LECII PE CALCULATOR

MATEMATIC
Clasa a VII-a

ALGEBR
Semestrul I

MULIMEA
NUMERELOR
RAIONALE

MULIMEA NUMERELOR RAIONALE

Un numar rational se poate exprima fie printr-un cat neefectuat,
m:n, fie printr-o fractie ordinara, m ,
n

fie printr-o fractie zecimala finita sau periodica (catul efectuat al

numerelor naturale sau intregi m si n, n0).
AMPLIFICAREA

m ma

,a 0
n
na

a)

SIMPLIFICAREA
(a

m
m:a

,a 0
n
n:a

Multimea numerelor rationale

o notam cu Q.

Q m Z i n Z *
n

Q+ = multimea numerelor
rationale pozitive.

Unde a = c.m.m.d.c. a lui m si n.

.

SCRIEREA NUMERELOR RAIONALE SUB

FORMA ZECIMAL SAU FRACIONAR
TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ORDINARE IN FRACTIE ZECIMALA
Se face prin efectuarea catului dintre numaratorul si numitorul fractiei:
EXEMPLE:

7
11
32
1,4;
3, (3);
2,1(3)
5
3
15

TRANSFORMAREA UNEI FRACTII ZECIMALE IN FRACTIE ORDINARA:

EXEMPLE:

18
1,8
10

(2

5
(3

23 2 21
7
2, (3)

9
9
3

213 21 192
2,1(3)

90
90

(6

32

15

(9

4245 42 4203
467
4,2( 45)

990
990
110
.

REPREZENTAREA PE AX A
NUMERELOR RAIONALE

Pentru a reprezenta pe o axa mai multe numere rationale, este indicat ca numerele
rationale sa fie ordonate crescator.
Pentru ordonarea acestora, aceste numere este necesar sa aiba aceeasi forma de
prezentare sub forma de fractii ordinare cu acelasi numitor.

EXEMPLU: Fie multimea A = {-1,5; 3,(3); 0; -2,2; 3,3; -2,(2); 1,5}

Transform numerele date in fractii ordinare:

3
10
11
33
20
3
1,5 ; 3, (3) ; 2,2 ; 3,3 ; 2, (2) ; 1,5
2
3
5
10
9
2
Aducem fractiile la acelasi numitor (in cazul nostru acesta este 90):
3 135 10 300 11 198 33 297
20 200 3 135
;

; ;

;
;
2
90 3 90
5
90 10 90
9
90 2 90
Acuma, dupa comparatia numerelor , le putem reprezenta pe o axa:
0
-2,(2) -2,2
-1,5
Se poate aborda si o alta strategie.

-1,5

3,3 3,(3)
.

OPUSUL, INVERSUL, MODULUL

UNUI NUMR RAIONAL
OPUSUL UNUI NUMAR RATIONAL
Opusul lui a este a, astfel incat a + (-a) = 0
Exemple: opusul lui 2,5 este -2,5; opusul lui -4,8 este 4,8.
INVERSUL UNUI NUMAR RATIONAL
Inversul lui a este 1 astfel incat a 1 1
Exemple:

2
5
Inversul lui
este ;
5
2

1
Inversul lui 3 este ;
3

MODULUL UNUI NUMAR RATIONAL

a, dac a 0
a
a, dac a 0

EXEMPLE:
5 = 5; -2 = 2
.

ADUNAREA/SCDEREA NUMERELOR RAIONALE

Adunarea/scaderea fractiilor ordinare:
-Se afla numitorul comun al fractiilor date;
-Se amplifica corespunzator fractiile date;
-Numaratorii amplificati se aduna/scad deasupra aceleasi linii de
fractie.
4)
6)
EXEMPLU: 3 )

2
1 15 8 6 17

3
2
12
EX 12

Adunarea/scaderea fractiilor zecimale finite:

-Se aseaza numerele unul dedesubtul
celuilalt, astfel incat virgulele sa fie una
dedesubtul celeilalte;
-Se face
adunarea/scaderea conform algoritmului
cunoscut;
-Virgula se
pune la rezulta, ,,coborand-o pe verticala.

