3, Completarea teoriei gen a determinismului prin intro alaturi de termenul

relatiei cauzale, a notiunii de RELATIE SI CONDITIONARE (PAVLOV)

dezv psihica a pers depinde de contactul si interactiunea cu mediul socio-
culturala. Dependenta ce se va accentua cu fiecare noua perioada istorica, pt dezv
psihocomportamentala normala a omului contemporan, dependenta devine absoluta.
PRINCIPIUL DETERM EXTERN-postuleaza necesitatea interpretarii psihicului k rezultat
al actiunii fact externi ( fizici,chimici,mecanici, informationali).Pe plan
filogenetic si autogenetic existenta si influenta fact ext, reprez conditia
obligatorie a producerii si dezvoltarii psihicului in gen si a proceselor psih
diferentiate-senzatie, perceptie, reprezentare.
PRINCIP REALTIONARII NEUROPSIHICE- CONCEPTIE MANISTA ( leg de conceptie animista)
si CONCEPTIE DUALISTA ( creier, psihicul, nu materia ci dinamica).
Princip realtionarii neuropsihice si relatia in acceptarea actuala, depasesc
limitele paralelismului psiho-fiziologic si ale manismului reductionist postuland:
- psih apare si realizeaza k fct specifica a SN, insa nu se poate concepe existenta
si manifestarea nici unei stari si nici unui proces psihic concret de la senzatii
la gandire, in afara unui mecanism neurofiziologic.
ARGUMENT:-modificarea chimismului cerebral ( hipoxie, hipoglicemie, narcotice) det
modif semnif si in tabloul general psiho-comportamental.
- creierul este organul psihicului dar nu este sursa lui.Sursa ps se afla
in afara creierului in influenta mediului ext si ale celui intern. Prin izolarea de
med ext si int, creierul nu poate genera psihic in virtutea structurarii sale
celulare. Fiind fct a creierului si avand la baza procese neurofiziologice, psih nu
poate fi redus sauinterpretat cu acestea ( senzatii, perceptii, reprezentari,
limbaj, memorie) ci ele sunt diferite calitati ale proceselor nervoase fundamentale
( excitatie, inhibitie) cu prop lor naturale( intensitate, mobilitate, echilibru).
Cu toate k interactiunea acestor procese este indispensabila pt realizarea
entitatii psihice. Invers se poate afirma k cu cat organizarea neuronala este m
evoluata, m diferentiata in structura interna si m perfectionata, cu atat devine
capabila de realiz unor fctii psihice de rang inalt in contextul modului de
existenta definitoriu pt o specie sau alta. Superioritate ps uman in raport cu ps
altor vietuitoare este data nu numai de marea complexitate a modului uman de viata
ci si de siperioritatea organizarii structurale a creierului uman.

17,10,08

Principiul reflectarii si modelarii informationale

TEORIA HIEROGLIFELOR:- HELMHOLTZ; MULLER

IN conformitate cu teor hieroglifelor, senzatiile si perceptiile reprez stari

ale energiilor specifice ale obiectelor si fenom externe pe care creierul le
proceseaza prin mecanisme interne care nu ne sunt accesibile.
Teoria hieroglifelor=codificam fiecare obiect in parte, dar exista diferente
intre perceptiile fiecarui individ in parte.
Cf teoriei a 2 a( Muller) senzatiile si perceptiile sunt stari specifice pt
fiecare organ de simt activat de stimularea externa.
Prin introducerea notiunilor de reflectare si imagine s-a avansat spre ceea
ce astazi e definit k natura a psihicului; a i obiectul psihologiei il constituie
desfasurarile subiective in uniune cu activitatea externa context in care oricare
explicatie pricipala este sesizarea unor raporturi obiective si formularea de
previziuni.
PSIHICUL =forma specifica de reflectare in plan individual intern, a
realitatii externe si obiective.
Psihicul in ansamblu si componentele sale sunt reflectari ce iau forma unor
modele informationale interne ale lumii externe.
MODELAREA- IZOMORFICA SI HEMOMORFICA.

MOD IZOMORFICA -exista corespondenta intre modelul mental si modelul exterior;

MOD HEMOMORFICA- relatia este mediatizata de context ( mediu)
Oricand se face analiza unui proces psihic. Acesta va fi rap la sursa ext
( stimul, biect, situatie, context realtional)

PRINCIPIUL CONSTIINTA-ACTIVITATE
In baza princip a fost posibila includerea psu in aria cercetarii concrete.
2 TEZE:
1. Forma primordiala de existenta si maniffestare a ps u este actiunea in plan ext
a copilului cu obiectele concrete din jur; dezv structurilor psih specifice se desf
dinspre ext spre int ( Piaget);
2. Intre constiinta k organizare subiectiva int si activitate k manifestare
obiectiva externa, exista o relatie de dependenta si conditionare reciproca
permanenta.
Principiul 2 este sg care permite depasirea unor limite ale abordarii
psihologiei.
Introspectionistii considera constiinta k unic obiect de studiu al
psihicului.
Consideram comportament extern k unic obiect de studiu, impunerea
principiului 2 , care a sporit limita celor 2 teorii.

PRINCIPIUL GENETIC AL ISTORICULUI

orientarii in determ originii ps uman.

2 orientari:
A/ ineista; varianta in care se ignora innascutul si se absolutizeaza dobanditul
( prin educatie);
B/ genetista; absolutizarea continuitatii si ignorarea discontinuitatii pe
traiectoria procesului genetic.
Conceptia genetista- limite

PRINCIPIUL SISTEMICITATII
DEFINESTE modul general de abordare a psih k realitate specifica din perspectiva
raportului parte-intreg si obiect-mediu
Princip a fost introdus on psih, in a aodua jumat a sec 20, dupa afirmarea pe
scara larga a metodologiei sistematice si cibernetice.
Omul trebuie privit in context ( in mediul caruia ii apartine) nu k entitate
separata.
Moduri de abordare:
A) se bazeaza pe primordialitatea partii, adica omul poate schimba
mediul/omulindispensabil mediului; negarea existentei in sine a intregului definind
ps k o suma de senzatii constituite pe baza legilor asociatiei(psihologie
asociativa);
B) absolutizarea intregului abordeaza psihicul k fiind un intreg organizat,
indisociabil si ireductibil la suma elementelor constituite .
Psihicul in intregul sau, precum si componentele sale, pot fi considerate k
fiind sisteme ( multimi de elem aflate in relatie. De unde rezulta o emergenta
specifica si ireductibila.

