Moto:

Matematica este limba cu care

Dumnezeu a scris universul. GalileoGalilei

APLICAII ALE MATEMATICII

ABORDRI INTERDISCIPLINARE
Profesor : Bidileci Laura Ofelia
Scoala Gimnaziala Tormac
An scolar 2012-2013

SUMAR

EXEMPLE DE RAPOARTE UTILIZATE IN PRACTICA

APLICAIE N FIZIC A INEGALITII MEDIILOR
FORMELE MATEMATICE ALE MUZICII
NOTELE UNEI OCTAVE SI FRACTIILE ORDINARE
NOTELE CU PUNCT
MODELUL DE CULORI RGB
DEFINITIE SI SEMNIFICATII
REPREZENTAREA CULORILOR
REPREZENTAREA CULORILOR SI SITEMUL BINAR
REPREZENTAREA CULORILOR IN IMAGINI
REPREZENTAREA TRIDIMENSIONALA
SIRUL LUI FIBONACCI
SIRUL LUI FIBONACCI SI NUMARUL DE AUR
SIRUL LUI FIBONACCI IN NATURA
CORPUL OMENESC SI NUMERELE LUI FIBONACCI
PROPORTIA DE AUR
COCHILIA MELCULUI, SPIRALA LOGARITMICA SI SERIA LUI
FIBONACCI
GEOGRAFIA SI MATEMATICA
COORDONATE GEOGRAFICE
LATITUDINEA
LONGITUDINEA

EXEMPLE DE RAPOARTE UTILIZATE IN

PRACTICA
Raport

1.

Exemplu

Raport procentual= un raport 17% = 17/100

de forma p% (pQ, p0)

2. Scara unei harti= raportul
dintre distanta pe harta si distanta
pe teren
3. Concentratia unei solutii =
raportul dintre masa substantei
care se dizolva si masa solutiei
4. Titlul unui aliaj = raportul
dintre masa metalului pretios si
masa aliajului
5. Probabilitatea realizarii unui
eveniment A = raportul dintre
numarul cazurilor favorabile
realizarii evenimentului si numarul
cazurilor egal posibile ale

Pe o harta, unui segment ce are

lungimea de 1 mm ii corespunde o
distanta de teren egala cu 5 km.
Scara hartii este 1: 5 000 000.
In 190 g de apa de dizolva 10 g de
sare. Concentratia solutiei este 0,05
Un aliaj contine 240 g aur si 940 g
cupru. Titlul aliajului este 0,2
Intr-o cutie sunt 5 bile albe si 2
negre. Probabilitatea de a extrage la
intamplare o bila neagra este 2/7

APLICAIE N FIZIC A INEGALITII

MEDIILOR

Este foarte important sa tim sa punem cunotinele de fizic n strns legtur cu matematica, n
viata de zi cu zi, sa privim evoluia acestora prin prisma aplicaiilor lor i a vieii oamenilor.
Una dintre cele mai cunoscute inegaliti n matematic este inegalitatea dintre media aritmetic i
media armonica a dou sau mai multe numere reale pozitive.
Aplicaie ,n fizic: Dou mobile parcurg acelai drum, primul cu vitez constant v, cel de-al doilea
parcurgnd 2 poriuni egale cu vitezele v1, v2, a cror medie aritmetic este v. Care mobil parcurge
drumul mai repede?
Notm distana cu D=2d, iar timpii de parcurgere cu t1 (pentru primul mobil) i t2 (pentru al doilea
mobil)

D
2d
4
1 1
d d

2
v v1 v 2
v1 v 2
v1 v 2
v
1 v2
2
Aplicm inegalitatea dintre media aritmetica si media armonica pentru v1 si v2:
t1

2
1 1

v1 v 2

v1 v 2
2

1 1
4
1 1
4
d
d
t1 t 2
v1 v 2 v1 v 2
v1 v 2
v
1 v2
n concluzie, mobilul care merge cu vitez constant ajunge la destinaie n cel mai
scurt timp

FORMELE MATEMATICE ALE MUZICII

NOTELE UNEI OCTAVE SI FRACTIILE ORDINARE
Nota corespunzatoare

Numele notei

Durata

Nota intreaga

Doua doimi

Doime

Doua patrimi
sau
jumatate din nota intreaga

Patrime

Doua optimi
sau
jumatate din doime

Optime

Doua saisprezecimi
sau
jumatate din patrime

Saisprezecime

Doua treizecidoimi
sau
jumate din optime

Treizecidoimea

Doua saizecipatrimi
sau
jumatate din saisprezecime

Saizecipatrimea

Jumatate din treizecidoimea

FORMELE MATEMATICE ALE MUZICII

NOTELE CU PUNCT

Adaugand un punct la o nota valoarea acesteia se mareste cu jumatate din

valoarea initiala a notei.
Exemple:
O nota intreaga = 4 timpi. O nota intreaga cu punct = 6 timpi. De ce?

