Sunteți pe pagina 1din 5

Tema 4

Caracterizarea perioadei prenatale . Fenomene de prepsihism. Factori pozitivi si nocivi care pot actiona in perioada prenatala
Cercetatorii si-au pus intrebarea daca nu cumva in etapa prenatala incep sa se manifeste fenomene psihice. Minkovski, inca din 1938 intuieste un fel de prepsihism. In 1960 This a reluat ideea, dar cu sprijin pe interesante cercetari din perspectiva psihologica.

Dezvoltarea organica de-a lungul etapei prenatale Se considera ca organogeneza este cel mai important
aport al etapei prenatale, dar formarea componentelor organice se realizeaza treptat si intr-o anumita corelatie, de aceea, cercetatorii au subimpartit aceasta etapa in 3 intervale (subetape): I. embrionara primele 3 luni de evolutie . Incepe sa prezinte un proces extraordinar de inmultire a celulelor: in primele 10 zile volumul EMBRIONULUI creste de 8000 de ori, iar diametrul de aproximativ 20 de ori. Se formeaza astfel foitele embrionare din care se vor dezvolta toate componentele organice: din foita externa, ectodermul, se formeaza pielea, parul, unghiile, unele glande, organele senzoriale, sistemul nervos. Ritmul de multiplicare a celulei nervoase este de 20000 neuroni pe minut, pt ca incepand cu luna a 3-a sa ajunga la 300.000 neuroni pe minut. Din foita mediana (mijlocie) mezodermul muschii, sistemul respirator,circulator si excretor . Din foita interna endodermul iau nastere organele interne plamanii, ficatul, glanda tiroida, glandele salivare . Acest embrion este hranit in primele 3 saptamani din rezervele sacului vitelin faza histotrofa. Dupa aceea se formeaza componentele organice: sistemul nervos, circulator , sistemul osos incep sa apara puncte de osificare mai in toate zonele( vertebre, coaste, membre inferioare, superioare, craniu, maxilar ). Membrele sunt mici. Incepand cu 2 luni embrionul trece prin cateva faze care il fac sa semene cu alte specii animale: - trece printr-o faza piscicola: are un fel de branhii si chiar coada; - apoi, o faza in care se aseamana cu batracienii: intre membre apar membrane inotatoare - apoi, caracteristici asemanatoare cu reptilele: nu are termoreglare - apoi ajunge mamifer - la 3 luni alura generala e a corpului uman II.

etapa fetala precoce ( dezvoltarea fetusului intre luna a 4-a si luna a 6-a

Se intregesc structuri organice, sistemul muscular prezent in tot corpul, se extinde tesutul adipos pielea devine neteda, apropiata de cea care va fi la nastere. In luna a 3a (la baieti), a4a (la fete) se formeaza organele sexuale. Daca copilul s-ar naste la sfarsitul acestei etape el poate supravietui, are toate componentele. Ajunge la final la o greutate de 1000-1200 g, si 38 cm. Se dezvolta motilitatea, miscarile se diferentiaza si se complica mult. Au loc chiar miscari ale pozitiei fatului. Continua dezvoltarea sitemului nervos . Incepe un proces foarte important : cel de mielenizare formare a tecii de mielina in jurul traiectelor nervoase reprezentand o conditie principala pentru ca influxul nervos sa circule foarte bine; in lipsa ei, influexul nervos se poate dispersa => nu se mai realizeaza principalele roluri de conducere si reglare. - se produc mielenizari la nivelul maduvei spinarii; se manifesta unele reflexe; se produc mielenizari si la nivelul nervilor cranieni: facial, oculomotor. - Se schiteaza santurile cerebrale (luna 5); in anumite zone ale scoartei se formeaza cele 6 straturi. - Se formeaza organele de simt

