Colegiul de Afaceri Alba Iulia

Scoala Postliceala
Modulul
PSIHOLOGIE GENERALA
Anul I Invatamant postliceal
Calificarea profesionala : Asistenti medicali generalisti
Partea 1 INFRASTRCTRA PSIHICLI MAN
CAP! I PSIHICL CA O"IECT #E ST#I AL PSIHOLOGIEI
I Obiectul de studiu al $si%ologiei
n decurs de secole omul constituie obiectul studierii multor generaii de savani.
Omenirea i cunoate istoria proprie, originea, caracterul biologic, limbile i obiceiurile, i n
aceast cunoatere psi!ologiei i revine un rol deosebit. "n nelept antic a spus, c pentru un
om nu este obiect mai interesant dect alt om. #a ba$a de$voltrii psi!ologiei st interesul
permanent n ascensiune pentru natura e%istenei umane, condiiile de$voltrii i informrii ei
n societatea uman, particularitile interaciunii cu ali oameni. n pre$ent, desfurarea
multor genuri de activitate n producie, tiin, medicin, art, nvmnt, n &ocuri i sport
este cu neputin fr cunoaterea i conceperea legitilor psi!ologice.
Ce pre$int psi!ologia ca tiin' nsui termenul n traducere din limba greac antic
nseamn $si%ologie tiin despre suflet (ps)c!e *suflet+ i logos *tiin,
nvtur+,.
Psi%ologie& stii'ta care studia(a fa$tele si $rocesele $si%ice si co)$orta)e'tale $recu)
si $erso'alitatea
-si!ologia este stiinta care studia$a activitatea psi!ica a omului concret.
.pdv istoric au e%istat / mari etape:
0. 1tapa prestiintifica2 omul devine constient de sine si isi pune probleme legate de
natura incon&uratoare si despre sine
3. 1tapa filosofica incepe odata cu formarea primelor sisteme filosofice sec 4I ic
/. 1tapa stiintifica incapand cu 0567 cand se infiintea$a primul laborator de psi!ologie
.in aceasta definitie, putem deduce ca obiectul de studiu al psihologiei este :
0, Comportamentul uman8
3, Activitatea constienta8
/, -si!icul uman8
9, -ersonalitatea individului uman.
0, Co)$orta)e'tul u)a' repre$inta totalitatea reactiilor, raspunsurilor motorii, verbale si
afective la totalitatea stimulilor e%teriori sau interiori.
Comportamentele au la ba$a doua mecanisme si anume:
2 Centri nervosi corticali si subcorticali care generea$a reactii motorii, secretorii si fonatorii.
2 :efle%ele condtionate care repre$inta legatura dintre centri nervosi sen$itivi si cei motori si
se formea$a prin conditionare operanta adica recompensarea raspunsurilor
adecvate la stimularile e%terioare.
3, Acti*itatea repre$inta relatia dintre om si mediul sociocultural cu finalitate adaptativa.
2 1ste specifica doar omului8
2 ;e compune din operatii mintale, miscari si actiuni care sunt orientate catre un scop bine
definit8
2 -resupune reglarea comportamentelor adica priectarea actiunilor8 anticiparea re$ultatelor si
evaluarea re$ultatelor8
2 Cuprinde: &ocul, invatarea, munca si creatia.
/, Psi%icul este forma specifica de adaptare a omului la mediul sociocultural ce se reali$ea$a
prin intermediul cunoasteri, activitati constiente si creativitate.
9, Perso'alitatea repre$inta ansamblul trasaturilor biologice, psi!ologice si socioculturale ale
omului care sunt stabile, dominante, polari$ate, originale si dinamice.
II! Psi%icul ca obiect de studiu al $si%ologiei
1+ #efi'irea $si%icului u)a'
-si!icul uman este definit ca:
0, o forma de adaptare specifica a individului uman la mediul socioculural8
3, O forma specifica de cunoastere a individului uman a mediului incon&urator8
/, "n fenomen conditionat si determinat sociocultural8
9, "n fenomen condtitionat de functionarea normala creierului.
In continuare, voi e%plica fiecare defienitie in parte.
1+Psi%icul ca for)a de ada$atare s$ecifica a i'di*idulu i u)a' la )ediul sociocultural!
Aceasta definitie pune accent pe conceptul de adaptare, care este definit ca o relatie de
ec!ilibru intre organism si mediul incon&urator.
Adaptarea se reali$ea$a in urmatoarele etape:
2 ;emnali$area8
2 Iritabilitatea8
2 1%citabilitatea8
2 ;ensibilitatea8
2 <otricitatea8
2 Inteligenta.
2 I'telige'ta repre$inta o relatie de ec!ilibru intre acomodare si asimilare a organismului
uman.
3, Psi%icul ca for)a s$ecifica de cu'oastere a i'di*idului u)a' a )ediului i'co',urator.
Cunoasterea repre$inta o re2producere in plan intern a realitatii e%terioare, adica asimilarea si
prelucrarea informatiilor din mediul e%terior.
Cunoasterea este doua feluri:
a, Cunoastrea sen$orio2motorie8
b, Cunoastrea rationala.
-+ Psi%icul este u' fe'o)e' co'ditio'at si deter)i'at sociocultural
Aceasta definitie se refera la modelarea socioculturala a capacitatilor psi!ice , a personalitatii
individului uman, prin procese de sociali$area, educatie si enculturatie.
Relatia di'tre $si%ic si social scoate in evidenta urmatoarele aspecte:
2 4ariabilitate culturala a oamenilor8
2 Individul este in acelasi timp consummator si creator de
valori cultural si situatii sociale8
2 =rasaturile commune de personalitate ale oamenilor8
2 .iferentele de personalitate a oamenilor in functie de nivel
de pregatire profesionala, statut social ale acestora.
.+ Psi%icul este u' fe'o)e' u' fe'o)e' co'ditio'at de creier/ arata, ca socialul actionea$a
asupra ps!icului uman prin intermediul creierului
.easemenea, relatia di'tre $si%ic si creier e%plica urmatoarele fenomene pshice:
2 <aturitatea si normalitatea psi!ica este conditionata de evolutia si functionalitatea normala a
creierului8
2 "nele procese psi!ice au o locali$are corticala specifica cum ar fi: limba&ul este locali$at la
nivelul lobului frontal8 afectivitatea este locali$ata in centrii !ipotalamici 8 memoria
este locali$ata in centri parietali si sen$atiile sunt locali$ati in diferite arii corticale, iar alte
procese psi!ice au o locali$are coricala difiu$a, nespecifica, pe toata scoarta
cerebrala cum ar fi: atentia, vointa, gandirea, etc.
2 =ipul de activitate nervoasa superioara determina anumite trasaturi temperamentale la om,
cum ar fi: colericul, sangvinicul, melancolicul si flegamticul.
2 .inamica proceselor nervoase corticale( iradierea si concentrarea, e%plica starile de
constiinta modificata cum ar fi: starea de veg!e, starea de vigilenta, starea de somn, !ipno$a,
meditatia si concentrarea atentiei.
2 <odificarile c!imismului si a metabolismului cerebral pot determina unele stari tulburati
psi!ice: deteriorarea capacitatilor psi!ice, tulburari psi!oafectice, tulburari de
constiinta, etc.
2 #e$iunile si traumatismele craniene generea$a detriorare capacitatilor psi!ice si unele boli
psi!ice, cum ar fi: dementa prematura8 psi!o$ele delirante8 stari psi!opatoide, etc.
2 Into%icarea creierului ( to%icomaniile, determina psi!o$a to%ica acuta8 dementa
alcoolica, precum si acte cu consecinte &udiciare.
CAP!II IPOSTA0ELE PSIHICLI MAN
0, A1 I$osta(ele $si%icului u)a'
0, Co'stii'ta repre$inta acel nivel al psi!icului uman care cuprinde totalitatea proceselor
psi!ice constiente, ce asigura adaptarea individului uman la mediul incon&urator.
Constiinta se compune din urmatoarele elemente:
2 -rocese psi!ice sen$oriale si cele rationale, care se desfasoara sub control constient( efort
voluntar,8
2 1%perientele personale de viata si activitate8
2 Cunostiinte procedurale8
2 1ul si personalitatea individului uman8
2 <odele morale2civice de conduita dobandite prin educatie si sociali$are.
.in aceste continuturi ale constientului, putem desprinde cateva caracteristici ale acesteia:
a, >unctionea$a dupa principiul realitatii si al moralitatii8
b, 1ste innascut, insa se manifesta si se de$volta numai prin relatia dintre individual uman si
mediul incon&urtator8
c, -ermite individului uman, sa se adapte$e la e%igentele socioculturale ale mediului e%terior,
prin cunoatere, activitate si creativitate.
Constiinta indeplineste urmatoarele roluri :
? :ol de adaptare a individului uman la mediul e%terior, formand starea de co'stii'ta a
subiectului ( relatia dintre subiect si mediul incon&urator, 8
? :ol de cunoastere a realitatii, for)a'd $ri(a de co'stii'ta a subiectului si ca)$ul de
co'stii'ta al acestuia ( locul proceselor psi!ice constiente,8
? :ol de orientarte a activitatii subiectului catre un scop, in functie de trebuintele si interesele
acestuia8
? :ol de reglere, planificare a activitatilor comple%e, for)a'd e2$erie'tele subiecti*e ale
i'di*idului u)a'3
? :ol de anticipare a re$ultatelor activitatii in functie de scopurile preconi$ate de catre subiect8
? :ol creativ.
3, Subco'stie'tul repre$inta acel nivel psi!ic, care cuprinde totalitatea deprinderilor
intelectuale si motorii, precum si totalitatea amintirilor biografice, de viata ale individului
uman.
Subconstientul se caracterizeaza prin:
2 Cuprinde totalitatea continuturilor psi!ice, care au fost candva constiente, iar in present, ele
se desfasoara in afara controlului constient si pot deveini oricand constienti$ate.
2 1ste amplasat intre constient si inconstient, care permite trecerea continuturilor inconstiente
permisive social in constient, indeplinind functia de filtru, de ce$ura pentru
constient8
2 -ermite organi$ari si reorgani$ari ale cunostiintelor asimilate prin invatare.
/, I'co'stie'tul repre$inta acel nivel psi!ic uman, care, cuprinde totalitatea instinctelor,
trebuintelor primare si dorintelor refulate de catre constient.
Inconstientul se caracterizeaza prin:
2 1ste irational, !edonic pentru ca functionea$a dupa principiul placerii8
2 Creea$a visele din timpul somnului8
2 ;timulea$a creativitatea omului, datorita conflictului intrapsi!ic generat de refularea
pulsiunilor inconstientului de catre constient8
2 Asigura momente de insig!t adica descoperirea sponatana a cau$ei sau solutiei la o problema
comple%a8
2 -oate genera unele tulburari psi!ice( nevro$e si psi!o$e,, datorita conflictului intrapsi!ic
intens si prelungit.
0, "1 Relatiile di'tre co'stie't si i'co'stie't
1%ista trei tipuri de relatii dintre constient si inconstient si anume:
0, :elatii circulare8
3, :elatii de subordonare integrativa8
/, :elatii de ec!ilibru.
0, Relatii circulare arata ca, e%perientele constientului trec in inconstient si sunt trasformate
in vise, iar combinarile fantastice ale inconstientului trec in constient sub forma
unor re$ultate creative2imaginative.
3, Relatii de subordo'are i'tegrati*e , aceste relatii repre$inta de fapt, mecanismele
refularii, precum si cau$ele nevro$elor si psi!o$elor.
/, Relatii de ec%ilibrare/ aceste relatii e%plica acele stari de constiinta modificata ( !ipno$a,
meditatia, !alucinatia si tulburarile de constiinta,, care sunt in acelasi timp, constiente si
inconstiente.
3, Meca'is)ele i'co'stie'te de a$arare
ale egoului
Individul uman elaborea$a o serie de strategii de aparare a integritatii sale psi!ice si anume:
Proiectia consta in faptul, ca unele persoane atribuie altor persoane propiile calitati si dorinte
refulate, deci cu valente negative. Acest mecanism este frecvent intalnit la acele persoane
care manifesta comple%e de inferioritate. 1%emplu: parerea unei persoane in varsta fata de o
persoana tanara si frumoasa este tanara, dar este proasta si urata
Formatiunea reactionala consta in faptul, ca o persoana manifesta reactii comportamentale
contrare dorintei sale fata de anumite obiecte, persoane evenimente. 1%emplu, o persoana se
adreasea$a altei persoane nu cumpar aceea !aina , pentru ca nu imi place insa in realitate ii
place aceea !aina, dar nu o cumpara, pentru ca nu are bani
Rationalizarea consta in faptul, ca unii oameni isi e%plica insuccesele lor socio2profesionale,
cautand un tap ispasitor, deci dand vina pe alte persoane. Acest mecanism este frecvent
intalnit la detinutii, care au constiinta vonovatie. 1%emplu: din cau$a prietenului @ am
savarsit aceea infractiune
Regresia comportamental-afectiva consta in faptul, ca unele persoane mature sau batrane
manifesta reactii comportamentale infantile, puierile, erotomaniacale in compania unor
persoane mai tinere. Acest mecanism e%plica relatiile e%tracon&ugale cu porsoanele mai tinere,
sci$vetismul ( o persoana se imbraca cu acele !aine nespecfice varstei sale, si ideatia
erotomana de tip narcisic ( impresia unei persoane mature, ca este simpati$ata si atrasa de o
persoana mai tanara,.
Sublimarea consta in inlocuirea dorintelor de natura se%uala cu acele dorinte de natura
socioculuturala.
Negarea consta in faptul , ca unele persoane refu$a sa accepte e%istenta unei realitati penibile,
neplacute pentru ele.
Refularea consta in suprimarea unei pulsiuni antisociale sau se%uale.
/,Starile de co'stii'ta
;tarile de constiinta repre$inta relatia constienta dintre individul uman si lumea sa e%terioara,
in care desfasoara diverse forme de activitati.
Starea de constiinta se manifesta prin:
2 Adaptare la mediul e%terior8
2 Autocontrol8
2 Cunoasterea realitatii8
2 Constiinta pre$entului.
;tarile de constiinta pot fi normale sau modificate.
Starile de constiinta modificata sunt acele stari in caresubiectul se afla la frontiera dintre
constient si inconstient8 stare de veg!e si cea de somn8 starea rationala si cea afectivinstictiva.
In starea de constiinta modificata, subiectul se manifesta in general prin pierderea contactului
cu realitatea, reducerea autocontrolului voluntar, !ipersugestibilitate si vorbire greoaie.
Starile de constiinta modificata cuprind:
0, So)'ul este o stare reversibila, inconstienta, in care individul rupe contactul cu realitatea.
3, 4isele repre$inta flu%uri de imagini mintale, care apar in starea de somn, fata de care
individul nu le poate diri&a, manipula in directia intereselor sale.
isele se caracterizeaza prin:
2 Necongruenta, adica imaginile din vise nu corespund intotdeauna, cu e%perientele
subiective ale indivului, desi ele pot avea o desfasurare scenica, coerenta, fapt care
e%plica caracterul absurd al viselor8
2 Discontinuitatea in sensul, ca imaginile din vise trec spontan de la o tematica somniala la
alta, fapt care e%plica caracterul incoerent al viselor8
2 Aesiguranta cognitiva adica imaginile din vise sunt sterse, fragmentare, vagi.
/, Hi$'o(a este o stare de constiinta modificata, in care subiectul se afla intr2o stare
intermediara intre starea de constiinta si cea deinconstienta.
In hipnoza! subiectul se manifesta prin:
2 ;tare de rela%are profunda8
2 <odificari vegetative8
2 ;tare cataleptica ( !ipetonie musculara, dandu2I subiectului sen$atia de ingreunare a
e%tremitatilor,8
2 Bipersugestibilitate, in care subiectul e%ecuta imperativele !inoti$atorlui8
2 :educerea campului de constiinta, concomitent cu cresterea concentrarii atentiei pe o tema
impusa de !ipnoti$ator8
2 :educerea regla&elor voluntare ( autocontrol constient,8
2 Cresterea combinarilor imaginative8
2 .ismne$ia post!ipnotica, in care subiectul nu2si mai aduce aminte, ce s2a intamplat cu el in
transa !ipnotica.
CAP! III! MECANISMELE PRIMARE #E CAPTARE SI PRELCRARE
A INFORMATIILOR
-rocesele sen$oriale
1! SEN0ATIILE
Se'(atiile re$re(i'ta $rocese $si%ice $ri)are/ care reflecta i'susirile fi(ice/ i(olate ale
obiectelor si fe'o)e'elor/ cu a,utorul u'ui si'gur a'ali(ator!
1le se caracteri$ea$a prin urmatoarele:
- Sunt imagini primare simple unimodale(un singur analizator);
- Opreaza cu insusiri izolate ale obiectelor, realizand analiza senzoriala ale acestora;
- Nu pot fi modificate voluntar;
- Se realizeaza aici, acum, asigurand constiinta prezentului;
- Are la baza constiinta, asigurandu-i claritatatea imaginilor senzoriale si acuitatea acestora.
Modalitatile se'(oriale
0. senzatiile vizuale2sunt produse de undele electromagnetice cu lungimea de unda
cuprinsa intre 9CC25CC milimicroni
3. senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. "ndele sonore au o frecventa
de 0D23CCCC cicliEsecunda
/. senzatiile cutanate2iau nastere ca urmare a stimularii receptorilor din piele si sunt de
mai multe feluriFtactile si termice
9. senzatiile olfactive sunt determinate de natura c!imica a substantelor, stimulii lor fiind
substantele volatile.
G. senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile c!imice ale substantelor
solubile care patrund in cavitatea bucala. 1%ista 9 tipuri de gusturi fundamentaleF
dulce , acru sarat, amar
D. senzatiile organice reflecta modificarile de ordin intern
6. senzatiile cinestezice ne informea$a despre po$itia corpului si a membrelor in spatiu
si despre miscarile care le efectuam.
5. senzatiile de ecilibru ne informea$a despre po$itia corpului in raport cu centrul de
greutate.
Legile se'(atiilor
#egile sen$atiilor sunt urmatoarele:
0, Legea i'tesitatii , arata ca un stimul produce o sen$atie numai daca are o anumita
intensitate, numita prag.
-ragurile sen$oriale pot fi:2 -rag minim absolut82 -rag ma%im absolut8
!ragul minim absolut este intensitatea minima a unui stimul, capabil sa produca o sen$atie.
!ragul ma"im absolut este intensitatea ma%ima a unui stimul, capabil sa produca o sen$atie,
insa dincolo de acest prag, poate produce durerea.
3+ Legea ada$tarii se'(oriale consta in modificarea sensibilitatii anali$atorului la actiunea
prelungita a stimulului, in sensul cresterii sau scaderii ei.
#a un stimul cu intensitate mare, sensibilitatea scade, iar la un stimul cu intensitate mica,
sensibilitatea creste.
/, Legea co'strastului se'(orial este capacitatea anali$atorului de a discrimina doi stimuli
cu calitati si intensitati diferite, care actionea$a in acelasi timp. Contrastul poate fi simultan
sau succesiv
alt anali$ator.
9, Legea co)$e'satiei consta in cresterea sensibilitatii unui anali$ator, ca urmare a pierderii
sensibilitatii altui anali$ator.
G, Legea se)'ificatiei un stimul slab, insa semnificativ pentru organism este mai repede
detectat decat un stimul putenic, dar nesemnificativ.
5! PERCEPTIA
Perce$tia este $rocesul $si%ic se'(orial care asigura co'stii'ta i'tregralitatii si u'itatii
i'susirilor obiectelor cu a,utorul )ai )ultor a'ali(atori!
-erceptia spre deosebire de sen$atii se caracteri$ea$a prin:
? 1ste o imagine primara comple%a, unitara, integrala, redand toate insusirile fi$ice ale
obiectelor concrete8
? 1ste o imagine inferentiala, intrucat prin perceptie individul recunoaste obiectul, c!iar si in
conditiile in care din el lipsesc unele elemente nesemnificative , avand la ba$a sc!ema
perceptiva a obiectului8
? 1ste o imagine categoriala, intrucat prin perceptie individul raportea$a obiectul la categoria
sa din care face parte8
? 1ste o imagine automati$ata adica in general perceptia se produce spontan, in afara
controlului constient , neavand la ba$a un anumit scop8
? 1ste o imagine plurimodala,adica in actul perceptiei sunt antrenati mai multi anali$atori8
Legile $erce$tiei
0! "egea integralitatii perceptive e%prima caracterul de sistem ierar!ic organi$at al imaginii
perceptive , percepem obiectul ca intreg si nu ca o suma de insusiri.
3. "egea selectivitatii perceptive consta in retinerea obiectelor in functie de interesele
subiectului8
/. "egea proiectivitatii perceptive consta in faptul, ca imaginea se proiectea$a la nivelul
creierului, apoi la nivelul obiectului.
9. "egea constantei perceptive consta in recunoasterea obiectului, c!iar si atunci cand el si2a
modificat forma si conditiile de perceptie.
For)ele $erce$tiei
>ormele perceptiei se impart in trei categorii :
a#Perceptia spatiului
;patiul este locul unde se desfasoara o succesiune de evenimente.
2 S$atiul *i(ual se refera la dimensiunile si caracteristicile spatiale ale obiectelor , cum ar fi:
marime, forma, distanta, directia, relief, po$itia, etc.
;patial vi$ual poate fi:? Hidimensional8? =ridimensional.
