Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Litere

Departamentul de limba şi literatura română şi ştiințe ale comunicării

Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

Conversie, anul I

EDUCAȚIE TIMPURIE
Tipuri de activități de învățare specific învățământului
preșcolar

Titular curs ,

Conf.univ.dr. LILIANA MÂȚĂ

MEMBRII ECHIPEI

LACHE APRODU OANA

BORDEIANU COCEA CAS SIMA MADALINA BEATRICE

LACATUSU HORDILA LIANA

CENTRUL NISIP ȘI APĂ

Activitati liber alese

În grădiniţa de copii, activitatea didactică zilnică  se desfăşoară pe trei mari segmente:

activităţi de dezvoltare personală, activităţile liber alese şi  activităţile  pe domenii
experienţiale. Toate aceste activităţi urmăresc cu precădere dezvoltarea intelectuală,
cognitivă, afectivă, emoţionalăşi de relaţionare a copilului. Pe toate cele trei paliere, copilul
preşcolar este implicat în actul didactic, participând efectiv la tot ceea ce se numeşte activitate
didactică.

Jocul, şi mai ales cel desfîăşurat în grădiniţă, dezvoltă personalitatea copilului, pune în
valoare eul propriu  al acestuia şi îl pregăteşte pentru viaţă. Prin joc, copilul înţelege ce
trebuie să facă şi cum trebuie să facă un anumit lucru, prin joc învaţă cu cine şi când să
pornească  la drum şi tot prin joc copilul percepe ce trebuie să facă în anumite situaţii, ca totul
să fie favorabil lui.

Noul curriculum  prevede foarte clar că „activitatea din grădiniţă este centrată pe copil şi pe
nevoile acestuia”. Jocul liber ales din gradiniţă oferă educatoarei posibilitatea de a analiza
foarte bine copilul, de a-l cunoaşteşi  a-i dirija cu succes acţiunile.

După cum este prevăzut în curriculum pentru învăţământulpreşcolar , aceste activităţi pot fi
desfăşurate după cum îşi planifică educatoarea, neexistând  un timp anume pentru
desfăşurarea lor, de aceea sunt întâlnite cazuri în care activităţile liber alese se desfăşoară atât
în prima parte a zilei, cât şi  în mijlocul activităţilor  sau la finalul programului.

În general ele sunt desfăşurate în prima parte a zilei şi sunt împărţie pe sectoare de activitate,
în funcţie de nivelul de dezvoltare al copiilor: Biblioteca, Artă, Joc de rol, Construcţii, Nisip şi
apă, Ştiinţe, Jocuri de masă.

ALA (activităţile liber alese) sunt cele mai iubite de copii, pentru că ele oferă copilului
posibilitatea de a selecta sectorul de activitate la care vrea să se joace. În acelaşi timp trebuie
remarcat faptul că un copil nu este constrâns să participe la toate sectoarele deschise într-o zi,
dacă un sector nu este favoritul lui, poate să nu-l parcurgă.

Aceste activităţi au drept rol socializarea copiilor, dând posibilitatea micuţilor de a

interacţiona, de a se juca fără a exista bariere emoţionale , de sex, religie etc. În timpul
jocurilor liber alese fiecare copil optând pentru un sector preferat deschis în acea zi. Oferă
copiilor posibilitatea de a-şi alege coechipierii, de a avea prioritate amiciţia, prietenia.

Aceste activităţi dezvoltă intelectual copiii, punându-i în situaţii inedite, oferindu-le

posibilitatea să exploreze, să găsească soluţii, să dea răspunsuri. Le dezvoltă capacitatea de
reţinere, de reactualizare,  de cominare , ceea ce ne face să credem că totul este făcut
conştient, logic şi cu implicare cognitivă. Tot în cadrul  ALA copiii îşi dezvoltă maniera de
comunicare, limbajul fiind cel mai des întâlnit în cadrul activităţilor ALA, fie ca este verbal,
nonverbal, gestual.