LEGI SI TEORII IN PSIHOLOGIE

-ordine- impunere; exactitate-liberul arbitru �posibil� si � probabil�; respect,
rigiditate, etica � organizare; generalitate/specificitate; mecanism ce da o org
structurala si functionala a teoriilor; lege de tip determinism ( cauza-efect;
caracter de generalitate); legi specifice=legi fundamentale.
In psih sunt 2 tipuri de legi: cantitative si calitative.
Normalitate
LEGEA � reprez o rel de dependenta variabila intre elem unui sistem intre marimile
de intrare si de iesire ale aceluiasi sistem.
PREDICTIE � Premisa- Ipoteza-enunt conjectual intre 2 variabile ( cu cat niv fin
este m mic cu atat niv de frustrare este mai mare.
Legile in general prezinta un raport dintre organiz absoluta si dezordinea
absoluta.
Clasif legilor se realiz in fct de anumite criterii:
1. intensitatea independentei, care la randul lor pot fi :dinamice si statistice
2. sfera de aplicabilitate;
3. natura relatiilor de dependenta;
4. natura fenom asupra carora guverneaza natura legilor.

Cele dinamice exprima dependenta de tip necesar cauzal, univoc ( intr-o

singura directie); cele statistice expr o dependenta m slaba dat fct-iilor lor
probaliste.
Legea dinamica act si se verifica la niv fiecarui caz individual pe cand cea
statistica act si se verifica la niv multimii de elemente sau cazuri, iar in raport
cu un caz individual concret, actiunea este probabila nu strict necesara.
In fct de sfera de aplicabilitate exista legi generate si legi particulare.
In fct de natura relatiei de dependenta exista legi ale organizarii structurale de
compozitie si legi ale organiz functionale(de dezvoltare, de subordonare, de
transformare, de optimizare). In fct de natura fenomenelor asupra carora legile
suporta actiunea, exista legi macano-fizice, soc, psihologice.
Legile psihologice nu pot fi confundate sau reduse la legi fizice, bio sau
sociale.
Act legii psihologice se refera la niv interactiunii sist psihic cu lumea
externa sau cu organismul.Legea psihologica acti asupra niv SPU si guverneaza
organizarea si dinamica lui functionala.
Relatia dintre descriere, intelegere si explicatie
schema dupa care poate fi analizata cunoasterea stiintifica este descriere,
intelegere, explicatie.
Descrierea reprez un nivel primar de valorificare a datelor de observatie si
experimentale realizat pe baza si sub controlul direct al schemelor perceptive.
Intelegerea tine de schemele interpretative si exprima gradul de libertate al
cercetatorului innraport cu fenomenele si faptele empirice primare.
Explicatia reprez un niv superior comparativ cu descrierea de prelucrare si
intelegere informationala.
Superioritatea explic rezida in stabilirea unor dependente si relatii
esentiale, logice intre informatii. Fenomenul studiat va fi astfel pus in rel cu
alte fenomene pt a stabili locul si rolul sau in cadrul ansamblului psihic.

Seminar 29,10,07

psihologia este o stiinta.

Principii:
Legile generale ale aparitiei si dezv psihice.
- legi partic: legi invataturii, memoriei, sensibilitatii.
Legile gen ale psih sunt:
1, legea dezv stadiale ascendente( simplu si compus);
2, legea comunicarii si schimbarii energetico-informationale;
3,legea organizarii sistemice;
4, legea interiorizarii si exteriorizarii;
5, legea motivatiei.

1, Legea dezv stadiale ascendente postuleaza caract sinamic devenit al organizarii

ps interne, trecerea ei de la un stadiu inf la unul superior, de la unul simplu la
unul complex, preconstient, constient, precum si dependenta mec a ac dezvoltari de
factor externi si interni ai organismului.
2, legea comunicarii si schimbarii energetico-functionale . Dezv psih uman in
ansamblu si a diferitelor structuri si proceduri psih particulare, nu se poate
realiza in afara comunicarii, a schimbului energetico-functional cu lumea exte.
Informatia este inteleasa k materie pt construc sist psihic, energia este suportata
fizic de informatie.
3, Legea org sistemice confera psihicului consistenta de sine, il delimiteaza de
mediu dar si de alte sisteme reale.
Viata psihica se desf pe baza unui proc de diferentiere si diversificare,
care impreuna cu procesele articularii si integrarii asigura realizarea
conexiunilor si interactiunii intre diferitele elem ale vietii noastre psih , ceea
ce are k efect organizarea sistemului.
4, Legea interiorizarii si exteriorizarii este o expresie si a principiului
unitatii dialectice dintre constiinta si activitate. Viata psihica se dezv dinspre
ext spre interior. Este act in plan exte cu diferitele obiecte din jur, iar in plan
psihic apare intai actiunea apoi interiorizarea ei prin repetare.
Pe masura ce viata ps se dezv ea tinde sa se exteriorizeze intr-o forma sau
alta in elaborarea sau finalizarea unui proiect.
Existenta psihicului este o necesitate obiectiva de adaptare a persoanei la mediu,
de reglare a comportamentului adaptiv.
5, Legea motivatiei este o lege esentiala a organiz si integrarii sist psihic
deoarece ofera fiecarui proces psihic instrumental si finalitatea adaptarii
specifica.
Potrivit legaturilor motivationale, psihicul evolueaza de la determinare la
autodeterminare, de la determinare externa la determ interna, si trece de la
analiza ext la cea interna.
Descrierea antreneaza operatii de comparatii si de clasificare.
Explicatia include descrierea + operatiile de selectie, analiza si
abstarctizare.

31,10,07

SISTEMUL PSIHIC UMAN(SPU)

SISTEM= organizare, dinamica

SPU- constient
- subconstient;( rezervor de amintiri)
- inconstient.
SPU exista si se manifesta k o modalitate informationala specifica legata de un
mecanism specializat in receptionarea si procesarea semnelor despre starile med ext
si intern al organismului. SPU se formeaza prin intermediul informatiilor:
1. psih este integral material, substantial si se indentifica in totalitate cu
preoces de mat bio ( fiz si chimic) ale creierului ( def ce apartine
materialismului vulgar);
2.psihicul nu este o materie propriu-zisa, ci este o insusire a materiei superior
organizate, creierul, si anume o reflectare de natura ideala.
Opozitia dintr-e aceste 2 orientari sa pastrat pana in zilele noastre.
Incercarea de depasire a reductiei fiecarei orientari s-a concretizat intr-un model
dual conform careia sufletul si corpul sunt entitati distincte, iredudubile si
neintersectabile.
Dat faptului k psihicul este unanim acceptat k fiind cea mai complexa
realitate cunoscuta de oameni, se propun noi paradigme in studierea SPU.
M Golu sublinieaza k depasirea ac dificultati se poate realiza prin adpot
paradigmei SISTEMICOCIBERNETICE. ( SISTEMICO=SISTEM;CIBERNETICE=cand prelucram)
Din aceasta perspectiva se poate face asertiunea k fiecare sistem real
dispune de 3 dimensiuni:
1. DIMENSIUNEA SUBSTANTIALISTA ( substantiala) � M
2. DIMENSIUNEA ENERGETICA � E
 3. DIMENSIUNEA INFORMATIONALA � I
a i SPU este in functie de M,E,I.
Ca fenom real, informatia nu se poate realiza sau manifesta in contextul
comunicarii sistemului dat cu mediul ambiant sau cu un alt sistem.
Me ( mediu extern)
Noi procesam la niv individual informatia primita din mediu si dam inapoi
mediului informatii sub forma unor actiuni.
K factor de reglare si organizare informationala evidentiem o dimensiune
cantitativa ( statico-materiala) si o alta calitativa ( semantica, pragmatica).
Prin intermediul dimensiunilor cantitative se determina starea de
incertitudine sau nedeterminare a sist receptor in raport cu rezultatul evenim
produse.
Latura semantica releva descifrarea corecta, intelegerea
continutuluimesajului. Aceasta semnif se exprima prin m multe lucruri:
1. k denumire a semnalului;
2. k insusire sau proprietate;
3. k imagine;
4. relatia care se stabileste intre semne, semn si obiect si intre semn si
ideea despre obiect.
Latura pragmatica a inform se evidentiaza k urmare a interpretarii mesajului
prin prisma interesului sistemului destinatar.
Dpdv al persoanei, procesarea inform venita din med ext se refera la o
PROCESARE OBIECTIVA cu ajutorul careia se realizeaza o dinamica a lumii ext si o
PROCESARE SUBIECTIVA, impusa de satisfacerea starilor proprii, de necesitate,
conditionata de subiect.
Prosesarea informatiilor nu se poate realiza in afara sist nerv. Princip fct
a acestuia fiind semnalizarea cu ajut careia se stabilesc legaturi de ordin
semnatic si pragmatic.
Esenta psihicului releva continuturile informationale si semnificatiile
semnaleloe procesate la niv creierului.