III. Etapa fetala tardiva ( ULTIMELE 3 LUNI ) consta in consolidarea organica, tesuturile devin mai consistente,
perfectionarea sistemelor organismului, creste in greutate, lungime; - mielinizarea altor traiecte foarte importante: la nivelul cerebelului, mezencefalului - tracte: spino-cerebelos, bulbo-talamic. - Structura cortexului / scoarta cerebral dispune de 6 straturi - Se perfectioneaza organele de simt/ Manifestarea inceputului vietii psihice. Dezvoltarea functiilor de baza in etapa prenatala In jurul a 2 luni se inregistreaza o agitatie motorie difuza;

pulsatii ale cordului la 2 luni jumate. La 3 luni miscari respiratorii. La 4 luni miscari mai ample, cuprind mai multe zone corporale, duc la schimbarea pozitiei fatului ( miscari pozitionale slabe ale gat, trunchi, spate, mainile) 5 luni miscari mult mai clare, se vor intensifica atat de mult incat vor putea fi vazute de cei din jur 6 luni o anumita activitate la nivelul coardelor vocale vibratie a acestora: tipete fetale.

Manifestari de prepsihism in perioada prenatala


- aceste fenomene incep sa se manifeste pe la 6-7 luni - s-au facut investigatii cu cea mai mare parte a organelor de simt - au fost receptionate stimulari vizuale s-a proiectat pe abdomenul mamei o lumina astfel incat sa nu se produca efecte termice: fatul face anumite miscari care se deosebesc de celelalte miscari). - Exista o fotosensibilitate a pielii ce permite receptionarea stimulilor vizuali; impulsurile s-au transmis atat mamei cat si fatului - Sensibilitatea gustativa injectarea unor substante amare; s-a constat ca se restrange lumenul cordonului ombilical ce transporta substanta la copil; s-au introdus substante dulci si lumenul a crescut. - Sensibilitatea tactila apasari usoare pe abdomenul matern => miscari caracteristice, deosebite de celelalte; s-au dezvoltat tehnici de pilotare a fatului pentru a-si schimba pozitia in apropierea nasterii. - Analizatorul auditiv s-au emis linii melodice simple, s-au inregistrat miscari caracteristice - Dupa nastere se dadea aceeasi llinie melodica erau aceleasi miscari. - 2 laturi de mame + copii: alaptarea de la sanul stang, respectiv de la cel drept: primii se linistesc mai repede si incep sa suga si sa se hraneasca mai repede. Sugarii din primul lot au receptionat bataile inimii mamei. - Exista sau nu vreo influenta in planul afectivitatii?: - 2 laturi de cercetare: mame carora le-a murit sotul cand erau insarcinate/ mame care si-au pierdut sotul dupa nasterea copilului - Primul lot: mult mai multa vreme agitati, reactivitate afectiva puternica - Al 2lea lot: cresteau mai bine. - Starile mamei (I lot) au produs modificari ale biochimismului sangvin ce au fost transmise prin intermediul cordonului ombilical. - Acte de invatare: cateva relatari ale parintilor care neavand controlul au alimentat doar ipoteze: fetita care pronunta cuvinte stranii, baietelul care a continuat linia melodica. ? - Exista un fel de constinta prenatala ce se explica prin actele de recunoastere ale stimulilor, constiinta presupune integrare Concluzii: S-au descoperit relatii fiziologice foarte importante intre copil si mama, care au atras atentia asupra necesitatii pregatirii mamei (legatura intre regimul alimentar si dezvoltarea copilului; schimbul de hormoni intre copil si mama; insusi actul nasterii declansat de hormoni produsi de copil; legatuiri si sincronizari comportamentale intre copil si mama (ritmurile somn-veghe), legatura probabila, posibila intre comportamentul verbal al mamei orientat catre copil, fata de o alta persoana (pare sa antreneze deja functii senzoriale de tipul auzului fonematic) Starile afective ale mamei si cele ale copilului inca nenascut, ce creaza dispozitii. Mama nu e doar un simplu purtator biologic; etapa prenatala nu e una de vid total pishologic. Se stabilesc deja relatii specifice intre mama si copil, se recomanda sa-i vorbeasca si sa se gandeasca frecvent la el.