2 CENTRUL NISIP ȘI APĂ

Sunt cele pe care, de regulă, copiii şi le aleg şi care îi ajută să socializeze în mod progresiv şi
să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a
matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris etc. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în
perechi şi chiar individual și pot fi abordate, în manieră integrată, cu activitățile tematice/pe
domenii experiențiale și cu activitățile pentru dezvoltare personală. Aceste activităţi se
desfăşoară atât în prima parte a zilei, cât şi  în mijlocul activităţilor  sau la finalul programului
fiind  împărţie pe sectoare de activitate: Biblioteca, Construcţii, Joc de rol, Ştiinţă, Joc de
masă, Arte, Nisip şi apă.

Organizarea acestor centre/sectoare se va face ținând cont de resursele materiale, de spațiul

existent și de nivelul de vârstă al copiilor.

Centrul Nisip si apă

Este o zonă prezentă din păcate în puţine din instituţiile de educație timpurie din tara noastra,
este un centru care dă posibilitatea copiilor să înveţe, să se relaxeze şi să-şi reprezinte
tridimensional realitatea

Materiale. Dacă se găseşte în incinta grupei, centrul are în dotare o măsuță special amenajată
în care exista atat nisip cat si apa.

Dacă vorbim de centrul nisip si apă din exterior, respectiv din curtea grădiniței, el poate fi
compus din spaţiul aferent zonei nisiparului, din câteva recipiente pentru apă (de regulă, găleţi
din plastic) și o sumedenie de alte obiecte şi instrumente cu care copiii se pot juca aici,
experimentând cu plăcere lumea din jurul lor.

Centrul poate fi dotat și cu sticle şi cutiuţe din plastic, bețișoare, pietricele, scoici, coji de
nucă, dopuri de plută, capace de borcane şi sticle, strecurători, lopăţele şi/sau alte forme de
nisip etc. Sugerăm gruparea materialeor din dotare astfel: Zona tematică - recipiente,
amplasate la nivelul copiilor, cu produse specifice temei (apă, spumă, nisip, făină de porumb,
orez, pământ etc.) și recipiente, forme, instrumente, materiale pentru experimente; Zonă
permanentă - recipiente pentru nisip și apă, instrumente de turnat, scufundat, dozat, săpat,
acoperit; Zonă depozitare - forme, unelte, pompe de apă, stropitori, căni gradate, pipete, cleşti,
pensete, sită, găleţi, jucării plutitoare, pâlnie, siluete, alte materiale din natură.

Sugestii și recomandări: Copiii care lucrează cu apă trebuie să își protejeze hainele prin
suflecarea mânecilor și prin acoperirea cu un şort protector sau o salopetă de fâş/plastic.

Dacă lucrați cu apă şi nisip în incinta sălii de grupă, e recomandat să acoperiți spațiul de lucru
cu un plastic şi să păstraţi la îndemână un burete sau o cârpă pentru ştergerea surplusului de
apă.

Apa din recipientul destinat acesteia trebuie să fie schimbată zilnic şi trebuie să fie neapărat
apă potabilă.

Nisipul folosit trebuie să fie fin şi curat.

3 CENTRUL NISIP ȘI APĂ
Cutia în care este depozitat nisipul nu trebuie să fie umplută până la vârf şi trebuie acoperită
peste noapte (chiar dacă ea se găseşte în interiorul sau în exteriorul sălii de grupă).

Regulile de bază ale acestui centru:

nisipul trebuie să rămână în cutia lui; nu trebuie aruncat pentru că ne putem răni; nisipul nu
este aliment;

• la colțul cu nisip folosim numai uneltele/jucăriile de nisip de la centru;

• când am terminat joaca, strângem materialele și facem curățenie; • dacă ne-am jucat cu
picioarele goale în nisip, ne scuturăm bine tălpile înainte de a ne pune ciorapii; dacă ne-am
jucat încălțați, ne scoatem