Seminar nr 4 5,11,2007

PROBLEMA ELABORARII TEORIEI PSIHOLOGICE

Teoria psihologiei este rezult unor serii succesive de transformare de ordin

semantic cu finaliate pragmatica aplicata datelor primare ale observatiei si
experimentului in vederea satisfacerii celor 3 criterii ale stiintei:
1, sistematizarea si condensarea inform;
2, prevederea viitorului curs al fenom;
3, explicarea prin legi si principii a naturii si esentei acesora.

Teoria � instrument prin care o stiinta isi legitimeaza statutul si-si indeplineste
functiile specifice de cunoastere.
H.Simion considera k teoria se prezinta k :
1, limbaj -teoria este verbala, mat sau analogica;
2, dim referentiala- reflecta ceva despre altceva;
3, dim de veridicitate- tb sa exprime adev si numai adev.

Nici o teorie nu poate fi considerata perfecta. Unele teorii spun mult m putin
decat lucrurile in realitate si contin erori prin omisiune. Altele spun ceea ce
lucrurile nu sunt sau nu poseda ( contine erori prin omitere).
Teoriile sunt de 2 feluri: - inductiv intuitive
- deductiv formale.

Teoriile inductiv intuitive pastreaza permanent leg cu faptele si se subordoneaza

logicii lor interne. Sunt teorii pozitive ( obiective)
Teoriile deductiv formale se eladoreaza in afara faptelor, sunt doar presup. Se
porneste de la premise si conventii abstracte.
In psih majorit teoriilor sunt inductiv intuitive. Generalitatea cea mai mare
avand-o teoriile despre personalitate.

Clasificarea teoriilor

1, Reale
2, Metateorii ( teorii despre teorii)

Metateoriile urmaresc sa stabileasca si sa explice modul de elaborare si mat

teoriilor psihologice reale. Ele reprez un dublu avantaj � stimul activ de
teoretizare
- favoriz si mediaza comparatiile teoriilor psihologice cu teoriile din
alte domenii.

Psihicul uman

Principii � relationari neuropsihice- princ functie este funct a

creierului;
- actiuni si unitati activ � constiinta psih se const-
ruieste dinspre ext spre
int in cadrul activ
individului cu obiectele
din lumea externa.

- reflectarii si modelarii informationale- psihicul forma de

reflectare in
plan intern
subiectiv a lumii
externe, obiec-
tive.
- sistemicitatii � este vazut k un sistem.
Psihicul este un sistem de procese si trasaturi psih care se form , se
diferentiaza si se structureaza treptat in perioada dezv individului in cursul
interactiunii cu mediul ext si int.

Orientari:
1, animismul( panpsihismul ) in fiecare lucru exista un principiu activ, o
forta animatoare intretinuta prin procesul respiratiei.
2, monismul principiul activ se afla in ext lucrurilor.
* Materialismul � vulgar- integral, substantial si se indentifica
cu proc biofizic-biochimic
- dialectic- este insusire a materiei superior
organizate, creierul o insusire
reflectorie de nat ideala.
* Idealismul

3, dualismul � sufletul si corpul analizate k entitati distincte,

neinterpretabile.
4, paradigma cibernetica intelegerea psihic proportional cu raportarea la
notiunea de informatie.

Psihicul exista si se manifesta k mod informationala specifica, legata de un

mecanism specificat.
Definitia psih se justifica k modalitate specifica de informatie prin:

1, k si informatia psihicul este lipsit de prop sensibile, prez lui nu se

inregistreaza direct ci prin interm modificarilor pe care le prod in tabloul
comportam al organismului.
2, k si inf, psih este inductibil la materie si energie, dar este dependent de
acesta. Realiz oricarui proces psihic reclama un mecanism neurofiziologic specific.
3, k si inf, psih, nu se poate exprima decat in cadrul comunicarii. Comunicarea
reprez laboratorul in care se plamadeste intreaga viata psihica.
4,k si inf, psihicul, nu se uzeaza si nu se epuizeaza prin comunicare, niciodata.
5, inf procesata si fixata pe un suport fizic poate fi conservata la infinit daca
suportul este regenerabil sau inlocuit cu altul. Aceasta proprietate o are si
psihicul, structuta psihica poate fi perpetuata la infinit daca suportul normal ar
fi regenerabil.

Caracteristicile psihicului :

1, dinamism evolutiv;
2, complexitate, psihicul uman fiind cel mai complex sistem cunoscut.
In 2 planuri: - structural ( arhitectural)
- functional ( modul de functionare).

SPU are o dubla organizare:

- pe verticala- arata caracterul plurinivelar al organizarii interne.
1, inconstient, subconstient, constient.
2, sine, eu, supraeu.
- pe orizontala- evidentiaza eterogenitatea modala si intramodala a componentelor
sale dupa continut, rol instrumental adaptiv si mecanism.

Paradigma cibernetica

Psihicul uman exista si se manifesta k modalitate informationala specifica,

legata de un aparat specializat.
In 1984 M golu a facut o paralela intre informatie si psihicul uman

7,11,2007

Curs.

