JOCURILE COPIILOR LA VARSTA ANTEPRESCOLARA Educatoare: Ionel Atena Steluta In perioada anteprescolara copilul traieste foarte multe experiente

noi si trece prin multe transformari. Se traieste o noua experienta de viata prin integrarea copilului in interrrelatiile grupului familial, si incepe sa sesizeze regulile, interdictiile, orarul, si stilul de viata al familiei, modul de organizare si functionalitatea ei. In acelasi timp se consolideaza autonomia, se perfectioneaza deplasarea si se nuanteaza comunicarea verbala ceea ce stimuleaza dezvoltarea intregii activitati psihice. Copilul devine tot mai constient ca activitatea cu obiectele este dependenta de dorintele si vointa sa. El ralizeaza ca este subiect al activitatii si poate efectua o multitudine de actiuni. Jocul este terenul de mainfestare al potentialului psihic. In perioada primei copilarii se dezvolta jocul de manipulare sub influenta trebuintei interne de a actiona. Activitatea ludica este incarcata de disponibilitati psihoafective imaginative si ocupa o parte a zilei. Jocul se realizeaza spontan si cu placere ceea ce si produce satisfactii copilului. In joc patrund treptat evenimentele vietii si decupaje situationale. Daca in primul an de viata, copilul simtea placerea in a se juca cu propriile maini, cu aruncarea obiectelor, intre 13 ani jocul se incarca de o ampla simbolistica ce-i creeaza o forma de participare deosebita. Simbolistica jocului se complica treptat incepand de la manuirea de obiecte subordonate imagisticii ludice la manuirea in care copilul devine un personaj imaginar. Copilul poate deveni in joc avion, masina, tren dar si pisica, iupuras, mama, etc. Totusi este dominant inca jocul cu obiecte, iar actiunea eare un caracter difuz, ceea ce nseamn c anteprecolarul are abilitatea de a nlocui un obiect care nu este prezent, cu un simbol care poate fi reprezentat de cuvinte, obiecte, imagini mintale sau aciuni (ex: o bucat de lemn poate deveni

un telefon mobil, o main sau un animal etc.). Principalele tipuri de jocuri, specifice vrstei anteprecolare sunt: ntre 12-18 luni: jucrii pe rotile (care pot fi mpinse i trase), diferite animale din plu, mingi (cu diametrul mai mare de 10 cm), clu balansoar, cuburi mari de lemn sau plastic, Lego de dimensiuni mari, jucrii polifonice, jucrii pentru baie (rute, peti sau hipopotami din plastic, recipiente care pot fi umplute cu ap) etc.; ntre 18 luni-2 ani: jucrii ce se pot transporta dintr-un loc n altul (jucrii pe rotile), jucrii muzicale, cuburi de lemn sau plastic, cutie mare cu nisip / ap, forme pentru nisip, lopic, gletu, ppui i crucioare pentru ele, animale de plu, msu i scunel, instrumente muzicale, crticele de carton, csu de joac, mainue mari pe care le poate manipula uor, jucrii ce pot fi sortate, popice de plastic, jucrii care se introduc una n alta (incastre) etc.; ntre 2 ani - 2 ani i jumtate, apar preferine n funcie de sex (astfel bieii manifest interes fa de mainue, iar fetele fa de ppui). Se recomand prinilor s lase copilului libertatea de a alege, la magazin, jucria pe care i-o dorete (n sensul n care acetia nu trebuie s ngrdeasc deschiderea unui copil fa de jucriile specifice sexului opus). Adeseori, una din jucrii este investit cu statutul de cel mai bun prieten. De asemenea, la acest vrst copiii ador s sar, s se caere i s arunce, deci au nevoie de jucrii care s le permit s fac toate acestea. Alte jucrii recomandate n afar de cele amintite mai sunt: echipament de joac pentru grdin (leagn, un topogan micu, loc de crat), cuburi imprimate cu numere i litere, puzzle mic cu animale sau personaje din desene animate, ppui ce pot fi schimbate de haine, hrnite, mbiate, ppui ce pot fi manipulate cu minile i degetele (teatru de ppui), jucrii care imit aspiratorul, cruciorul de cumpraturi, telefonul; aeroport, autostrad, ferm cu animale, trenule pe ine - toate n miniatur , creioane de colorate, carioci, cret colorat (toate non-toxice) cri de colorat etc.; ntre 2 ani i jumtate - 3 ani, sunt pe rol jocurile de imitaie a adultului (cum vorbete acesta la telefon, cum ofeaz etc), dar i tricicleta, crile de poveti etc. La acest vrst copii au deja o bun coordonare a minilor i degetelor i prefer s taie, lipeasc, s deseneze, s fac teatru de papui sau un puzzle simplu; Putem aprecia ca se poate vorbi de un debut al jocurilor colective cu roluri spre 3 ani. In acest context simbolistica ludica este relativ coerenta si actiunea tinde sa curpinda sporadic mai multe personaje. In jocul cu subiect

