”Congresul figurilor geometrice”

Cilindrul:
Ale figurilor proprietăți ce noi le-am studiat
Enumerate fi-vor acum ne-ntîrziat.
Sfera: Eu deschid şedinţa mare
Şi vă spun sunt tare bucuroasă
Ca să salut stimata adunare
Şi de prezenţă să vă mulţumesc frumos
Să-i întreb pe oaspeţi rînd pe rînd
Ce nume au, proprietăţi enumerînd
Deci să înceapă cei mai mici...
(iese la tribună punctul)
Sfera: Cine-i aici, că eu nu văd pe nimeni?
Punctul: Esenţa mea-i, că sunt eu nevăzut
Şi nu mă poate nimeni măsura
Dar congresu-l pot eu încredinţa
Că-n geometrie eu folos aduc
A două drepte sunt eu intersecţia
Servesc eu vîrf pentru orişicare unghi.
Sfera: Cu toate că eşti mic, frăţie
Folosu-i mare, eşti o avuţie.
A-l cui e rîndul mai departe?
Cilindrul: Pe listă este linia cea dreaptă.
Dreapta: Eu sunt aici, acuma-s verticală
Dar pot oricare înclinaţie s-o iau,
Chiar şi-o poziție orizontală
Şi dintre două puncte-s cea
Mai scurtă şi mai dreaptă.
Sfera: Că eşti subţire nu e un păcat
Dar cine-i lîngă tine răspunde-mi răspicat
Dreapta: E sora mea de sînge
Pe care nimeni n-a putut-o frînge
Curba: Sînt sora dreptei – linia cea curbă,
În două puncte întîlnindu-mă cu ea,
Tot timpul pot să-i vin din urmă
Fiindu-mi însă, alta constituţia.
Perpendiculara:
Aduc la cunoştinţă, multstimatei adunări,
Că la congres eu am venit de bună seamă
Priviţi atent: voi fără multe căutări,
Vă veţi pricepe: perpendiculara mă cheamă.
Dacă prin punctul din afara dreptei,
Mă coborîţi încet pe pieptul ei
Şi prin acelaşi punct mai duceţi oblici multe
Apoi eu sunt...
Sfera: Cum eşti?
Perpendiculara:
Orice elev va spune fără trudă,
Că cea mai scurtă linie sunt eu
Din toate alte linii rude,
Acesta mi-e specificul firesc
Cu care sincer mă mîndresc.
Cercul: Salut și eu congresul cel vestit,
Cerc îmi zice – mă prezint
Şi neamul Dumitale, sferă, reprezint.
Sfera: Nu-ncape nici-o îndoială,
E clar ca bună ziua.
Cercul: Originea v-o trageți de la mine,
Rotindu-mă în jurul axei bine,
Un punct nu simplu, e în mine.
Sfera: Şi care-i punctul cela, fariseu?
Cercul: Se cheamă centrul şi e arogant,
Căci orice punct ce-mi aparține mie
E egal depărtat de el, bădie.
Sfera: Şi-n ce relaţii eşti cu dreapta, tu?
Cercul: Despre a ei poziţie pot spune multe.
Sfera: Şi dacă te-ntretaie-n două puncte?
Cercul: Atunci segmentul ce-i interior,
Îi zicem coardă, reţine-ţi voi uşor,
Şi creşte ea, mişcîndu-se spre centru,
Dorind din suflet să devină – diametru.
Şi îţi mai spun că linia ce vine,
În două puncte să mă taie,
Secantă-i zicem, fără de cap bătaie.
Dreapta: S-adaug e momentul potrivit,
Cu dumneta şi într-un punct
Se poate de-ntîlnit,
Toţi ştiu aceasta fără greutate,
Tangentă mă numesc atunci, fîrtate.
Cercul: O să adaug, încă că-n vechime
Făcut-am iată ce descoperire:
360-a parte din lungime
A fost numită grad.
Şi-au folosit-o în geometrie,
La măsurarea unei părți a mele - arc.
Sfera: Sunt mulţumită de al vostru referat.
Cilindrul: Al cui e rîndul?
Poftim, stimate paralele,
Comunicaţi-ne de unde mergeţi
Şi care vă este ţelul?
Paralele: De unde noi venim, şi unde mergem,
Nici singure nu am ştiut-o niciodată,
Dar veşnic una înspre alta tindem,
Mergînd mereu noi, una lîngă alta.
Sfera: Şi-aveţi voi o particularitate,
Cînd a figurilor opuse laturi sînt ca voi
De tare multe ori ele-s egale:
Dreptunghiul, rombul, chiar pătratul - ştim noi,
Sunt mîndri de aşa onoare.
Dar cine se ascunde după voi, pe două picioruşe, fără cap?
Unghiul: Niţel greşita- ţi, doamnă sferă dură!
Aceasta auzind, vai, vai!
Mă dă-n căldură!
Căci am eu cap şi se numeşte vîrf,
Iar ceea ce numeşti picioare,
Toţi laturi le numesc, scuzare!
De-aveţi dorinţă ca să le lungiţi
Puteţi s-o faceţi liber, cînd doriţi!
Sfera: Mai stai, prietene, vorbeşti tu curajos,
Dar cine eşti să-mi spui, te rog frumos
Unghiul: De ce vă tulbură înfăţişarea mea?
Sînt doar o parte a planului, vă pot asigura!
Sfera: Şi-aceasta e puţin, răspunzi la întîmplare.
Unghiul: Cînd două drepte se întîlnesc la drumul mare,
Prezenţi suntem noi, la a lor încrucişare.
Cilindrul: Ah! Vai de voi, sînteţi chiar fără cap!
Ale voastre calităţi e greu de aflat!
Unghiul: De ce? Suntem noi unghiuri diferite
Eu sunt obtuz,
Mai sunt şi drepte, ș-ascuţite.
Sfera: Dar cîte grade ai? Ce zici?
Unghiul: Se vede bine, întrec eu 90!
Sfera: Cînd laturile-om prelungi,
Ce s-ar întîmpla?
Unghiul: Zic, face-m-oi mai mare, cred aşa.
Sfera: Vezi, dragă, cît eşti de hazliu?
Rîd cei din jur, mai bine ei te ştiu.
Unghiul: Îmi cer iertare, am greșit!