Inca din sec 18 -lea, se fac referiri la existenta unor fenomene psihice
inconstiente.
Leibniz- perceptii mici ce se produc la pragul de constientizare si pot
influenta mersul perceptiei si al gandirii constiente.
Maine de Braine � perceptiile mici le transforma in perceptii obscure,
intrucat despre continutul lor subiectul nu poate relata nimic in mod direct.
S Freud � are meritul de a sparge tiparele si zidul prejudecatilor in
interiorul carora se cantonase psihologia, demonstrand necesitatea includerii in ps
uman a inconstientului , k o componenta bazata si esentiala pt dinamica
personalitatii si a comportamentului cotidian. El aloca inconstientului intreaga
structura a aparatului psihic a i elementele si fortele inconstiente determina
intreaga gama de manifestari a activitatilor umane, inclusiv cele de creatie.
Dincolo de delimitarile lui Freud, in conturarea tabolului constientului se
delimiteaza alte 2 forme:
- inconstientul colectiv � C G Jung
- inconstientul individual.

Jung � inconstient colectiv= factorul dinamizator al personalitatii, cognitiv

si executiv instrumental, constituite in cursul evolutiei istorice a speciei umane
si conservatorii in straturile profunde ale memoriei.

Arhetipuri
Sine Eu Supraeu

C G Jung- elementele psihice ale vietii ancestrale se articuleaza in matrici

denumite arhetipuri care au rolul de a dicta din interior in sens imperativ
personalitatea de suprafata a individului.
Arhetipul este alcatuit pe principiul interactiunii antagonice dintre fortele
constructive ale vietii si cele distructive ale mortii, intre fortele binelui si le
raului, intre iubire si ura.

Seminar 12,11,07

INCONSTIENTUL COLECTIV- A FOST DEZV DE JUNG.

Este alc din elemente de ordin afectiv, motivational, cognitiv, executiv
instrumentale, constituite in cursul evolutiei istoriei speciei umane si
conservarii in structurile prof ale memoriei.
La nivelul individului � o memorie a speciei care este innascuta; si o
memorie individuala care este dobandita.
Jung considera k ELEM VIETII ANCESTRALE SE ANCOREAZA IN NISTE MATRITE DENUMITE DE
EL ARHETIPURI.care au rolul de a ghida din interior in sens imperativ procesul
formarii personalitatii indiv.
Forte psihice identice la toti indivizii.
Inconstientul ind ( freud) : - primar- innascut ereditar, singular
- secundar � supreaeul.
Inconstientul primar are 2 laturi: structurala si functionala.

Lat structurala e formata din: tendinte, pulsiuni, instincte primare care au

rolul de a asigura supravietuirea organismelor si echilibrului psih. El este
structuratdupa principiul placerii si al reducerii neconditionate ale tensiunii si
frustrarii in centrul lor tronand instinctul erotico-sexual sau principiul
libidoului.
Libidoul la Freud este energie vitala care sta la baza tuturor proceselor de
dezv si organiz a personalitatii. El este o tendinta ascunsa, instinctiva sau
dobandita ce izvoreste din inconstienta si act asupra constintei si
comportamentului k o presiune.

Lat functionala- ( a inconstientului primar) � stari omisive, acte ratate,

lapsusuri, aglutibnari � sunt manifestari mascate, deghizate de exprimarea
continuturilor prof ale inconst si in acelasi timp modalit de a se ajunge la
constient.

Incostientul secundar ( constiinta morala a societatii)� se formeaza treptat

inca din copilarie : STUCTURAL � consensuri, experiente cu rol de reglementare
socio-culturala a comportamentului de baza si se intereaza k frane interne cu
functionare automata; FUNCTIONALA � functioneaza k un organism de
autocenzura( supraeul).

Freud apreciaza k incons primara si sec sunt structuriel cele mai stabile ale
personalitatii pt k nu se modifica prea mult pe parcursul evolutiei personalitatii.
Are un caracter permanent iar solutionarea nu poate fi realiz decat prin a 3 a
instanta: EUL.

PSIHANALIZA : - metoda de tratament, procedeu de cercetare, disciplina stiintifica.

SUBCONSTIENTUL -
 este niv al psih uman, definit prin continutul memoriei de lunga durata care nu e
antrenata in fluxul constiintei dar care poate fi oricand constientizat.

STRUCTURAL � amintiri, automatisme, deprinderi, ticuri, tonus emotional,

motive.

Are o sfera mult mai mare decat inconst si cont element din incost migrand in
subconst si in const si invers ( un fel de statie de tramvai).Cele mai multe elem
ale subconst se afla in stare latenta in constient.

Subconst nu trebuie privit static k rezervor depozitar al amintirilor ci are

o dimnamica prop in care se produc reasezari, rearticulari, reevolutii de elem
componente si chiar program pt activ constienta.

FUNCTIONAL � are o autonomie functionala, are un mecanism de autointretinere

si autofunctionare, de autoconservare, mecanisme ce sunt stimulate de functiile
constiintei in stare de veghe si orientari spre scop si de inconstient in stare de
somn sau de constiinta confuza ( ebrietate, consum de droguri.

Curs

14,11,07

Agresive ( sine) � tine doar de nastere

Sexuale
Sine ------ Eu---------Supraeu.

1, 0-1 an = STADIUL ORAL, satisfacerea principiului

EROS � lui placerii = EROGENIZAREA GURII. - reactie de atasament fata de mama.

2, 1-3 ani. ( fundamentarea eului )

- mama isi educa copilul
-recompensa pt mama -- controlul
- pedepsirea mamei --

- intelegerea si folosirea limbajului in consecinta depistarii gandirii � facutul

la olita.

3, 3-7 ani.

- complexul lui Oedip

La baieti
- complexul lui Oedip
- angoasa de castrare , copilul dezv angoasa de castrare ( A ), mimetisme fata de
atitudinea tatalui ( B)
 C

f ( m) CODM - celalalt obiect al dorintei mamei

tatal, amant.

- aici incepe sa se formeze supraeul existand contactul cu societatea.

La fetite
- complexul lui Oedip( sau ELECRA) in cazul fetitelor.
- comparativ cu baietii, fetele dezv invidia de penis.

f ( m) CODM

- mama si-a pierdut penisul(gandeste fata) apare astfel invidia de penis.

Poate scapa de aceasta invidie astfel:

1, naste un copil;
2, cariera profesionala;
3, se casatoreste cu barbatul potrivit.

La Freud

SINE PRECONSTIENT

SUBCONSTIENT

Subconstient � MLD � premiza de lunga durata

- R (reprezentarile- schema cognitiva) � percetie si gandire.

Constient -EU ( am constiinta propriei persoane )

- stare de constienta, stare de veghe ( vigilenta)

Constiinta este nivelul sau forma organiz psihice generale, iar dpdv al
speciei este componenta cea mai noua, complexa structural si functional.

Caracteristicile esentiale constiintei sunt:

discriminarea � opozitia � eu-lui�;
disocierea � subiectiv-obiectiv;
medierea � decentrarea;
delimitarea � evoluare si autoevaluare
orientare spre scop � atribuirea si crearea de semnificatii.