Conditii pozitive(optime) ce favorizeaza dezvoltarea prenatala :


1. medicii pediatrii recomanda ca mama sa se pregateasca cu cel putin 6 luni inainte (regim alimentar, eliminarea substantelor nocive, asigurarea echilibrului afectiv, trebuie sa-si ia o mare responsabilitate) 2. alti medici considera perioada de 2 ani (ereditatea normala a celor 2 parinti) 3. starea de sanatate in momentul procreeri 4. asigurarea unui regim alimentar corespunzator pe toata durata sarcinii (alimente proaspete), relatie echilibrata legumefructe-lactate-carne. 5. echilibru bun odihna-activitate; subsolicitari/suprasolicitari 6. pastrarea sanatatii mamei, realizarea controlului medical periodic. 7. un climat familial pozitiv care sa fie dat de calitatea relatiilor intre soti, consensul, relatiile bune cu familia de baza, mama si sotul. 8. ajutor necesar pentru cresterea copilului dupa ce acesta se va naste 9. mama sa fie pregatita cu evenimentul nasterii si ce ar putea face pentru a atenua suferinta

Factori nocivi
- starea de sanatate din momentul procreerii - starea parintilor (ebrietate) din momentul procreerii - regim alimentar neindicat (cantitati reduse pentru ca mama nu vrea sa se ingrase) - consumul unor substante conservate, semipreparate pot genera toxiinfectii alimentare - alimente expirate - regim de viata al mamei, suprasolicitare, privarea de somn - climat familial tensionat - aparitia unor boli infectioase: rubeola; sistemul circulator, sistemul nervos, vazul, gripa virotica malformatii. Apar dificultati cognitive, predispozitii pentru imbolnavire - consumul de substante care pot fi nocive prin cantitatea sau calitatea lor: medicamentele. Vitamina A in cantitati mari (analizatorul auditiv, inima), determina hidrocefalii. Sulfamide, aspirine, diuretice in exces: erefcte organice, microcefalii, intarzieri mentale. Alcool nasteri premature, malformatii. - (sindromul fetal alcoolic copilul creste foarte lent; corpul poate sa ramana mic, retard mental. Dificultati la matematica - Efecte ale tutunului: extrauterine; greutate foarte mica la nastere; dificultati de concenttrare, invatare; riscurile pe termen scurt; fumatul reduce cantitatea de oxigen. - Heroina: dependenta de drog (administrare regresiva); dificultati respiratorii; tremuraturi, convulsii, hiperreactivitate; cresteri f mici. - Cocaina: avort spontan; greutate, cap mic; dificultati respiratorii; iritabilitate, slab control permanent; neirigarea suficienta a unor structuri - Tratamente hormonale: efecte asupra inimii, a circulatiei sangvine.