Raspuns: Deoarece, din 4 este 2, si 4+2=6

O doime = 2 timpi. O doime cu punct = 3 timpi. De ce?

Raspuns: Deoarece din 2 este 1, si 2+1=3.

O patrime = 1 timp. O patrime cu punct = 1 timpi. De ce?

Deoarece din 1 este , si 1+ = 1 .

MODELUL DE CULORI RGB

DEFINITIE SI SEMNIFICATII

Modelul de culori RGB este un model prin care orice culoare poate fi
exprimata ca o combinatie de rosu (R), verde (G) si albastru (B). Dupa
cum se observa, numele acestui model provine de la culorile sale de
baza:

rosu = red = R
verde = green = G
albastru = blue = B

Modelul a fost inspirat din realitate, intrucat cele 3 tipuri de conuri din
retina ochiului uman contin cate un pigment fotosenzitiv pentru aceste 3
culori: rosu, verde si albastru. Orice alta culoare pe care omul o percepe este
de fapt o combinatie din aceste 3 culori
Scopul principal al modelului de culori RGB este de a reprezenta imaginile in
sistemele electronice, cum ar fi televizoarele sau calculatoarele.

MODELUL DE CULORI RGB

REPREZENTAREA CULORILOR

In memoria calculatorului imaginile se reprezinta intrun mod foarte similar.

Fiecare pixel, adica fiecare punct vizibil din imagine este
stocat in memoria calculatorului astfel:

O valoare intre 0 si 255 pentru rosu

valoare intre 0 si 255 pentru verde

O valoare intre 0 si 255 pentru albastru

Astfel:

0 reprezinta minimul culorii (sau lipsa ei)

255 reprezinta maximul culorii (sau prezenta 100% a ei).

In exemplul de mai jos se poate vedea reprezentarea

culorilor prin RGB la televizor.

MODELUL DE CULORI RGB

REPREZENTAREA CULORILOR SI SITEMUL BINAR

Se stie ca in memoria calculatorului orice informatie este

reprezentata ca siruri de 0 si 1, adica in sistem binar.
Unitatea de baza de masura pentru memorie este bitul,
adica o pozitie din memorie pe care poate fi 0 sau 1.
Orice valoare intre 0 si 255 poate fi exprimata pe 8 pozitii,
deci pe 8 biti:
0(10) = 00000000(2)
1(10) = 00000001(2)
10(10) = 00001010(2)
.
255(10) = 11111111(2)
Unitatea de masura folosita pentru o colectie de 8 biti se
numeste octet (sau byte).
Putem concluziona astfel ca orice culoare pe care o
reprezinta calculatorul este reprezentata in memoria
acestuia pe 3 octeti = 24 de biti, cate un octet = 8 biti
pentru fiecare culoare: rosu, verde si albastru.

MODELUL DE CULORI RGB

REPREZENTAREA CULORILOR IN IMAGINI

Astfel, dintr-o imagine precum este cea de jos, se pot extrage 3 imagini, luand din
fiecare pixel doar valoarea corespunzatoare cate unei culori, pe rand:

Prima imagine este imaginea initiala, fotografiata din realitate

A doua imagine este o imagine in care s-au considerat doar valorile pentru rosu, iar valorile pentru
albastru si verde sunt considerate 0
A treia imagine este o imagine in care s-au considerat doar valorile pentru verde, iar valorile
pentru rosu si albastru sunt considerate 0
A patra este o imagine in care s-au considerat doar valorile pentru albastru, iar valorile pentru
rosu si verde sunt considerate 0.

Din imaginile prezentate se observa ca:

albul este combinatia de maxim rosu, maxim verde si maxim albastru

negru reprezinta combinatia de minim rosu, minim verde si minim albastru
maro este combinatia de mult rosu si verde, dar putin albastru
verdele inchis este combinatie de mult verde cu putin rosu sau albastru
albastrul cerului este o combinative de mult albastru si moderat rosu si verde.