EM

2,15+
49,30
51,45

PL

U:

PROPRIETATILE ADUNARII

Q
(a + b) + c = a + (b + c)

IN
MULTIMEA
Adunarea este
asociativa:
Adunarea este
comutativa:

a+b=b+a

Elementul neutru al
adunarii este 0:

a+0=0+a=a

Pentru orice a exista a, a + (a) = (a) + a = 0

opusul lui a, astfel incat:

INMULIREA
NUMERELOR
RAIONALE
2 7
2 7 14

Prin inmultirea a doua numere rationale reprezentate prin fractii

ordinare se obtine o fractie ordinara unde numaratorul este produsul
numaratorilor si numitorul este produsul numitorilor.

5 9

59

Inmultirea semnelor:

factor
+
+
-

factor
+
+
-

produs
+
+

45

ri
p
o
Pr

i
e
l
i
t
a
et

i
r
i
t
l
u
m

Este comutativa a b = b a
Este asociativa

a (b c) = (a b) c

Elementul neutru a 1 = 1 a = a
este 1
Este distributiva
a (b+c)=a b+a
fata de
adunare/scadere c

IMPRIREA NUMERELOR RAIONALE

Pentru a imparti doua fractii ordinare, se inmulteste
prima fractie cu a doua fractie inversata.

12 9 12 38 456
:

19 38 19 9 171

( 57

Impartirea semnelor este la fel ca la inmultirea semnelor.

TEOREMA IMPARTIRII CU REST:

d=ic+r
r<i

Unde:
d = deimpartitul
i=
impartitorul
c = catul
.

PUTEREA UNUI NUMR RAIONAL

a
b

Daca

a
este un numar rational, atunci
b

am
m
b

Atunci cand exponentul este un numar negativ, avem:

Reguli de calcul cu puteri:

aman=am+n

2

3

2 2

3 3

12

2

3

mn

(ab)m=ambm
7

2
2
:
3
3

(a ) =a
m n

am:an=am-n
15

a

b

2

3
6

4 2
5 3

m
b
b

m
a
a

2

3

42

4 2

5 3

a n , daca n este par

(a)n =
n

a
, daca este impar

ORDINEA EFECTURII OPERAIILOR

I FOLOSIREA PARANTEZELOR
Intr-un exercitiu de calcul ce contine mai multe operatii cu numere
rationale se efectueaza mai intai ridicarile la putere, apoi inmultirile
si impartirile in ordinea in care sunt scrise si apoi adunarile si
scaderile in ordinea in care sunt scrise.
In exercitiile de calcul care contin paranteze se efectueaza mai
intai calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din
parantezele mari (drepte) si apoi cele din acolade.
Daca in fata unei paranteze ce contine un numar rational sau o
suma de numere rationale se afla simbolul ,,, atunci se poate
elimina acesta si paranteza, scriind numerele din paranteza cu semn
schimbat.

12 10 4 9 12 10 4 9

ax + b = 0

ECUAII DE FORMA
Propozitia cu o variabila de forma
ax + b = 0 se numeste ecuatie cu o
necunoscuta, unde a si b sunt
numere rationale.
Intr-o ecuatie avem
,,dreptul de a trece
termeni dintr-un membru
in alt membru cu semnul
schimbat.
Intr-o ecuatie avem
,,dreptul de
inmulti/imparti egalitatea
cu un numar diferit de
zero. Procedeul este
utilizat pentru eliminarea
numitorilor si la final
aflarea necunoscutei.

EXEMPLU:
x x 5 x
Rezolvati ecuatia

Stabilim cmmmc al
numitorilor si
amplificam fractiile:

Amplificam numaratorii si
scriem ecuatia fara
numitori:
Trecem termenii dintr-un
membru in alt membru cu
semnul schimbat:

4)

6)

3)

x
x 5 x 12 )

5 12
3
2
4

4 x 6 x 30 3x 60
4 x 6 x 3x 60 30

Efectuam operatiile de
adunare/scadere:
Impartim ecuatia prin coeficientul
necunoscutei:
In final, aflam radacina ecuatiei:

5 x 30

5 x 30 : ( 5)

x 6
.