apar elemente de imitatie prin acordarea anumitor roluri altor copii sau adulti. Tot mai frecvent se poate pune in evidenta interesul pentru joc care este, din ce in ce mai mare ceea ce denota organizarea primara a sensurilor experientei acumulate. Cu cat jocul e mai complex cu atat apar mai pregnant conduite de noi si atitudini (atractie, simpatie, atentie afectiva). Datorita limbajului, obiectele incep sa aiba functionalitati diverse si se manifesta socializarea activitatilor ludice. Starea de sanatate a copiilor si buna dispozitie imprima continuitate si diversitate jocurilor. Se poate constata ca acei copii care sunt vigurosi se joaca o buna parte din timp si au interese conturate pentru directia jocului in timp ce copii cu o sanatate mai subreda se joaca mai mult singuri si in liniste. Copiii cu handicap de intelect sau senzorial nu stiu sa se joace si nu pot sa se coreleze cu partenerii. Jocul este mai sarac in actiuni si nu se poate desprinde directia spre care evolueaza. In genere nu se verbalizeaza si jocul se desfasoara dupa o schema simplista, ramanand adeseori in stadiul de manuire a obiectelor. La 3 ani sunt caracteristice jocurile cu subiect care stimuleaz imaginaia (fetia face pe medicul, biatul pe soldatul). Joaca de-a mama i de-a tata este foarte popular. De asemenea, jocurile inspirate din realitatea cotidian, cum ar fi: de-a doctorul / asistenta, precum i roluri de ficiune, cum ar fi cele inspirate din cri sau din filme, ca de exemplu: de-a vrjitoarea, Omul Pianjen etc. Crile l intereseaz tot mai mult; privete imaginile i inventeaz tot felul de ntmplri. Dar mai presus de toate i place s i se povesteasc. In schimb copilul normal de 2-3 ani se joaca, se antreneaza putand coopera pentru unele actiuni, dar din cand in cand se opreste spre a se odihni si observa jocul partenerilor. Sunt importante momentele de observatie care constituie un fel de participare la jocul altora. Cooperarea poate fi uneori dificila si dramatica, iar aleori de complezanta prin afisarea surasului si a declaratiei de asistenta (vino sa vezi ce fumos ma joc eu!). Totusi atitudinea copilului fata de cei din jur este diferita. Fata de copiii mai mici este mai intelegator si cooperant, iar fata de copiii mai mari devine mai activ si integrat. Dar cel mai integrat este jocul cu adultii.

Spre sfarsitul perioadei, relatiile in joc ale copilului se pot imparti in active, pasive (pozitive si negative) si defensive. Prin relatiile pozitive active se pot enumera situatiile in care copilul da o jucarie, mangaie un copil sau ii propune sa faca schimb de jucarii. Relatiile active negative sunt legate de insusirea unei jucarii ce nu-i apartine. Printre relatiile pasive pozitive se pot aminte cele in care copilul accepta luarea jucariei de alt copil, pasive negative, cand plange sau fuge de copilul care se apropie sa-i ia jucaria. Cele defensive se manifesta tot prin fuga sau prin solicitarea adultului in aparare. In buna masura comportamenul copiilor in joc este influentat de familie. Structura si stilul de viata al familiei, obiceiurile si nivelul de cultura sunt elemente ce se regasesc in formele activitatii ludice. Adultul ocup rolul primordial (mama promoveaz, mai ales jocuri verbale i de inteligen, iar tata prefer jocurile fizice). Pn la 3 ani, copilul nu tie s se joace cu ali copii i nu este vorba de egocentrism ci, n primul rnd, de carenele unor trsturi pe care le reclam jocul, privind distributivitatea ateniei, capacitatea de cooperare etc. n consecin, pn la aceast vrst, chiar dac sunt plasai mpreun, copiii respectivi se spioneaz reciproc, eventual i surd, dar fiecare acioneaz pe cont propriu. Pn la vrsta de 3 ani, nu trebuie s i se pretind copilului s fie ordonat cnd se joac. i cu toate acestea singurul lucru pe care l poate pretinde adultul este s fie ajutat la strnsul jucriilor.