;patiul bidimensional se refera la po$itia obiectelor in spatiu( lateralitate, coordonare sus2&os,8
;patiul tridimensional se refera la volumul si distanta obiectelor
S$atiul auditi* consta in locali$area sunetelor in spatiu, discriminarea sunetelor dupa
intensitate, timbru, distanta si directie.-erceptia spatiului auditiv are la ba$a urmatoarele
mecanisme:
? <iscarea de orientare a privirii si a capului dupa sursa sonora8
? ;ensibilitatea vestibulara, adica distanta sunetelor in spatiu8
? #ateralitatea si coordonare sus2&os a sunetelor.
S$atiul tactil&6i'este(ic consta in delimitarea spatiului fi$ic si orientarea organismului in
spatiul prin intermediul receptorilor vestibulari, tactili si Iineste$ici.
b. Pereceptia timpului se refera la succesiunea de evenimente care se desfasoara intr2un
spatiu dat.
-erceptia timpului are urmatorii indicatori:
2 =impul fi$ic( anotimpuri, momentele $ile,8
2 =impul biologic( ritmul somn2veg!e, alimentatia, odi!na,,8
2 =impul psi!ologic, aprecierea subiectiva a duratelor8
2 =impul socio2profesional, apreciere duratelor in functie de
cantitatea activitatilor desfasurate in timp si spatiu.
c. Perceptia miscarii se refera la sc!imbarea po$itiei obiectelor in spatiu, precum si la
transformarea lor in timp. <iscarea poate fi reala( deplasarea obiectului de la un punct la
altul, sau ilu$orie, aparenta.
-! REPRE0ENTARILE
Re$re(e'tarea este i)agi'ea sau )odelul i'for)atio'al i'ter' / actuali(at/ al u'or
obiecte / fe'o)e'e / e*e'i)e'te /situatii / etc! /care au fost $erce$ute a'terior / dar care
i' )o)e'tul dat iti $ot li$si di' ca)$ul se'(orial !
Asadar , fata de perceptie , care ne furni$ea$a informatii numai despre obiectele si
fenomenele reale pre$ente , care actionea$a in momentul dat asupra anali$atorilor nostri ,
repre$entarea ne ofera astfel de informatii si in absenta obiectului de referinta .
:epre$entarea este si procesul de producere si utili$are mentala a imaginilor unor obiecte in
absenta lor .
:epre$entarea atat ca produs cat si ca proces ,are la ba$a doua surse:
2 memoria de lunga durata
2 imaginatia.
<emoria este cea care inmaga$inea$a , pastrea$a si reactuali$ea$a informatia structurata
initial in imagini receptive . Astfel,inca inainte de de$voltarea imaginatiei , repre$entarea
devine posibila datorita fi%arii ,mai mult sau mai putin fidele si durabile a continutului
informational furni$at de perceptie .
:epre$entarile generate de imaginatie se pot referi atat la obiecte reale (e%. repre$entari
despre obiecte si locuri pe care nu le2am perceput niciodata ca atare , dar despre care am citit
sau am au$it povestindu2se,, cat si la obiecte ideale , pe care abia urmea$a sa le cream sau
care nu pot dobandi realitate sensibila
(e%. repre$entarile persona&elor sau intamplarilor din basme,.
>ormarea repre$entarilor are un caracter activ si selectiv. C!iar si atunci cand nu ne propunem
in mod e%pres retinerea ,pentru u$ul ulterior, a imaginii obiectului pe care il percepem in
momentul dat , iar repre$entarea se constituie pe cale neintentionata (involuntara,, continutul
sau va fi activ prelucrat si filtrat de structurile e%perientei cognitive antarioare si de starile
afectiv2motivationale.
Ti$urile re$re(e'tarilor
-rincipalele criterii prin care se diferentia$a tipurile de repre$entari sunt urmatoarele :
0 . Modalitatea se'(oriala este dominanta in structurarea continutului informational . -une
in evidenta clasele repre$entarilor :
2vi$uale 8
2tactile 8
2Iineste$ice 8
2auditive 8
2olfactive 8
2gustative .
Cel mai bine structurate si delimitate sunt repre$entarile vi$uale , legate de forme si de
spatialitate(topografie,.Aceasta se e%plica prin faptul ca anali$atorul visual indeplineste rolul
de mec!anism integrator , unificator al intregii e%periente sen$oriale .#a persoanele cu
aptitudini sportive si mu$icale , o pregnanta deosebita au repre$entarile Iineste$ice si
auditive.
3 . .upa criteriul #o)e'iilor de referi'ta cognitive distingem :
2repre$entari stiintifice (in matematica ,biologie ,geografie, fi$ica,etc,8
2repre$entari te!nice (mecanisme ,componente ,agregate mecanice,8
2repre$entari artistice (literare ,plastice ,mu$icale, 8
2repre$entari religioase (legate de divinitate ,de viata de apoi ,de ritualuri,
CAP! I4!MECANISME SPERIOARE #E PRELCRARE SI
TRANSFORMARE A INFORMATIILOR
-rocesele cognitive
0. GAN#IREA
A. D#$%N%&#A '% (A&A()#&%*A&#A +,ND%&%%
=ermenul ca atare de Jandire a patruns in psi!ologie prin intermediul filo$ofiei si al
logicii si a fost asociat cu anumite forme ale activitatii mentale2de a opera cu concepte , cu
abstractiuni , de a &udeca , de a rationa si de a genera cunostinte . JKndirea este cea care ne
face sa fim rationali, ne a&uta sa ne planificam actiunile pentru a ne atinge scopurile. Jandirea
pre$inta cel mai inalt grad de prelucrare si integrare a informatiei.
G7'direa este u' $roces $si%ic de reflectare abstract8 sub for)a 'o9iu'ilor/
,udec89ilor/ ra9io'a)e'telor& a :'su;irilor obiectelor ;i a rela9iilor logice di'tre ele!
JKndirea nu operea$ asupra realitii ci asupra informaiilor furni$ate de percepii i
repre$entri.
Jndirea este capacitatea de a re$olva probleme aceasta apropiindu2se de inteligen.
L. -iaget considera ca inteligenta se de$volta treptat satdial. B.Jardner a de$voltat o noua
teorie despre inteligente noi avem mai multe tipuri de inteligenta2 =eoria inteligenelor
multiple
-. S)&.().&A !S%/O0O+%(1 A +2ND%&%%
JKndirea are cea mai coerent sc!em de organi$are structural funcional
JKndirea poate fi definit ca :
1+ ' siste) de 'o9iu'i /,udec89i/ ra9io'a)e'te
Aoiunea este unitatea informaional de ba$, este un construct mintal nu se aseamn cu
obiectul.
Ludecata este o structur informaional mai comple% care reflect obiectele n relaie cu
alte obiecte. :aionamentul este o operaie a gKndirii care pornete de la anumite date i
a&unge la anumite conclu$ii
5+ ' siste) de o$era9ii
Operaiile fundamentale ale gKndirii sunt:
A'ali(a este operatia de descompunerea unui obiect n elemente componente
Si'te(a reconstituirea n minte ca un ntreg a tuturor elementelor
componente
Co)$ara9ia evidenierea asemnrilor i deosebirilor obiectelor i
fenomenelor
Abstracti(area selecia de reinere a acelor nsuiri i lsarea afar a altora
Ge'erali(area & e%tinderea re$ultatelor unor ca$uri singulare
Co'creti(area 2 plecarea de la general catre ca$uri particulare
-+ ' siste) de $roduse
nelegerea este funcia esenial a gKndirii care determin de ctre om a lumii n care
triete.
nelegerea este nucleul activitaii de cunoatere n plan individual de aceasta depin$Knd
eficiena desfurrii celorlalte fa$e.
(.+AND%&#A (A !&O(#S D# &#*O03A&# A !&O-0#4#0O&
A ga'di i'sea)'a a re(ol*a $roble)e i'sea)'a a ras$u'de la i'trebari de ge'ul ce</
cu)</ $e'tru ce<
Proble)a este obstacol de ordin informational2cognitiv pe care gandirea il intalneste de la o
situatie initiala A catre cea finala H.
O $roble)a se defi'este $ri'=
0. ;tarea initiala sau punctul de plecare
3. ;copul problemei sau starea finala
/. Actiunile sau operatiile
-roblemele pot fi
bine definite sau
slab definite
O alta clasificare a problemelor
o de rearan&are a elementelor( dupa un criteriu,,
o structurare( cautata relatia dintre elementele probl.,,
o de transformare( interventii successive,
D. )%!O0O+%A +AND%&%%
Jandirea ca proces se reali$ea$a intr2o multitudine de forme :
ga'dire a'alitica2 pp. anali$a ,centrare pe detalii, o profun$ime a lucrurilor
ga'dire si'tetica2 concentrrea pe ansamblu, pe un sistem care pp. subestimarea
detaliilor
o ga'dire i'tuiti*&co'creta 2capacitate de operare in sfera sarcinilor si
situatiilor concrete
o ga'dire abstract for)ala2 a opera cu constructii teoretice, cu structuri logico
simbolice
o a treia clasificare
ga'dire di*erge'ta2lasa libera imaginatia, intuitia fiind vorba de creativitate
ga'dire co'*erge'ta2 ce urmea$a o linie de&a trasata racurgand la solutii model
incarcate de logica
5! MEMORIA
$% D#$%N%&#A S% (A&A()#&%*A&#A 4#4O&%#%
Me)oria este $rocesul cog'iti* su$erior care asigura i'ti$arirea/ stocarea si
reactuali(area i'for)atiilor!
<emoria are :
o capacitate psi!ica absolut necesara fara de care viata psi!ica ar fi imposibila
o este implicata in cunoastere si invatare, re$olvare de probleme
o :eaduce trecutul in pre$ent
o ;e afla in interactiune cu celelate procese psi!ice si contribuie la de$voltarea
personalitatii
4emoria se caracterizeaza prin cateva trasaturi esentiale5
este activa2 e%ista legaturi intre informatiile memorate
este selectiva omul retine doar o parte a informatiilor care2l
interesea$a
este inteligibila 2 pp. intelegerea informatiilor memorate
&% !&O(#S#0# S% $O&4#0# 4#4O&%#%
!rocesele memoriei sunt5
0, Me)orarea consta in intiparirea informatiilor in mod activ si inteligibil, prin
formarea codurilor in structurile neuronale
3, Pastrarea corespunde activitatii de stocare a informatiilor, aceasta depinde de
structura materialului, particularitatile psi!ice ale individului, conditiile in care
a afost ac!i$itionat materialul
/, Reactuali(area informatiilor pp folosirea si valorificarea informatiilor
pastrate.Acest proces se reali$ea$a prin: recu'oastere , re$roducere
$ormele memoriei se clasifica dupa anumite criterii5
A!#u$a durata $astrarii1
4 senzoriala 2 aceasta face posibila perceptia
4 de scurta durata 2 stocarea informatiilor de la 0G23C sec pana la 520C min,
limitata in ceea ce priveste volumul, are importanta deosebita pentru ca asigura trecerea
informatiilor in memoria de lunga durata
4 de lunga duarta asigura continuitatea trecut pre$ent viitor, aceasta are o
capacitate nelimitata, pp retinerea pe o perioada mare de timp
"!#u$a i'te'tia )e)orarii1
4. voluntara- cand se doreste retinerea unor informatii
4 involuntara retinerea unor informatii se face fara ca noi sa dorim acest lucru
C!#u$a i'telegere a )aterialului )e)orat1
4. mecanica2 retinerea informatiilor se face fara intelegera materialului
4 logica ba$ata pe intelegerea sensurilor si semnificatiilor materialului
#!#u$a co'ti'utul )aterialului1
4 perceptiva material concret furni$at de memoria vi$uala, auditiva
4 verbala 2 materiale abstracte sub forma de concepte, simboluri
4 motorie presupune retinerea miscarilor
4 afectiva material furni$at de emotii, sentimente, pasiuni
6. (A0%)17%# 4#4O&%#%
(alita8ile cele mai imortante ale memoriei sunt5
0. 4olu)ul )e)oriei cantiatatea de material pe care il putem memora pastara si
reactuali$a
3. Mobilitatea )e)oriei2 capacitatea de a reine noi cunostine si de a le corela cu
altele
/. Ra$iditatea fi2arii2 reali$area rapida a ntipririi
9. Tr8i'icia $8str8rii2 reinerea unui materia pe o perioada mai mare de timp
G. Fidelitatea reali(arii2 se refera la cKt de corect sunt reinute informaiile
D. Pro)titudi'ea reactuali(arii2 atunci cKnd recunoasterea i reactuali$area se face
rapid
9. $A()O&%% (A&# O!)%4%*#A*1 $.N(7%ONA&#A 4#4O&%#%
A. Factori subiecti*i2 interesele ,scopul activitaii, sntatea, stresul, oboseala
H. Factori obiecti*i, precum:
0, Natura materialului : memorarea trebuie sa nceap cu ce este mai uor
3, Sistematizarea si organizarea materialului- sa fie cat mai logic si bine structurat
/, 3olumul materialului2 cu cKt este mai mult cu atKt mai dificil, atunci trebuie folosita
memorarea secventiala
9, Noutatea materialului : materialele familiare se rein mai uor decat celelate
G, Organizarea ;i omogenitatea materialului- elemente asemntoare si organi$ate se
retin mai usor
D, 0ocul pe care <l ocup= materialulul <n cadrul activit=8ii2 care au scop bine delimitat se
retin mai usor
6, !ozi8ia materialului <n structura seriei inceputul i sfKritul se rein mai uor
5, Ambian8a n care se desfoar activitatea: temperatura , lumin, mobilier, contribuie
la memorarea in bune conditii
>. 4#4O&%# '% .%)A&#
itarea este u' fe'o)e' $si%ic 'atural o$us )e)or8rii/ deoarece are )e'irea de a e*ita
su$ra:'c8rcarea >de$o(itului? )e)oriei ;i de a reali(a ec%ilibrarea siste)ului cog'iti*.
.ac uitm informaiile neeseniale atunci a cest lucru este po$itiv, dar se ntKmpl s uitm
lucruri importante
n general psi!ologii au admis unele teorii cu privire la fenomenul uitrii:
o Teori uit8rii )oti*ate2 oamenii uit evenimentele neplcute, suprtoare,dureroase2
mecanismul refulrii
o Teoria ;tergerii ur)elor2 uitm datorit trecerii timpului i neutili$rii informaiei
o Teoria i'terfere'9ei2 efectele negative care le au cunotinele noi nvate
itarea $oate fi1 total8/ $ar9ial8/ situa9io'al8
"itarea se produce instantaneu sau treptat
itarea $oate fi co)b8tut8 $ri' re$eti9ii care trebuie s8 :'de$li'easc8 a'u)ite ceri'9e1
Aumrul de repetiii trebuie s fie optim
ealonarea repetiiei
reproducerea materialului
-!IMAGINATIA
1!#efi'itie si caracteri(are
Imaginatia este procesul de elaborare a unor idei sau proiecte pe ba$a combinarii si
recombinarii eperientelor anterioare.
Acesta imaginatie se poate ba$a pe :e%perienta anterioara, cunostinte, deprinderi, aptitudini
si talente. In timp ce memoria este reproductiva, imaginatia depaseste e%perienta.1%emplu
Omul poate sa creeze obiecte fenomene care nu au e"istat niciodata in realitate.
Imaginatia e%plorea$a necunoscutul,posibilul,viitorul. Imaginatia are rol important in
adaptarea individului, deoarece omul se detasea$a de aici si acum pentru a e%plora viitorul.Au
este un proces psi!ic inascut ci se de$volta aici si acum.
5!For)ele i)agi'atiei
0.4isul o suita de imagini si fenomene psi!ice care survin in timpul somnului. 1%ista mai
multe teorii :comunicarea cu divinitatea, in!ibitii sen$oriomotorii,re$ultatul unei intregi stari
de spirit. 4isul devine Mpa$nicul somnului Ndeoarece ne prote&ea$a de e%citatiile si tensiunile
prea puternice.
3. Re*eria2 stare de detasare fata de realiatate intermediara intre starea de veg!e si vis. A visa
cu oc!ii desc!isi. -entru perioade scurte este rela%anta,pe perioade lungi devine daunatoare
personalitaii.
/. a.I)agi'ea re$roducti*a2 presupune obtinerea unor imagini noi care au corepondent in
e%perienta anterioara.
b. I)agi'atia creatoare2presupune elaborarea unor idei noi pe ba$a combinarii si
recombinarii e%perientei anterioare.Aceasta este cea mai valoroasa forma a imaginatiei.
c. 4isul de $es$ercti*a2se referea la proiectarea mintala a unui drum propriu de de$voltare
conform posibilitatilor fiecaruia si cerintelor din societate
CAP! 4 STIMLAREA SI ENERGI0AREA COMPORTAMENTLI
1! MOTI4ATIA
a) Definire si caracterizare
Moti*atia re$re(i'ta totalitatea )obilurilor i'ter'e ale co'duitei/ fie ca su't i'ascute fie
ca su't doba'dite/ co'stie'ti(ate sau 'eco'stie'ti(ate/ si)$le trebui'te fi(iologice sau
abstracte
<otivatia constituie elementul care pune in miscare organismul, fiind cau$a interna a
comportamentului. <otivatria repre$inta un filtru al influentelor e%terne, o parg!ie a
autoreglarii individului, forta motrice a intregii de$voltari psi!ice.
b)$unctiile motivatiei
a. de selectare, activare si semnali$are a unor de$ec!ilibre fi$iologice , psi!ologice
b. de orienare a actiunii pentru reali$area scopului actiunii
c. de sustinere a actiunii pe durata satisfacerii trebuintelor
c)Sistemul motivational
Co)$o'e'tele siste)ului )oti*atio'al su't *ariate si se clasifica i' 1
0. Stari )oti*atio'ale si)$le2 slab organi$ate care cuprind pulsiunile, tendintele,
impulsurile.
3. Trebui'tele& sunt forme comle%e bine organi$ate si puternic organi$ate pot fi primare
si secundare.=rebuintele sunt component care semnali$ea$a o stare de de$ec!ilibru
fi$iologic sau psi!ologic.
/. I'teresele& sunt forme bine structurate dar mai putin stabile i consolidate decKt
trebuintele .Interesele pot fi personale sau generale.
9. As$iratiile2 un ansamblu de tendinte care2l propulsea$a pe om spre un ideal.
G. Idealurile2 isi au originea in sistemul de valori a individului prefigurand scopul final
al actiunii.
D. Co'*i'gerile2 idei cu caracter subiectiv, adanc implantate in structura personalitatii.
6. Co'ce$tia des$re lu)e si *iata&totalitatea ideilor despre om , natura, societate.
5. Moti*ele2ansamblu de factori care determina conduita unui individ.<otivul este
mobilul care declansea$a sustine energetic si orientea$a actiunea pe intreaga durata a
desfasurarii ei.
d) $ormele motivatiei
Moti*atia $o(iti*a produsa de stimulari
Moti*atia 'egati*a2produsa de folosirea unor stimuli aversive( cearta, bataie,
pedeapsa,
Moti*atia i'tri'seca2care pleca din interiorul individului
Moti*atia e2tri'seca2care pleaca din afara individului
Moti*atia cog'iti*a2isi are originea in nevoia de a sti, acunoaste
Moti*atia afecti*a2 este cdeterminata de nevoia omului de a obtine aprobarea
altora
e)4otivatie si performanta. Optimumul motivational
<otivatia trebuie pusa in slu&ba obtinerii unor performante inalte. :elatia dintre intensitatea
motivatiei si nivelul performantei depinde de comple%itatea sarciniipe care subiectul o are de
indeplinit.
Pira)ida trebui'telor Maslolo@
5!AFECTI4ITATEA
A% 'efinirea si caracterizarea proceselor afective
Afecti*itatea reflecta $rocesul de discorda'ta sau de co'corda'ta di'tre starile
i'ter'e ale subiectuluiA factori )oti*atio'ali+ si factori e2ter'i sub for)a u'or trairi
s$ecifice!
1%ista o legatura intre afectivitate si motivatie.
In cadrul proceselor afective pe prim plan se afla *aloarea si se)'ificatia care o are
obiectul $e'tru subiect! Astfel unele evenimente ne bucura altele ne intristea$a, unele fapte
ne produc entu$iasm altele ne indignea$a in functie de interactiunea dintre factorii interni si
realitatea obiectiva au ca re$ultat procesele affective
-articularitatile proceselor afective: au valoare motivationala, sunt subiective, se
manifesta cu o anumita forta, sunt polari$ate, sunt mobile. "nii psi!ologi sustin ca emotiile
prin mobili$area energiei nervoase organi$ea$a conduita, altii din contra ca prin desfasurarea
lor tumultoasa prin starea lor de agitatie de$organi$ea$a conduita. <aturitatea afectiva indica
pre$enta controlului de sine precum si capacitatea de adaptare. Comportamentul afectiv
perceput de altii devine instrument al cunoasterii interpersonale
C% Clasificarea proceselor afective
1! Procesele ;i tr8irile afecti*e $ri)are sunt nscute, au caracter involuntar,
condiionate biologic. ;unt formate din:
To'ul e)o9io'al2 reaciile emoionale la un act de cunoatere( simim un
miros, apare o reacie ne place sau nu,
Tr8irile orga'ice determinate de funcionarea bun sau defectuoas a
organelor interne
St8rile de afect2 sunt triri implsive de scurt durat care pot scpa de
controlul contientului( furia, frica, rKsul,
5! Procesele ;i st8rile afecti*e co)$le2e2sunt dobKndite , au grad mare de
contienti$are. Acestea sunt:
E)o9iile cure'te2 sunt stri afective de scurt durat, intense avKnd orientare
spre un obiect sau persoan (tema, surpri$a, tristeea, de$gustul, furia,
anticiparea, acceptul i bucuria,
E)o9iile i'tegrate2 emoiile superioare
#is$o(i9iile2 stri afective generali$ate, stabile cu intensitate moderat
-! Procesele ;i st8rile afecti*e su$erioare&se raportea$ la un nivel de personalitate.
Acestea sunt:
Se'ti)e'tele2 triri afective comple%e, de lung durat, stabile cu intensitate
moderat. ;entimentele au la ba$ emoii care se tot repet( cristali$are,
maturi$are, decristali$are, de$organi$are,.;entimentele pot fi: intelectuale,
morale, estetice.
Pasiu'ile2 triri afective foarte intense, stabile de lung durat care antrenea$
ntreaga personalitate.Acestea pot fi po$itive( sportul, lectura, creaia , i
negative( avariie, fanatism, gelo$ia, ambiia, &ocuri de noroc,
CAP!4I REGLAREA PSIHICA A COMPORTAMENTLI