Realiz si afirmatii indentitatii eului si entitatii prin crearea si

mentinerea echilibrului asupra coordonatelor orizontului temporal.
Aceste caracteristici contin procese psihice cognitive afective,
motivationale precum si fct axiologice ( structura de valori)
Structura constienta are un caracter dobandit care evolueaza istoric pe masura dezv
fct creierului sui sub aspectul calitatii. Sub inf mediului social.
I n ceea ce priveste determ functionala a constientei putem vorbi de 2 tipuri
de orientari: statica si dinamica.

Orientarea statica : aprec constiinta k un camp sau k o scena iluminata prin

zone, de claritate diferita. Wilhem wundt considera constiinta k fiind un loc unde
se desf procesele psihice ale indiv normal in stare de veghe.

Orientarea dinamica : ( William James ) indica procesualitatea,

temporalitatea prin aceea k trasat definitorie esentiala a constiintei in calit sa
de drept, fundament al vieti psihice este curgerea ( nu trebuie sa existe pauza) ,
fara intreruperi.

Cele 4 ipostaze ale curgerii sunt:

1, fiecare stare tinde sa se integreze unei constiinte individuale;

2, in orice constiinta indiv, starile sunt intotdeauna in curs de schimbare.
3, orice constiinta este sensibila continuu.
4, constiinta se intersecteaza cu anumite elemente neglijandu-le pe altele si nu
inceteaza de a le primii pe unele, respinge pe altele. Practic opereaza cu
selectie.

Orizont temperamentelor pt constiinta si in int caruia nemisc in plan ideal,

nu poseda doar sensul direct: trecut, prezent, viitor, ci si in sensul indirect
viitor, prezent, trecut.

STAREA DE VEGHE � este opusa starii de somn, fiind prima conditie de funct a
mecanismului si structurilor constiente.

Se exteriorizeaza in 2 forme:
- 1, forma pasiva sub in stare de repaus static neefectuand nici o activ ext
observabila;
- 2, forma activa, subiectul pune in evidenta componente ale reflexului de
orientare , investigare, explorare a campului vizual, desprinderea si fixarea unor
obiecte, schimbarea unor pozitii spatiale.
Dpdv contemporan forma pasiva poate avea 2 semnificatii: absenta unui flux
concret al constiintei realiz doar starea de constiienta, sau a unei stari de
meditatii fara exteriorizari motorii( fierbi in suc propriu)
Prezenta de sine poate fi pusa in evid prin mai multe verigi.:
1, indentitatea eului- raspunsuri concrete la diferite intrebari;
2, orientarea asupra propriei pers cu aprec executarii corecte a unei comenzi;
3, orientare in timp;
4, orientare in spatiu;
5, corectitudinea traiectoriei biografice.

19,11,07
Seminar
 STARILE MODIFICATE ALE CONSTIINTEI
Starea de veghe este practic starea in care suntem trezi si se caracterizeaza
prin activismul si luciditatea psihicului si este indentificabila cu CONSTIINTA.In
afara starii devenite constientul ( nu se poate manifesta in somn) el trece in
stare latenta putand fi trezit cu stimulari externe pt a se relua activitatea
constienta.
Opusul starii de veghe e SOMNUL, stare in care organismul isi satisface
nevoia de repaos.
Starea de somn se deosebeste de starea de coma in care este abolita
constiinta.
Freud considera k omul are 2 functii:
1. biologica ce asigura realaxarea organismului.
2, psihologia concretizeaza in stingerea interesului pt lumea externa.
Privarea de somn act k o suprasolicitare, epuizeaza rezervele organismului.
Se asoc cu modificari ale tabl psiho-comportamnetal al omului, apar stari de
confuzie, dezorientare, iritabilitate.
Somnul indeplineste fct vitale pt organism. Dpdev neuropsihologic somnul este
de 2 tipuri:
a) somn lent, ce reprez 60-70% din somn corespunzator starii de dormit cu
imobilitate si relaxare musculara, respiratie calma si regulata;
b) somn paradoxal ( activ) dur, de 10-20 min si apare la interval de 90 min.
alterneaza cu somnul lent. In somnul paradoxal apar visele.
Visul este o alta stare modificata de constiinta, 20 % din timpul somnului.
Prin natura lui incarcata de mister, prin continutul lui , exerecita o
atractie asupra omului.
Dpdv a lui Homer, visele sunt trimise de zei, anuntand omenirea asupra unor
sit viitoare.
Freud considera k visul e un fenom obisnuit in viata fiintelor normale.un
mesaj al incostientului, iar interpretarea viselor este � calea regala de cunostere
a incostientului�. Prin intermediul viselor putem sa cunostem incostientul.
Freud isi formeaza propria lui conduita despre vise in lucrarea �
interpretarea viselor �. el considera k sursa prima a viselor se afla in
incostientul individului, in dorintele refulate, reprimate care fermenteaza in
profunzimea incostientului si care sunt incompatibile cu constientul. La un moment
dat, DATORITA STABILIRII EULUI pe de o parte si DAT REACTIVARII ACESTOR DORINTE
refulate din incostient, pe de lata parte, acestea se vor manifesta intr-o forma
deghizata in vise.
Visul are rolul de a descarca , de a reduce tensiunea psihica, in caz contrar
rin cresterea excesiva a acestor tensiuni se ajunge la nevroze si angoase.
Freud considera k interpretarea viselor consta in desfasurarea semnificativa
a continutului latent cu caracter simbolic al acestora. Metoda pe care el o
foloseste este metoda asociatiei libere( pacientul este pus sa povesteasca tot
despre acest vis).
Jung k si Freud considera k visele sunt o autoprezentare a proceselor
inconstientului.
Jung leaga continutul viselor de temelia arhetipala a sferei inconstient care
sunt exteriorizate in cazul viselor sub forma de imag si simboluri. Pt el arhetipul
reprez materialul din care se construiesc scenele din timpul viselor. Jung concepe
visul dupa modelul dramei clasice fiind asemeator cu expunerea actiunilor: -
prezentarea personajelor; intriga; solutia actiunii.
Visele sunt de mai multe feluri : vise compensatoriice refac o situatie
dezagreabila; vise conflictuale � surprind conflictele ce se petrec in viata
individului; cosmarurile- vise terifiante cu puternica incarcare anxioasa, agrsive
si periculoase.; vise profetice � au un caracter de premonitie, au la origine
arietipurile; vise penibile � care au un caracter anxios si contrar modului de a
gandi al pers din viata de zi cu zi.

