-

INTRODUCERE -

In prezenta lucrare plecand de la definitia cuvantului psihologie (psyche suflet, logos - stiinta): psihologia este stiinta sufletului, se ridic intrebarea: ce este psihicul si care este natura acestuia !entru a raspunde la aceasta intrebare trebuie s pleca" de la conceptiile contradictorii, de la disputele aprige care au avut loc intre religie, "itologie, filosofie si stiinta referitor la specificul feno"enelor psihice# !sihicul a fost considerat cand suflu, spirit divin, ceva nevazut, intangibil, fluid, localizat doar te"porar in o", cand "aterie propriu-zisa, toate aceste abordari sporind dificultatea definirii acestuia# $e"ocrit (%&'-()' i#*) de e+e"plu, considera ca tot ce e+ista in realitate este constituit din ato"i de natura "ateriala, deci ,i psihicul# -to"ii psihicului se deosebesc .ns de ato"ii tuturor obiectelor si feno"enelor toc"ai prin for"a lor, ei fiind sferici, sfera intruchipand perfectiunea# Definirea psihicului !entru intelegerea cat "ai adecvata a notiuni de /psihic0, definitia tip caracterizare care isi propune sa inventarieze principalele note definitorii ale psihicului, apoi sa le sintetizeze intr-o for"a concisa pare cea "ai potrivita# Insa, pentru a a1unge la descoperirea notelor definitorii ale psihicului trebuie s-l raport" la un criteriu e+terior lui insusi, in vederea surprinderii propriei identitati: !sihicul raportat la ceea ce se nu"este cone+iune universala a lucrurilor, apare ca fiind o for"a sau o e+presie a vietii de relatie2 - daca raporta" psihicul la "aterie, apare ca functie a "ateriei superior organizate (creierul)2 - raportat la realitatea incon1uratoare naturala, el va aparea ca re-producere in subiectiv a realitatii obiective2 daca raport" psihicul la realitatea sociala, el va aparea ca fiind conditionat si deter"inat socio-istoric si socio-cultural#

-stfel, pute" spune ca: Psihicul este o expresie a vietii de relatie, un fenomen inseparabil legat de structurile materiale, o reproducere in subiectiv a realitatii naturale obiective, un produs al conditionarilor si determinarilor socio-istorice si socio-culturale#

Sistemul psihic uman scurt istoric 3

4tudiul siste"ic al psihicului u"an a fost precedat de teoria siste"ului functional din fiziologie (!#5#-nohin,36)'), structuralis"ul psihologic (gestaltis": 7#8ucchielli, 9#!iaget), cibernetica (:#;iener, 36%<) si indeosebi de teoria generala a siste"elor (=#von >ertalanffy)# In viata stiintifica ro"aneasca, au anticipat conceptele de siste" psihic, "edicul ro"an 4tefan ?doble1a in lucrarea !sihologia consonantista, aparuta in @ranta in 36(<-36(6 (A volu"e) si psihologul 8ihai 7alea in studiul 4chita unui siste" de psihologie (36&%)# Sistemul psihic uman - Definitii 4iste"ul psihic u"an (4!B) reprezinta un ansamblu autoreglabil de stari si procese structurate pe baza principiilor semnalizarii, reflectarii si coechilibrate prin intermediul unor operatori specifici de comparare,clasificare, opunere, seriere spatio temporala, generalizare# (8ihai Colu) $upa !aul !opescu-:eveanuDsistemul psihic uman (SPU) este un sistem energeticinformational de o complexitate suprema, prezentand cele mai inalte si perfectionate mecanisme de autorganizare si autoregla si fiind dotat cu dispozitii selective antiredundante si cu modalitati proprii de determinare, antialeatorii# Cracteristicile Sistemului Psihic Uman 8# 4late: 3# 4!B are un caracter informational-energizant, pri"ul aspect apare din insasi natura infor"ationala a psihicului, dar si din faptul ca fiinta u"ana, traind intr-un univers infor"ational, este per"anent bo"bardata cu infor"atii la care trebuie sa reactioneze si este nevoita sa-si elaboreze "ecanis"e prin inter"ediul carora sa le poata controla# Earacterul energizant reiese din faptul ca ave" de-a face cu un siste" viu dotat cu ca"puri bioenergetice, cu incarcatura tensional-e"otionala, cu stari in care energia psihica este focalizata pe anu"ite aspecte do"inante pentru activitatea individului, dar si cu stari de dezactivare sau detensionare# A# 4!B are un caracter interactiv, interactionist, el fiind un siste" prin e+celenta dina"ic, cu perioade de relativa stabilitate dar si cu perioade de dezechilibru intre principalele sale co"ponente# Fle"entele siste"ului nu sunt distincte unele fata de altele, ci capata sens doar in cadrul interactiunii# !e de alta parte, perturbarea unei co"ponente, antreneaza dupa sine perturbarea alteia, sau a intregului siste"# (# 4!B luat ca intreg, interactioneaza si cu mediul extern, el avand un caracter ambiental orientat# 4!B asi"ileaza atat infor"atii din interiorul sau, cat si din e+terior, acest tip de orientare dubla, asigurandu-i nor"alitatea# F+# indivizii autisti sunt centrati e+clusiv spre sine, inchisi in sine, Drupti de lu"e si e+pusi dezadaptarii# %# 4!B are un caracter evolutiv, trecand de la o stare la alta, de la o organizare, diferentiere si specializare insuficiente, la for"e tot "ai co"ple+e de functionare# !rin cresterea co"ple+itatii proceselor de crestere, "aturizare, dezvoltare, invatare, integrare, asi"ilare, aco"odare, etc#, se a1unge la consolidarea unor structuri psihoco"porta"entale tot "ai evoluate#