0. 4OINBA
A%'efinire si caracterizare a vointei:
4oi'ta re$re(i'ta $rocesul $si%ic i' care o)ul isi )obili(ea(a fortele si ca$acitatile
$si%ice ;i s$irituale i' *ederea i'*i'gerii obstacolelor care a$ar i' desfasurarea
acti*itatii!
Aceasta repre$inta o modalitate de coordonare a activitatii sau o modalitate de a actiona
pentru atingerea unui scop propus.In evaluarea obstacolului poate aparea: subaprecierea,
supraaprecierea, reflectarea adecvata.#imba&ul &oaca un rol esential in actul de vointa.
(% )tapele in realizarea efortului voluntar:
0. Intenia2 care e%prima o tensiune interioara care tinde sa se e%teriori$e$e si sa
actione$e veriga motorie.
3. #upta motivelor odata ce sunt elaborate motivele acestea intra in raporturi de opo$itie
sau concordanta
/. #uarea !otarKrii2 reali$ata in urma deliberarii, face posibila elaborarea planului de
actiune
9. 1%ecutia are caracter secvential, ea constand din succesiuni de operatii
G. 1valuarea2consta in verificarea re$ultatelor si transformarea lor in operatie inversa
C% Calitatile vointei :
Perse*ere'ta2 mentinerea timp indelungat a efortului pentru reali$area
scopului opusul :'c8$897'area
Taria *oi'tei2 capacitatea de a suporta dificultatile, opiniile contrare2opusul
sl8biciu'ea
I'de$e'de'9a2originalitatea conduitei2opusul sugestibilitatea
Autoco'trolul2 aprecierea tendinelor opusul li$sa autoco'trolului
Pro)titudi'ea deci(iei2 rapiditatea cu care omul !otarete2 opusul
'e%otararea
5! ATENTIA
A%'efinirea si caracterizarea atentiei:
Ate'tia este u' fe'o)e' $si%ic de orie'tare si de co'ce'trare a e'ergiei $si%ice $e'tru
desfasurarea o$ti)a a acti*itatii!
Atentia se refera la concentrarea si focali$area efortului mental
In plan subiectiv atentia este resimtita ca o stare de incordare ce se observa din manifestarile
comportamentale(fi%area privirii, imobilitatea sau tacerea, scaderea frecventei respiratiilor,.
-entru a fi atenti trebuie sa ne detasam de ceilalti stimuli e%teriori care pot aparea.
(%Formele atentiei:
0. Ate'tia i'*olu'tara2este neintentionata, spontana, declansata de stimuli e%teriori
3. Ate'tia *olu'tara2forma superioara de reali$are a activitatii, se reali$ea$a cu efort
voluntar si este autoreglata constient.Aceasta forma conduce in mod inevitabil la
oboseala. <ai e%ista unii factori care influentea$a atentia voluntara: scopul,
semnificatia activitatii., anali$a planului, gradul de antrenament, conditiile ambientale
/. Ate'tia $ost*olu'tara2repre$inta un nivel superior al atentiei care re$ulta din
utili$area repetata a atent. voluntare care se transfera in deprinderea de a fi atent.
C% Insusirile atentiei:
0.4olu)ul ate'tiei2cantitatea de elemente ce poate fi urmarita simultan, cu acelasi grad de
claritate.
3. Co'ce'trarea ate'tiei2presupune delimitarea de o dominant(un focar de e%citatie intensa,
si $onele apropiate
/. Stabilitatea ate'tiei2mentinerea atentiei timp indelungat asupra unui obiect, fenomen
9. Mobilitatea ate'tiei&deplasarea atentiei de la un obiect la altul in functie de cerintele
activitatii si de intervalele de timp cerute
G. #istributi*itatea ate'tiei2desfasurarea concomitenta a mai multor activitati cu conditia ca
unele dintre ele sa aiba component automati$ate.
-! LIM"ACL
A! #efi'ire si caracteri(are
Co)u'icarea re$re(i'ta $rocesul de tra's)itere a i'for)atiilor
Cea mai simpla sc!ema de comunicare: emitatorul, receptorul, canalul de comunicare,
semnalul, codul
Comunicarea poate fi anali$ata in functie de trei indicatori: promtitudine, fidelitate,
complitudine
Li)ba repre$inta suportul si instrumentul comunicarii."n sistem de semne si reguli
logicogramaticale care serveste ca instrument de codificare si transmitere de informatii.
0imba?ul are mai multe functii5
comunicare, cunoastere, simbolica, e%presiva, convingere, reglare, de &oc, dialectica
#imba&ul se afla in stransa interdependenta fata de celelalte procese si fenomene psi!ice dar in
special cu gandirea , cu procesele intelectuale si motorii.-rogresul invatarii limba&ului se
reali$ea$a concomitent cu procesul gandirii.
#imba&ul are un rol important in formarea gandirii si in procesul de sociali$are.
H. >ormele limba&ului
0. Li)ba,ul e2ter' care este format din :
a. Li)ba,ul oral& este formata cea mai vec!e si raspandita in comunicare are ca tipuri
monologul, dialogul
b. Li)ba,ul scris permite o reflectare mai fidela a gandirii, este mai dificil de reali$at
deoarece implica reguli gramaticale si de ortografie
3. Li)ba,ul i'ter' este acea forma de coordonare a limba&ului oral si scris repre$inta ceeea
ce gandim inainte de a spune
#volutia limba?ului 5
32/luni ganguritul, D luni lalatiunea , 527 luni debutul intelegerii,0C203 luni primele cuvinte
05 luni cuvantul propo$itie, 3 ani propo$itii incomplete, 9 ani perfectionarea limba&ului e%tern
D26 ani debutul invatarii scrisului si cititului
Partea 5 SISTEML #E PERSONALITATE
CAP!4II CONCEPTL #E PERSONALITATE
1! PERSONALITATEA
A..1>IAI:1A ;I CA:AC=1:IOA:1A -1:;OAA#I=A=II.
(ine sunt eu@ (um am devenit ceea ce sunt@ (um pot fi sigur c= ceea ce ;tiu despre
mine este adev=rat@ : sunt <ntreb=ri pe care ni le punem adesea. 4a?oritatea oamenilor au o
imagine superficial= despre ei <n;i;i. Nu-;i cunosc <ndea?uns calit=8ile ;i defectele,
capacit=8ile ;i limitele. Dac= ne-am cunoa;te mai bine, atAt pe noi <n;i;i cAt ;i pe cei cu care
intr=m <n rela8ie <n fiecare zi, via8a noastr= ar fi cu siguran8= mai u;oar=. S= lu=m de
e"emplu cazul gemenilor. (rede8i c= sunt asem=n=tori din toate punctele de vedere@
n viaa de $i cu $i, tindem s2i etic!etm pe cei din &ur n funcie de tipul de persoan
pe care l repre$int fiecare. 1%ist tipul prietenos i sociabil, tipul agresiv, tipul linitit i
timid, tipul activ i ocupat, i aa mai departe.
#a ba$a acestor clasificri se afl ideea c fiecare persoan are o anumit personalitate
P un anumit fel de a reaciona i de a se comporta. .ac tim cu ce fel de persoan avem de2
a face, ne poate fi mai uor s2i nelegem comportamentul. .e asemenea, putem s anticipm
reaciile unei persoane ntr2o anumit situaie.
=ermenul de $erso'alitate este utili$at intr2o multitudine de sensuri.
Cel mai general termen al $erso'alitatii este acela ca aceasta este sinonima cu fii'ta
bio$sio%osociala!
=ermenul de personalitate nu este singurul termen utili$at pentru a desemna fiinta umana in
integralitatea ei.
1timologic termenul provine din cuvantul latinesc >$erso'a? in traducere masca, fete.
Altfel spus omul are o masca( fata,.
-ersonalitatea repre$inta sistemul insusirilor stabile si specifice ale unei fiinte umane
care isi pun amprenta asupra manifestarilor comportamentale. -ersonalitatea e%ista in
legatura cu sistemul psi!ic uman
;unt utili$ati in acelasi scop termenii precum i'di*id/ i'di*idualitate/ $ersoa'a.
H. IA.I4I. IA.I4I."A#I=A=1 -1:;OAAA
I'di*idul se definete ca fiind totalitatea nsuirilor biologice, fi$ice, bioc!imice i
psi!ofi$iologice, nnscute sau dobKndite, care asigur adaptarea la mediul natural. 1l
desemnea$ entitatea vie care nu poate fi de$membrat fr a2i pierde identitatea, adic
caracterul indivi$ibil al organismului.
Individ este orice organism, inclusiv omul.
I'di*idualitatea este individul luat n ansamblul proprietilor sale distinctive i
originale.
Persoa'a este corespondentul n plan social a individului n plan biologic. =ermenul de
persoan desemnea$ doar oamenii.
)otu;i <n termenul de persoan= nu este precizat= vArsta, ocupa8ia, valoarea. De aceea,
termenul nu se folose;te decAt <n ordinea statistic=5 cAte persoane intr= <ntr-un autobuz, cAte
persoane vin la mas=, etc.
-ersonalitatea este totalitatea psi!ologic ce caracteri$ea$ i individuali$ea$ un om
particular. 1a este omul viu, concret, pasional, raional, deci omul aa cum este el resimit n
afara noastr sau n propria noastr fiin.
Actor pe scena vie8ii, fiecare <;i modeleaz= personalitatea dup= <mpre?ur=rile <n care se afl=
;i dezvolt= comportamente conform cu rolul pe care <l are5 de p=rinte sau copil, profesor sau
elev, ;ef sau subordonat, gazd= sau oaspete, etc.
<ai este utili$at si termenul de $erso'a, a2 a &uca un rol in e%terior prin comportament
1%ista mai multe laturi ale personalitatii:te)$era)e'tul/ a$titudi'ile/ caracterul!
H.Caracteristici ale trasaturilor personalitatii:
2stabilitatea trasaturilor
2condensarea functiilor psi!ice
2generali$area se manif. in situatii diverse
2trasaturile sunt esentiale
2dinamica2 organi$are, ierar!i$area a -.
2unica
Oamenii nu se nasc cu personalitatea integral. 1a se de$volt pe parcursul vieii sub
influena motenirilor genetice, a mediului i e%perienei individuale. CKnd a&unge la
maturitate, personalitatea se definitivea$..
C.>AC=O:I AI >O:<A:II -1:;OAA#I=A=II
0.Ereditatea2 #reditatea este proprietatea fiintelor vii de a transmite urmatilor caractere
dobandite de-a lungul filogenezei. <ecanismul transmiterii acestor caractere il repre$inta
codul ge'etic acesta repre$entand ansamblul genelor proprii fiecarui individ. 1reditatea este
un factor care influentea$a de$voltarea personalitatii si asigura premisele organice ale vietii
psi!ice. 1ste importanta la varstele timpuri cand se asigura cresterea si functionarea cu
deoesebire a sistemului nervos si la formarea temperamentului, inteligentei ,aptitudinilor
speciale. Aceasta nu este suficienta pentru de$voltarea personaliatatii.
B. *ediul- =otalitatea influenelor naturale i sociale, fi$ice i spirituale, directe i indirecte,
spontane i organi$ate, intenionate i neintenionate, care constituie ambientul n care se
nate, triete i se de$volt omul se numete mediu. -entru om este important i mediul
natural dar cea mai mare influen este e%ercitat de componentele socio2culturale.
4ediul e"ercit= influen8e variate ;i caracteristice pentru fiecare vArst= , acestea definesc
N%'A D# D#*3O0)A&# care se refer= la 5
- obiecte ;i locuri accesibile copilului <n cadrul aceluia;i mediu
- r=spunsurile ;i reac8iile persoanelor din ?urul copilului
- cerin8ele adul8ilor privind comportamentele ;i performan8ele pe care trebuie s= le ating=
copilul
- activit=8ile propuse, impuse sau desf=;urate din ini8iativa copilului ;i acceptate de cei din
?ur.
6. )ducatia-
1ducaia este ansamblul de aciuni i activiti care integrea$ fiina uman ca pe un factor
activ, se desfoar sistematic, unitar i organi$at, pe durate lungi de timp, avKnd coninuturi
definite n raport cu cerinele societii, utili$Knd metode i strategii fundamentate tiinific i
fiind conduse de persoane competente, special calificate
5!TEORII PSIHOLOGICE ALE #E04OLTARII PERSONALITATII
E2ista ur)atoarele teorii $ri*i'd )odele ale $erso'alitatii1
0. =eoria privind modelul psi!analitic
3. =eoria privind modelul trasaturilor
/. =eoria privind modelul factorial
9. =eoria privind modelul constitutional
1!Modelul $si%a'alitic constituie cel mai vec!i model al personalitatii si are ca fondator
pe parintele psi!anali$ei Sig)u'd Freud!Acesta considera ca psi!icul uman are o organi$are
nivelara si anume:
inconstientul2 nivelul cel mai profund al psi!icului nostru, acesta nu este accesibil,
este sediul instinctelor se%uale, al agresivitatii, al dorintelor refulate
preconstientul-este sediul informatiilor care desi nu sunt constiente pot fi actuali$ate in
functie de necesitatile subiectului
constientul- suprafata psi!icului nostru, constituit dintr2un flu% continuu de informatii.
Acestui model a lui >reud i se va suprapune mai tar$iu diferentierea a tre instante ale
psi!icului uman :;ine. 1u, ;upraeu
5.Modelul trasaturilor ne arata ca o cercetare a e%istentei umane concrete pune in
evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman este implicat e%ista o
anumita contanta a actelor, actiunilor,reactiilor astfel incat se poate vorbi de de un caracter
unitar..in acest punct de vedere o importanta mare o are teoria lui G. All$ort potrivit
caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta C-B trasaturi cardinale CD-C> trasaturi
principale si o multitudine de trasaturi secundare.
-. Modelul factorial!Acest model apartine psi!ologului Cattell care a identificat 0D
factori ai personalitatii care corelati permit furni$area unui profil al personalitatii fiecarui
om. -entru aceasta el a elaborat un test de evaluare in cadrul caruia fiecare factor este
evaluat printr2un numar de 0C20/ itemi.
.. Modelul co'stitutio'al acesta pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul
e%perientei psi!ice intre constitutia corporala a unei persoane si manifestarile de ordin
psi!ic. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionala este cea a lui E! Dretsc%)er/ care
diferentia$a trei tipuri:$ic'ic( silueta de statura mi&locie, e%ces ponderal, fata plina, maini
si picioare scurte,, aste'ic(corpul alungit si slab, greutate inferioaracelei normale, sistem
osteo2muscular firav,, atletic (bine proportionat fi$ic, cu toracele si musculatura bine
de$voltate,
CAP!4III STRCTRA PERSONALITATII
1! TEMPERAMENTL
A. .1>IAI:1 ;I CA:AC=1:IOA:1
Te)$era)e'tul se $oate defi'i ca latura di'a)ico&e'ergetica a $erso'alitatii/ care
are caracter :''8scut si defi'este *ite(a/ forta/$rofu'(i)ea ;i a)$loarea reac9iilor
i'di*idului!
n limba&ul popular temperamentul este sinonim cu *firea omului+
Observarea comportamentului celor din &ur ne permite sa constatam diferente in ceea ce
priveste cantiatatea de energie( unii oameni sunt mai agitati, nerbdtori, altii calmi, retrasi,.
=emperamentul constituie cea mai e%presiva latura a personalitatii noastre. nsuirile
temperamentale i pun amprenta asupra manifestarilor comportamentale. Acesta are un
caracter nnscut i se menine constant pe perioada vieii. 1%ista o legtur strKns ntre
temperament, ereditate i sistemul nervos al persoanei.
H. =I-O#OJII =1<-1:A<1A=A#1
ncercari de a face anumite clasificari a temperamentelor au e%istat din antic!itate.
0. Bipocrate a fost primul care a stabilit o tipologie a temperamentelor in functie de 9
umori ale organismului i anume: coleric( bila galben,,
sa'g*i'ic ( sKnge,,
fleg)atic( flegma,
)ela'colic( bila neagr,.
3. -avlov a considerat ca e%ista o legatura intre tipurile de activitate nervoasa i tipurile
temperamentale astfel: coleric( $uter'ic 'eec%ilibrat e2citabil,,
sangvinic( $uter'ic ec%ilibrat )obil,,
flegmatic($uter'ic ec%ilibrat le't,,
melancolic( ti$ul slab,.
/. Lung considera c oamenii pot fi orientatii spre lumea e%terna sau interna i pot fi:
e2tra*erti9i( coleric, sangvinic ,
i'tro*erti9i(flegmatic, melancolic,.
9. 1)senI considera c oamenii pot fi mprii n funcie de stabilitatea emoional n:
stabili( sangvinic, flegmatic,
i'stabili (coleric, melancolic,
C. -O:=:1=1 =1<-1:A<1A=A#1
Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste
energia. 1l este inegal in manifestari. ;tarile afective se succed cu rapiditate. Oscilea$a
intre entu$iasm si deceptie, care tendinta de e%agerare in tot ceea ce face. Capacitatatea de
lucru este sinusoidala cu accensiuni si caderi. 1ste o persoana foarte e%presiva,usor *de
citit+, gandurile si emotiile i se succed cu repe$iciune. Are tendinta de dominare in grup si
se daruieste cu pasiune unei idei sau cau$e.;e pot afirma ca oameni ai marilor initiative ,
pot fi capabili sa se concntre$e foarte mult in actiuni de durata.
Sangvinicul se caracteri$ea$a prin ritmiciatate si ec!ilibru. 1ste vioi, vesel, optimist si se
adaptea$a cu usurinta la orice situatie. >ire activa, sc!imba activitatile foarte des deoarece
simte permanent nevoia de ceva nou. =rairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt
superficiale si instabile. =rece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si
stabileste usor contacte cu alte persoane. .incolo de voiciune si e%uberanta se descopra
calmul, stapanirea de sine.
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a dispune de
o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita poate obtine performante
deosebite mai ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce
face. >ire inc!isa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
.esi pare indiferen afectiv, flegmaticul a&unge la sentimente e%trem de consistent si
durabile. ;unt inclinati spre actiuni de rutina.
*elancolicul este la fel de lent si ine%presiv ca felgmaticul,dar ii lipseste forta si
vigoarea acestuia,
emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor e%agerate e%igente fata de
sine si a unei
neincrederi in fortete proprii. 1ste putin re$istent la eforturi indelungate. -utin
comunicativ, inc!is in
sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. .ebitul verbal este sca$ut,
gesticulatia redusa.
5!CARACTERL
A. .1>IAI:1 ;I CA:AC=1:IOA:1 A CA:AC=1:"#"I
Re$re(i'ta totalitatea i'susirilor $si%ice ese'tiale si stabile care se e2$ri)a i'
*alorile $ro)o*ate si $ri' atitudi'ileAco)$orta)e'tul+ o)ului i' ra$ort cu diferite
do)e'ii ale *ietii sociale si i' ra$ort cu si'e.
=ermenul de *caracter M provine din limba greaca semnificand tipar, pecete, semn, si
desemnea$a ceea ce este caracteristic pentru om, modul propriu al acestuia de a se comporta
in relatiile cu altii. In sens larg termenul de caracter este sinonom cu cel de personalitate
desemnand un profil psi!o2moral ce cuprinde conceptia despre viata, convingeri, credinte,
aspiratii, idealuri.
Caracterul repre$inta latura relational2valorica a personalitatii
Structura caracterului
Trasaturile de caracter repre$inta po$itii ale subiectului fata de cele din &ur, un mod de a se
raporta la evenimentele e%istentei sale in lume.
Atitudi'ea repre$inta modalitatea de raportare la o clasa generala de obiecte sau fenomene
prin care persoana se orientea$a subiectiv si se autoreglea$a preferential.
Au orice trasatura de caracter repre$inta o atitudine. Aceste trasaturi de caracter au
valori po$itive si negative.
H. =I-O#OJIA =A:;A=":I#O: .1 CA:AC=1:
Avem urmatoarele tipuri de trasaturi de caracter in functie de atitudini:
0. Atitudi'i fata de ceilalti oa)e'i: omenia, altruismul, recunoasterea valorii celuilalt,
loialitatea, intolerant, egoismul, Invidia
3. Atitudi'i fata de si'e: incredereain fortele proprii, modestia, demnitate,
desconsiderarea de sine, orgoliul, autoumilirea,
/. Atitudi'i fata de )u'ca1 spiritul de initiativa, !arnicia, ambitia,lenea, intolerant,
nepasarea
<ai e%ista si alte tipuri de atitudini: fata de famile, cultural, fata de natura etc
&olul caracterului in structura personalitatii
Caracterul este e%presia intregului sistem al personalitatii avand un rol foarte important
in ada$tarea si i'tegrarea i'di*idului i' societate!Acesta poate fi modelat in functie de
cerintele mediului social in care traim dar si in functie de ce vrea fiecare dintre noi sa devina.
Caracterul se dovedeste a influenta intreg sistemul de personalitate.Caracterul se
dovedeste a fi o suma de principii datorita orientarii a%iologice
/. APTIT#INILE
A..1>IAI:1 ;I CA:AC=1:IO1:1 A A-=I=".IAI#O:
Aptitudinile su't :'su;iri care / :' a'sa)blul lor/ asigur8 $osibilitatea :'*898rii
a'u)itor cu'o;ti'9e/ $rice$eri ;i de$ri'deri! Este latura i'stru)e'tal o$eratio'ala a
$erso'alitatii!
"nii psi!ologi consider aptitudinile ca fiind nsuiri nnscute, ceea ce n opinia altora
este doar parial adevrat. Aendoielnic e%ist o component nnscut a aptitudinilor, mai
puin evident decKt n ca$ul temperamentului, ns i influenele mediului au consecine
privind cristali$area aptitudinilor n forma n care se pre$int acestea la copil.
#eontiev definea aptitudinea dre$t :'su;ire i'di*idual8 care deter)i'8 efectuarea cu
succes a u'ei a'u)ite acti*it89i. .efinirea aptitudinii n funcie de succesul obinut ntr2o
anumit activitate este incorect.
Capacitatea e2$ri)8 $osibilitatea $e care o are ci'e*a de a efectua o ac9iu'e :'tr&
u' a'u)it )o)e't. 1a se leag ntotdeauna de pre$ent i presupune , atKt nvare cKt i o
anumit e%perien, adic anumite deprinderi ca re$ultat al nvrii.
>iecare persoan are aptitudini mai mult sau mai puin de$voltate n toate domeniile.
Aptitudinile permit reali$area unor diferenieri ntre indivi$i. .espre persoana care posed o
aptitudine la un nivel mai nalt de de$voltare dect ma&oritatea celorlali indivi$i putem spune
c este talentat=..
H.=I-":I#1 .1 A-=I=".IAI
A.Cosmovici clasific aptitudinile n:
2 aptitudini simple/ cele care favori$ea$ reali$area a numeroase activiti 8
2 aptitudini comple+e/ acele aptitudini care permit reali$area unei activiti mai ample, de tip
profesional ( aptitudinea te!nic, aptitudinea mu$ical etc.,.
Si'gura aptitudine general, ad)is8 actual)e'te este re$re(e'tat8 de inteligen-,
Aptitudinile au un rol important n structura personalitii. .eprinderile servesc
de$voltrii personalitii. 1le intr n alctuirea personalitii umane ca invariani operaionali
care deservesc conduita. -otenialul nnscut se transform prin mult nvare i e%erciiu n
performane n domeniul respectiv. -erformana duce la satisfacie i succes , implicit la
de$voltarea personalitii.
C. IA=1#IJ1AQA CA A-=I=".IA1 J1A1:A#R
-utem defini inteligen-a ca fii'd ca$acitatea de a re(ol*a ra$id ;i eficie't o a'u)it8
sarci'8/ $roble)8/ care :' cea )ai )are )8sur8 are u' caracter i'edit.
Inteligena este decisiv n performana i succesul fiecrei persoane. 1a se de$volt i
se conserv prin intermediul educaiei intelectuale, un rol deosebit revenind educaiei formale
reali$ate n cadrul instituiilor de nvmKnt. -entru msurarea acestei aptitudini este utili$at
conceptul de coeficie't de i'telige'98/ calculat dup formula:
E% F 3Arsta mental= G 3Arsta cronologic= H CDD , ambele vKrste fiind e%primate n luni.
=ermenul de inteligen are o dubl accepiune : pe de o parte de $roces de asi)ilare ;i
$relucrare a i'for)a9iilor *ariabile/ :' sco$ul u'or ada$t8ri o$ti)e, pe de alta, de
a$titudi'e re(id7'd :' structuri o$era9io'ale dotate cu a'u)ite calit89i Aco)$le2itate/
fle2ibilitate/ fluiditate/ $roducti*itate+/ $ri' care se asigur8 eficie'9a co'duitei. Astfel,
inteligena apare ca sistem de nsuiri stabile proprii subiectului individual i care la om se
manifest n calitatea activitii intelectuale centrat pe gKndire. n aceast perspectiv,
psi!ologul american =!arstone stabilete mai muli factori ai inteligenei:
raionamentul (deductiv i inductiv,,
memoria,
capacitatea de calcul,
rapiditatea perceptual,
operarea spaial,
nelegerea cuvintelor i
fluena verbal.
.ar ntrucKt aceti factori se ntreptrund, n actul inteligent, evaluat dup efectele sale finale,
pre$ena unui factor global J (general,, care s e%prime inteligena ca atare nu este infirmat.
-si!ologia genetic, promovat de L. -iaget, confirm punctul de vedere al inteligenei ca
aptitudine general cu o ba$ nativ. 1a const ntr2o ec!ilibrare ntre asimilarea
informaional la sc!emele pree%istente i acomodarea sau restructurarea impus de noile
informaii ce nu se potrivesc perfect cu vec!ile sc!eme. 1c!ilibrarea, pe care -iaget o
identific cu inteligena, se produce n ba$a acomodrilor, a restructurrilor sau
reorgani$rilor mentale. <sura inteligenei este ec!ivalent cu rata acomodrilor ce permit o
bun nelegere i re$olvare de probleme. .ac asimilarea este superficial, iar acomodarea
(prin prelucrarea informaiilor, nu se produce decKt anevoios i insuficient, atunci i
ec!ilibrarea inteligent este insuficient.