Continutul viselor:
- manifest;
- latent.
Continutul manifest este format din imagini omirice propriu-zise ( naratiunea
viselor).
Conitinutul latent are caracter simbolic, reprez ideile, caracterul ascuns al
viselor.
Elaborarea visului proprietatea transformarii continutului latent al visului
in continut manifest.
Functia viselor.
Freud si Jung considera k au anumite functii:
Freud
- fct hetonica- realizarea dorintelor;
- fct comunicarii- comunicarea dintre constient si inconstient;
- fct protectie a eului � constient de presiunea pulsiunilor refulate.
Jung
- fct compensatoare � ajuta la restabilirea echilibrului psihologic;
- fct de premonitie � semnaleaza pericolele viitoare;
- fct simbolica pt k visul se exprima prin simboluri;
- fct de comunicare - se exprima inconstientul;
- fct integratoare- pt k unifica sub sist personalitatii si nu alc psihismul const
si inconst.

21,11,07

Procese senzoriale: - senzatii, perceptii, reprezentari.

Sensibilitatea
Definitie
eSTE PROPRIETATEA FUNCTIONALA A ORGANISMELOR PRIN CARE SE EFECTUEAZA SEMNALIZAREA (
ACT UNUI STIMUL ASUPRA PROPRIULUI ANALIZATOR).

Analizatori: - vizuali 80% din informatie, auditivi � gandire + L ( limbaj) ;

cutanotactil( cutanat); gustativ; olfactiv; kinestezic ( motric ); vestibular;
organic.

- senzatia se formeaza la niv unui singur analizator si este de scurta durata;

- daca e prezent o perioada mai lunga de timp si act asupra mai multor analize-
perceptie.
- daca nu � vedem� obiectul- reprez sensibilitatea. Urmeaza logica unei conformari
treptate si progresive la realitatile obiective.
M Golu precum si alti autori apreciaza k de nivelul orientarii senzoriale depinde
gradul de complexitate si eficienta al reglajului adaptativ si al vietii in mod
special.

Sensibilitatea este strans legata de motricitate k devenind un servomecanism al

orientarii senzoriale( ex: un ochi cvasimobil este aproape orb).

� gen si personalitate � de Cerasela Tudose.

Orice org de simt este in egala masura si receptor si efector adica senzatia,
k proces psihic apare paralel cu aparitia excitatiei in centrul nervos k imagine
senzoriala a insusirii obiective ( forma, culoare, marime, etc)
Ea indeplineste functiaspecifica de orientare si odata cu aceasta si functia de
semnalizare.
 Activ organelor de simt ( analizatorilor) este explicabila dpdv fizic,
chimic,mecanic,in masura in care disciplinele asociate ( fizica, chimie, mecanica)
au oferit inj plauzibile acestora � explicatia.

Ex . Ochiul este perceput k un aparat optic, urechea � ap acustic, iar fosele

nazale � dispozitive de analiza chimica.

HIPNOZA 26.11.07

Termenul a fost introdus de Braid, care considera hipnoza un fel de somn

nervos.
Etimologie: hipnos-somn.
Stare particulara de constiinta modificata prin intermediul unui inductor pus
in aplicare de catre hiptoterapeut sau de catre subiectul insusi. Aceasta stare
poate fi inteleasa k o disociere in constiinta subiectului, permitandu-I ac sa
intre intr-o rel de comunicare cu propr psihicului. Starea hipnotica favorizeaza
cresterea sugestibilitatii, apar o serie de modificari la niv sensibil,
motricitatii memoriei, gandirii si afectivitatii.
Toate aceste modificari stau la baza utilizarii hipnozei in scopuri
terapeutice si autoformative.
Hipnotizabilitatea (propr de a fi hipnotizat) reprez atitudinea subiectului
de a atinge un nivel sau profunzimea.
Varsta min este de 7 ani sin u exista diferente in ceea ce priveste sexul.
Subiectii cu IQ ridicat reactioneaza m repede la sugestiile hipnotice. In hipnoza
se acorda importanta deosebita imanginatiei si vizualizarii.
Structura hipnozei:

1. Convorbire preliminara( anamneza) � nnume, varsta, probleme, ce-I place , ce nu-

I place;
2. inductia � concentrarea atentiei pe un obiect mic sau pe un stimul anonoton
( pendul ) si administarea unor forme suggestive de calm si relazare,
somnolenta( stare magica);
3. Adancirea transei � tehnici ca: scufundarea monede in apa, tehnica treptelor
( nr de la 100 la 1 ). In aceasta etapa: sugestiile directe.
4. Dehipnotizarea � se realiz prin numaratoare inverse de la 5 la 1.

Hipnoza are mai multe grade de profunzime :

- starea hipnoida ce presupune relazare, inchiderea ochilor;
- transa usoara- cand simti maine si picioarele grele; se anuleaza sensibilitatea;
efectele pumnului in manusa;
- starea medie si starea profunda � care se folo pt sondarea inconstientului; se
poate sta cu ochii deschisi fara modificarea starii hipnotice.

PROCESE SENZORIALE
PERCEPTIA
Senzatia- primul nivel psihic de prelucrare, interpretare si utilizare a
informatiei, despre insusirile obiectelor si fenom din lumea ext si despre starile
interne ale organismului.
Senzatia- sursa primara a cunostintelor cele m simple, proc psihic stand la
baza tuturor celorlalte procese psihice.
Senzatia- elem constitutive al perceptiei reprezentarii si gandirii.
Continutul ei furnizeaza o informare secventiala si fragmentata despre
obiectele si fenomenele perceptibile. Nu permite identificarea obiectelor si
fenom , cid oar discriminarea lor in interiorul uneia si aceleiasi insusiri;
intensitate, durata, greutate.
Perceptia- arata obiectul;
Senzatia � informatii despre insusirile obiectului.
 CALITATILE SENZATIILOR
- modalitate;
- fiecare senzatie este prod de un stimul si se incadreaza in categ- auditive,
olfactive, kinestezice, vizuale.
- Reflectarea � desemneaza o anumita insusire a stimulului extern;
- Intensitatea- forta mai mare sau m mica rezulta subiectul rasp conform cu
intensitatea
- Durata- au o anumita persistenta in timp, corespunde cu durata timpulului.

Senzatia apare parallel cu aparitia excitatiei in centrii nervosa k imagine

senzoriala a insusirilor obiective. Senzatia are functie de orientare si
semnalizare.
Analizatorul � aparat anatomo-fiziologic al senzatiei. Aparat de semnalizare
senzoriala specializat si autoreglabil.
Analizatorul este format dintr-un segm periferic ( receptor), calea aferenta
sau senzitiva care transmite excitatii la scoarta cerebrala si segmental cortical=
zona de proiectie.
SENSIBILITATEA
- se dezv k process de adapatare;
- la om este diferentiata, specializata si distribuita pe analizatori;

ADAPTAREA SENZORIALA-modificarea sensibilitatii analizatorului in fct de

intensitatea stimulate. In conditiile stimulilor stab sensibilitatea creste, la
stimuli puternici sensib scade.