Sfera: Da, asta e!

S-o ştii neapărat.
De grade tu depinzi
S-o ştii, deci răspicat,
Lungimea laturilor n-are vre-o valoare,
Poţi să le prelungeşti chiar pîn-la soare,
Acelaşi fi-vei, nu te vei mări!
Triunghiul: Mi-e numele triunghi, şi mulţi elevi,
Cu mine cîteodată, au şi neplăceri,
Fiindu-mi date laturile, unghiurile,
Îmi uită mulţi din ei prenumele,
Cu-n unghi obtuz, mă cheamă obtuzunghic,
De-s ascuţite trei – am nume ascuţitunghic,
Cu două aşa şi unul drept – dreptunghic,
Sunt echilateral, cu laturi trei egale,
Mă chem scalen cînd toate-s diferite,
Cînd două laturi sunt la fel, mărite,
Am nume isoscel, s-o ştie fiecare!
Triunghiul dreptunghic: E timpul, dragă, ca să pleci,
Să spun și eu o vorbă să mă laşi.
Sfera: Ai, tu vre-un semn deosebit?
Triunghiul dreptunghic:
Ale mele avantaje, în stare nu e nimeni,
În grabă mare să le scrie pe hîrtie,
Chiar egiptenii, cîndva m-au pus pe piedestal,
Cu mine Pitagora, devine matematician.
Să fie cum doriți, al meu secret declar:
Numai dreptunghic dacă este
Un biet triunghi, nu e poveste,
Ci-n totdeauna este adevărat:
Ipotenuza la pătrat
Egală este, neapărat,
Cu o catetă la pătrat
Ce adunată trebuie-ndat
Cu cealaltă la pătrat.
Sfera: Cu toate că-i adevărat, dar eşti orgolios,
Răspunzi prea sfidător, la loc, te rog frumos!
Ce oaspeţi mai avem, cine n-a prezentat
Măritului congres raport desfăşurat?
Pătratul: Mi-e numele pătrat şi des eu vă ajut,
La măsurarea ariei, e un lucru cunoscut,
Căci am eu patru laturi şi-ntotdeauna,
Sunt egale, mă credeţi pe cuvînt.
Sfera: Aşa o proprietate o ştim noi de demult.
Pătratul: Egale îmi sunt diagonalele,
Ale unghiurilor mele
Sunt ele bisectoare.

Dreptunghiul: (întrerupîndu-l)
Prima proprietate
O am şi eu, măi frate.
Sfera: Cuvîntul nu ţi-am dat,
Oleacă mai aşteaptă.
Rombul: ( se amestecă)
Diagonalele, deşi nu-mi sunt egale
Ia minune, sunt perpendiculare!
Ca şi la pătrat, sunt bisectoare,
Pentru ale mele unghiuri,
Stimate frăţioare.
Sfera: Şi tu aşteaptă, rombule!
De ce nu respectaţi,
Cea listă de dezbateri,
Ce-i pentru deputaţi?
Paralelogramul: (întrerupîndu-l)
Sunt paralelogramul.
Şi-s tare întristat, de ce?
Luaţi aminte care aţi uitat:
Măcar că-s paralele
Mai mult chiar şi egale
Cele opuse laturi,
Dar n-am diagonale
Ca la cei fraţi ai mei – totuna.
Vai ce jale!
Pătratul: (cu dispreţ)
Nici pentru unghiri nu-ţi servesc drept bisectoare!
Sfera: (strigă, sunînd din clopoţel)
Aşa ruşine eu demult, n-am mai păţit.
Obraznice figuri
Ca voi n-am întîlnit.
Cu laudele voastre
Congresu-aţi transformat
Într-o harababură
Ce-i greu de descurcat.
Cilindrul: Suntem toţi obosiţi,
Lucrat-am oportun,
Congresul nostru
De terminat propun!
Sfera: Sunt de acord, prieteni,
Nu am nici o obiecţie,
Participanţii sper,
Făcut-au bună lecţie,
Destule noutăţi, aflat-aţi azi la ei,
Chiar de geometria cunoaşteţi nu de ieri.
Azi fost-au amintite,
De bază însuşiri,
Dorind să vă rămînă
Mult timp în amintiri.
Manualul de Geometrie:
Vă rugăm pe Dumnevoastră
nu stricați căsuța noastră (arată manualul)
N-o rupeți, n-o pătați,
și pe ea nu desenați!
Fiindcă noi, cu tot elanul,
Vrem să mai slujim la anul!
Cei mici – dornici de știință
cu o mare sîrguință
Să învețe despre unghiuri
despre romburi și triunghiuri
Tipurile de trapeze
ușor să le memorizeze
Să afle cu bucurie
despre cerc și simetrie
Paginile nepătate să le spună de pătrate,
Desenele curățele – despre drepte paralele
Despre reuniuni, intersecții,
despre felurite proiecții
Despre puncte și segmente,
poligoane congruente,
Variatele translații, complicatele relații...
Și-ncă multe, multe vor fi dornici să asculte!
Vă rugăm pe Dumnevoastră,
Nu stricați căsuța noastră! (arată manualul)