Constiinta

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA

 Constiinta
 Notiune greu de definit: H.Ey:”actualitatea experientei traite”, K.
Jaspers:” totalitatea fenomenelor psihice la un moment dat”.

 Starea de constienta, sinonima cu vigilitatea, se bazeaza pe integritatea

functiilor biologice si psihologice fiind caracterizata prin claritate,
luciditate, persoana poate intra in contact cu lumea reala. A fi constient
echivaleaza cu a fi prezent in mediu, a recepta si prelucra informatii, nu
presupune reflexivitate.
Constiinta presupune reflexivitate si implicare personala, filtrarea
informatiilor si prelucrarea, interpretarea lor intr-o maniera proprie.
Constiinta reprezinta o lupta a IC cu C, iar destructurarea constiintei este
interpretata ca o invazie a IC asupra constiintei.

Constiinta cuprinde mai multe nivele:

-Constiinta de veghe sau elementara, este nivelul biologic peste starea

de constienta.
-Constiinta operationala- presupune operatii logice si integrarea
informatiilor in propriul sistem.
-Constiinta axiologica- adunarea persoanei la un sistem axiologic
concordant culturii ei.
-Constiinta etico-morala- prezenta in “lume” conforma cu unele
norme morale.
-Constiinta estetica: reprezinta atitudinea generala a individului
fata de realitate fiind de fapt latura expresiva a persoanei.
 In acest context destructurarea constiintei duce la:

-abolirea constiintei estetice-inautenticitate a trairilor caracteristica nevrozelor.

-modificarea constiintei etico-morale- incapacitate de adaptare si integrare

sociala la nivel de micro si macro-grup specifica tulb. psihopatice.

-contiinta axiologica- pierderea sistemului de valori apare in psihoze si psihopatii.

-diminuarea constiintei operationale are loc in s. deficitare (oligofrenii, demente).

 Constiinta presupune integritatea sistemelor si structurilor de receptie a
informatiei, filtrare, transport, prelucrare. Orice agresiune traumatica,
toxica, infectioasa, biochimica, asupra acestora duce la tulb. ale
constientei.

Un rol deosebit il joaca SRAA( sist. reticulat activator ascedent) care

produce” trezirea cortexului si mentinerea vigilentei”. Formatiunea
reticulata este alcatuita din mase de neuroni si fibre la nivelul trunchiului
cerebral intrand in relatie descendent si ascendent. Impreuna cu nucleii
talamici si H.T.F reticulat asigura un efect dinamogen ascendent spre cortex
si in acelasi timp transmite impulsuri corticale descendente care
influenteaza functiile viscerale. Sist. multineuronal reticulat asc. Este
capabil sa”moduleze” impulsurile ascedente contribuind la realizarea
procesului de perceptie corticala de aceea s-a numit SRAA.
 Psihicul uman
Eul este determinat in special de exprienta proprie si actuala a
organismului, sinele de activitate, supraeul de influente sociale si parentale.

 Sinele-echivalentul IC: sediul instinctelor, sursa primara a energiei psihice

care trebuie consumata, pe care se construieste personalitatea individului.

 Eul- portiune a Sinelui, sub influenta lumii exterioare, a mediului inconjurator

devine un intermediar intre sine si lumea exterioara, o “ scoarta de copac”.

 Supraeul-structura speciala prin care se prelungeste influenta paterna si

materna, influenta mediului( social, familial, scolar).
 Eul trebuie sa concilieze cerintele celor doua instante: fata de
realitatea exterioara( memoreaza, invata), fata de
sine( controleaza instinctele), fata de supraeu: tine seama de
valorile, idealurile traditionale ale societatii.

F. a fost primul care a elaborat o conceptie structurata asupra nivelelor

functionle ale vietii psihice si mai ales asupra raporturilor intre ele,
demonstrand-o prin cercetari si tehnici de psihanaliza.
Subconstientul
Cei mai multi il concept ca pe o formatiune sau nivel psihic
ce cuprinde acte care au fost candva constiente, dar care in
prezent se desfasoara in afara controlului constient. El este
rezervorul unde se conserva, amintirile, deprinderi, ticuri,
acte care au trecut candva prin filtrul constiintei, aflandu-se
in stare latenta: RIBOT” constiinta stinsa”, “adormita”.

Trasaturi:
-proximitate fata de constiinta.

-servo-mecanism al constiintei, rezerva de informatii.

-rezervor, pastrator al faptelor de constiinta avand propriile

mecanisme, scoate la suprafata amintiri, automatisme, deprinderi
care vor fi modificate de subconstient.
Inconstient
 -Negarea IC- Sartre-tot ce se intampla la un individ este constient, dar nu si
cunoscut. Intre const. si psihism exista identitate: psihologia traditionala.

 -Afirmarea IC- se sprijina pe conceptia lui F.

 A. Adler: -lupta la nivel inc. intre doua tendinte, una negativa- sentimentul de
inferioritate si una pozitiva-sentimentul de superioritate.

 Jung:-inconstient colectiv-notiune introdusa de el-contine imagini ancestrale ce

se stocheaza in zone profunde de IC= arhetipuri, continea toata intelepciunea de
mii de ani.
Relatia C-IC

-IC poate functiona cand structurile C sunt destramate.

-C in lipsa IC se autodestrama.

-Sunt momente functionale inseparabile ale p. uman.

-H.Ey: IC face parte din fiinta noastra constienta.

Relatii circulare: C-IC: continuturi de C in IC( schimburi,
transformari continue, reciproce).

Relatii de subordonare: se repercuta asupra

comportamentului,dominare a C: tine in frau impulsurile IC,
dominare a IC: care isi impune fortele, tendintele devenind
reflectii ale conduitei in psihoze, stari de afect.

Relatii echilibrare: balans intre starile C si IC.