Inteligena este o structur instrumental, proprie personalitii individualei pe care e%periena
de via, colar i profesional o pune n eviden i permite evaluarea ei. 1mpiric,
inteligena se poate evalua dup randamentul nvrii, dup uurina i profun$imea
nelegerii i dup dificultatea i noutatea problemelor pe care subiectul este n stare s le
re$olve.
.! CREATI4ITATEA
A. COAC1-="# .1 C:1A=I4I=A=1
A crea nseamn a produce (a genera, ceva nou n raport cu ceea ce este vec!i, cunoscut,
u$ual, banal. Aoutatea este i ea evaluat gradual, dup cote de originalitate. (ota de
originalitate corespunde distan8ei dintre produsul nou ;i ceea ce pree"ist= ca fapt cunoscut ;i
uzual <n domeniul respectiv.
=ermenul de creativitate este foarte general i a fost introdus n vocabularul psi!ologiei
americane, n deceniul al patrulea al secolului @@, pentru a depi limitele vec!iului termen
de talent. ntre conceptele de creativitate i de talent nota comun este cea de originalitate.
.ovedete talent cel ce demonstrea$ o pregnant originalitate. .eci, talentul corespunde
creativit=8ii de nivel superior. .ar aceasta nu este e%clusiv, pentru c e%ist i o creativitate
de nivel mediu i una slab, redus. =oi oamenii sunt n diverse grade creativi i numai unii
din ei sunt talentai. ;2a apreciat talentul ca fiind !otrKt de dotaia ereditar. Conceptul nou
de creativitate admite o mare contribuie a influenelor de mediu i a educaiei n formaia
creativ a fiecruia. =otodat, se consider c oricare din activit=8i sau profesiuni poate fi
desf=;urat= la un nivel <nalt de creativitate.
=alentul a fost conceput ca o de$voltare superioar a aptitudinilor generale i speciale i ca o
fericit mbinare a lor. Creativitatea ns include structuri mai comple%e de personalitate,
depind aptitudinile. n psi!ologie, conceptul de creativitate are urmtoarele trei accepiuni :
a. de comportament ;i activitate psiic= creativ=; b. de structur= a personalit=8ii sau stil
creativ ; c. creativitate de grup, n care interaciunile i comunicarea mi&locesc generarea de
noi idei, deci duc la efecte creative.
H. AC=I4I=A=1A C:1A=I4R
Ansamblul stocului de informaii i de structuri operaionale, procedee de lucru i deprinderi
de care dispune un subiect, constituie potenialul su creativ. Orice subiect dispune de un po-
ten8ial creativ, pentru c orice subiect posed o e%perien pe care o prelucrea$ mereu i
variabil, u$Knd de operaii, te!nici i sc!eme mintale.
.ac la ba$a actelor creative de descoperire i invenie se afl potenialul creativ individual
sau de grup, atunci nseamn c toat problema const n activarea i reali$area sau
valorificarea acestui potenial. Concret, se pune problema utili$rii e%perienei n noi situaii,
a regKndirii prin stabilirea de noi raporturi ntre cunotine i prin restructurri de ansamblu. In
genere, se a?unge la noi idei sau proiecte prin transform=ri ;i recombin=ri ale datelor
cognitive de care subiectul dispune. relucrarea informaiilor, prin adoptarea unor alte sc!eme
operaionale, generea$ noi informaii, favori$ea$ producerea unor noi cunotine ce nu
e%istau la punctul de pornire.
n ordinea creativitii, mai importante i relevante decKt re$olvrile de probleme date sunt
punerile de noi problemeJKndirea logic aduce o anumit contribuie la creaie. <ari savani
cum a fost 1instein, socotesc c i mai important este imaginaia, care posed un grad mai
mare de libertate, nu este nctuat de reguli i norme fi%e i poate s se lanse$e n ur$irea
celor mai cute$toare proiecte L. -. Juilford relev necesitatea gKndirii divergente, iar ali
autori pledea$ pentru gKndirea lateral, care permite s se recurg la cele mai diverse
analogii. .e aceea, n creativitatea tiinific cele mai fecunde domenii sunt acelea unde
diverse discipline se ntKlnesc, alctuind un teritoriu de interdisciplinaritate.
.emersurile creative pot fi spontane sau intenionate i voluntare, n ambele ca$uri, ele
trebuie s fie susinute energetic de trebuine i motive, de nclinaii, interese i aspiraii.
Aceti vectori sau resurse interne, care acionea$ favorabil sau nefavorabil asupra
creativitii, nu sunt cKtui de puin negli&abili i repre$int, n fapt, o c!eie a creativitii,
ntrucKt sunt factorii activatori, necesari pentru transformrile i combinrile amintite ceva
mai sus.
C. ;=:"C=":A C:1A=I4I=RQII
.in cele artate, re$ult c la creativitate contribuie toate procesele psi!ice, ncepKnd cu
sen$aiile i percepiile i nc!eind cu afectivitatea i voina. 1ste deci o proprietate a
ntregului sistem psi!ic uman, care se pre$int ca un laborator ce prelucrea$ datele
informaionale, astfel ncKt a&unge s elabore$e noi modele cognitive i imagistice. n
psi!ologia romKneasc se cultiv modelul bifactorial al creativit=8ii, prin care emergena
;.-.". este e%plicat. Cele dou categorii de factori sunt :
a, vectorii! termeni prin care sunt reunite toate strile i dispo$itivele energetice
ce incit la aciune i raportare preferenial, i anume: trebuinele, motivele,
scopurile, nclinaiile, aspiraiile, convingerile i, sintetic, atitudinile
caracteriale8
b, b, opera-iile i sistemele operatorii de orice fel.
n ordinea celor artate, creativitatea nu este altceva decAt interac8iunea optim= <ntre vectorii
creativi ;i opera8iile generative.
Considerat, ca o structur, de personalitate! creativitatea este! .n esen-,! interac-iunea
optim, dintre atitudinile predominant creative /i aptitudinile generale /i speciale de nivel
supramediu /i superior%
Au este suficient, deci, s dispui de aptitudini dac acestea nu sunt orientate, strategic, prin
motivaie i atitudini, ctre descoperirea i generarea noului cu valoare de originalitate. 1%ist
persoane foarte inteligente dar prea puin creative, ntrucKt nu sunt incitate de interese de
cunoatere, vor s fie foarte e%acte, dar nu sunt incitate spre aventurile fante$iei i sunt, n
genere, conformiste i conservatoare. n sc!imb, pre$ena vectorilor creativi este de natur s
produc efecte creative remarcabile i la persoana care nu dispun de aptitudini e%traordinare.
-rintre atitudi'ile creati*e importante, menionm :
0, <ncrederea <n for8ele proprii i nclinaia puternic ctre reali$area de sine 8
3, interesele cognitive i devotamentul fa de profesiunea aleas, care se include, esenial,
n sensul i scopul vieii 8
/, atitudinea antirutinier= menit s incite la anali$a critic a e%perienei i s desc!id
calea unor noi e%perimentri 8
9, cutezan8a <n adoptarea de noi scopuri neobinuite i ndeprtate i asumarea riscurilor
legate de ndeplinirea acelor proiecte dificile i cura&oase 8
G, perseveren8a <n c=utarea de solu8ii i n reali$area proiectului ur$it, corelativ cu
dispo$iia ctre, revi$uirea continu a proiectului i permanenta lui optimi$are8
D, sim8ul valorii ;i atitudinea volarizatoare care duc la recunoaterea desc!is a valorii
altora i la afirmarea onest i demn a valorii proprii 8
6, grupul atitudinilor direct creative, constKnd din simmKntul noului, dragostea i
receptivitatea pentru tot ce este nou i respectul fa de originalitate, cultivarea
consecvent a originalitii, cu deosebire a aceleia ce sa corelea$ cu o valoare social i
umanist superioar.
D.N%3#0.&% '% S)AD%% A0# (&#A)%3%)17%%
$iind o proprietate general-uman=, creativitatea se prezint= <n diverse forme ;i se situeaz= la
diverse niveluri ierarice. n primul rKnd, ca i n ca$ul aptitudinilor, dup cum arat Al.
:oca, trebuie fcut o distincie ntre creativitatea general, de larg aplicabilitate, i
modalitile specifice de creativitate din practic, te!nic, organi$are, tiin, art, sport etc.
n al doilea rKnd, se disting, dup savantul american C. S. =a)lor, 'i*eluri ale creativitii,
dup cum urmea$ : 0, creativitate de e"presie, inKnd de mimico2gesticulaie i vorbire i
care este valori$at, mai ales n arta teatral i oratorie 8 3, creativitatea procesual=, inKnd de
notele originale n de$voltarea proceselor psi!ice, n felul cum percepe subiectul lumea, n
modul su de gKndire i simire si prin care se caracteri$ea$ o personalitate ca fiind mai mult
sau mai puin distinct8 /, creativitatea de produs, care este obiectiv i dinuie, depind
e%istena subiectului 9, creativitatea inovativ=, ce const dintr2o recombinare ingenioas de
elemente cunoscute, astfel ncKt se compune o nou structur a unui obiect sau proces
te!nologic8 G, creativitatea inventiv=, care presupune compatibili$area prilor ntre ele,
generarea de noi metode i ndeplinirea artificial a unor noi funciuni8 D, creativitatea
emergenta, care const n descoperirea sau punerea n funciune a unui nou principiu care,
prin sine nsui, duce la revoluionarea unui ntreg domeniu al cunoaterii, te!nicii, artei sau
e%istenei sociale (astfel a fost principiul evoluionist al lui .arTin, relativitatea lui 1instein,
teoriile re$onanei ale lui -auling etc.,8 este nivelul suprem al creativitii, n terminologia
clasic desc!i$torii de drumuri fiind calificai ca genii.
-si!ologul engle$ J. Sallas stabilete $atru stadii ale procesului crea9iei : 0, stadiul
preg=titor, n care n legtur cu apariia unei intenii, se produce o mobili$are a subiectului i
intervin anali$e, strKngeri de materiale, sc!iri de planuri, e%perimente mintale 8 3, stadiul
incuba8iei, n care subiectul nu mai este fi%at contient asupra obiectivului su dar, la nivel
incontient, procesul continu s se desfoare 8 /, stadiul sau mai bine $is momentul
ilumin=rii (intuiiei,, cKnd apare *ideea fericit+, proiectul creativ punKndu2se la punct 8 9,
stadiul verific=rii sau elabor=rii finale.
Partea - PERCEPTIILE INTERPERSONALE IN
PRACTICA PROFESIONALA
CAP!IE COMNICAREA NON4ER"ALA
Comunicarea nonverbala se reali$ea$ prin intermediul )i,loacelor 'o'*erbale/ printre
acestea, fiind corpul uman, spaiul sau teritoriul i imaginea. Informaiile su't codificate i
transmise printr2o di*ersitate de se)'e legate direct de $ostura/ )i;carea/ gesturile/
)i)ica/ :'f89i;area $arte'erilor..in punct de vedere ontogenetic, comunicarea nonverbal
este precoce comunicrii verbale i se ba(ea(8 :' )are )8sur8 $e ele)e'te :''8scute1
diverse comportamente e%presive primare ale afectelor i emoiilor, dar i nvare, la nceput
imitativ.
Comunicarea nonverbal nsoete comunicarea verbal i este mai uor de decodificat
decKt aceasta. Coninuturile afectiv2atitudinale se transmit n proporie de FFG 'o'*erbal/
-HG $ara*erbal ;i doar IG *erbal, astfel, un mesa& verbal nensoit de componenta
nonverbal i paraverbal, va fi mai greu de decodificat.
Di'eticaAceast disciplin a comunicrii nonverbale studia$ ansamblul semnelor
comportamentale emise n mod natural sau cultural8 ea a aplicat metodele lingvisticii
structurale sistemelor de gesturi, fr a le disocia de interaciunea verbal. "n studiu
aprofundat al Iineticii a fost reali$at de ctre HirdT!istell :., n cartea sa *%ntroduction to
Iinetics+ (07G3,, care a repre$entat primul mare studiu sistematic al faptelor gestuale.
Aceast dimensiune mai larg se integrea$ ntr2un conte%t psi!ologic, social i cultural.
#imba&ul corpului contribuie la comunicarea nonverbal prin e2$resia fe9ei/ )i;carea
cor$ului Afor)a/ $o(i9ia lui+/ co)u'icarea tactil8 ;i $ri' :)br8c8)i'te
A! E2$resia fe9ei
Comunicarea prin e%presia feei include )i)ica, (7)betul i $ri*irea.
Mi)ica n dicionarul limbii romKne, mimica este definit ca fiind arta de e%primare a
gKndurilor i sentimentelor prin gesturi sau prin modificarea e%presiei feei, ansamblu de
gesturi i de modificri ale fi$ionomiei care nsoete sau nlocuiete limba&ul verbal. <odul
n care privim i suntem privii are legtur cu nevoile noastre de aprobare, de acceptare, de
ncredere n sine i prietenie. n legtura cu privirea, se studia$ contactul vi$ual, e%presia
facial.
Co'tactul *i(ual este probabil, cel mai important indiciu nonverbal. <ulte dintre aprecierile
noastre incontiente despre alte persoane se ba$ea$ pe durata i tipul contactului vi$ual pe
care l avem cu acestea. Cu cKt contactul vi$ual durea$ mai mult cu cineva, cu atKt ne vom
simi mai apropiai de acea persoan. 1vitm contactul vi$ual cu o persoan care ne displace
i dac avem contact vi$ual, adoptm o privire lipsit de emoie decKt prietenoas. .iferena
dintre cele dou genuri de priviri apare din cKt de larg sunt desc!ii oc!ii i cKt de mult se pot
mica muc!ii din &urul oc!ilor.
Contactul vi$ual are patru funcii importante n comunicare: reglarea flu%ului conversaiei,
furni$area de feed2bacI vorbitorului despre ceea ce a comunicat, e%primarea emoiilor i
informarea ambilor participani despre natura relaiei lor.CKnd este folosit pentru reglarea
flu%ului conversaiei, contactul vi$ual este unul dintre cele mai importante semnale. Atunci
cKnd ncepem o conversaie deseori ne uitm la acea persoan pentru a stabili contactul vi$ual,
cKnd dorim s spunem ceva ateptm pKn persoana care vorbete se uit la noi iar cnd
nc!eim o remarc, ne uitm la cellalt pentru a2i spune c este rKndul lui.CKnd se dorete
prin contactul vi$ual transmiterea feed2bacI2ului, ntreruperea acestuia poate avea un efect
neplcut. ;2a constatat c n timpul unei conversaii, dac nu e%ist contact vi$ual, emitentul
are sen$aia c destinatarul nu este atent la mesa&ul su. -ersoanele care au nevoie de aprobare
stabilesc un contact vi$ual mai prelungit decKt altele.
1%ist dou modaliti prin care contactul vi$ual ne poate e%prima emoiile. "na este simpla
stabilire a contactului vi$ual. Aa cum am menionat anterior, dac privim o persoan care ne
este simpatic, muc!ii oc!ilor sunt mult mai rela%ai i oc!ii nu sunt atKt de larg desc!ii.
Alte semnale, precum frecvena cu care clipim sau po$iia sprKncenelor, pot indica i
sentimente.
C!ipul i oc!ii sunt prile corpului pe care le remarcm mai mult, dar care sunt foarte greu de
neles. <uc!ii feei sunt n numr mai mare la om decKt la animale ceea ce arat cKt de
important este pentru fiinele umane capacitatea unor micri subtile ale feei.
<icarea oc!ilor are un efect puternic comparativ cu alte semnale fi$ice folosite. "nele
micri ale oc!ilor sunt necontrolabile8 ele transmit mesa&e foarte puternice pe care le
recepionm aproape fr a fi contieni. <esa&ele semnificative ale oc!ilor i privirii sunt
legate de dilatarea i contracia pupilei, de ascunderea ung!iului intern, de intensitatea i
durata contactului vi$ual cu interlocutorul, de sc!imbrile de direcie ale privirii etc.
E2$resiile faciale se pot modifca foarte rapid. ;e tie c e%ist cel puin opt po$iii diferite ale
sprKncenelor i frunii fiecare cu propria sa semnificaie, mai mult de opt po$iii ale oc!ilor
i pleoapelor i cel puin $ece pentru partea inferioar a feei. n combinaii diferite, acestea
dau un numr uria de e%presii posibile.1%ist, n principiu apte grupuri principale de
e%presii faciale, dei fiecare grup are mai multe variaii. Acestea sunt: fericirea, surpri$a,
teama, tristeea, furia, curio$itatea i de$gustulEdispreul. .eoarece aceste grupuri de e%presii
par s repre$inte semnale recunoscute n toate societile umane, se crede c acestea ar fi
nnascute, unele variaii ale e%presiilor faciale pot a&unge s fie de$voltate din punct de vedere
cultural, aa cum se ntKmpl cu imitarea unor persona&e bine cunoscute.
<icarea oc!ilor are un efect puternic comparativ cu alte semnale fi$ice folosite. "nele
micri ale oc!ilor sunt necontrolabile8 ele transmit mesa&e foarte puternice pe care le
recepionm aproape fr a fi contieni. <esa&ele semnificative ale oc!ilor i privirii sunt
legate de dilatarea i contracia pupilei, de ascunderea ung!iului intern, de intensitatea i
durata contactului vi$ual cu interlocutorul, de sc!imbrile de direcie ale privirii etc.
07)betul este considerat o e%presie facial. 1ste un gest capabil s e%prime o gam larg de
informaii, de la plcere, bucurie, satisfacie la cinism, &en. Interpretarea sensului $Kmbetului
varia$ de la cultur la cultur, c!iar subcultur, fiind strKns corelat cu presupunerile
specifice care se fac n legtur cu relaiile interumane n cadrul acestei culturi.
Categoriile Osgood
Paul E6)a' (0776b, considera ca e%presiile faciale comunica informatii, insa nu intotdeauna
sunt intentionate. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesa&,
espresiile
faciale ale emotiilor sunt neintentionate. In lucrarea =!e repertoire of nonverbal
be!avoir:categorie, origins, usage and coding(07D7, apud ;.C!elcea, 3CC/, 0/C20/G,
-aul 1Iman si Sallace >. >riesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea
comportamentului nonverbal avand la ba$a originile, functiile si coordonarea acestora .-rintre
ele se afla si e%presiile faciale (affect displa)s, sunt miscarile faciale care
e%prima starea emotionala8ele pot fi intentionate sau neintentionate. Comportamentul
nonverbal are la ba$a mimica, gesturile si toate miscarile corpului. 4oi incerca sa e%plic
limba&ul nonverbal din punct de vedere al e%presiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol
foarte important in relatiile interumane, constient sau inconstient. -o$itia capului este foarte
sugestiva. Capul se poate afla in diverse po$itii: ridicat sau coborat, inclinat la stanga sau la
dreapta, ridicat oblic la stanga sau la dreapta. Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la
un semn de amenintare. Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna
perfidie. Cel care inalta capul , isi descopera gatul, $ona vulnerabila, aratand astfel ca nu se
teme, ca are semtimentulpropriei valori. :idicarea batosa a capului inseamna aroganta, capul
lasat destins pe spate este un semn de autopredare sau o sen$atie tre$ita de amintiri sau
ascultarea mu$icii preferate,
deconectare de ce ii incon&oara. Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointa, ascultare
in opo$itie cu inclinarea la stanga care denota scepticism, critica, indoiala. -o$itia capului
tradea$a interesul, toleranta, indiferenta, de$gustul fata de interlocutor.-o$itia de ascultare cu
interes estecu capul usor inclinat lateral.Clatinarea capului in sus si in &os inseamna acord,
aprobare, intelegere. Clatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare, de$aprobare si
acesta
miscarea a capului descura&ea$a foarte mult persoana in cau$a. In ca$ul unor negocieri sau
diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape
imperceptibilmiscarile capului celui cu care negociem. <iscarile sunt multiple si comple%e, se
reali$ea$a combinatii de miscari, se asocia$a miscarea capului cu miscarea aletor segmente
ale corpului, miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psi!ologice.
Comunicarea prin e%presia fetei include mimica(incruntarea , ridicare sprancenelor, incretirea
nasului, tuguierea bu$elor,. <imica este acea parte a corpului nostru care comunica:
frunteaincruntata semnifica preocupare, manie, frustare8 spancenele ridicate cu oc!ii desc!isi
ne induce catre o stare de mirare de surpri$a8 nasul incretit inseamna neplacere iar bu$ele
stranseinseamna nesiguranta, e$itare, ascunderea unor informatii. <imica este semnalul
nonverbal cel mai usor de descifrat. <imica poate fi agitata si este determinata de o
succesiune destari sufletesti, de sen$atii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la
stimulii e%terni.
#ar@i' R! C%arles a observat ca mimica asociata unor sen$atii este comuna tuturor
oamenilor.>enomenul a fost studiat si conclu$ia a fost ca e%ista programe innascute, ca se
pare ca e%ista o mimica universala.
Fru'tea1
>runtea este componenta care formea$a $ona superoara a fetei. 1a repre$inta puterile
spirituale si trasaturile de caracter asociate. >ormele fruntii sunt foarte diferite de la persoana
la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimea ei se intinde intre
punctul situat intre sprancene si linia parului. -rin miscarea musc!ilor sunt generate cutele
fruntii, care pot fi verticale, ori$ontale sau incretite. Cutele verticale se datorea concentrarii pe
un punct in spatiu
sau a luminii orbitoare. Astfel cutele verticare devin e%presia unui efort spiritual sau fi$ic8in
valori normale sau depasite, ele e%prima disperare, furie,sau emotie. Cutele ori$ontale apar
cand oc!ii sunt larg desc!isi, cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute, dar care nu
sunt
intelese8 mimica este e%presie a fricii, sperieturii, mirarii, intelegerii bruste a unui lucru, dar
aceasta mimica poate fi datorata oboselii, greutatii ci care sunt tinuti oc!ii desc!isi. Cutele
incretite apar la locul de intersectie dintre cele doua ori$ontale si cele verticale8 e%prima
panica in gandire, dificultati in prelucrarea informatiilor.
S$ra'ce'ele1
C!ine$ii considera sprancenele drept una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei.
Intr2adevar, nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare.
;prancenele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mi&locie. 1le
arata tipul afectiv al omului, precum si gradul de intelegere intre minte si inima. 1le au o
forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. :idicarea sprancenelor se
face in semn de salut, de recunostinta si acest lucru il putem numi c!iar salutul oc!ilor.
Osgood a enumerat sapte grupe principale de e%presii faciale, fiecare avand mai multe
subgrupe: fericire, surpri$a, teama, tristete, furie, curio$itate si dispretul. 1%presiile faciale
enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita
acestei calitati.
Fu'c9iile co)$orta)e'tului *i(ualAceste funcii trebuie cunoscute pentru a le valorifica
mai eficient, astfel efectele finale ale comunicrii vor fi mai repre$entative. -rincipalele
funcii ale comportamentului vi$ual, sinteti$ate din multitudinea de funcii identificate de
specialiti, sunt urmtoarele:
0. comportamentul vi$ual definete natura relaiilor interpersonale
3. comportamentul vi$ual ofer informaii referitoare la starea afectiv a interlocutorilor
/. comportamentul vi$ual este implicat n reali$area feed2bacI2ului, deci are un rol
important n reglarea interaciunii dintre parteneri
9. comportamentul vi$ual compensea$ distana fi$ic
G. comportamentul vi$ual este implicat n funcionarea optim a altor modaliti de
comunicare nonverbal
"! Mi;carea cor$ului
Corpul comunic prin gesturi/ $o(i9ia i )odul de )i;care al acestuia, ati'gere i
:)br8c8)i'te.
Gesturile sunt, de asemenea, o modalitate de comunicare de informaii suplimentare. .e cele
mai multe ori utili$m gesturile deliberat, pentru a spri&ini i evidenia ceea ce spunem.
"neori ns, utili$m gesturi fr s ne dm seama c ne trdea$, le facem fr vreo intenie.
;emnale cum ar fi btaia nervoas din picior sau mKinile neastKmprate i comunic
interlocutorului nostru cum ne simim, fr s ne dm seama. <ulte din gesturile pe care le
utili$m sunt nvate datorit interaciunilor specifice culturii n care trim, acestea nsoesc,
mai mult sau mai puin, limba&ul i interaciunea social n societatea n care evolum. -o$iia
i gesturile sunt utili$ate ntr2o conversaie pentru a reflecta ceea ce ne spune interlocutorul:
ascultorul tinde s fac gesturi mai puin ample decKt vorbitorul, dar le face. Acestea,
mpreun cu ecoul po$iional pe care l pre$int multe persoane, imitKnd po$iia celui cu care
comunic, alctuiesc un semn de atenie i empatie fa de emitent.
Clasificarea gesturilorCea mai utili$at clasificare a gesturilor este aceea care mparte
gesturile n: embleme, ilustratori, manifestri afective, gesturi de regla& i adaptori.1mblemele