28.11.07

Curs

LEGILE SENSIBILITATII

Sensibilitatea se operationeaza prin interm unor legi care la incep au provenit

din dom fizic si chimic. Legile sensibilitatii reprez un corolar de legi ( paleta)
psihofizice si psihofiziologice. ( au baza in chimie).
LEGEA INTENSITATII ( pragurile diferentiale) � legea psiholfizica.
PRAGUL MINIM ABSOLUT � cant minima de energie a stimulului necesara pt a
determina o senzatie abia constientizabila.
PRAGUL MAX ABSOLUT- reprez cant max a unui stimul ce determina o senzatie
specifica, acurata, dincolo de care poate aparea o alta senz specifica, durerea.
Pragurile diferentiale reprez acele masuri ce trebuie adaugate la intensitatea
initiala a stimulului pt a determina o variatie ( cresterea abia sesizabila in
intensitate).
LEGILE PSIHOFIZICA
Legea Weber-Fechner, postuleaza k val pragului absolute se afla in rap invers
proportional cu niv sensibilitatii.
Intensitatea stimulului creste in progreesie aritmetica pe cand niv
snsibilitatii creste in progresie geometrica
LEGI PSIHOFIZIOLOGICE � sunt acele legi care exprima dependenta nivelului si
dinamicii sensibilitatii de modificare care au loc in organiz interna a subiectului
inainte si in timpul receptionarii stimulului.
LEGEA ADAPTARII esprima caracterul dynamic al sensibilitatii de plasare in
sus sau in jos a pragurilor absolute si diferentiale sub actiunea prelung a
stimululi . Adaptarea se produce la toti analizatorii si contine 3 faze :
1. a modificarilor bruste;
2. a modificarilor lente;
3. a relativei stabilitati.

Cel mai important rol care ii este atribuit adaptarii este k permite o
functionare optima a analizatorilor in rap cu intensitatea, durata sau semnificatia
stimulilor.
LEGEA CONTRASTULUI exprima cresterea sensibilitatii k effect al
interactiunii spatio-temporare a excitantilor de intesitati diferite care act
simultan sau succesiv asupra aceluiasi analizator.. contrastul consta in
accentuarea marita a stimulilor prezenti sau in aceptarea stimululi principal
asupra celor de fond.
LEGEA SENSIBILIZARII SI A DEPRESIEI � exprima cresterea sau scaderea
sensibilitatii in cadrul unui analizator fie k urmare a interactiunii diferitelor
campuri receptoare, fie k urmare a interactiunii lui cu alti analizatori.
Stimulul unui analizator determ efecte de sensibilizare sau depresie in
cadrul celorlalti corespunzatori intensitatii si duratei stimulilor utilizati..
LEGEA SINESTEZIEI � expreima acea interactiunii dintre analizatori
conform careia calitatile unei modalitati senzoriale ( senz perc si reprezentarile)
LEGEA OBOSELII � modalitatile senzoriale sunt trnsferate senzatiilor ce
apartin altor modalitati senzoriale (auzul cromatic, vazul auditiv).
Exprima faptul k analizatorii sunt supusi fenom oboselii dat faptului k
functioneaza pe baza consum de energie toccata in structural or. Acest fenomen este
specific la analizat visual. Kinestezic, auditiv, cel mai greu analizatorul
gustativ.
Oboseala poate sa apara din m multe cause: suprasolicitarea, subsolicitarea
sau asteptarea.
LEGILE SOCIOCULTURALE ALE SENSIBILITATII- exprima dependenta
organizarii si fundamentele mecanismelor senzoriale ale omului de particularit
stimulilor, sarcinilor, formelor de activitate si a etaloanelor pe care le
genereaza mediul socio-cultural.
1 LEGEA CONSTIENTIZARII- raportarea la starea de vigilenta a subiectului
si la capacitatea lui de a avea o senzatie specifica. Nu poti sa percepi anumiti
stimuli daca nu este intr-o stare de vigilenta.
2 LEGEA EXERCITIULUI SELECTIV � ( a profesionalizarii) exprima dependenta
niv de dezv a diverselor forme modale ale sensibili de procesul de invatare pe ca-l
parcurge pers de la nastere la maturitate.
3 LEGEA ESTETIZARII SI SEMNATIZARII � exprima modelarea sensibilitatii
in rap cu desprinderea si act a 2 factori culturali: frumosul si semnificatia.
4 LEGEA VERBALIZARII � exprima o caract gen a organizarii
psihocomportamentale a omului si anume aceea a edificarii si reglarii verbale.