G# 4!B functioneaza pe niveluri, continuturile sale capatand oierarhizare functionala si valorica# Eele trei niveluri functionale ale psihicului sunt: constientul, subconstientul si inconstientul, fiecare dintre acestea prezentand propria ierarhizare interna# &# 4!B are un caracter antientropic si antiredundant# !e "asura constituirii sale, 4!B favorizeaza procesele de organizare si di"inueaza efectele influentelor perturbatoare, eli"inand infor"atiile de prisos si retinandu-le in schi"b, pe cele utile si care faciliteaza functionarea siste"ului# F+ista in functionarea siste"ului si "o"ente de dezorganizare, dar care nu sunt distructive, ci di"potriva, constructive si innoitoare "enite sa initieze noi procese# )# 4!B are un caracter adaptativ, indeplinind functia de reglare si autoreglare! -cesta se for"eaza ca ur"are a influentelor socio-culturale ce se e+ercita de-a lungul ontogenezei, si prin socializare, totodata, individul participa la propria sa for"are, activis"ul sau individual nefiind di"inuat sau e+clus# In cadrul autoreglarii, 4!B detine si functia de autorganizare, e+pri"ata prin: autoi"punere, autorealizare, autoafir"are, autoeducatie, autodescoperire, autodepasire, etc# $atorita acestor caracteristici si nu nu"ai, 4!B este considerat a fi unsistem hipercomplex, sistem ce depinde de un mare numar de elemente active, puternic saturate de legaturi interne si externe, un rezumat condensat al intregii dezvoltari biologice si socio-culturale a omului # (8# Hlate) Psihicul ca functie a creierului !sihicul este considerat un produs, un rezultat al functionarii creierului, un feno"en inseparabil de structurile "ateriale, cuantice si energetice# Psihicul provine din materie, dar nu se identific" cu ea! #aracteristicile care au venit in spri inul rela$tiei dintre psihic si creier, au demonstrat ca distrugerea sau inlaturarea diferitelor zone ale creierului (prin metoda ablatiilor si extirparilor), sectionarea unor segmente ale sistemului nervos central (prin metoda rezectiilor), stimularea directa a creierului cu curent electric au demonstrat ca o data cu modificarea anatomo-fiziologicului se modifica si psihocomportamentalul! -stfel de "etode nu au putut fi folosite pe o" datorita i"plicatiilor etice, cercetarile fiind efectuate pe ani"ale, dar pentru a de"onstra relatia dintre psihic si creier s-a recurs la asanu"itele e+peri"ente invocate# $e ase"enea, "odificari au fost observate in "od natural in ur"a unor accidente sau trau"e cerebrale# -stfel, s-a putut de"onstra ca daca este afectata zona posterioara a lobului frontal stang, va aparea o tulburare a capacitatii de vorbire (afazie "otorie e+presiva), iar daca zona afectata se afla in lobul occipital, vor aparea tulburari de vedere# $e ase"enea, anu"ite focare patologice ale creierului (leziuni, tu"ori) se asociaza cu tulburarea activitatii psihice# -rgu"ente solide in spri1inul relatiei dintre psihic si creier au fost aduse si de chi"ia cerebrala si "odificarea "etabolis"ului creierului# Eresterea secretiei de noradrenalina afecteaza echilibrul e"otional si slaeste controlul voluntar al co"porta"entului# (

Introducerea in corp a unor substante psihoactivatoare (alcoolul, drogurile etc#) poate "odifica chi"is"ul cerebral, prin into+icaIii grave, care pot duce chiar la abolirea psihicului# 7eferitor la "odificarea "etabolis"ului creierului, este bine cunoscut faptul c reducerea aportului de o+igen sau a celui de glucoza (hipoglice"ia) se soldeazaa cu diferite tipuri de tulburari ale dina"is"ului psihic (oboseala, slabirea concentrarii atentiei, stare de disconfort, agitatie psiho"otorie, incoerenta in gandire, crize de pierdere a constiintei s#a#"#d)# -ceste aspecte se refera doar la situatiile speciale, dar in cazul o"ului nor"al, sanatos, relatia dintre psihic si creier s-a pus in evidenta prin studiul proceselor nervoase superioare (e+citatia si inhibitia) si legilor de funcIionare ale acestora# In conditiile "odificarii strii functionale a acestor procese vo" asista si la "odificarea tabloului vieIii psihice# !rocesele psihicului si organului sunt interconectate prin creier si sunt coordonate in cadrul acestuia# Ereierul este "arele calculator al organis"ului nostru, psihicul preia rolul progra"atorului, corpul si psihicul constituind i"preun organul efector al calculatorului, atat in cazul unei progra"ari opti"e, cat si in cazul unei perturbari a progra"ului# In ur"a celor e+puse, rezulta ca nu doar psihicul progra"eaza creierul si organul, ci ,i organul este capabil sa induca o progra"are a creierului si a psihicului in cazul unor leziuni, fracturi etc# Eonstientizarea per"anentei alternante intre psihic creier - organ si privirea creierului ca si co"puterul intregului nostru organis" dezvoltat in decursul a "ilioane de ani ne poate a1uta la intelegerea acestuia si "entinerea in zona acade"ica si a bunului si"t, in "o"entul in care oferi" e+plicatii legate de functii, caracteristici etc# BIBLIO R!"IE 3# Colu 8#, $icu -#, Introducere in psihologie, Fditura stiintifica, >ucuresti, 36)A2 A# !opescu-:eveanu,!#,Eurs de psihologie,Bniversitatea >ucuresti,36)&2 (# Hlate 8#, Introducere in psihologie, Fditura 4ansa, >ucuresti, 366)2