Factori nocivi
TUTUNUL Poate produce prematuritate, greutate sczut la natere, sngerri, naterea unui ft mort, anse de 50% mai mari de cancer infantil (la 10 igri pe zi sau mai mult), capacitate pulmonar redus a copilului, malformaii ale inimii sau altor organe, moarte infantil brusc (sudden indant death syndrome). Efecte ulterioare: cmp atenional anormal, hiperactivitate, probleme de nvare, probleme perceptual-motrice, ajustare social proast, IQ redus, disfuncii cerebrale DROGURILE Heroina i metadona trec prin placent. Consumul lor duce la simptome de addicie la copil: nelinite, tremurturi, iritabilitate, convulsii, febr, dificulti respiratorii. De asemenea duce la anse de dou ori mai mari de mortalitate infantil. Ulterior se poate nregistra plnsul mai frecvent, sensibilitatea mai mare la stimuli, anxietate, socializare mai proast. Tendina de evitare a stimulrii duce la pierderea unor oportuniti de nvare. La 3-6 ani aceti copii sunt mai mici de statur, mai puin adaptai, cu scoruri perceptuale mai sczute. Cocaina duce la apariia unui copil apatic, letargic, avnd dificulti n relaiile sociale. La natere un astfel de copil este prematur, are capul mai mic, malformaii congenitale. Nu sunt rare cazurile de avort spontan. ALCOOLUL Consumul de alcool duce la 1:6 natere de fetui mori i 1:2 anse de defecte. 1/3 din copii sufer de sindromul alcoolic fetal, caracterizat prin cretere redus, trsturi faciale distinctive (buza superioar slab dezvoltat, ochii foarte deprtai, capul mic), retard intelectual, alte disfuncii. Aceti copii se caracterizeaz i printr-un comportament de supt mai redus, anomalii ale undelor cerebrale, tulburri de somn, cmp al ateniei sczut, nelinite, iritabilitate, hiperactivitate, dificulti de nvare, tulburri motorii. n cazuri mai puin severe, alcoolul produce retard, reducerea creterii intrauterine, anomalii congenitale minore. Tulburrile de nvare i hiperactivitatea persist. BOLILE MAMEI Rubeola nainte de sptmna a-11-a produce surditate sau defecte ale inimii, dup aceast vrst efectele sale nemifiind att de grave. SIDA duce la apariia unei conformaii faciale specifice cap mic, nas plat, fruntea ca o cutie, buzele groase. Alte boli care afecteaz ftul sunt: diabetul, TBC, sifilis, gonoree, herpes genital. INCOMPATIBILITATEA TIPURILOR RH Atunci cnd ftul conine factorul proteic sangvin Rh, iar mama nu, corpul acesteia sintetizeaz anticorpi ce atac ftul, putnd provoca avortul spontan, nateri de fetui mori, defecte ale inimii, retard mental, moarte infantil. FACTORII DE MEDIU Aici intr substanele chimice, radiaiile, cldura sau umezeala, plumbul, substanele radioactive exist un risc crescut de retard mental, cap mai mic, malformaii cromozomiale. FACTORII EMOIONALI Evenimentele negative, stresul par s duc la nateri premature, greutate sczut la natere, iritabilitate, anxietate, sensibilitate la stres, probleme ulterioare de exemplu, neatenie. Una dintre posibilele explicaii ar fi aceea c adrenalina n cantiti crescute duce la alterarea fluxului sangvin, reducnd aportul de oxigen i de substane nutritive care ajung la ft. VRSTA MAMEI Se consider c vrsta reproductiv optim este cuprins ntre 25 i 35 ani, depirea fie ntr-un sens fie n cellalt a acestui interval ducnd la o inciden crescut a avorturilor, naterilor de fetui mori, sau a mortalitii infantile. Adolescentele au organele reproductive insuficient maturizate, ceea ce duce la probleme n tolerarea sarcinii. La aceasta se adaug lipsa suportului social, i adesea srcia, care determin o nutriie i o ngrijire medical precar. n cazul femeilor de peste 35 ani, mucoasa uterin se subiaz, ceea ce face ca implantarea s fie mai puin uoar. La aceasta se adaug faptul c ovulele, prezente de la natere, au mai multe ocazii de suferi de pe urma substanelor chimice, a radiaiilor, a bolilor. La aceste vrste scade i fertilitatea. Exist totui anse sporite de a avea un copil sntos chiar i la 40 ani. Bolile noncromozomiale nu depind de vrst. Exist ns anse crescute de non-disjuncie cromozomial, ceea ce duce la apariia sindromului Down. FACTORII PATERNI Consumul de droguri, alcool, tutun, radiaiile, pesticidele pot duce la producerea de sperm anormal, care poate determina tumori ale copilului. De asemenea vrsta tatlui poate duce la piticism, sindromul Marfan (caracterizat prin deformri ale capului i membrelor), malformaii osoase