sunt micri care au o traducere verbal direct, n general un cuvKnt sau o fra$, acestea fiind
specifice fiecrei culturi. 1le in locul cuvintelor i pot s se constituie ntr2un limba& de sine
stttor.Ilustratorii sunt indicaii nonverbale legate direct de cuvinte. 1i ntresc comunicarea
verbal i ne a&ut s accentum sau s subliniem idei sau cuvinte. -re$int un caracter mai
mult sau mai puin arbitrar decKt emblemele, o parte din ei fiind c!iar reacii gestuale
nnscute i, ca atare, universale. 1i nu au o semnificaie luai ca entiti aparte, ci numai n
legtura lor cu cuvintele, un e%emplu ar fi acela al urmririi gesturilor efectuate de persoanele
de la televi$or, oprind sonorul. <anifestrile afective
sunt micri ale corpului care ne de$vluie starea afectiv. Indicii faciali sunt primii care ne
*trdea$+ sentimentele nonverbal. Aceste manifestri pot fi folosite pentru a influena pe
alii, de e%mplu entu$iasmul i sperana au trecere la public. Cele mai frecvente manifestri
afective sunt tremuratul mKinilor i al piciorelor i trebuie luate n considerare de cei care
comunic cu persoanele care pre$int astfel de manifestri, pentru a lua msurile necesare ca
interaciunea s nu fie influenat. Jesturile de regla& diri&ea$, ntrein i controlea$
comunicarea. >uncia lor este e%presiv i fatic, deoarece relev atitudinile participanilor
fa de interaciune i ofer asigurri receptorului privind continuitatea contactului, iar
emitorului i permit s2i a&uste$e, prin feed2bacI, parametrii enunrii, n funcie de reaciile
interlocutorului. :eglatorii contribuie decisiv la sc!imbarea rolurilor dintre cei doi parteneri
de interaciune. Adaptorii sunt micrile care satisfac nevoile personale i a&ut la adaptarea la
mediu. Acetia constituie clasa de gesturi cea mai puin legat de comunicare. n aceast clas
intr micrile ce pot fi efectuate atKt n pre$ena, cKt i n absena observatorilor. Jesturile de
manipulare a obiectelor ntr2un scop practic sunt cunoscute sub numele de alteradaptori.
Po(i9ia cor$ului stKnd n picioare sau &os poate indica starea n care se afl un individ i
poate fi utili$at ca o metod de comunicare. -ostura corpului ne ofer informaii despre
atitudine, emoii, grad de curtoa$ie, cldur sufleteasc.O persoan dominant tinde s in
capul nclinat n sus, iar cea supus n &os. n general, aplecarea corpului n fa semnific
interesul fa de interlocutor, dar uneori i nelinite i preocupare. -o$iia rela%at, nclinat pe
scaun spre spate, poate indica detaare, plictiseal sau autoncredere e%cesiv i aprare la cei
ce consider c au un statut superior interlocutorului.
Co)u'icarea tactil8"n canal important al comunicrii nonverbale l repre$int comunicarea
prin atingere. .in punct de vedere ontogenetic, comunicarea tactil poate fi circumscris vieii
intrauterine cKnd ftul recepionea$ vibraiile inimii mamei. 1a se de$volt nc din primele
momente de via ale copilului, din modul n care acesta este atins de mam, mai ales n
momentele de alptare i de ntreinere a igienei corporale. Cercetri relativ recente au pus in
eviden fora manipulatoare a atingerilor. Atingerea fi$ic mrete sentimentul de intimitate,
la nivel infracontient, i facilitea$ obinerea unor comportamente favorabile de la
interlocutor. "n e%periment fcut intr2un, supermaga$in din Uansas Cit) (;mit!, Jier i
Sillis, 0753, a demonstrat c strangerea uoar a antebraului clientului ridic procentul de
acceptare de la G0V, in condiii fr contact,la 67V in condiia contactului
Autoati'gerea-e lKng atingerile implicate n interaciunea uman, individul de$volt i
comportamente de autoatingere, care se obiectivea$ n particulariti nervoase cum ar fi:
rosul ung!iilor, &upuirea pielielor, rsucirea unui fir de pr.O clasificare a tipurilor de
autoatingere decelea$ aceste acte n urmtoarele categorii:
0. Aciuni2scut (aciuni de protecie, sunt comportamente ce au scopul de a reduce
intrrile sau ieirile, cum ar fi punerea mKinii peste gur sau peste urec!i i ele au rol
important n funcionarea normal a conduitei umane8
3. Aciuni de curare au un rol reglator i putem recunoate din aceast categorie ca
fcKnd parte scrpinatul, ciupitul, frecatul, tergerea, pieptnarea prului, ndreptarea
!ainelor. -ieptnarea prului i aran&area !ainelor se regsesc ntr2o mai mare msur
n rKndul femeilor8
/. ;emnalele speciali$ate sunt comportamente prin intermediul crora se transmit altor
persoane mesa&e specifice (punerea mKinii la urec!e n form de pKlnie pentru a
transmite imposibilitatea de a au$i, punerea mKinii sub brbie pentru a semnala
plictiseala,8
9. Autointimitile au un rol reglator datorit efectului lor reconfortant (inerea de
propria mKn, mbriarea, ncruciarea picioarelor, lsarea capului pe umr,8 pot fi
etalate n public i au o frecven mai mare atunci cKnd persoana se afl n momente
de intimitate deplin.
Pre(e'9a $erso'al8-re$ena personal comunic prin intermediul formei corpului, a
mbcmintei, a mirosului (parfum, miros specific,, a bi&uteriilor i a accesoriilor
vestimentare.n ceea ce privete forma corpului, distingem trei tipuri de constituii (dup
;!eldon,: ectomorf (fragil, subire i nalt,8 endomorf (gras, rotund, scurt,8 me$omorf
(musculos, atletic, nalt,. .atorit condiionrilor sociale, tindem s i percepem pe ectomorfi
ca fiind tineri, ambiioi, suspicioi, tensionai, nervoi i mai puin masculini8 pe endomorfi i
percepm ca fiind btrKnicioi, demodai, mai puin re$insteni fi$ic, vorbrei, buni la suflet,
agreabili, de ncredere, prietenoi, dependei de alii8 pe me$omorfi ncpKnai, puternici,
aventuroi, maturi n comportare, plini de ncredere n sine, venic nvingtori.O alt cale prin
care se comunic fr cuvinte este mbrcmintea. "niformele semnalea$ c persoana ocup
un anumit rol n societate, de e%emplu poliist, infirmier. Alte forme de mbcminte pot
comunica informaii despre persoana pe care o poart dac persoana are o profesiune
intelectual (de e%emplu avocat,, adopt un stil vestimentar imaculat.mbrcmintea i
accesoriile pot marca statutul social real sau pretins. mbrcmintea nonconformist comunic
faptul c purttorul este un original, un r$vrtit social, posibil creator de probleme sau artist.
Li)ba,ul s$atiului Acesta face obiectul de studiu al pro%emicii, disciplin nou, fundat de
1duard Ball in anii WDC ai secolului nostru. 1a studia$ proprietile educaionale ale spaiului,
precum i modalitile de folosire optim a acestor proprieti.
Ideea de la care se pornete este c orice individ are tendina de a2i revendica un spaiu al
su, spaiul din &urul trupului su, pe care2l marc!ea$ imaginar, il consider drept spaiul su
personal, ca o prelungire a propriului su trup.
Inclcarea acestui spaiu le$ea$ profund individul, creand disconfort, stan&eneal i c!iar stri
conflictuale. >iecare individ tinde s menin o distan intre el i celelalte persoane sau
lucruri. Ii crea$ un spaiu2tampon de o anumit marime, form sau grad de
permeabilitate, care are importante funcii psi!osociale: de protecie, intimitate, siguran,
odi!n, reverie.
In limba& curent se spune: il ine la distan sau prieten apropiat, ilustrand faptul c
relaiile interumane se pot e%prima spaial. -entru persoanele strine sau neagreate pstrm un
spaiu mai mare in &urul nostru, pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spaiu
pan la anulare. >iecare tip de relaie presupune o distan caracteristic intre indivi$i, orice
inclcare generand stres i bloca&e de comunicare. In plan mai general, modul in care folosim
spaiul de comunicare are determinaii culturale i sociale specifice. In lumea afacerilor, de
e%emplu, spaiul este in relaie direct cu rangul individului: pe msur ce avansea$ in
funcie, cresc dimensiunile biroului su.
In privina spaiului familial (al casei de locuit,, accesul persoanelor strine este e%trem de
selectiv, in funcie de tipul de relaii pe care acestea le au cu proprietarul. "nele persoane sunt
primite doar in vestibul, altele in buctrie, altele in sufragerie sau altele in dormitor.
S$a9iul $erso'al, bula de aer ce2l incon&oar pe om, s2a bucurat de cea mai mare atenie
din partea cercettorilor. Acest spaiu poate fi imprit in patru $one distincte, fiecare $on
fiind imprit la randul ei in dou sub$one: un apropiat i alta indeprtat. .eosebim astfel:
0o'a i'ti)8 , ce se intinde de la suprafaa corpului pan la o distan de 9D cm. 1ste $ona cea
mai important pentru om i cea mai aprat. .oar celor apropiai emoional (indrgostii,
prini, copii, soul, soia, le este permis accesul in ea.
0o'a $erso'al8 e cuprins intre 9D cm i 0,33 m. .istana personal ne prote&ea$ fa de
atingerea celorlali i asigur comunicarea verbal optim. Interlocutorii ii pot strange mana,
act care se face de regul pe un teren neutru inc!eietura mainii aflandu2se la limita $onei
intime a interlocutorilor.
0o'a social8 desemnea$ spaiul personal pe care2l meninem atunci cind intrm in relaii
oficiale, impersonale cu cineva. .e e%emplu, in relaiile de serviciu, relaii fa de necunoscui
(fa de van$tor, fa de factorul potal, de noul anga&at,, relaii din care elementul de
intimitate este inlturat total. .istana prin care evitm contactul corporal este meninut prin
amplasarea unor bariere, a unor obiecte2tampon intre interlocutori, cum ar fi de e%emplu,
biroul, catedra, g!ieul, scaunul amplasat la caiva metri distan.
0o'a $ublic8, peste /,DC m, e distana corespun$toare atunci cand ne adresm unui grup
mare de oameni, in care comunicarea i2a pierdut aproape in totalitate caracterul
interpersonal. 1ste totodat distana care se menine (in slile de tribunal, intre politicieni i
$iariti la conferinele de pres, intre comandant i trup.
;ituaiile de aglomeraie din autobu$, lift, la cinema, cand $onele intime ne sunt invadate de
necunoscui, ne crea$ iritare i stan&eneal. Oamenii adopt in astfel de situaii un
comportament impersonal, vorbind sau micandu2se cat mai puin cu putin. Allan -ease
(077/, amintete citeva reguli pe care oamenii le aplic in astfel de situaii, reguli care
prevd:Au ai voie s vorbeti cu nimeni, nici c!iar cu cei pe care ii cunoti.
=rebuie s evii ca privirea ta s se intalneasc cu privirile altora. ; pstre$i o e%presie de
&uctor de poc!er, fr s afie$i vreo emoie.
.ac ai o carte sau un $iar, s cree$i impresia c eti cufundat in citirea lor. Cu cat
aglomeraia e mai mare, cu atat ii poi permite mai puine micri ale trupului. In lift s
urmreti cifrele care indic eta&ele. <odalitatea non2verbal a comunicrii este frecvent
intrebuinat
in procesele de insruire, invmant, art dramatic, i in medicin. 1%ist corelaii intre
mesa&ul verbal i cel non2verbal transmis de individ. Cand intre cele dou mesa&e e%ist
dicordan, oamenii au tendina s se bi$uie pe mesa&ul nonverbal intrucat este, de regul, mai
sincer, mai puin supus controlului contient. Cercetrile efectuate in domeniul comunicrii au
evideniat e%istena unei legturi directe intre nivelul de pregtire, statusul social i
disponibilitile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utili$ate de ea pentru a
transmite un mesa&. Cu cat o persoan este mai instruit i se afl mai sus pe scara ierar!iei
sociale, cu atat reuete mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fra$e. Astfel de
pesoan utili$e$ in principal limba&ul verbal (bogat i diversificat,, in timp ce persoanele mai
puin instruite se ba$ea$ intr2o mai mare msur pe gesturi i cuvinte.
Co)u'icarea cro)atic8 Cercetri asupra culorilor e%ist nc din Antic!itate, ns n $ilele
noastre aceste studii au cptat o concreti$are, ele stKnd la ba$a reali$rii unor cunoscute teste
de personalitate (testul lui <a% #usc!er, n care, n funcie de ordinea n care sunt alese
culorile, se evidenia$ o anumit stare dispo$iional,.Culoarea afectea$ comunicarea astfel:
culorile calde stimulea$ comunicarea, n timp ce culorile reci in!ib comunicarea8 monotonia
dar i varietatea e%cesiv de culoare in!ib i distrag comunicatorii.
Co)u'icarea $ri' ti)$ Comunicarea temporal este centrat pe utili$area timpului cum l
organi$m, cum reacionm la el etc. -unctualitatea repre$int o form de comunicare prin
timp. O alt form de comunicare este timpul potrivit, el este repre$entat de legtura dintre
timp i anumite activiti sociale, dintre timp i statut, dintre timp i situaie etc.-reci$ia
timpului timpul este considerat a fi ceva preios i personal i atunci cKnd cineva i permite
s ni2l structure$e, acest lucru comunic diferena de statut. A veni mai tKr$iu sau mai
devreme la o ntKlnire comunic atitudinea fa de interlocutor sau fa de activitatea
respectiv, percepia statutului i a puterii, respectul i importana acordat. Cu cKt o persoan
o ateapt mai mult pe o alta, cu atKt ea se va simi mai desconsiderat. =impul permite,
intenionat sau nu, manipularea, controlarea sau comunicarea respectului i interesului.#ipsa
timpului timpul repre$int pentru noi o resurs personal limitat. .ac acordm din timpul
nostru pentru a ntlni o persoan, pentru a comunica cu aceasta, ea se va simi ca fiind mai
important pentru noi. ;tudii sociologice au demostrat c relaia de comunicare po$itiv se
de$volt proporional cu frecvena interaciunii, cu timpul petrecut mpreun.
Parali)ba,ul aspectele nonverbale ale vorbirii2 variaii ale inlimii sunetelor, tria lor i
rapiditatea vorbirii, calitatea i tonul vocii <ai e%act putem vorbi de:
0. Caracteristicile fonice(modularea inaltimii tonului, intensitatea, timbrul,accentul
3. 4ocali$area: sunete e%tralingvistice(rasete, suspine, respiratie,
/. :epetitiile accidentale ale unor sunete(e, balbaiala, care marc!ea$a de cele mai multe
ori neliniste angoasa
9. Intonatia, articulatia
G. :itmul, debitul, topica
Ansamblul elementelor non2verbale ale comunicrii este uneori denumit metacomunicare
(cuvantul grecesc meta inseamn dincolo sau in plus,. <etacomunicarea este deci
ceva in plus fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna contieni de e%istena sa. =rebuie
s subliniem c metacomunicarea, care insoete orice mesa&, este foarte important.
Ali autori (:. HirdT!istell, A.A. -ease, <. .inu, vorbesc despre limba&ul tcerii, limba&ul
spaiului i limba&ul corpului (ultimul inglobind ma&oritatea indicilor amintii inainte.
CAP!E FORMAREA IMPRESIILOR
1!Perce$erea $ersoa'ei i' for)area i)$resiilor
M-rivim pe cineva i imediat o anume impresie despre caracterul
acestuia apare de la sine X Aceast capacitate de a nelege
instantaneu ceva din caracterul unei persoane, de a ne forma o
concepie despre cineva ca despre o fiin uman, un centru de via i
voin care posed caracteristici particulare ce alctuiesc o
individualitate aparte repre$int premi$a vieii sociale+ (Asc!, 079D, p.
3G5,.
4iaa social presupune o permanent interaciune cu ceilali. -entru a co)u'ica
eficient este important s dis$u'e) de i'for)a9ii despre interlocutori. "neori putem Ms ne
documentm serios+ cu referire la o anume persoan nainte de a interaciona cu aceasta
(e%aminm un C4, discutm cu cineva care cunoate sau a au$it ceva despre persoana n
cau$ etc.,. ns, de cele mai multe ori, nu ne putem permite s o facem: fie c nu dispunem
de suficiente informaii, fie ca nu mai avem Mtimp pentru documentare+ sau ambele motive
sunt pre$ente simultan.
Yi ce se ntKmpl n asemenea situaii ' .in cotidian tim cu toii c Mne descurcm+
destul de bine. Cercetrile de psi!ologie social au demonstrat (i e%periena cotidian
confirm, c:
C!iar dac duce) li$s8 de i'for)a9ii despre cineva, reuim s8 'e co'strui) o
i)$resie c*asi&total8 despre persoana n cau$, completAnd activ golurile cu date stocate n
memorie8
.e cele mai multe ori 'u de$u'e) u' efort deosebit ;i co';tie't pentru a ne forma o
impresie despre cineva. Automatismul for)8rii i)$resiilor despre ceilali este motivat de
'ecesitatea cu'oa;terii celuilalt pentru a ti cum s ne comportm n interaciunea imediat
sau ulterioar. Am putea spune c, datorit faptului c suntem fiine sociale, suntem Mcro'ic
ate'9i la ceilal9i?/ aceasta determinKnd, c!iar n absena unei motivaii implicite sau e%plicite
de a interaciona cu cineva, declanarea automat a procesului de formare a impresiei. Odat
format, impresia despre cineva este Mnmaga$inat+ (stocat, n Mar!ivele memoriei+, pentru
a fi e%tras Mspre completare+ cu noi informaii sau Mpentru organi$area interaciunii+ n ca$ul
unei noi ntKlniri cu persoana n cau$.
Impresiile despre cineva, fineea i coninutul acestora, sunt dictate de scopurile
interac8iunii curente i E sau subsecvente..
;imul comun sau gKndirea cotidian, atunci cKnd este raportat la formarea impresiilor,
comport o serie de erori. .ac gKndirea tiinific sugerea$ c impresia final despre o
persoan trebuie s repre$inte re$ultatul unei laborioase anali$e a tuturor datelor disponibile,
gKndirea cotidian operea$ mai puin corect ns mai repede i mai econom.
'ele Jerori? n formarea impresiilor se datorea$ locului pe care l ocup o anume
informaie n irul de date. K' )od 'or)al/ $ri)ele i'for)a9ii au o pondere mai mare
asu$ra i)$resiei fi'ale (efectul informa8iei anterioare,. 'eori :'s8 i'for)a9iile rece'te
pot s fie )ai i)$orta'te (efectul informa8iei recente,. Acest efect invers se datorea$ unor
motive particulare sau suprasolicitrii i surmena&ului cognitiv.
Au toate informaiile au acelai impact asupra impresiei finale. n mod normal atragem
atenie n special informaiilor care sunt relevante din punct de vedere egocentric (tr=s=turi de
personalitate centrale,: ne interesea$ n primul rKnd dac persoana cu care interacionm ne
este sau nu prietenoas pentru a ne dispune bine sau dac este inteligent pentru a ne fi de
folos. =oate trsturile de personalitate pe care le utili$m pentru a descrie pe cineva se pare
c se structurea$ n &urul furni$rii informaiei relevante pentru satisfacerea acestor nevoi
fundamentale.
C7'd duce) li$s8 de i'for)a9ii des$re ci'e*a suntem nclinai s pornim de la premi$a
c $ersoa'a :' cau(8 este Ju' ti$ de treab8? (efectul informa8iei neutre,. Odat8 ce afl8) o
si'gur8 i'for)a9ie 'egati*8 des$re ci'e*a rolul acesteia este e2acerbat :' deter)i'area
i)$resiei fi'ale Aefectul informa8iei negative+! .e asemenea, trsturile de personalitate
puternic pronunate au o valoare diagnostic i prognostic mai mare n formarea impresiei
generale (efectul informa8iei e"treme,.
>iina uman ncerc s2i cree$e imagini coerente despre sine i lumea care o ncon&oar.
-rincipiul coerenei se afl la ba$a teoriilor implicite despre personalitate. Confruntai cu
informaii contradictorii despre cineva, oamenii n mod frecvent apelea$ la o serie de
strategii de a&ustare a datelor pentru a restabili coerena imaginii celuilalt.
>ormarea impresiilor presupune n primul rKnd evaluarea datelor. -rincipiul coerenei i
primatul unei anume informaii determin un !alo evaluativ care Mcolorea$+ procesarea
informaiilor subsecvente i imaginea final (eroarea evaluativ=,.
5!Relatiile i'ter$erso'ale si de )u'ca
a!Relatiile i'ter$erso'ale
Conceptul de relatii u)a'e ocupa un loc $ri*ilegiat in psi!ologia sociala. .in c!iar definitia
acestei discipline re$ulta ca principala sa preocupare este i'teractiu'ea i'tre actorii sociali,
relatiile intre personalitati intr2un camp social (grup, organi$atie,.
:elatia sau legatura este insasi modalitatea de a se e%prima a individului uman, plasat intr2un
conte%t.
-rima intuitie remarcabilZ i2a apartinut lui C!arles Borton Coole), care a elaborat
teoria eului :' ogli'da celorlalti (looIing2glass self,, sustinnd faptul cZ ide'titatea
subiectului dobndeste consistentZ numai prin i'teractiu'ea cu celLlalt si primeste
contururile pe care partenerul de rol le trasea$Z, n mie$ul unui proces continuu de
oglindire si reoglindire reciprocZ. Cele mai puternice legZturi prin care alteritatea (ot!ersness,
transferZ sinelui (self, valorile si atitudinile dominante snt datorate gru$urilor $ri)are
(familia, grupul de covrstnici, grupurile de vecinZtate, cele de rudenie,, &ucnd un rol !otZrtor
n de(*oltarea $erso'alitLtii i'di*iduale, formnd solul fertil al naturii umane.. Losep!
Auttin pre$intZ $erso'alitatea ca $e o structurL bi$olarL eu&lu)e, n care esentiale nu snt
cele douZ entitZti i$olate, ci functionalitatea si modul de a fi ale sinelui, dobndite n relatiile
sale cu societatea. Asumndu2si pe parcursul vietii mai multe roluri, actorul trebuie sL :'*ete
sL de*i'L $erso'a,/ adicZ sZ sporeascZ iposta$ele conferite de scenariul n care este inserat,
trasat de normele sociale. .e aceea, crearea rolului devine o conditie a unei i'tegrLri acti*e
si auto'o)e :' retelele sociale/ n care abilitatea de autocunoastere si autoevaluare, precum
si cea de pronostic al reusitei n sarcinZ se dovedesc a fi resurse !otZrtoare n cZlZtoria prin
viatZ a subiectului. .
Relatiile i'ter$erso'ale se pot infatisa ca simpla afiliere, e%primata prin cooperare sau
sociabilitate, prin atractia fata de altul (iubire, atasament afectiv,, prin ura, datorita unor
sentimente de inferioritate si de culpabilitate, dar si prin solidaritate umana si anga&ament.
;tudiul relatiilor interpersonale poate fi abordat din doua perspective: teoria armoniei
cognitive si teoriile intaririi%
Pri)a teorie sustine ca oamenii incearca sa2si mentina o oarecare armonie cu ceilalti datorita
fricii ca, in lipsa acesteia, s2ar instaura o stare de indispo$itie, inconfort, rau. Co'for)
acestor teorii, pentru a ne mentine ar)o'ia i'terioara avem nevoie de cei cu care ne
asemanam si2i pretuim pe cei ce ne impartasesc acest sentiment (principiul reciprocitatii,.
=eoriile intaririi isi e%trag substanta din studiul perceptiei reciproce a partenerilor. Intarirea
poate veni din e%terior, din partea mediului social sau a acelorlalti cu care venim in contact8
(teoriile cognitive pun accentul pe rolul individului si a rolului sau in Marmoni$are+.
=eoriile pre$entate mai sus ne sugerea$a si formele in care relatiile interpersonale se
manifesta.
Ti$uri de relatii i'ter$erso'ale
O prima clasificare a relatiilor interpersonale 5
2 relatie de afiliere: $ilnic simt nevoia de a discuta cu persoanele din &urul meu, fie ele de la
servici, sau c!iar persoane necunoscute cum ar fi [+parteneri de autobu$+, van$atori,
functionari publici, etc.
2 &elatii de atasament: ma simt atasata de anumite persoane de la servici, cu care nu am o
relatie de prietenie ci pur si simplu, un atasament reciproc, o buna dispo$itie in prea&ma lor, o
nevoie de a discuta cu ele $ilnic.
2 &elatii de prietenie: la acest capitol sunt mai saraca intrucat nu am foarte multi prieteni, insa
ma multumesc cu cei putini care indeplinesc toate conditiile unei relatii de prietenie2
impartasirea reciproca a unor opinii,
O alta clasificare a relatiilor in functie de 3 criterii:
(riteriul nevoilor si trebuintelor avem5
o Relatii de i'tercu'oastere 2 pp. a afla cat mai multe date despre partenerul
relatiei
o Relatii de i'terco)u'icare& apar din nevoia individuala de a comunica
o Relatii afecti*&si)$atetice& de$voltate din nevoia oamenilor de a fi
simpati$ati de ceilalti, de a impartasi emotiile cu ceilalti
Aceste relatii pot fi unilaterale , reciproce, sau po$itive, negative
(riteriul caracterului procesual si dinamic
0.:elatii ce nu produc modificari particularitatilor personale avem:
de coo$erare&relatii ba$ate pe coordonarea eforturilor in vederea reali$arii unui efort relatii ba$ate pe coordonarea eforturilor in vederea reali$arii unui efort
comun comun