REZOLVAREA DE PROBLEME CU AJUTORUL

ECUAIILOR
Etape de rezolvare a unei probleme:
1) Stabilirea datelor cunoscute si a celor necunoscute din problema.
2) Notarea unei date necunoscute cu x si exprimarea celorlalte date necunoscute in functie
de x.
3) Scrierea unei ecuatii cu necunoscuta x, folosind datele problemei.
4) Rezolvarea ecuatiei.
5) Verificarea solutiei.
REZOLVARE
6) Formularea concluziei (raspunsului problemei).

EXEMPLU
Intr-un triunghi ABC,
masura unghiului B este
de doua ori mai mare
decat masura unghiului A
iar masura unghiului C
este 75% din masura
unghiului B. Aflati
masura unghiului A.

1) Notam masura unghiului A cu x.

2) Din datele problemei rezulta ca masura unghiului B este
egala cu 2x.
La fel din datele problemei rezulta ca masura unghiului C
este 75% din 2x, adica este egala cu 1,5x .
3) Daca suma masurilor unghiurilor intr-un triunghi este
egala cu 1800, atunci obtinem ecuatia:
4)
x + 2x + 1,5x = 180
In urma rezolvarii ecuatiei, obtinem x = 400.
5) Verificam solutia: 40 + 80 + 60 = 180.

RAPOARTE I PROPORII
a
b

Raportul numerelor rationale a si b, b0 este a:b si se scrie

a si b se
numesc termenii raportului.
Exercitiul 1. Sa se afle valoarea raportului dintre numerele a = 12 si b = 16.
Rezolvare:

a 12

b 16

(4

sau

a 12

0,75
b 16

Aflarea unui termen necunoscut dintr-o

PROPORTIA este egalitatea a doua
rapoarte. Daca avem a, b, c, d, asa incat: proportie:
a c este o proportie, cu extremii a un extrem produsul mezilor
si d si mezii b si c.
celalalt extrem
b d
EXEMPLU
x 5
PROPRIETATEA FUNDAMENTALA

Aflati x din:
A PROPORTIILOR:
9 3

a c

b d

daca si numai daca a d=b c

9 5 45
x

15.
3
3
.

DERIVAREA PROPORIILOR
Derivarea unei proportii cu aceiasi termeni
a) Schimband extremii intre ei
b) Schimband mezii intre ei
c) Inversand rapoartele

2 8

3 12
2
8

3 12
2
8

3 12

Derivarea unei proportii cu alti termeni

12 8

3 2

2 3

8 12
3 12

2 8

-se inmultesc/impart termenii unui raport cu acelasi numar nenul:

-se inmultesc/impart numitorii/numaratorii cu acelasi numar nenul:

-se aduna/scad la numaratori numitorii:
-se aduna/scad la numitori numaratorii:
-se egaleaza un raport cu raportul obtinut prin adunarea/scaderea
numaratorilor si respectiv a numitorilor:

a k c
a c

bk d
b d
ak ck
a c

b
d
b d
ab cd
a c

b
d
b d
a
c
a c

ba d c
b d
a c ac
a c


b d bd
b d

IRUL DE RAPOARTE EGALE

Daca avem:
1.

2.
3.
4.
5.

a b c

m n p
a b c

m n p
a b c

m n p
a b c

m n p
a b c

m n p

atunci:

a b c abc

m n p mn p
r)

atunci:

s)

t)

a
b c ar bs ct

m n
p mr ns pt
(r

(s

(t

c
a:r b:s c:t

p
m:rn:s p:t

atunci:

a
b

m
n

atunci:

a

m

atunci:

a b c
k ; a mk ; b nk ; c pk .
m n p

b

n

c

p

a k bk c k
k
m nk pk

Observatie: Daca este nevoie ca un termen al unui raport sa fie negativ, atunci
ambii termeni ai aceluiasi raport trebuie sa fie negativi !

