecv. intermediara

- tot dpdv. al amprentelor e important si pliul palmar transvers

( intalnit la copii cu Down )
 pigmentatia pielii si a parului e data de melanina . Are loc in tot
cursul vietii , cu faza max. la adulti , descrescand catre varsta
senila . Mediul joaca un rol important in intensit. pigmentatiei . De
asemenea rasa influenteaza pigmentatia , chiar si in conditiile unui mediu
geografic nefavorabila pigmentatiei ( pop. negritos din Indonezia ).
- rasele sunt impartite dupa pigmentatie in 3 rase mari :
1) alba
2) galbena
3) neagra
In realit. exista mult mai multe variatii de culoare . Intre europizi se
mai diferentiaza :
a) alb palid sau rozaliu – scandinavi , englezi
b) brun-deschis – spanioli + pop. mediteraneene

In cadrul rasei mongolide au fost diferentiate 3 nuante

principale :

a) galben-pal ( chinezi )
b) galben-masliniu
c) galben-brun ( malaiezi )

Printe negrizi se remarca :

a) cafeniu-rosiatic ( sudanezi )
b) brun-ciocolatiu ( australieni )
c) brun-inchis ( Congo + bazinul sup. al Nilului )

Un caracter care poate fi lesne obs. la nou-nascuti e pata

mongoloida ( prez. in reg. sacrata si fesiera a uneia sau mai multe
pete pigmentare ) . Se intalneste extrem de rar la europizi , si frecventa
la mongoloizi si pop. rroma
 primordiile piloase apar prima data la embrionul de 3 luni
( spranceana , frunte ) . Unii pot avea atat de mult par , incat parul sa fie
confundat cu probleme de inchidere a tubului neural
- nr. marginilor piloase variaza de la un individ la altul . Cele mai frecv. sunt
pe fata , sprancene , piept.
- mugurii pilosi se afla sub influenta unor stimuli hormonali , diferiti in
fct. de sex
Testosteronul stimuleaza pilozit. extracefalica
- pilozitatea pubiana e diferinta intre sexe . Tulburarile endocrinologice pot
fi urmarite si prin anomalii de pilorizate . Hirsutismul la femeie e
datorat unor tulburari hormonale specif. sindromului de ovare
polichistice ( cu chisturi mari ,observabile , spre deoseb. de ovarele
micropolichistice normale ) , in care este favoriz. calea metabolica catre
testosteron
- abundenta pilozitatii difera de la o rasa la alta. La mongoloizi e mai rara
decat la europizi sau negrizi . Au barba rara si parul pe corp putin
dezvoltat. La polul opus , o pilozitate puternica se intalneste la ainoux ,
iranieni si australieni
- parul neted si moale se intalneste la europizi . Parul lanos apare la
triburile de negri din Africa si Melanezia .
- calvitia este mai frecventa la europizi si negrizi

 procesul de crestere e controlat de factori neuroendocrini si de mediu ,

realiz. cu factori de accelerare care se opresc la europizi ( 25 ani
barbati / 18-20 femei ) .
- talia a crescut de la 156 cm ( Homo erectus ) , la 163 cm
( neanderthalieni )
la 180 cm ( Cro Magnon ) . Pop.romana are aprox. 166 cm
- pe harta antropologica a pop. actuale se gasesc inaltimi foarte variate .
Cei mai mici sunt pigmeii Congo ( 145 cm ) , in timp ce inaltimile cele
mai mari ( 180 cm ) apartin pop. Masai Mara
- in Europa , cele mai mari talii sunt intalnite la muntenegreni , in timp ce
talia cea mai redusa o au laponii
- inaltimea este determinata si endocrin ( hormoni de crestere )
- un rol hotarator in stabilirea taliei il are alimentatia . E dem. faptul ca in
timpul razboaielor , epidemii si foamete , talia scade
- talia e influentata si de rangul nasterii

 dpdv antropologic , craniul e segm. cel mai important al corpului .

Craniul actual e rezultat a multelor transformari suferite de-a lungul
filogenezei . Astfel fruntea fuginda si relieful sprancenos caracteristic
oamenilor fosili s-a indreptat si a devenit fruntea si relieful
sprancenos modern . A disparul torusul occipital
- numeroase cercetari de antropologie au urmarit variabilit. dimens.
craniului . Exista pop. cu craniul lung ( tungusii , ainoux ) si cu craniul
scurt ( ins. Andaman )
- actuala diversitate a lumii dpdv. al craniului e greu de lamurit . Craniul si
creierul prezinta la embrion un caracter special : dezv. creierului e
favoriz. si se face in defavoarea oaselor lungi , a grasimii
abdominale
- latimea craniului variaza mult de la o pop. la alta . Exista pop. cu cranii
late ( buriati – Siberia ) si cu cranii inguste ( indieni de pe valea
Indusului ) ; cu cranii inalte ( austrieci ) si cu cranii scurte
( bosimanii ) .

Majoritatea locuitorilor din Europa , cu exceptia celor din Pen.