încălțările şi le scuturăm de nisip înainte de a intra în grădiniță. Ce ar mai fi de spus? Desigur,

ar trebui să ştim că dacă nu putem avea un astfel de centru în sala de grupă sau în curte, putem
să ne gândim să organizăm unul în colaborare cu o colegă de la o grupă alăturată, într-un
spațiu comun, de exemplu, cel de pe hol. Evident, în acest caz, trebuie să ne gândim şi cine va
supraveghea activitatea copiilor la acest centru (una dintre educatoare, un părinte voluntar/un
alt angajat al instituţiei etc.). Apoi, ar trebui să mai știm și faptul că la acest centru, pentru
cazuri speciale, în funcție de temele parcurse, nisipul sau apa se pot transforma în hârtie
tocată, bile de plastic, paste făinoase, orez, cafea, zahăr/făină, mălai, gris, materiale din
natură. Totul trebuie să servească dorinței copilului de a explora, de a se dezvolta, de a
comunica, de a se bucura ete

Centrul “Nisip şi apă” este unul dintre spaţiile preferate de copii ȋn sala de grupă şi
este destinat experimentelor, construcţiei, desenului cu degetul sau diferite obiecte din natură.
Activităţile şi jocurile desfăşurate ȋn acest centru ȋl pot orienta pe copil spre formarea
conceptelor matematice, ştiinţifice sau spre dezvoltarea motorie.
Nisipul şi apa pot fi aşezate ȋn suporturi de forme diferite (cuve din plastic, ligheane)
iar podeaua unde acestea sunt plasate trebuie acoperită, deoarece se poate risipi nisip şi apă,
devenind astfel alunecoasă; de asemenea, este foarte important ca nisipul să fie permanent
umezit. La dispoziţia copiilor trebuie puse prosoape, mături şi făraşe pentru a strânge nisipul
şi apa, ori de câte ori este nevoie şi, mai mult decât atât, aceştia trebuie învăţaţi să le
folosească.
Acest centru poate fi dotat cu materiale precum: nisip, coloranţi alimentari, pâlnii,
jucării plutitoare, beţişoare, diverse recipiente de plastic sau forme speciale, materiale din
natură, substanţe lichide sau solide, care se dizolvă.

4 CENTRUL NISIP ȘI APĂ

1. "Magia din sticlă"- joc experiment
Pentru acest experiment este nevoie de nisip, sticle (care au pe ele câte o cifră şi
un semn până la care vor introduce nisip),diferite obiecte metalice care atrag magneţi
(şuruburi, agrafe de birou, bile de metal), obiecte care nu atrag magneţii (monede de plastic,
nasturi, jucării mici şi uşoare din plastic), un magnet mare (tip bară), pâlnii şi lopăţele.
Fiecare copil va introduce ȋn sticlă o cantitate de nisip, până la semnul indicat,
folosindu-se de pâlnie şi lopăţică dar şi obiecte din ambele categorii (tot atâtea obiecte cât
arată cifra de pe sticlă dar să introducă obiecte din ambele categorii). După aceste etape, se
pune dopul sticlei iar copiii vor deplasa magnetul de-a lungul pereţilor sticlei şi vor fi
stimulaţi să observe ce se ȋntâmplă cu obiectele din sticlăşi să verbalizele(obiectele care atrag
magnetul ies din nisip iar cele care nu atrag magnetul vor rămâne ȋn nisip).
Este o activitate cu caracter ştiinţific, care contribuie la dezvoltarea capacităţii de
observaţie a copilului, ȋncurajându-l să exploreze, să ȋnţeleagă diverse fenomene, să
comunice.