Fenomene de prepsihism Sensibilitatea n perioada prenatal


A. SENSIBILITATEA CUTANAT Exist receptori tactili funcionali nc din cea de a-7-a sptmn n regiunea peribucal. n a-20-a sptmn ei sunt prezeni i caudal (respectiv la captul corpului). La 32 sptmni toate regiunile corpului sunt dotate cu receptori tactili. Rspunsul la stimulare evolueaz, de la ntoarcerea iniial a capului n direcia opus stimulrii, pentru a o evita, la ulterioara ntoarcere n direcia stimulului, fapt ce este considerat precursor pentru supt / alptat. Smotherman i Robinson (1988, 1992) au demonstrat c stimularea regiunii peribucale la obolan declaneaz suptul, iar acest comportament este legat de sistemele opiacee. Ronca i Alberts (1995) au demonstrat c stimularea tactil duce la diminuarea ritmului cardiac. Exist o relaie ntre sensibilitatea tactil i micare: n sptmna a-14-a cnd majoritatea receptorilor tactili sunt funcionali, apar i micri ale ntregului corp. Dup natere crete sensibilitatea tactil. B. SENSIBILITATEA TERMIC Dac este pus ap la temperatura de 4 grade pe faa ftului, acesta i modific ritmul cardiac. C. SENSIBILITATEA DUREROAS Sistemele neurochimice care mediaz sensibilitatea dureroas sunt dezvoltate deja intrauterin. Acest fapt este demonstrat, de exemplu, n cazul unei amniocenteze prost realizate, cnd se produce o retracie protectiv a ftului. Experienele perinatale ce provoac durere (de exemplu naterea cu picioarele nainte/cu forcepsul) duc la descrcarea unei cantiti de endorfine cerebrale mai mare dect naterea cu capul nainte sau prin cezarian. Circuitele rspunztoare de durere la nou-nscui intr n funcie i la stimuli dureroi de intensitate mic. Se vorbete despre o senzitizare a circuitelor ce rspund de durere. Se accept utilizarea unei medicaii analgezice pentru a evita acest lucru. D. SENSIBILITATEA VIZUAL Funcioneaz din a-25-a sptmn de via intrauterin. Se nregistreaz modificri motorii ale ftului dac o lumin puternic este plasat lng abdomen. Maturizarea acestui sistem se ntinde i mult dup natere. E. SENSIBILITATEA CHIMIC OLFACTIV Din sptmna a-5-a prenatal exist receptori olfactivi. Ei devin funcionali n sptmna a-25-a de via. Exist rspunsuri olfactive i la prematuri. Ftul are capacitatea de a extrage informaie olfactiv din mediul intramaniotic, ceea ce i produce modificri ale ritmului cardiac sau ale micrilor. Experimentele pe obolani au demonstrat c dup natere acetia pot distinge ntre mirosul lichidului amniotic al propriei mame i un miros neutru. Acelai lucru a fost demonstrat i pe subieci umani. GUSTATIV Aceeai abilitate a fost demonstrat i gustativ. Mugurii gustativi se dezvolt deja n sptmna a-7-a a-9-a intrauterin. Exist capacitatea de discriminare gustativ. i prematurii prefer dulcele i dau un rspuns ambiguu pentru substanele srate. F. SENSIBILITATEA AUDITIV Funcional nc din luna a-6-a intrauterin. Mediul intrauterin este populat de sunete joase i medii. Sunetele externe ajung astfel deformate i atenuate, mai puin cele aflate la 2 m de mam; sunetele interne sunt i ele percepute corect. Pentru stimulii externi se conserv mai ales caracteristicile ritmice i melodice. Vocea matern este auzit cel mai bine, ntruct ea se propag att pe cale aerian, ct i pe cale osoas.