MLD- memorie de lunga durata

K si process psihic , perceptia asigura constiintei unitatii si

intergalitatii obiectului, prin comparative cu senzatia care doar reproduce in
subiectivitatea persoanei insusirile simple ale obiectelor sau fenomenelor.
Unii autori considera k perceptia nu este un simplu preoces de cunoastere si
de aceea trebuie sa vb de un system perceptual complex. In contextual dat cu
structuri, functii, operatii, prin care oamenii exploreaza mediul ambient si lumea.
Ecuatia se transm prin perceptii. Perceptia se deosebeste de senzatie prin
urmatoarele caracteristici:
1. inferentiala
2. categoriala;
3. relationala;
4. adaptativa;
5. automata;
6. fondata pe cunostere.
Perceptia este cea care regleaza realul ( realitatea obiectiva).
LEGILE PERCEPTIEI
1, LEGEA BUNEI FORME:
reprez o consecinta a legii univers a organ cf careia nu exista materie fara forma
neintegrata in structuri astfel incat elementele campului stimulator ext tind sa se
uneasca in perceptie, intr-o forma organiz si echilibrata.
2, LEGEA ECHILIBRULUI:
arata k perceptia este rezultatul unei izomorfice intre de
tensiune ale campului fizic extern si cele ale med intern, astfel k fiecare
perceptie ( rezultatul perceptibil) se caracteriz printr-o omogeniatate interna
inexplicabila.
3, LEGEA STRUCTURALITATII exprima suprematia intregului asupra partilor. Este vb
aici de ceea ce se prezinta k inferentialitate in perceptie.
4, LEGEA BUNEI CONTINUITATI se refera la faptul k o configuratie ext, deschisa,
tinde sa fie continuata in ac sens si sa se inchida devenind astfel echilibrata.
5, LEGEA DESTINULUI COMUN postuleaza k orice elem scos in afara configuratiei sau a
structurii tinde sa fie reintegrat si realtionat cu celelalte elemente.
6, LEGEA PROXIMITATII arata k intr-un camp etogen, dispersat, perceptia tinde sa
organizeze elementele pe verticala sau pe orizontala.
7, LEGEA exprima faptul k intr-un camp ext, perceptia procedeaza, fie
similativ realiz o sg forma, fie disociativ, divizand campul in 2 figuri cu
individualitate distincta.
PERCEPTIA K DEFORMARE A OBIECTULUI
aceasta acceptiune s-a impus odata cu studiul iluziilor perceptive, care sunt
perceptii deformate.
S-a ridicat intreb daca omul nu deformeaza relitatea prin perceptie. Printre
cele m cunnoscute iluzii perceptive se numara iluziile vizuale ( optico-geometrice)
si sunt clasificate in 3 mari cat :
1, cu cercuri egale care par inegale( cercuri TITCHENE);
2, cu linii sau segmente de dreapat agale care par a fi inegale;
3, cu linii paralele dar care nu par egale.
Explicatiile psihologice date acestor iluzii sunt diferite. Unii considera k
deformarea sunt emotiile, altii dau vina pe tulburari de miscare oculara, produse
de diferite figuri geometrice. Cele m aproape de realitate explicatii sunt cele
explicate de Jean Piaget. El considera k exista 2 categ de iluzii:
1, primare; 2. secundare.
1, cele primare se dat efect de camp , adica a interactiunii immediate ce se
produce intre elementele percepute simultan, k urmare a unei sg fixari a privirii.
2, cele secundare sunt provocate indirect de activit fara de care nu ar aparea.
Cele primare se diminueaza o data cu varsta , pe masura ce se amelioreaza
aceasta, se amplifica cele secundare.
Un alt psiholog consid k multe iluzii optico-geometrice, intra in functiune k
urmare a reducerii unor forme tridimensionale, la o forma bidimensionala.
Varianta iluziilor perceptive este dependenta de mai multi fact:- varsta,
activ profesionala, particularitatile contextului soc-cultural in care subiectul
traieste si isi defineste activ.
Cu toate acestea iluziile apar insa si in conditii strict determinate. Ele
pot fi corectate chiar pe parcursul activit perceptive.
PERCEPTIA K EXPRESIE A PERSONALITATII
j Nutiin aprec k not de perecep nu desemneaza doar priza de constiinta indiv
ci una globala a omului, in contact cu lumea, cu sit concrete de viata. Din acest
punct de ved putem samnala faptul k emotiile, inteligenta, trebuintele au un rol f
mare in perceptie. De aceea in ac context pe primul loc trec factorii de
personalitate, obisnuite,mentalitati, habitudini, prejudecati, care
particularizeaza receptia si prelucrarea informatiilor. Considerarea perceptiei k
expresie a personalitatii , largeste considerabil sfera de interpretare, reprez
astfel o contrareactie la psihologia behaviorista, cea care spune k suntem reactii
la stimuli, eliminand astfel autoperceptia sau perceptia de sine.
FORMELE PERCEPTIEI:
pot fi clasificate in 2 mari criterii:
A. natura si provenienta surselor de informare;
B. componenta mecanismelor care stau la baza elaborarii imaginii perceptive
( perceptia sau constructia perceptiva).
Cf criteriului A, se disting 2 forme generice:
1, perceptia lumii exterioare;
2, perceptia propriului eu ( autoperceptia)
 in fct de criteriul 3 vom avea perceptii:
1,monomodale;
2,intermodale.
Perceptia lumii exterioare se concretizeaza prin preocesarea informatiilor
unei anumite grupe de proprietati ( fizice, chimice, acustice, cromatice, etc) de
anumite procedee de codificare si structurare a imaginii si nu in ultimul rand de
catre mecanismul de detentie, discriminare, identificare si interpretare.
DETECTIA: pe baza exploararii si orientarii se realiz detectia care inseamna
surprinderea existentei stimulului si extragerea sa din elem de fond ale
perceptiei.
DISCRIMINAREA � in percept operationalizam cu grade diferite de prelucrare a
informatiei, determinate atat de fact obiect e xt, cat si de fact psiho-fizici
interni. Se marcheaza acea faza de prelucrare in care informatia rezulta ca la
iesire este suficienta pt a detasa obiectul de fond si pt a nu-l confunda cu
altele.
IDENTIFICAREA � reprez acea faza in care determinarile cantitative fuzioneaza
cu cele calitative de orin semnatic.
Informatia furnizata de operatiile care intra in alc ei ne permite formularea
unui raspuns definit la ce este aceasta, realizandu-se astfel legatura dintre
perceptie si obiect.
INTERPRETAREA- cum percept nu reprez un proces in sine,iar omul nu percepe
obiectele si fenomenele lumii externe, pt sine ci pt a le include in activ sa,
apare acea veriga a interpretarii continutului informational obtinut in fazele
anterioare.
PERCEPTIA K FACTOR DE REGLARE BAZAT PE ALCATUIREA ACTIVITATII UMANE
fiecare proces psihic se manifesta in contextul comunicarii si interactiunii
omului cu mediul. Perceptia reprez primul nivel la care se produce fuziunea sau co-
cunoasterea dinamica si finalista dintre psihic si comportament. De aceea perceptia
presupune 2 ipoteze:
1. k forma specifica de activitate;
2. k veriga reglatoare bazata in structura oricarui act comportamental
orientat catre lumea ext.
in prima ipostaza, perceptia devine ea insasi o activiatte deoarece este
orientata dupa schema motiv-mijloc-scop, si subordonata unor sarcini profesionale
specifice.
O asemenea activ poarta denumirea de observatie si se realiz in diferite
variante:- urmarire, inspectie si supraveghere.
In cea de-a 2a ipostaza ofera perceptiei rolul de a furniza ea informatii
necesare actiunii elem care se operationalizeaza prin utilizarea unor obiecte
externe, in concord cu anumite preoiecte sau trebuinte actuale.
Functia reglatoare a fiecarui semnal, consta in influenta sa organizatoare ,
asupra elaborarii reactiilor de raspuns efectuate de aparatele executive.

9,01,08

GANDIREA
Este un mecanism psih intelectual de prelucrare logica ( rationala) a inform.
De la o generatie la alta, copii sunt precoci, pt k acest potential se
imbunatateste, in gen copii nu-si depaesc f mult potentialul parintilor, cel dat de
gene.
Pot intelectual creste de la 10 la 10 ani. In Rom creste de la 10 in
procentaj de 2-3 %. in tarile nordice 8 %. Organizarea si eficienta vietii psihice
se realiz cu si prin gandire.
M G apreciaza k nu exista o teorie unanim accepatta a gandirii, ci exista
numai modele explicativ interpretative cu caracter absolut.
M G defineste gand k fiind un proces de reflectare subiectiva in forma ideala
mijlocita a proprietatilor generale externe si ale realatiilor logice dintre
acestea.
Caracterul subiectiv arata k fiecare proces de gandire este atribuit unui
individ concret ce se desfasoara in mintea lui, si k reflectare aringe la ac nivel,
pct cel mai inalt in privinta selectivitatii, activismului si constructivismului.
J P Guilford a elabi\orat unul dintre cele m cunoscute modele ale
intelectului uman, pe baza a 3 cat de elem:
1. constientul: figurale, semantice, simbolice, comportamnetale.
2. operatii constituite din evaluari, gandire convergenta, memorare si
cunostere;
3. procese care pot fi asimilate unitatilor, claselor, relatiilor,
sistemelor, transformarilor si implicatiilor.
Gandirea este trasatura cea ma import a psihc uman, definitorie pt om k
subiect al cunosterii logice si rationale la orientare, conducere