de co)$etitie&relatii ba$ate pe rivalitatea partenerilor in atingerea unei tinte relatii ba$ate pe rivalitatea partenerilor in atingerea unei tinte
indivi$ibile indivi$ibile

de co'flict&relatii ce au ca suport opo$itia mutuala raportata la un scop indivi$ibil relatii ce au ca suport opo$itia mutuala raportata la un scop indivi$ibil

3.:elatii ce produc modificari ale caracteristicilor personale ale partenerilor in relatie:

de aco)odare&relatii cand partenerii se obisnuiesc, se completea$a relatii cand partenerii se obisnuiesc, se completea$a
o
de asi)ilare&relatii in care are loc o uniune un transfer reciproc de gusturi, mentalitati, relatii in care are loc o uniune un transfer reciproc de gusturi, mentalitati,
partenerii gandind si comportandu2se la fel partenerii gandind si comportandu2se la fel
o
de iera%i(are&relatii in care partenerii sunt ierar!i$ati in functie de statusul social care il relatii in care partenerii sunt ierar!i$ati in functie de statusul social care il
au au
o
de alie'are&relatii de instrainare indepartare de ceilalti. relatii de instrainare indepartare de ceilalti.
CAP!EI ATRACTIA INTERPERSONALA
1! Atractia i'ter$erso'ala!#efi'ire si caracteri(are ele)e'tele ide'tificate i'
a$aritia atarctiei
Atitudinile noastre iniiale fa de ceilali stau la ba$a apropierii sau distanrii dintre oameni8
n timp, atrac9ia i'ter$erso'al8 se poate transforma ntr2o relaie interpersonal intim de
genul prieteniei sau dragostei8 opusul e la fel valabil: simpla antipatie sau re$ulsie
i'ter$erso'al8 iniial poate degenera n ur i dumnie. Atracia interpersonal se refer la
impulsul pe care2l resimim de a cuta compania unui anume individ. *<agnetismul+ pe care2
l resimim fa de o anume persoan poate fi cel mai bine descris cu a&utorul conceptului de
*atitudine+. .ac ar fi s folosim o definiie cKt mai simpl dar intuitiv, atitudi'ea este
simultan o e*aluare rapid i un afect instantaneu pe care le produce mintea pentru a ne
raporta la sau a ne situa fa8= de un aspect al mediului, atKt din e%teriorul cKt i din interiorul
nostru.
Atrac-ia interpersonal, este e2$resia u'ei atitudi'i $uter'ic $o(iti*e fa98 de o
a'u)e $ersoa'8/ resi)9it8 ca o $l8cere ;i dori'98 de a i'terac9io'a cu res$ecti*a
$ersoa'8.
Atracia interpersonal este liantul care poate determina n timp ca interaciunile
iniiale ntre dou persoane s se structure$e i s se sedimente$e sub forma unor relaii
interpersonale de lung durat crora le spunem *prietenie+ sau *dragoste+.
4ariabile identificate a fi predictive pentru atracia interpersonal sunt: pro%imitatea
fi$ic, atractivitatea fi$ic, caracteristicile personale i similaritatea atitudinilor.
;pre a raspunde mai e%act si mai concret acestor ntrebari, se cer anali$ate cKteva
aspecte cu rol important n manifestarea de facto a atractiei interpersonale: anumite
circumstante sau situatii care favori$ea$a apropierea dintre oameni, avanta&Kndu2i pe unii
dintre ei mai mult decKt pe altii 8 caracteristicile intrinseci ale indivi$ilor, care i fac pe unii
sa fie, indiferent de mpre&urari, mai atragatori decKt altii 2 frumusetea fi$ica &ucKnd, sub
acest aspect, un rol esential8 n sfKrsit, factorii relationali de natura sa amplifice ori sa
diminue$e compatibilitatea dintre anumiti indivi$i, e%plicKnd de ce anumite tipuri de
personalitate se atrag reciproc.
a%Pro+imitatea
1ste atKt de evident ncKt cel mai adesea nu sesi$am faptul ca accidentele WgeograficeW
stabilesc cine ne sunt prietenii sau persoanele iubite. JKnditi2va, de pilda, la cei mai dragi
prieteni din copilarie: n marea ma&oritate a ca$urilor, acestia erau probabil baieti si fete care
locuiau foarte aproape de voi. Acest fenomen se produce si n caminele studentesti sau n
dormitoarele din armata8 suntem nclinati sa fim mai apropiati sufleteste de cei care se afla n
imediata noastra vecinatate. #a fel stau lucrurile si n relatiile maritale.
)fectul simplei e+puneri .esi plau$ibila, e%plicatia propusa de catre AeTcomb are un
suport e%perimental subtire. 1a este nsa re$onanta cu o alta ipote$a e%trem de interesanta,
potrivit careia simpla e%punere la orice stimul este de natura sa sporeasca atractivitatea
stimulului respectiv. ;tudiul lui Crandall a demonstrat e%istenta a ceea ce se cunoaste sub
denumirea de fe'o)e'ul sau efectul si)$lei e2$u'eri. n esenta, e vorba de faptul ca e%pu2
nerea repetata la orice fel de stimul este suficienta pentru a intensifica reactia po$itiva fata de
stimul. >enomenul a fost verificat si confirmat e%perimental n domenii variate, printre care
evaluarea unor cuvinte, a unor piese mu$icale sau imagini plastice si, nu n ultimul rKnd, a
unor personae.
b% Atractivitatea fizica
Ce va interesea$a cel mai mult sa gasiti n persoana unui prieten sau iubit' Inteli2
genta' Caldura sufleteasca' ;imtul umorului' CKt de importanta este nfatisarea fi$ica a
cuiva' -e cKnd eram copii, ni se spunea ca aparentele nseala si ca nu tot ce $boara se
manKnca, iar anglo2americanii au o vorba foarte nteleapta: Wbeaut) is onl) sIin deepW 2
frumusetea nu e mai adKnca decKt grosimea pielii. Cu toate astea, adulti fiind reactionam
mult mai favorabil fata de indivi$ii cu fi$ic atragator decKt fata de cei mai putin aratosi. n
societatea noastra, frumusetea este o forta de luat n seama. ;labiciunea fata de frumusete se
manifesta n cele mai variate situatii, dupa cum o dovedesc o multime de studii
e%perimentale. =otul pare teribil de superficial. .ar nainte de a ncerca sa e%plicam de ce cu
totii avem, mai mult sau mai putin, tendinta de a2i favori$a pe semenii nostri mai atragatori,
vom $abovi putin asupra unei probleme esentiale: n ce consta frumusetea fi$ica' 1ste ea o
caracteristica umana obiectiva si masurabila, precum naltimea, greutatea sau culoarea
parului, sau este o trasatura subiectiva, aflata mai degraba n oc!iul privitorului' >iecare din
cele doua puncte de vedere si are sustinatorii sai.
Ce este frumusetea0"nii cercetatori considera ca anumite figuri sunt n mod intrinsec mai
atragatoare decKt altele. Iata cKteva dintre argumentele lor. n primul rKnd, atunci cKnd
oameni foarte diversi, c!iar din culturi sau de rase diferite, sunt pusi sa clasifice diferite
c!ipuri sau corpuri umane pe o scala de la 0 la 0C, se constata un consens ridicat. .e
e%emplu, <ic!ael Cunning!am a cerut unor studenti americani 2 albi, negri, !ispanici sau
asiatici 2 sa evalue$e gradul de atractivitate al unor femei din toate cele patru grupuri rasiale.
n linii mari, ierar!iile au coincis, ceea ce i2a condus pe cercetatori la conclu$ia ca oamenii
de pretutindeni au criterii similare de apreciere a frumusetii faciale. Alte cercetari conduc la
re$ultate similare n ceea ce priveste criteriile frumusetii corporale.
'e ce suntem orbiti de frumusete0Indiferent cum am defini frumusetea, e limpede ca
indivi$ii considerati atragatori dispun de un avanta& social. -oate ca din acest motiv tot mai
multi oameni apelea$a la c!irurgia plastica spre a scapa de riduri, celulita, varice sau pungi de
grasime, plantKndu2si par, umflKndu2si sKnii sau tinKnd c!inuitoare cure de slabire..e unde
vine aceasta slabiciune fata de frumusete si de ce persoanele aratoase e%ercita o atractie
magnetica' ;2ar putea ca pre$enta oamenilor frumosi sa ne ofere o satisfactie estetica
intrinseca, asa cum ne place sa admiram un peisa& natural magnific sau o superba opera de
arta. ;au poate ca avanta&ele noastre sunt mai degraba e%trinseci. 1ste posibil, de e%emplu,
sa ne asteptam ca stralucirea frumusetii altora sa se rasfrKnga si asupra noastra. Atunci cKnd
sunt va$uti n compania unor persoane aratoase de acelasi se%, oamenii cu nfatisare comuna
sunt apreciati ca fiind mai atragatori decKt atunci cKnd apar alaturi de alte persoane mai putin
aratoase.
c% Factori relationali ai atractiei interpersonale
-ro%imitatea sporeste sansele noastre de a cunoaste pe cineva, familiaritatea ne face
sa ne simtim n largul nostru, iar frumusetea ne atrage ca un magnet c!iar de la prima
ntKlnire. Cu toate acestea, nu ne putem si nici nu vrem sa ne mprietenim cu oricine, iar
flacara iubirii nu se aprinde ori de cKte ori ne iese n cale o persoana atragatoare. =rebuie sa
e%iste anumite compatibilitati ntre noi si cei care ne devin foarte apropiati. n cele ce
urmea$a vom anali$a trei factori ce pot influenta atractia dintre noi si ceilalti: similaritatea,
reciprocitatea si accesibilitatea.
Similaritatea
Cel mai adesea ntelepciunea populara se contra$ice. ;imtul comun ne spune deopotriva ca
Wcine se aseamana se2adunaW 2 precum Wtusea si cu &ung!iulW 2 dar si ca Wopusii se atragW. Care
dintre ma%ime este conforma realitatii' Imaginati2va ca ati intrat on line ntr2un cat room si
ati nceput o conversatie cu o persoana necunoscuta despre religie, sport, mu$ica, politica,
restaurante, concedii, obbJ2uri etc. si ca, dupa un timp, constatati ca aveti multe n comun
cu interlocutorul vostru neva$ut. Imaginati2va apoi ca, dimpotriva, nu gasiti n timpul
conversatiei aproape nici un element comun. Cu care dintre cei doi necunoscuti ati vrea sa va
ntKlniti 2 cu acela care vi se aseamana sau cu acela de care va deosebiti'.e2a lungul
deceniilor, cercetarile au aratat cu consecventa ca oamenii au tendinta sa se asocie$e cu cei
care le sunt asemanatori. -rincipalele asemanari cu efecte constatate e%perimental asupra
atractiei interpersonale sunt urmatoarele:
Similaritati demografice <asurKnd o multitudine de variabile demografice 2 precum vKrsta,
educatia, rasa, religia, naltimea, nivelul de inteligenta si statutul socioeconomic 2 H. #.
Sarren a constatat ca oamenii ntre care se nfiripa relatii apropiate de prietenie, iubire sau
casatorie sunt mult mai asemanatori decKt cei asociati ntKmplator. Aceste corelatii nu
dovedesc nsa ca similaritatea cau$ea$a atractia. <ai concludenta ar fi masurarea
caracteristicilor demografice ale unor indivi$i care nu se cunosc, urmata de estimarea
gradului de atractie dintre ei dupa ce sunt pusi sa convietuiasca o perioada de timp, pentru a
vedea daca tind sa se apropie mai mult de cei cu care se aseamana decKt de aceia de care se
deosebesc.
Similaritatea a+iologica si atitudinala Ceilalti ne pot atrage si datorita faptului ca sustin si
mpartasesc cu noi aceleasi opinii, valori si atitudini fata de anumite persoane, lucruri sau
situatii. "n studiu clasic al lui AeTcomb, din 07D0, este semnificativ n acest sens. <ai
multor studenti li s2a oferit ca$are gratuita n sc!imbul acceptarii de catre ei a solicitarilor de
a completa numeroase c!estionare privind atitudinile si valorile lor. -rimele c!estionare au
fost completate nainte de sosirea studentilor la universitate. =imp de un semestru au fost
masurate atractia dintre participanti si sc!imbarile lor de atitudine. :e$ultatele au demonstrat
ca n primele cKteva saptamKni atractia a fost cel mai strKns corelata cu pro%imitatea. O data
cu trecerea timpului, atractia s2a configurat mai ales n functie de similaritatea atitudinilor
e%istente nainte de contactul dintre participanti.
Potrivire si complementaritate-e lKnga aspectele demografice si atitudinale, e%ista si o a
treia sursa de similaritate ce functionea$a cel putin n relatiile romantice. Ati remarcat
vreodata cum reactionea$a lumea fata de cuplurile n care unul din parteneri arata superb, iar
celalalt are un aspect comun' n mod tipic, suntem socati de asemenea WnepotriviriW, ca si
cum ne2am astepta ca oamenii sa2si afle ntotdeauna o perec!e pe masura, nici mai mult, dar
nici mai putin aratoasa. Aceasta reactie are o ba$a reala, evidentiata n studii de laborator.
Acestea arata ca atKt femeile, cKt si barbatii tKn&esc dupa o perec!e foarte atragatoare.
5! Teorii $ri*i'd atractia i'ter$erso'ala
.esi teoriile care demonstrea$a e%istenta unor nevoi fundamentale de interactiune
sociala ne a&uta sa ntelegem de ce pre$enta celorlalti repre$inta ca atare un cKstig sau un
beneficiu, ele nu ne ofera niste raspunsuri e%plicite la acele ntrebari legate de caracteristicile
specifice ale oamenilor care ne atrag si nu clarifica suficient o problema esentiala: de ce nu
toti oamenii ne atrag n egala masura, ci numai pe unii dintre ei i dorim ca prieteni, asociati
sau iubiti, n vreme ce restul ne lasa indiferenti sau c!iar ne displac'
A%1eoria echilibrului sugerea$a ca ne plac indivi$ii asemanatori cu noi deoarece acordul
este o e%perienta reconfortanta, generatoare de afecte po$itive. Aceasta interpretare nu
re$ista n toate interactiunile noastre sociale. "neori ne place sa fim va$uti de catre ceilalti ca
niste indivi$i deosebiti, ceea ce ne face sa ne simtim unici si cu totul aparte. ;2a constatat,
totodata, ca daca se nlatura teama de a fi respinsi din cau$adeosebirilor dintre noi si alte
persoane, stiind de la nceput ca celalalt este dispus sa accepte alte puncte de vedere,
neasemanarea nu mai constituie un obstacol n calea interactiunii si a atractiei reciproce
(% 1eorii ale invatarii prin conditionare2 perspectiva be!aviorista considera ca ne sunt
simpatice persoanele care ntKmplator sunt de fata atunci cKnd primim o recompensa, c!iar
daca nu au nimic de2a face cu placutul eveniment. .-rin urmare, oamenii pot fi simpatici sau
antipatici, placuti sau nesuferiti dupa cum sunt asociati cu sentimente po$itive sau negative.
C%1eoria schimbului social aceasta teorie porneste de la premisa ca o anumita persoana ne
place sau ne displace n functie de raportul dintre costurile si beneficiile pe care le implica
relatia cu acea persoana. CKnd facem cunostinta cu cineva, fiecare dintre si pune 2 constient
sau inconstient 2 ntrebarea: WcKt ma costa sa obtin un beneficiu din partea acelei persoane'W
=rebuie avut n vedere faptul ca ambii parteneri si pun aceeasi ntrebare, astfel ncKt
WbilantulW fiecaruia dintre ei depinde de interactiunea lor.
'% 1eoria echitatii 2sublinia$a nca un aspect al relatiilor interpersonale tratate dintr2o
perspectiva economica. -otrivit acestei teorii, oamenii sunt satisfacuti n cel mai nalt grad de
acele relatii n care raportul dintre ceea ce obtin de pe urma ei (beneficii, si ceea ce introduc
n ea (contributii, este asemanator pentru ambii parteneri. ;ocietatea occidentala se ba$ea$a
pe un sistem de sc!imburi sociale n care oamenii urmaresc stabilirea si mentinerea unor
relatii ec!itabile. .rept urmare, ei cred ca beneficiile fiecarui participant la sc!imburile
sociale trebuie sa fie corecte sau &uste. Aceasta conceptie este sustinuta si ntarita de legi
&uridice si norme morale, care e%ercita atKt o presiune e%terna, cKt si una interna n directia
respectarii WregulilorW
-! Atribuire dis$o(itio'ala si situatio'ala
4a ntrebati vreodata ce influenta aveti asupra altor oameni' 4a preocupa sa ntelegeti rolul
ereditatii, al e%perientelor din copilarie si al factorilor sociali' 4a ntrebati de ce unii oameni
reusesc n viata, pe cKnd altii nu' Indivi$ii difera n ceea ce priveste gradul n care simt
nevoia de a2si e%plica anumite aspecte neclare ale comportamentului uman. Cu toate acestea,
toti oamenii tind sa se ntrebe Wde ce'W atunci cKnd se confrunta cu evenimente importante,
mai ales daca sunt neasteptate si au consecinte negative, iar ntelegerea lor are o relevanta
personala.
Ca sa putem da un sens lumii noastre sociale, ncercam sa ntelegem cau$ele
comportamentului celorlalti. #a ce fel de cau$e ne putem gKndi si ce fel de e%plicatii putem
elabora'
-rincipiile de ba$a ale teoriei lui Beider sunt urmatoarele:
0. .eoarece noi simtim ca mare parte din comportamentul nostru este motivat, tindem sa
cautam cau$ele si temeiurile comportamentului celorlalti oameni, ca sa le descoperim
motivele. 1%plicatia cau$ala este un pattern adKnc nradacinat n gKndirea noastra, fapt evi2
dentiat si prin inflatia limba&ului cau$al si motivational.
3. .eoarece construim teorii cau$ale pentru a fi capabili sa anticipam si sa controlam mediul
social, avem tendinta de a cauta proprietati stabile ale lumii ncon&uratoare8 particulari$Knd,
ncercam sa descoperim trasaturi de personalitate si capacitati durabile ale persoanelor sau
caracteristici stabile ale situatiilor n care se produc diferite comportamente
/. Beider distinge doua categorii de e%plicatii:

Atribuirea interna sau dispozitionala pune comportamentul observat pe seama unor
caracteristici interne ale unui WactorW, precum capacitatea, ndemKnarea, tipul de personalitate,
starea de spirit sau efortul depus.

Atribuirea e"terna sau situationala pune comportamentul observat pe seama unor factori
e%teriori actorului, precum: natura si dificultatea sarcinii care trebuie ndeplinita, influenta
celorlalti, sansa ori g!inionul etc.
.! Co*aria'ta DellM&co'se's co)$orta)e'tal/ co'siste'ta / s$ecificitate
co)$orta)e'tala
=eoria inferentei corespondente cauta sa descrie felul n care perceptia sociala ncearca sa
distinga o trasatura de personalitate a unui individ pornind de la o cKt de slaba evidenta
comportamentala. .ar este limpede ca un comportament poate fi atribuit nu numai factorilor
personali, ci si unor factori situationali. Ca si >rit$ Beider, n 07D6, Barold Uelle) considera
ca oamenii procedea$a n mare masura ca si savantii. 1i nu i studia$a pe ceilalti n laborator,
nsa fac unele comparatii si gKndesc n termeni e%perimentali, ba$Kndu2se pe principiul
covariantei: pentru ca un factor sa fie cau$a unui comportament este necesar ca acel factor sa
fie pre$ent ori de cKte ori are loc comportamentul respectiv si absent ori de cKte ori compor2
tamentul nu se produce. .eosebit de utile sunt informatiile furni$ate de urmatoarele trei tipuri
de covarianta: consensul, caracterul distinctiv si consecventa.
1endinte deformatoare .n atribuire
;unt oare n general oamenii dispusi si capabili sa efectue$e realmente astfel de investigatii
comple%e' "neori da, nsa de cele mai multe ori nu. .e regula, n viata cotidiana, oamenii
fac rationamente prescurtate, care pre$inta avanta&ul rapiditatii, dar si riscurile lipsei de
acuratete. Aceste operatii rapide si destul de negli&ente de descifrare a cau$elor
comportamentului celorlalti se numesc euristici si pre$inta n mod tipic anumite tendinte
deformatoare (faimoasele biases la care ne2am referit,. n 076/, .aniel Ua!neman si Amos
=versIi constata ca deseori facem atribuiri si alte tipuri de &udecati sociale pe ba$a unor
euristici cognitive: reguli empirice de prelucrare a informatiei, care ne fac capabili sa gKndim
repede si usor, dar foarte adesea eronat.
ATRACTIA INTERPERSONALA& EEPERIMENTE
Pro2i)itate
Anali$Knd GCCC de certificate de casatorie, un studiu din 07/3 a constatat ca //V dintre
cuplurile americane investigate erau formate din persoane care, nainte de casatorie, locuiau la
distanta de cel mult cinci stra$i una de cealalta, procentul sca$Knd o data cu cresterea distantei
geografice
"na dintre primele demonstratii ale importantei pro%imitatii n determinarea atractiei
interpersonale apartine lui >estinger si colaboratorilor sai. n 07GC, ei au studiat de$voltarea
relatiilor de prietenie n caminele pentru studenti casatoriti de la <I= si au facut cKteva
constatari interesante si semnificative. .e e%emplu, e%ista o strKnsa asociere ntre alegerea
prietenilor si pro%imitatea apartamentelor. Cuplurile ce locuiau n garsoniere cu usi alaturate
erau mai frecvent prieteni decKt acelea despartite de doua usi si asa mai departe. .e
asemenea, studentii care locuiau n apropierea cutiilor postale sau a scarilor aveau mai multi
prieteni n cladire decKt aceia care locuiau mai departe de aceste facilitati. Cei care locuiau n
apropierea unor puncte de trafic mai intens se bucurau de cea mai mare popularitate.
-ro%imitatea nu duce invariabil la atractie interpersonala. n 0765, Hersc!eid si Salster au
evidentiat, ba$Kndu2se pe rapoartele politiei, ca de multe ori spargerile si agresiunile fi$ice
au drept victime cunostinte sau rude ale infractorilor, iar circa o treime din numarul crimelor
se produc n urma unor certuri n familie. -rin urmare, n anumite conditii (ve$i Capitolul
0C,, pro%imitatea duce la ostilitate.
Cu toate acestea, n mod obisnuit, pro%imitatea favori$ea$a atractia interpersonala. O
e%plicatie a acestui fapt ar putea fi aceea ca oamenii pot obtine beneficii (companie, aprobare
sociala, a&utor etc., din partea celor aflati n apropiere cu costuri relativ mai sca$ute decKt n
ca$ul altora a caror pre$enta s2ar putea dobKndi cu eforturi sporite din cau$a departarii. n
plus, avem mai multe informatii despre cei aflati n imediata vecinatate. AeTcomb sugerea$a
ca volumul de informatii placute tinde sa fie mai mare decKt cantitatea de informatii
neplacute8 daca ipote$a lui este corecta, atunci creste probabilitatea de a ne simti atrasi de
catre aceia despre care detinem mai multe informatii.
Efectul si)$lei e2$u'eri
1%perimentul clasic de la care porneste studiul acestui fenomen a fost reali$at de catre :icI
Crandell n 0763. =imp de un semestru, studentii lui Crandell au putut vedea, pe un colt al
tablei, niste cuvinte stranii, de fapt niste combinatii de litere ce nu aveau nimic de2a face nici
cu limba engle$a, nici cu continutul prelegerilor la care asistau. Ceea ce varia de la un curs la
altul era frecventa cu care apareau cuvintele ciudate pe tabla. "nele au aparut numai de
cKteva ori, pe cKnd altele au putut fi va$ute de doua$ecisicinci de ori. #a sfKrsitul
semestrului, studentii au raspuns la un c!estionar pe ba$a caruia s2a putut estima reactia lor
favorabila sau mai putin favorabila fata de cuvintele ininteligibile scrise pe tabla. .upa
prelucrarea statistica a datelor, conclu$iile au fost clare: cu cKt un cuvKnt fusese e%pus de mai
multe ori pe tabla, cu atKt primea o apreciere mai favorabila. ;impla e%punere mai frecventa
la un stimul parea sa determine o crestere a atitudinii po$itive fata de el. ;tudentilor le2au
WplacutW mai mult cuvintele mai familiare decKt cele cu care se obisnuisera ntr2o mai mica
masura.
Atracti*itate fi(ica
"n grup de profesori au primit fiecare cKte o caracteri$are a unui baiat sau a unei fete de
clasa a cincea si o fotografie. Informatia furni$ata era n toate ca$urile identica (fiind vorba
de aceeasi caracteri$are,, dar fotografiile pre$entau fie copii foarte frumosi, fie copii ceva
mai urKtei. -rofesorii care au asociat caracteri$area cu fotografia unui elev mai aratos au
emis o apreciere mult mai favorabila asupra calitatilor si potentialului de performanta scolara
al elevului.

1%perimentatori de ambele se%e i2au abordat pe studentii ntKlniti ntr2un campus uni2
versitar american, ncercKnd sa2i convinga sa semne$e o petitie. Cu cKt aratau mai bine, cu
atKt e%perimentatorii au obtinut mai multe semnaturi.

Ludecatori din =e%as au fi%at cautiuni mai mici si au dat amen$i mai reduse unor suspecti
care n prealabil fusesera apreciati, de catre un grup de control, drept aratosi.

<ai multor studenti li s2a cerut sa note$e doua eseuri de calitati evident inegale (ce
fusesera n prealabil evaluate de catre un grup de control, numai pe ba$a lecturii celor doua
lucrari,. -articipantii au primit, odata cu eseul, si cKte o fotografie a pretinsei autoare. n
prima conditie, eseul bun a fost asociat mai ntKi cu fotografia unei studente atragatoare, apoi
cu portretul unei tinere cu nfatisare modesta8 n cea de2a doua conditie, eseul slab a fost
asociat, pe rKnd, cu fiecare din cele doua fotografii. =rist, dar adevarat si de loc surprin$ator,
notele cele mai mari au fost acordate studentei aratoase (ve$i graficul 5.0,.
1conomistii stiu prea bine din e%perienta 2 confirmata de cercetarile psi!osociologilor 2 ca
persoanele fi$ic atragatoare sunt anga&ate mai usor, cKstiga mai bine si promovea$a mai
repede decKt alte persoane, cu nimic inferioare n alte privinte, e%ceptKnd aspectul mai putin
cuceritor.
Ce este fru)usetea
n al doilea rKnd, unii psi!osociologi au identificat anumite trasaturi faciale ce sunt constant
asociate cu atractivitatea. .e e%emplu, femeile considerate printre cele mai atragatoare sunt
acelea cu oc!ii mari, pometii proeminenti, nasul mic si un $Kmbet larg, n vreme ce barbatii
aratosi au o barbie proeminenta. Intriga faptul ca oamenii sunt atrasi de acele c!ipuri n care
oc!ii, nasul, bu$ele si celelalte trasaturi faciale nu se abat prea mult de la medie. n 077C,
Ludit! #anglois si #ori :oggman au pre$entat unor grupuri de studenti mai multe albume cu
fotografii ale unor serii de absolventi. "nele contineau fotografii netrucate, n altele puteau fi
va$ute niste compo$itii artificiale, obtinute prin suprapunerea si prelucrarea computeri$ata a
cKte 9, 5, 0D sau /3 de fotografii din albumele din prima categorie. <a&oritatea studentilor au
preferat figurile compo$ite. .e fapt, cu cKt s2au utili$at mai multe fotografii n procesul de
compo$itie, cu atKt s2a obtinut un rating mai nalt.
-are bi$ar faptul ca figurile standardi$ate sunt cele mai apreciate8 n fond, noi toti avem
convingerea ca persoanele pe care le consideram cele mai atragatoare nu au cKtusi de putin o
nfatisare comuna. Cum se pot e%plica aceste re$ultate atKt de surprin$atoare' #anglois crede
ca figurile fara trasaturi stridente plac deoarece par mai familiare. Alti cercetatori sublinia$a
faptul ca prin te!nicile computeri$ate de suprapunere a figurilor se obtin c!ipuri simetrice si
tocmai simetria accentuata le face sa fie atragatoare. -si!ologii evolutionisti au emis
speculatia potrivit careia simetria faciala este asociata cu sanatatea, robustetea si fertilitatea 2
calitati de$irabile la un partener se%ual.
"n alt argument n favoarea ideii ca frumusetea este o calitate obiectiva l constituie faptul
ca bebelusii 2 mult prea mici pentru a2si fi nsusit anumite modele culturale de frumusete 2
manifesta o clara preferinta nonverbala fata de figurile pe care si adultii le considera printre
cele mai atragatoare.
n opo$itie cu aceasta interpretare obiectiva, alti cercetatori sustin ca frumusetea este relativa
si apreciata dupa criterii subiective, influentate de specificul cultural, de epoca istorica si de
conditiile particulare ale perceptiei noastre. "n prim argument este varietatea modalitatilor n
care oamenii din culturi diferite si sublinia$a frumusetea: pictarea sau tatuarea fetei8
mac!ia&8 c!irurgie plastica8 bra$darea unor cicatrici pe frunte sau pe obra&i8 coafura8
deformarea oaselor faciale8 pilirea dintilor8 gaurirea urec!ilor, a nasului sau a bu$elor etc.
ntr2adevar, ceea ce n unele parti ale lumii trece drept frumos, este respingator pentru
oamenii de prin alte parti. si idealurile de frumusete corporala sunt diferite. Ludit! AndreTs
si colegii sai au constatat ca femeile corpolente sunt considerate mai atragatoare decKt cele
slabe n acele $one sarace ale lumii unde !rana se procura cu mare dificultate. Corpolenta
poate fi de$irabila ntrucKt semnalea$a o mai mare capacitate de supravietuire.
Criteriile de frumusete se sc!imba si odata cu trecerea timpului, c!iar de la o generatie la
alta. .aca, la nceputul secolului @@, n lumea occidentala erau nca apreciate femeile
plinute, pe la mi&locul veacului trecut s2au impus formele violent accentuate (o mare
diferenta ntre circumferinta bustului e%plo$iv, a taliei de viespe si a soldurilor generoase,,
pentru ca la sfrsit de secol si n clipa de fata sa se impuna idealul femeii descarnate, numai
piele si os.
Cercetari de laborator au evidentiat faptul ca aprecierile noastre asupra frumusetii cuiva pot
fi amplificate sau diminuate de felurite mpre&urari. .e e%emplu, s2a constatat ca unii
indivi$i ni se par mai atragatori dupa ce am a&uns sa2i cunoastem mai bine si ne2au devenit
simpatici. Cu cKt iubim mai intens pe cineva, cu atKt alte persoane de se% opus ni se par mai
putin atragatoare. -e de alta parte, dupa ce au contemplat n e%ta$ nudurile din reviste
precum !laJboJ sau !entouse, barbatii acorda calificative mai putin generoase femeilor cu
nfatisare comuna, inclusiv propriilor neveste 2 nefericita consecinta a efectului de contrast.
si autoevaluarile noastre sunt maleabile. .esi e%ista e%ceptii, de regula oamenii se simt mai
putin atragatori dupa ce s2au aflat n pre$enta unor persoane de acelasi se% deosebit de
aratoase si de bine facute. n 077/, .ouglas UenricI si colegii sai au constatat ca, dupa ce2au
admirat persoane de se% opus foarte atragatoare, oamenii se simt cKt se poate de bine8 n
sc!imb, contactul cu e%emplare splendide de acelasi se% are e%act efectul opus (ve$i graficul
5.3,.
Si)ilaritati de)ografice
1ste ceea ce a facut =!eodore AeTcomb, n 07DD. ntr2un studiu elaborat, AeTcomb a
organi$at un dormitor studentesc e%perimental si a constatat ca studentii asemanatori n
antecedentele lor demografice s2au mprietenit cu cei asemenea lor, neavKnd relatii apropiate
cu cei foarte diferiti. n Wsocietatea multiculturalaW, pe care americanii se straduiesc sa o
edifice si sa o consolide$e, din ce n ce mai multi oameni de rase, religii si origini etnice
diferite se casatoresc ntre, depasind barierele demografice. Cu toate acestea, dupa cum se
e%prima un sociolog american, \sageata lui Cupidon este tintita de societate mai des decKt
ne2ar placea sa credem\.
Si)ilaritati a2iologice
1%perimentele de laborator ntreprinse de H)rne din 0760 confirma rolul similaritatii
atitudinale asupra atractiei interpersonale. Consistenta ridicata a re$ultatelor l2a facut sa
formule$e o Wlege a atractieiW, potrivit careia atractia fata de o persoana este direct
proportionala cu atitudinile mpartasite cu persoana respectiva. n plus, orice gest sau act al
acelei persoane care este n acord cu vederile sau atitudinile noastre este de natura sa
ntareasca atractia pe care o e%ercita asupra noastra. .e e%emplu, cKnd descoperi ca fata cu
care te ntKlnesti ndrageste o trupa obscura de rocI care si tie ti place la nebunie, foarte
probabil ca te vei simti si mai mult atras de ea.
-Kna aici, s2ar parea ca, ntr2adevar, Wcine se aseamana se adunaW. .ar n 075D, <ilton
:osenbaum a considerat ca psi!osociologii au e%agerat importanta similaritatii atitudinale.
n opinia lui, asemanarea nu stKrneste atractia, ci mai degraba neasemanarea provoaca
repulsie. :osenbaum afirma ca oamenii se asteapta ca, n marea lor ma&oritate, ceilalti sa le
fie asemanatori, motiv pentru care o diferenta accentuata atrage imediat atentia, generKnd
sentimente mai negative. .e$voltKnd aceasta ipote$a, .avid #)IIen si AuIe =ellegen sustin
ca n selectia partenerului toate formele de similaritate sunt irelevante. n opinia lor, dupa ce
un ins e%clude GCV din populatie datorita diferentelor vi$ibile, selectia din rKndul &umatatii
eligibile se face la ntKmplare.
Cine are dreptate' ;untem atrasi de cei cu atitudini similare ori ne repugna cei cu atitudini
foarte diferite de ale noastre' .upa cum se arata n figura 5.9, .onn H)rne si colegii sai
propun un model n doi timpi, ce ia n consideratie ambele reactii. <ai ntKi, sustin ei, evitam
asocierea cu persoanele foarte diferite8 apoi, dintre cei ramasi, ne atrag cel mai mult
persoanele cele mai asemanatoare cu noi.
Potri*ire si co)$le)e'taritate
.e pilda, atunci cKnd niste studenti de anul I au fost grupati aleator si pusi sa danse$e cKte
doi, dorinta lor de a se rentKlni cu partenerul sau partenera a fost cu atKt mai mare cu cKt
cealalta persoana din cuplu era mai atragatoare fi$ic. n viata reala, nsa, acolo unde cineva
poate sa fie acceptat sau respins de catre un potential si dorit partener, oamenii se feresc de
ntKlniri romantice cu altcineva care Wnu2i de nasul lorW. ;tudii corelationale asupra unor
cupluri de indivi$i care se ntKlnesc, traiesc mpreuna, sunt logoditi sau casatoriti sustin
i$ote(a $otri*irii (matcing Jpotesis,, potrivit careia oamenii au tendinta de a se implica
efectiv n relatii romantice cu acele persoane care le sunt egale n ceea ce priveste
frumusetea fi$ica.
Teoria ec%ilibrului Atunci cKnd doi indivi$i se simpati$ea$a reciproc si descopera, la un
moment dat, e%istenta unui anumit de$acord ntre ei 2 privind fie o atitudine, fie opinia
despre un obiect, persoana ori situatie 2 se naste o anumita tensiune, de natura sa instale$e o
stare de de$ec!ilibru. -entru atenuarea tensiunii si restabilirea ec!ilibrului, unul dintre
parteneri sau amKndoi si vor modifica perceptiile, facKndu2le sa fie din nou consensuale.
.aca oamenii percep deosebirile dintre ei de cum fac cunostinta, nu se vor placea unul pe
celalalt, datorita unei stari de de$ec!ilibru, pe care nimeni nu se va stradui sa o nlature, de
vreme ce nu e%ista un ec!ilibru anterior care sa fie restabilit.
Teorii ale i'*atarii $ri' co'ditio'are
.e e%emplu, un e%perimentator evaluea$a creativitatea unui individ, o a treia persoana
aflKndu2se de fata. n studiul lor din 07D7, Jriffit si Jua) au constatat ca participantii i2au
placut mai mult atKt pe e%perimentator, cKt si pe martor dupa o evaluare favorabila si mult
mai putin dupa ce li s2au comunicat scoruri nefavorabile 2 desi numai unul dintre cei doi le
acordase calificative. 1ste o interpretare neconcludenta, deoarece fenomenul poate primi si o
alta e%plicatie cognitiva. .e e%emplu, participantii la e%perimentul mai sus mentionat puteau
sa si nc!ipuie ca martorul mpartaseste opinia e%perimentatorului despre creativitatea lor.
O interpretare ceva mai elaborata este modelul conditionarii afective, elaborat de H)rne si
Clore (ve$i figura 5.3, si care include urmatoarele caracteristici:

Oamenii identifica stimulii ca recompense sau pedepse, dupa care urmaresc sa i obtina
pe cei din prima categorie si sa2i evite pe ceilalti.