2. “Ghiceşte ce ai pescuit”-joc senzorial

Pentru acest joc este nevoie de un lighean mare cu apă, nisip, fructe şi legume,
beţişoare, strecurători.
În ligheanul cu apă vor fi puse bucăţi de fructe şi legume (spălate şi tăiate ȋn
prealabil). Fieare copil, de la acest centru, va avea ȋn mână o strecurătoare pe care o va
introduce ȋn ligheanul cu apăşi va pescui bucăţi de fructe şi/sau legume.
La semnalul de ȋnceput (o bătaie din palme), copiii vor ȋncepe să pescuiască,
amestecând cu strecurătoarea ȋn apă; când vor auzi două bătăi din palme se vor opri şi vor
gusta ceea ce au pescuit, recunoscând legumele sau fructele respective. Atunci când un copil
explică ce a pescuit, ceilalţi ȋl urmăresc şi ȋi ajută pe cei care ȋntâmpină dificultăţi,
adresându-le ȋntrebări ajutătoare.
După ce vor verbaliza toţi copiii, vor trece la lădiţa cu nisip şi vor desena, cu
beţişorul, ceea ce au pescuit(unul sau mai multe fructe şi legume dintre cele pescuite şi
recunoscute).
5 CENTRUL NISIP ȘI APĂ
 Acest tip de joc contribuie la dezvoltarea cognitivă, a limbajului, a abilităţilor
sociale şi a creativităţii copilului.

3. “Nisipul cu surprize”- joc exerciţiu

Pentru desfăşurarea acestui joc se pot folosi diferite obiecte ȋn miniatură (animale,
dinozauri, personaje din poveşti, materiale din natură, etc), ȋn corelaţie cu tema zilei,lopăţele
şi cartonaşe cu cifre vesele. De exemplu pentru tema “O zi la fermă” se vor alege animale
domestice, care vor fi ascunse ȋn nisip. Fiecare dintre copiii care se află la acest centru ȋşi va
alege o lopăţicăşi o cifră veselă.
Sarcina lor constă ȋn a căuta cu lopăţică ȋn nisip tot atâtea animale cât arată cifra
veselă, animale pe care le vor transporta cu lopăţica şi le vor aşeza, ȋmpreună cu cifra
veselă, pe o machetă, care va fi completată cu elemente realizate ȋn cadrul altor centre,
formând o fermă. Fiecare copil va număra animalele găsite şi va explica de ce a căutat
numărul respectiv de animale.
Prin intermediul acestui joc, copiii exersează cu plăcere operaţii specifice
matematicii, având o puternică valoare formativă.

4. “Plutirea şi scufundarea”-joc experiment

Pentru acest joc se pregătesc vase transparente cu apă şi diferite obiecte de scufundat
(frunze, agrafe de birou, fructe, cuburi de lemn, pene, pănuşi de porumb, seminţe, pietricele,
castane).
Mai ȋntâi, copiii realizează   predicții privind plutirea sau scufundarea obiectelor,
notând aceste aspecte, pe o fişă individuală, cu ajutorul imaginilor (pot aşeza o faţă veselă ȋn
dreptul obiectelor care consideră că se vor scufunda şi o faţă tristă ȋn dreptul obiectelor care
consideră că vor pluti; se pot alege orice alte simboluri).
După această primă etapă, copiii vor experimenta, introducând pe rând obiectele ȋn
apă  şi, ȋn acest fel vor ȋnţelege ce se întâmplă cu cele care sunt mai ușoare ( rămân la
suprafața apei-plutesc) şi ce se ȋntâmplă cu cele care sunt mai grele (se scufundă).
Scopul acestui joc experiment este de a orienta copiii către știință, de a-i face
săȋnţeleagă raporturi de cauzalitate ȋntre acţiuni şi fenomene, de a le dezvolta gândirea și
creativitatea, folosind un limbaj simplu și amuzant.

6 CENTRUL NISIP ȘI APĂ

Spaţiul destinat centrului “Nisip şi apă” sprijină nevoia de dezvoltare a copiilor, creează un
loc în care copiii pot învăţa prin descoperire, prin joc şi bună dispoziţie stimulându-i ȋn
utilizarea tuturor senzorilor.