DIRECTA I INVERSA
PROPORIONALITATE

Daca avem doua multimi: A = {a, b, c, d} si B = {l, m, n, p} atunci:

2. Multimile A si B sunt in relatie de
1. Multimile A si B sunt in relatie de
inversa proportionalitate, si:
directa proportionalitate, si:

REZOLVARE:

a b c d

a b c d
1 1 1 1

l m n p
l m n p
EXEMPLU:
1 4
Impartiti numarul 111 in trei parti invers proportionale cu: 3; si .
3
Daca cele trei parti sunt invers proportionale cu numerele date, 2

atunci se formeaza un sir de rapoarte egale, cu numitorii inverselor numerelor date:

a b c
a b c 111
12

111
36.
1 2 3 1 2 3 37
37

3 1 4 3 1 4 12
3
Atunci:

1
a 36 12;
3

2
36 72; c 36 27.
4
1

PR O CE NTE
p
Rapoartele de forma
100 se noteaza cu p% si se numesc rapoarte procentuale.
EXEMPLE:

25 1
25%

100 4

Din propozitia

40
40%
100

p% din a = b

125
125%
100

( 25

rezulta urmatoarele tipuri de probleme:

1. Daca se cunosc p si a atunci b = p% a

2. Daca se cunosc p si b, atunci a este:

30% din a 18;

( 20

30
a 18;
100

3. Daca se cunosc a si b, atunci p este:

Aplicatie: Cat % din 64 este 16 ?

60% din 55

60
3300
55
33
100
100

Aplicatie: 30% din cat este egal cu 18?

100 1800
a 18

30
30

( 30

60.

( 64
p
100 1600
64 16; p 16

25.
64
64
100

O PROBLEMA CU PROCENTE

Pretul unui produs se modifica de doua ori: prima data creste cu 40% iar a doua
oara scade cu 25% din noul pret.
a) Daca pretul final este de 63 de lei, aflati pretul initial.
b) Cu cat la suta s-a modificat pretul de la cel initial la cel final?
c) Care a fost pretul dupa prima modificare de pret?
REZOLVARE Vom propune o varianta eficace de rezolvare:
1. Vom rezolva punctul b), afland procentul ce inlocuieste cele doua procente:
a b
Putem folosi formula: p a b
unde a si b sunt valorile procentuale.
100
Atentie: daca sunt majorari, valorile vor fi pozitive iar daca sunt reduceri valorile vor fi negative.

40 ( 25)
p 40 25
15 10 5. Asta inseamna ca pretul a crescut cu 5%.
100
2. Vom rezolva punctul a), cunoscand rezultatul de la punctul b).

Daca pretul creste cu 5%, atunci el devine 105%.

105
x 63;
100

100 6300
x 63

105
105

(105

60lei.

3. Vom rezolva punctul c) dupa ce am aflat pretul initial:

Daca pretul creste cu 40%,
atunci el devine 140%

140% din60

140
8400
60
84lei.
100
100

MEDIA
ARITMETIC

MEDIA
PONDERAT

Media aritmetica a doua sau mai multe

numere rationale este numarul rational
obtinut
prin
impartirea
sumei
numerelor respective la numarul lor.
Daca avem: a1, a2, a3, ., an, atunci:

Daca se dau numerele a1, a2, a3, ,an iar

fiecare numar are respectiv ponderea
p1, p2, p3, .,pn atunci media
aritmetica ponderata va fi:

a1 a 2 a 3 ... a n
ma
n

Exemplu: aflati media aritmetica a

numerelor: 3; 14; 20; 23.

a1 p1 a 2 p2 ... a n pn
mp
p1 p2 ... pn
Exemplu: aflati media ponderata a
numerelor 5, 12, 15 fiecare cu ponderile
20, 12 si 8.

5 20 12 12 15 8 364
3 14 20 23 60

9,1.
ma

15. m p
20 12 8
40
4
4