Sentimente po$itive se asocia$a cu stimulii2recompensa si sentimente negative cu
stimulii2pedeapsa.

"n stimul este evaluat n functie de sentimentele pe care le stKrneste. #valuarea este
favorabila daca sentimentele sunt po$itive, nefavorabila daca sentimentele sunt negative.

Orice stimul neutru care ntKmplator este asociat cu o recompensa va provoca sentimente
po$itive, n vreme ce, daca este asociat cu o pedeapsa, va stKrni sentimente negative
Teoria sc%i)bului social
.orind sa elimine orice componenta WinefabilaW din esenta relatiilor interpersonale, aceasta
vi$iune economica asupra interactiunii sociale considera ca n toate situatiile indivi$ii
negocia$a un sc!imb de bunuri, servicii, informatii, bani, status, alaturi de care, printre alte
beneficii pot fi contabili$ate si placerile dragostei, buna dispo$itie, caldura afectiva etc. n
trocul cu aceste WresurseW, indivi$ii adopta, cel mai adesea, o strategie minima": cu alte
cuvinte, c!iar fara sa ne dam seama, cu totii urmarim sa obtinem din relatiile noastre
interpersonale cKstiguri ma%ime cu costuri minime
Aceste costuri si beneficii nu se ivesc ntr2un vacuum psi!ologic. Indivi$ii intra ntr2o relatie
cu anumite e%pectatii n ceea ce priveste WbilantulW pe care se considera ndreptatiti sa l
obtina. =!ibaut si Uelle) denumesc 'i*el de co)$aratie (comparison level, beneficiul net
mediu pe care o persoana se asteapta sa l reali$e$e n cadrul unei relatii. Indivi$ii cu un AC
ridicat urmaresc numai relatii profitabile, pe cKnd cei cu un AC sca$ut sunt mai putin
pretentiosi. ;ituatiile care depasesc asteptarile cuiva sunt mai satisfacatoare decKt acelea care
nu satisfac pe deplin aceste asteptari. O relatie nu prea gro$ava n sine poate fi destul de
multumitoare pentru un ins cu un AC sca$ut.
=!ibaut si Uelle) arata ca si un alt gen de e%pectatie &oaca de asemenea un rol important.
-rin 'i*el de co)$aratie a alter'ati*elor (comparison level for alternatives, 2 prescurtat
ACalt 2 ei se refera la e%pectatiile cuiva n legatura cu ceea ce ar obtine ntr2o situatie
alternativa. .aca aprecia$a ca beneficiile accesibile n urma altor relatii sunt ridicate,
oamenii sunt mai putin interesati de pastrarea relatiilor lor actuale. .aca li se ofera nsa
putine alternative mai convenabile (un ACalt sca$ut,, oamenii vor avea tendinta sa si
continue relatiile n care sunt de&a implicati, c!iar daca acestea nu se ridica la nivelul
asteptarilor (AC,.
"n al treilea element al sc!imbului social este investitia: resursele consumate de catre cineva
n stabilirea si mentinerea unei relatii, resurse pe care persoana respectiva nu le mai poate
recupera dupa ce relatia ncetea$a. .aca nu te mai satisface o anumita relatie, e foarte simplu
sa2ti faci baga&ele si sa pleci. Cum ramKne nsa cu eforturile tale de a pastra relatia' cu toate
oportunitatile din viata romantica sau din cariera la care ai renuntat de dragul unei anumite
persoane' n mod natural, cu cKt e mai mare investitia cuiva ntr2o relatie interpersonala, cu
atKt sporesc devotamentul si implicarea sa n relatia respectiva.
Atribuire dis$o(itio'ala si situatio'ala
.e e%emplu, unii si2au e%plicat eliminarea lui Bagi din ultimul sau meci la Cupa <ondiala
prin faptul ca era prea nervos, stresat ori supramotivat (atribuire dispo$itionala, 2 altii prin
faptul ca a fost vKnat de arbitru sau provocat de adversar (atribuire situationala,.
;a ne imaginam urmatoarea situatie. ;tudentul K nu e foarte bun la nvatatura, dar l
aprecia$a pe profesorul L si doreste sa se apropie de el, drept pentru care i marturiseste spre
sfKrsitul semestrului ca l considera unul dintre cei mai buni profesori din cKti a avut. n locul
unui raspuns po$itiv, primeste niste multumiri neutre, daca nu c!iar distante, simtindu2se
foarte &enat de marturisirea lui. >ara sa2si dea seama, K l2a plasat pe L ntr2o dilema
atributionala. -rofesorul poate interpreta gestul lui lui K n doua feluri:

situational: \probabil urmareste sa obtina o nota mai buna8 toti ma lauda la sfKrsitul
semestrului\8

dispozitional: \c!iar ma aprecia$a n mod sincer\.
<ai probabila este prima interpretare 2 ce altceva ar putea sa spuna K' .e regula, un
comportament va fi atribuit unor cau$e e%terioare atunci cKnd acestea sunt mai plau$ibile,
respectiv unor cau$e interioare atunci cKnd cele e%terioare sunt putin plau$ibile. n 07D0,
Lones, Jergen si .avis au facut urmatorul e%periment: li s2a cerut participantilor sa evalue$e
personalitatea unor aspiranti la ocuparea unor posturi vacante, solicitKnd anumite calitati
specifice, si s2a constatat ca subiectii acorda credit candidatilor numai atunci cKnd acestia si
atribuie trasaturi contrare slu&bei solicitate.
Co*aria'ta DellM
Imaginati2va ca stati pe trotuar, n fata unui cinematograf, ntr2o seara caniculara. "n
necunoscut iese din sala de cinema, e%clamKnd: \<ama, ce film misto]\ =itlul filmului nu va
spune nimic, nici distributia sau regi$orul, asa ca va mirati ce ar fi putut provoca un
comentariu atKt de entu$iast: a fost comportamentul (comentariul, provocat de ceva legat de
persoana (necunoscutul,, de stimul (film, sau de mpre&urari (sa $icem, instalatia de aer
conditionat a salii de cinema,'
Iata si un e%emplu alternativ. #a o petrecere, ;imona se supara pe Aelu si l palmuieste de
fata cu ceilalti. Ce a provocat evenimentul' -oate fi actorul (individul care manifesta
comportamentul problematic,, stimulul (persoana sau obiectul tinta, vi$at de comportamentul
actorului, sau situatia n care se produce comportamentul. Ce fel de informatii v2ar fi
necesare pentru a decide ntre aceste trei posibile e%plicatii'
JKndind ca un savant, puteti cauta informatii privind consensul, pentru a vedea cum
reactionea$a diferite persona&e la acelasi stimul. Cu alte cuvinte, ce au de spus ceilalti
spectatori' .aca si ceilalti lauda filmul, atunci comportamentul necunoscutului are un grad
ridicat de consensualitate si va fi atribuit stimulului. .aca ceilalti critica filmul,
comportamentul are un grad sca$ut de consensualitate si va fi atribuit persoanei. :espectiv,
daca Aelu scoate pe toata lumea din sarite, e%ista un consens accentuat si cau$a presupusa va
fi cel palmuit8 daca nu, cau$a presupusa va fi nervo$itatea ;imonei.
=ot ca un savant, puteti cauta si informatii privind caracterul distinct al unui comportament
pentru a vedea cum reactionea$a aceeasi persoana la stimuli diferiti. Ce fel de reactii are
acea persoana fata de alte filme' .aca necunoscutul este critic fata de alte filme, atunci
comportamentul care ne interesea$a este foarte deosebit, facKndu2ne sa2l atribuim stimulului.
.aca necunoscutul se entu$iasmea$a la orice film, atunci comportamentul care ne intere2
sea$a nu este ceva deosebit si l atribuim persoanei. .aca ;imona se enervea$a numai din
cau$a lui Aelu, atunci el este de vina8 daca este nervoasa cu toata lumea, este vina ei.
n fine, puteti sa verificati consecventa comportamentala a persoanei anali$ate, urmarind ce se
ntKmpla n alte oca$ii, n care persoana si stimulul ramKn aceleasi. Cum aprecia$a acest
spectator acelasi film n alte oca$ii' .aca necunoscutul lauda filmul si atunci cKnd l revede
pe video, comportamentul sau are o consecventa accentuata8 daca alta data nu e ncKntat de
acelasi film, atunci nu este consecvent. .aca ;imona l ple$neste mereu pe Aelu, avem de2a
face cu o consecventa ridicata8 daca a facut2o numai la acea petrecere, nu. .upa Uelle), un
comportament de consecventa accentuata este atribuit stimulului atunci cKnd atKt
consensualitatea, cKt si caracterul distinctiv sunt de asemenea accentuate si persoanei atunci
cKnd ceilalti doi factori au valori sca$ute. -rin contrast, comportamentul de consecventa
sca$uta este atribuit mpre&urarilor sc!imbatoare (temperatura din sala,.
CAP EII ATIT#INI SI PREC#ECATI
1!Atitudi'ile
Atitudi'ile se definesc ca $redis$o(i9ii relati* stabile ;i de durat8 de a ac9io'a/ g7'di sau
si)9i :'tr&u' a'u)it fel fa98 de u' a'u)it obiect sau $ersoa'8!
Atitudinile au o dimensiune co)$orta)e'tal8/ u'a cog'iti*8 ;i u'a e*aluati*8. Adeseori
aceste dimensiuni sunt contradictorii i n conflict. .e e%emplu, anumite persoane pot s
simt ntr2un fel s spunem c fumatul este ru sau pot s tie anumite lucruri ca acela c
e%ist o relaie direct ntre fumat i cancerul pulmonar i totui aceste persoane continu s
fume$e.
ntre cele trei componente ale atitudinii, modul cum simim co)$o'e'ta e*aluati*8 este
cea mai important, cea mai simpl i mai greu de sc!imbat. .ac suntem bine dispui fa de
ceva sau nu, depinde, n primul rKnd, de modul cum evalum acest lucru dup dimensiunea
bun2ru. Acest enun se ba$ea$ pe cercetarea cu a&utorul difereniatorului semantic (Osgood
i colab., 07G6,. .eci, sentimentele i vor determina probabil atitudinile c!iar dac
nelegerea raional i cunoaterea ar fi contra. .e e%emplu, muli l aprecia$ pe Ai%on
personal foarte negativ dar asta nu afectea$ deloc prerea lor c el a pus capt r$boiului din
4ietnam i a iniiat relaiile cu C!ina. -ersoana care e)ite u' )esa, are un mare efect asupra
$ersuasi*it89ii acestuia. O surs (communicator, tinde s fie persuasiv n msura n care ea
sau el dispun de oricare din urmtoarele trei trsturi: atracti*itate/ credibilitate (e%perti$
sau valoare de adevr, sau $utere . Aceasta deoarece e%ist un transfer a evalurii po$itive de
la cel care comunic la obiec au fost identificate trei tipuri distincte de influen specifice
celui care comunic , o tipologie folosit nc de psi!osociologi
0. Internali$area se ba$ea$ pe credibilitatea sursei. "nii din cei care comunic, sunt
foarte influeni pentru c noi credem cKnd ne spun ceva n urma e%perti$elor lor.
3. Identificarea se ba$ea$ pe atractivitatea sursei cKt de mult admirm sau ne place o
persoan. 1%emple sunt celebritile care conving, c!iar dac nu sunt e%peri n tema
abordat.
/. Compliana se ba$ea$ pe puterea celui care comunic. 1a apare cKnd sursa are
capacitatea s ne recompense$e sau s ne pedepseasc. "n ef poate s2i determine
anga&aii s2i sc!imbe opinia (cel puin public, ba$Kndu2se pur i simplu pe puterea pe
care o are asupra lor
5!Pre,udec89ile
Indivi$ii sunt mai predispui la $re,udec89i dac au o sti)8 de si'e redus8 i dac
autoi)agi'ea despre buna lor stare este a)e'i'9at8 . Acest aspect a fost descris prima oar
de Allport , care, studiind studenii cu pre&udeci, i2a gsit c erau sub nivelul persoanelor
obinuite, foarte an%ioi, plini de ur i sadici. Incontient, n concordan cu aceast
conclu$ie, bigotul se simte ameninat i nesigur. ; reinei c Allport scria pe vremea cKnd
conceptele psi!analitice erau n vog. Indivi$ii care ndeplinesc aceste criterii vor avea mai
mult ca sigur, pre&udeci fa de grupurile din care nu fac parte (outgroups, n ncercarea de a
intensifica i a2i delimita concepia despre sinele lor rnit sau incapabil de integrare. Acest
proces a fost numit co)$ara9ie social8 desce'de't8 (n &os, (doTnTard social comparison,.
>enomenul a fost pus n eviden e%perimental prin manipularea concepiei despre sine a
subiectului, artKndu2se c au greit la un test sau c par lipsii de valoare sau de inteligen
etc. "lterior astfel de subiec9i tind s8&i e*alue(e pe ceilali mai 'egati*. Acest lucru este
apreciat ca un efort compensator de cretere a stimei de sine (CrocIer i colab., 075D,.
"n model e%plicativ pentru modul de dob7'dire a $re,udec89ilor :l co'stituie $aradig)a
co)$lia'9ei propus de Uelman (07D0,. Uelman distingea ntre complian datorat
recompenselor e%terioare sau pedepselor, identificare ba$at pe normele grupului de referin
i internali$are a unei atitudini datorat valorilor interioare proprii persoanei. AplicKnd acest
model n cercetarea atitudinii americanilor albi fa de negri, Crosb) i colab. (075C, au gsit
c albii sunt mai compliani fa de atitudinile i comportamentele nediscriminatorii, dar nu au
internali$at nc aceste valori lipsite de pre&udeci. Astfel, n situaii n care subiec9ii albi
erau fcui s8 se si)t8 obser*a9i ei dovedeau )ai $u9i' $re,udec89ile ;i discri)i'area
dec7t :' situaiile n care ei se simeau nesupraveg!eai. Conclu$ia lui Crosb) i colaboratorii
si este c pre&udecile mpotriva negrilor sunt puternice printre albii americani. 1i
sublinia$, totui, c o sc!imbare de la discriminarea evident la forme mai subtile de rasism
pare s indice nceputul evoluiei spre internali$are.
Aceast sc!imbare de la rasismul fi la cel subtil a fost denumit n forme diferite: *rasism
simbolicM (Uinder i ;ears, 0750, sau *rasism modernM (<c Cona!a) i colab., 0750,.
Credinele de mod vec!e, manifeste au fost nlocuite cu noi credine n care motivaia rasist
fundamental este ascuns. .e e%emplu, obiecia fa de reali$area unei balane rasiale ntre
copiii de coal sunt puse n termenii unor interese personale, cum ar fi efectele asupra
valorilor proprietii, n loc de termenii rasismului categoric, desc!is, ca acela de a dori ca
colarii s fie n clase separate.
;tudii longitudinale privind atitudinile i valorile naionale, utili$Knd =estul de valori :oIeac!
(:oIeac!, 07D68 :oIeac! i Hall2:oIeac!, 0757,, continu s identifice pre&udeci
rspKndite n ;tatele "nite. .in anii ^DC americanii par s2i fi diminuat credinele n
egalitate, s2au ndeprtat de o orientare moral de valoare colectiv i au ntrit n sc!imb
valorile competenei personale, vieii confortabile, sentimentului de reali$are i distraciei. In
locul valorilor egalitare, e%ist o aprobare general fa de preocuparea de sine.
Jordon Allport pune acest argument n termenii: personalitate versus fore sociale (07G9,
07D5,. >orele sociale, ca legile mpotriva discriminrii, pre$ice el, pot fi doar slab implicate
n sc!imbarea atitudinilor i comportamentelor. 4ariabile mai puternice, variabilele de
personalitate sunt mult mai capabile s afecte$e atitudinile i comportamentele legate de
pre&udeci. ;2a v$ut acest lucru de2a lungul istoriei. n timp ce comportamentele desc!ise s2
au sc!imbat pe seama forelor sociale, ca diversele prevederi guvernamentale sau legale,
rasismul latent nu s2a sc!imbat probabil deloc (HreTer i Uramer, 075G,. "nii cercettori
(HreTer i Urame, 075G, au observat c legile guvernamentale sc!imb comportamentul
manifest mai mult decKt atitudinile rasiste latente. Alii (de e%emplu,Aronson, 0773, au
accentuat c n timp ce legile guvernamentale ne modelea$ rapid comportamentul, e%ist i o
sc!imbare mai gradat n atitudinile noastre n direcia eliminrii pre&udecilor.
-!Reducerea $re,udec89ilor
Pre,udec89ile de grup pot fi atKt de i'te'se ncKt s8 duc8 la crearea i)agi'ii du;)a'ului,
ba$at pe credina pe care un grup o are despre grupurile cu care se afl n competiie. "n
model clasic de a reduce $re,udec89ile de grup este de a fa*ori(a s$orirea co'tactelor
i'ter$erso'ale. 1%perimental au fost pui n contact oamenii din diferite grupuri etnice tipice.
Aceast interaciune ar putea reduce atitudinile legate de pre&udeci. .atele iniiale de
cercetare priveau efectele locuirii interrasiale .;2a descoperit c albii locuind ntr2o comunitate
desegregat aveau mai puine pre&udeci i o atitudine mai favorabil fa de alte rase decKt
cei care triau n comuniti segregate. 1%plicaia ipotetic a fost legat de faptul c situaia de
'ese$arare (desegregated situation, co'duce la )ai )ulte co'tacte :'tre gru$uri ;i la )ai
)ult8 coo$erare. Creterea cooperrii i contactelor duce la atitudini cu mai puine
pre&udeci Aceste conclu$ii au fost ulterior rafinate. Ast$i se tie c8 si)$lul co'tact :'tre
gru$uri 'u este suficie't. >r apariia anumitor condiii, contactul singur este insuficient
pentru a conduce la atitudini mai bune. CooI (075G, a sinteti$at co'di9iile )i'i)e 'ecesare
$e'tru ca i$ote(ei co'tactului s8 $roduc8 re(ultatele dorite:
0. Contactul trebuie s se reali$e$e ntre grupuri cu statusuri sociale egale.
3. Caractersiticile manifeste ale grupului e%terior (out2group2ului, trebuie s apar
persoanelor din propriul grup (in2group, ca fiind n msur s contra$ic pre&udecile
lor.
/. ;ituaia de contact trebuie s cree$e ansele unei activiti de cooperare reciproc i
reali$area unui scop comun.
9. ;ituaia trebuie s ofere destule anse pentru contactul individual astfel ca membrii
fiecrui grup s fie percepui de ctre ceilali ca indivi$i distinci mai degrab decKt ca
membrii stereotip ai unui grup.
G. Aormele sociale n situaia de contact trebuie s favori$e$e i s ncura&e$e cooperarea,
egalitatea de grup i egalitatea asocierii n grup. Aceste principii pot fi aplicate pentru
prevenirea conflictelor de grup n organi$aii (;c!ein, 075C,. Aceste idei, deci, nu se
aplic doar relaiilor dintre grupurile etnice sau rasiale.
Aa c ntr2o organi$aie trebuie s procedai , dup cum urmea$:
a, Accentuarea obiectivelor produciei pentru ntreaga organi$aie. Aceasta slbete competiia
ntre grupuri i reamintete fiecruia c lucrea$ mpreun pentru un el comun.
b, =rebuie ncura&ate interaciunile frecvente ntre subgrupurile din organi$aii.
c, Anga&aii trebuie s se sc!imbe frecvent ntre diferite grupuri n cadrul organi$aiei.
d, Jrupurile trebuie descura&ate s gKndeasc despre cKtigul altui grup ca despre propria lor
pierdere. <a%imi$area eficienei generale a organi$aiei trebuie s rmKn scopul fiecrui
grup.
"I"LIOGRAFIE
0. -. -opescu2Aeveanu i colab., <anualul de -si!ologie, 1ditura .idactica i -edagogica,
Hucureti, 07778
3. I. Aicola, -edagogie, 1ditura .idactic i -edagogic, Hucureti, 07798
/. J.S. Allport, ;tructura i de$voltarea personalitii, Hucureti, 1ditura .idactic i
-edagogic, 07508
9. A. Cosmovici, -si!ologie general, Iai, 1ditura -olirom, 077D
G. 4. -reda, Introducere n psi!ologia contemporan, Clu&2Aapoca, 1ditura ;incron, 0770
D. <. Olate, >undamentele psi!ologiei, Hucureti, 1ditura -ro2Bumanitas, 3CCN
6. ;. >reud, Introducere n psi!anali$=, 1ditura ..-., Hucureti, 0765
5. <. Jolu, >undamentele psi!ologiei, 1ditura >undaiei *:omKnia de <Kine+, Hucureti,
3CCC.
7. <. Jolu, A. .icu Introducre n psi!ologie, 1ditura Ytiinific, Hucureti, 0763.
0C. L. -iaget, -si!ologia inteligen8ei, 1ditura Ytiinific, Hucureti, 07D5