5. ,,Cercetăm și învățăm, explorând emoțiile”-EXPERIMENT

PARTEA APLICATIVĂ
TEMA ANUALĂ: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”

TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Cutiuța cu emoții”

TEMA ZILEI: ,,Ziua misterelor”

CATEGORIA DE ACTIVITATE: ALA

TIPUL ACTIVITĂŢII: mixtă

FORMA DE REALIZARE: activitate pe centre

CENTRE DESCHISE

: *Joc de rol

*Nisip și apă

*Știință

MOD DE REALIZARE :

*Joc de rol – ,,Detectorul de emoții” -joc de rol

*Nisip și apă – ,,Cercetăm și învățăm, explorând emoțiile” -experiment

*Știință – ,,Emoții și culoare" -joc de masă

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

*Joc de rol: - să exerseze comportamente specifice rolului asumat (actor, spectator);

*Nisip și apă: - să amestece elementele puse la dispoziție (apă, cerneală, steluțe, gelatină), în
vederea surprinderii efectelor;

*Știință: -să identifice cel puțin 3 emoticoane după criteriul indicat (emoție), așezându-le în
recipientul potrivit.

METODE DIDACTICE: exerciţiul, conversaţia, explicaţia, demonstrația, jocul.

MIJLOACE DIDACTICE: cufărul magic, cadru scafandru, eprubete, cerneală, vas cu apă,
pipete, steluțe, gelatină, fețe emotive, cutii din plastic cu capac, bilete intrare, bancnote prima
cheie

7 CENTRUL NISIP ȘI APĂ

ETAPELE CONŢINUTUL STRATEGI DIDACTICE E
ACTIVITĂȚII Metode și Mijloace de M
procedee învățământ
1.Captarea atenţiei Se prezintă motivaţia zilei (,,Cufărul magic”-care va putea fi Cufărul magic S
deschis, doar prin realizarea unor sarcini și primirea cheilor Conversația m
necesare
2.Anunţarea temei şi Se prezintă centrele de interes și se enunţă obiectivele vizate Conversația O
a obiectivelor în fiecare centru. co
*Joc de rol – ,,Detectorul de emoții” n
*Nisip și apă – ,,Cercetăm și învățăm, explorând
emoțiile”
*Știință – ,,Emoții și culoare"
3.Prezentarea Se prezintă sarcinile de lucru pentru fiecare centru. Explicaţia Eprubete O
optimă a NISIP ŞI APĂ- copiii vor experimenta amestecul apei cu Demonstrația Vas cu apă co
conţinutului şi cerneala, obiecte (steluțe din plastic) și gelatină. Vor observa Conversaţia n
dirijarea învăţării că apa își schimbă culoarea, iar steluțele vor coborî deoarece Călimară cu
gelatina în contact cu apa le va impinge în jos. Copiii vor fi cerneală
introduși prin discuții în lumea din adâncuri, li se va explica Pipete
motivul pentru care caracatița aruncă cu cerneală (când se Steluțe
simte amenințată), furia acesteia se va transpune în activitate
prin agitarea amestecului de apă cu cerneală și steluțe, apoi
dacă se aștepta un anumit timp, delimitat prin bătăi din palme, Gelatină
steluțele vor coborî, semn ca furia a trecut. Bilete intrare
JOC DE ROL- se va pregăti un cadru din placaj care va Bancnote
ilustra un scafandru. Copiii, prin rotație, se vor transforma în Cadru
scafandrii și vor prezenta situații reale sau imaginare în care scafandru
au trăit diferite emoții (frică, bucurie, furie etc) iar restul
copiilor vor fi spectatori. ŞTIINŢĂ- copiii vor sorta
emoticoanele, după criteriile: emoție și culoare, după care le
vor introduce în recipientul potrivit.
4.Obţinerea Se execută sarcinile de lucru în fiecare centru. Copiii au Exerciţiul A
performanţei posibilitatea să schimbe centrul în care lucrează, după Jocul
finalizarea sarcinilor date. Pe parcursul activităţii, cadrul
8 CENTRUL NISIP
didactic oferăȘIexplicaţii
APĂ suplimentare, dacă este cazul.
5.Evaluarea Se realizează o evaluare a activităţii din fiecare centru. Se Conversaţia Prima cheie
activităţii primește recompensa (prima cheie). R
9 CENTRUL NISIP ȘI APĂ
10 CENTRUL NISIP ȘI APĂ