Scandinav, Anglia si Pen. Iberica , apartin mediului areal brahicran
euroasiatic. Se pare ca procesul de brahicefalizare ( craniu scurt si
rotund ) este general , fiind un avantaj evolutiv

Brahicranii manageriaza mai usor mecanismul nasterii intr-un bazin

eutocic ( bun pt. nasteri naturale )

 exista si bazine distocice ( nu sunt bune pt. nasteri ) . Dintre acestea se

remarca bazinele antropoide ( mic in sens transversal , si alungit
antero-post. pe un plan oblic ; e cel mai problematic ) , bazinele
androide ( foarte lat transversal la femei si lat ant-post la barbati )
, bazinele platipeloide ( lat si ingust )

In istoria umana a Romaniei , de la o dolicocranie initiala , s-a ajuns

la brahicrania actuala . Se pare ca brahicrania ar fi rezultatul unei mari
migratii din S Pen. Balcanice .

!!! Forma craniului se transmite genetic !!! ( monozigotii au

forma craniului mult mai asemanatoare decat dizigotii )

Brahicefalia , se pare , se transmite autozomal dominant

In fct. de forma fetei , exista clasificari multiple :

- norma sup. a craniului poate avea forma

a) elipsoida ( bosele parietale sunt slab dezv, conturul occipit
rotunjit ; variante dolico sau brahicranii ) ,
b) pentagonoida ( frunte larga , bose parietale puternice si occipital
ingust ) ,
c) ovoida ( puternica rotunjire a celor 2 extrem. ) ,
d) romboida ( frunte ingusta si occipital lat ) ,
e) sferoida ( cranii scurte si late ) ,
f) brisoida ( ingustarea pronuntata a reg. temporale )

Forma fruntii:

- europizii au frunte dreapta cu relief supraorbital slab dezvoltat

- la turanieni , fruntea e dreapta si relieful mai putin dezvoltat
- negrizii au fruntea inclinata , cu relief mai puternic supraorbitar

Occipitalul
- occipitalul plat e prezent in Balcani (in special la albanezi) si Caucaz

Suturile craniene
- suturile deschise sub forma de fontanele sunt specif. per. neonatale
( 0-28 zile ) – permite o fereastra ecografica a encefalului

Deseori , craniile sunt asimetrice . Asimetria are ca si cauza

inchiderea prematura a suturilor . Daca portiunea sinostozata este
sagitala , apar cranii lungi si inguste . Daca sinostozarea e coronala ,
craniile sunt scurte , largi si inalte . Multe cranii sunt deformate artificial (
e un obicei vechi , mentionat de Hipocrate la populatiile din Caucaz ) . Unul
din obiceiurile aristocratilor huni era legarea capului dupa nastere . Si
unele populatii przinta diverse obiceiuri si ritualuei de modif. a craniului.
Exista un obicei de legare a craniului nou-nascutului de un fund plat de
leagan => comprimarea occipitalului, sau de legare cu 2 plansete ( una
frontala si una occipitala )

Masivul facial :
- in evolutie s-a ajuns de la masivitatea specifica Homo erectus si
Neanderthal la un masiv facial gracil
- diversit. pop. de pe glob inca prezinta variatii foarte mari in ceea ce
priveste marimea fetei . Cele mai mari fete le au eschimosii , iar la polul
opus sunt australienii .
- de asem si sit. mandibulei poate permite clasificari ( principala clasif.
este prognatia / retrognatia )

Orbitele si ochii :
- prezinta diferente foarte mari intre populatii
- mongoloizii au orbite mari si rotunde ( la ei se micsoreaza si
largimea deschiderii palpebrale ; prezinta o inclinare specifica )
- europizii , ca si multi negrizii , prezinta orbite mijlocii sau inalte

Nasul :
- prezinta o mare variabilitate in ceea ce priveste dimensiunile si forma
- sub raport antropologic , cel mai important criteriu de clasificiare il
constituie forma marginii inf. a aperturii piriforme ‘
- la pop. actuale , nasul e diferit la copii fata de adulti
- la copii e scurt , larg si cu radacina mare
- exista 3 variatii importante , bazate pe rap. dintre lungimea si largimea
nasului
 leptorinii – europenii
 camerinii – australieni si bosimani

Buzele :
- dupa forma pot fi convexe ( negrizi ) , concave , drepte si usor
retrase ( ultimele 2 la europeni )

Creier :
- greutatea oscileaza intre 1100-1700 g
- valori maxime la 17-20 ani
- la 70 de ani , creierul atinge o greutate comparabila cu cea a unui copil de
7 ani ( 1280 g )
- valoare facultatilor psihice nu e determinata de vol. masei cerebrale , ci
de densitatea si calitatea fibrelor nervoase
- in evolutia umana , s-a constatat o crestere a dimens. creierului ,
pornind de la australopitec ( 480 g )
- Homo erectus = 935 g
- Neanderthal = 1408 g
- Homo sapiens = 1500 g