MODELUL DE CULORI RGB

REPREZENTAREA TRIDIMENSIONALA

Deoarece orice culoare poate fi reprezentata ca o combinatie de rosu, verde, albastru,

atunci modelul RGB este un model cu 3 dimensiuni. Spatiul RGB este reprezentat prin 3
dimensiuni independente (rosu, verde si albastru).
Astfel, putem considera spatiul RGB ca un cub, pe fiecare axa fiind o culoare din cele trei
(rosu, verde si albastru), cu valori de la 0 la 255.
Dupa cum se observa in imaginea de mai jos, orice punct din interiorul cubului poate fi
exprimat in functie de cele 3 axe, adica cele 3 culori.

Toate aceste lucruri pot fi verificate foarte

simplu cu ajutorul unui calculator, deschizand
aplicatia Paint.

SIRUL LUI FIBONACCI

In anul 1202, Fibonacci a participat la un concurs de matematica in Pisa. Problema propusa

concurentilor a fost celebra Problema a iepurasilor lui Fibonacci.
Plecand de la o singura pereche de iepuri si stiind ca fiecare pereche de iepuri
produce in fiecare luna o noua pereche de iepuri, care devine productiva la varsta de
1 luna, calculati cate perechi de iepuri vor fi dupa n luni. (de asemenea se considera ca
iepurii nu mor in decursul respectivei perioade de n luni)
Sa notam Fn numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri dupa n+1
luni, notat Fn+1, va fi Fn (iepurii nu mor niciodata!), la care se adauga iepurii nou-nascuti. Dar
iepurasii se nasc doar din perechi de iepuri care au cel putin o luna, deci vor fi F n-1 perechi de
iepuri nou-nascuti.
Obtinem astfel o relatie de recurenta: (reprezentata si prin diagrama de mai jos )

Fn+1 = Fn + Fn-1;

F1=1;
F0=0.

Aceasta relatie de recurenta reprezinta regula care genereaza termenii sirului lui Fibonacci :
1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144,233,.....
Sirul lui Fibonacci este un sir de numere in care fiecare, incepand cu al treilea,
este suma celor doua dinaintea sa.

SIRUL LUI FIBONACCI SI NUMARUL

DE AUR

Dac lum n considerare raportul dintre dou numere succesive, n sirul lui Fibonacci si vom imparti fiecare la
predecesorul sau vom gsi urmtoarele serii de numere:
1

/ 1 = 1, 2 / 1 = 2, 3 / 2 = 15, 5 / 3 = 1666..., 8 / 5 = 16, 13 / 8 = 1625, 21 / 13 = 161538... 1 / 1 = 1, 2 / 1 = 2, 3 / 2 = 1,5, 5 / 3 =

1.666 ..., 8 / 5 = 1.6, 13 / 8 = 1.625, 21 / 13 = 1.61538 ...

Raportul aproximeaza o anumit valoare, pe care o numim raportul de aur sau numrul de aur:
(fi) = 1.618034

Acest numar a fost cunoscut si studiat inca din antichitate, sculptura si arhitectura Greciei antice din secolul lui
Pericle respectand cu rigurozitate sectiunea de aur, aceasta fiind considerata o masura a armoniei si echilibrului.(
ex. Partenonul )

Sectiunea de aur este probabil unul dintre cele mai misterioase numere, constituind de secole
o fascinatie
pentru matematicieni si artisti. Ca si numerele irationale sau , pare a face parte din constitutia
Universului, sectiunea de aur regasindu-se sistematic in lumea vie.

SIRUL LUI FIBONACCI IN NATURA

Numarul de aur se regaseste in modul de dispunere a frunzelor, petalelor sau

semintelor la plante, in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc,
etc

La multe plante, numrul de petale este un numar Fibonacci

3 petale: crin, iris
5 petale: trandafir salbatic, viorele, lalele
8 petale: delphiniums
13 petale: glbenele, porumb, cineraria, unele margarete
21 petale: margarete, cicoare
34 petale: patlagina

Anumite conuri de pin respecta o dispunere data de numerele lui Fibonacci,

si de asemenea la floarea soarelui.

Con de pin

Crin

Garofita

Fuchsia Fucsie

SIRUL LUI FIBONACCI IN NATURA

La floarea soarelui se pot observa doua randuri de

spirale in sens invers. Numarul de spirale nu este
acelasi in fiecare sens. Potrivit soiului, acest numar
poate fi 21 si 34 sau 34 si 55, uneori 58 si 89.

Multe plante au aranjamentul frunzelor dispus intro secventa Fibonacci in jurul tulpinei.

Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de la

considerarea unghiului de aur de 222,5 grade, unghi
care impartit la intregul 360 de grade va da ca
rezultat numarul 0.61803398..., cunoscuta ca ratia
sirului lui Fibonacci.

CORPUL OMENESC SI NUMERELE

LUI FIBONACCI

Mana umana are 5 degete, fiecare deget avand 3 falange, separate prin 2 incheieturi. Media
lungimilor falangelor este de 2, 3 si respectiv 5 cm. In continuarea lor este un os al palmei care
are in medie 8 cm.
Catul dintre lungimea partii de jos a corpului omenesc, masurata de la ombilic pana la talpi, si
partea de sus, masurata din crestet pana la ombilic este numarul de aur.
Ritmul ciclic al batailor inimii apare n electrocardiograma unui om sanatos ca o linie curba, cu
suisuri si coborsuri. Reprezentarea grafica a "sirului lui Fibonacci" seamana izbitor cu cea de-a
doua parte a amintitei EKG.
Molecula de ADN are si ea la baza sectiunea de aur. Ea masoara 34 angstrmi (A) n lungime si
21 A latime, pentru fiecare ciclu complet al elicei duble a spiralei sale. 21 si 34 fac parte din "sirul
lui Fibonacci.

PROPORTIA DE AUR

O paralel cu baza de la mijlocul unei laturi ntr-un

triunghi echilateral nscris ntr-un cerc genereaz
proporia de aur.(fig.1)
Ptratul maxim nscris ntr-un semicerc genereaz
proporia de aur. (fig.2)
Intersecia diagonalelor unui pentagon genereaz
proporia de aur. (fig.3)
Bisectoarele (de ex.: DB) unui "triunghi isoscel de aur"
(adic unul n care baza reprezint 0,618... fa de
laturi) genereaz, la rndul lor, proporia de aur, iar
arcele de cerc trasate din punctele unde ele
intersecteaz laturile "triunghiurilor de aur" ce se
formeaz succesiv genereaz spirala logaritmic. (fig.4)

COCHILIA MELCULUI, SPIRALA

LOGARITMICA SI SERIA LUI
FIBONACCI
Cati dintre voi nu au studiat un pic cochilia melcilor iesiti "la plimbare" dupa o ploaie de vara.

Designul ei urmeaza o spirala extrem de reusita, o spirala pe care noua ne-ar fi greu sa o realizam
trasand-o cu pixul. Aceasta spirala urmareste dimensiunile date de secventa lui Fibonacci:

pe axa pozitiva: 1, 2, 5, 13, samd...

pe axa negativa: 0, 1, 3, 8, samd..

Dupa cum puteti observa, aceste 2 subsiruri combinate, vor da chiar numerele lui Fibonacci.
Motivatia pentru aceasta dispunere este simpla: in acest fel cochilia ii creaza melcului, in interior
un maxim de spatiu si de siguranta.
Spirala logaritmic - unicul tip de spiral care nu-i modific forma pe msur ce crete. Aceasta
se gaseste:
o
o
o

In forma cochiliei de melc

In forma urechii umane.
In interiorul aparatului auditiv

GEOGRAFIA SI MATEMATICA
COORDONATE GEOGRAFICE

Harta Pmntului artnd liniile de latitudine (orizontal) i longitudine (vertical).

Un sistem de coordonate geografice definete orice locaii de pe Pmnt prin 2 sau 3 coordonate ale
unui sistem de coordonate sferice care este aliniat la axa n jurul creia se nvrte Pmntul. Pornind
de la teoriile vechilor babilonieni, extinse ulterior de Ptolemeu, unui cerc ntreg i s-au asigurat 360.

GEOGRAFIA SI MATEMATICA
LATITUDINEA

Latitudinea este una

dintre cele dou
coordonate geografice care
descriu poziia unui punct
de pe suprafaa
Pmntului
Latitudinea unui punct
este unghiul dintre
direcia de la centrul
Pmntului spre acel
punct i planul
ecuatorului.

GEOGRAFIA SI MATEMATICA
LONGITUDINEA

Longitudinea descrie poziia

unui punct de pe suprafaa
Pmntului.
Longitudinea unui punct este
unghiul dintre proieciile pe
planul ecuatorului ale
direciilor de la centrul
Pmntului ctre punctul dat
i, respectiv, ctre un punct de
pe Pmnt ales convenional ca
origine a longitudinii.
Echivalent, longitudinea unui
punct este unghiul diedru
dintre semiplanele sprijinite pe
axa Pmntului i coninnd
punctul dat i, respectiv,
punctul ales ca origine a
longitudinii.

IMPORTANTA
INTERDISCIPLINARITATII