Sunteți pe pagina 1din 11

1

Sistemul psihic uman

1. 2.

Conceptul de sistem psihic uman Principalele aspecte ale activittii psihice

a) b) c) 3. a) b) c) 1.

Aspectul genetic Aspectul ontologic Aspectul instrumental-pragmatic

Nivelurile activittii psihice Nivelul constient Nivelul subconstient Nivelul inconstient

Conceptul de sistem psihic uman structuralismul psihologic (gestaltism! ".#ucchielli, $.Piaget ,

Abordarea sistemic a psihicului uman a fost pregtit de teoria sistemului functional din fiziologie (P.K.Anohin,1970 , cibernetic (%.&iener, 19'( si )ndeosebi de teoria general a sistemelor (*.+on ,ertalanff- . .n +iata stiintific rom/neasc, medicul rom/n tefan Odobleja )n lucrarea Psihologia consonantist, aprut )n 0ranta )n 191(21919 (3 +olume si psihologul Mihai )nsusirilor, cone5iune in+ers. .n raport cu macrosistemele fizic, biologic, socio2cultural ale realittii, sistemul psihic uman este un subsistem, iar ca obiect de in+estigare psihologic este un sistem alctuit din subsisteme rezultate din interactiunea elementelor, acestea din urm fiind! procese, functii, stri, )nsusiri psihice. 6e e5emplu senzatia, perceptia, reprezentarea, g/ndirea, memoria, imaginatia intercorelate formeaz subsistemul cogniti+ iar acesta corelat cu subsistemele afecti+, +oliti+ formeaz sistemul de personalitate. 7lementul este semnificati+ )n dou ipostaze! fie )n relatie cu alte elemente, fie )l considerm sistem, rezultat din alte interactiuni, de alt ni+el. Psihicul reprezint un ansamblu de elemente altfel spus, procese, stri, produse corelate )n baza principiilor de organizare si integrare specifice, efectul interactiunii fiind unitatea emergent a sistemului, efect ireductibil la suma )nsusirilor elementelor care )l compun. alea )n studiul Schita unui sistem de psihologie (194' anticip conceptele de sistem psihic, interactiunea proceselor si

!volutia sistemului psihic uman trebuie s aib "n vedere principalele coordonate functionale!

1)

este un sistem deschis pri+ind schimburile energetice si informationale cu mediul, sau din

punct de +edere cibernetic este deschis comunicational8 7+olutia se face )n baza unei cauzalitti de tip circular, adic de la cauz la efect si de la efect la cauz. Pe aceast baz se elaboreaz constante crora le datorm programele pentru receptarea, decodificarea, elaborarea comportamentelor.

2)

este un sistem )nchis pri+ind reglarea si echilibrul sistemului.

Pe msura constituirii sale are tendinta de )nchidere, dob/ndind mai mult libertate, mai mult autonomie fat de mediu datorit posibilittilor constructi+e si transformatoare e5ercitate fat de influentele e5terne (e5. )ntelegerea, creati+itatea )n g/ndire, etc. #odificrile e+oluti+e reclam un control continuu pentru a nu de+eni fenomene entropice, dezorganiz/nd echilibru si totodat pentru a spri9ini trecerea de la o organizare la alta nou. :aracterul sistemului hipercomple5, autoreglabil rezult din relatiile comunicationale, fie )ntre componentele interne ale acestuia, fie dintre sistem si mediul e5tern.

Sistemul psihic uman reprezint un ansamblu hipercomplex, relativ stabil, autoreglabil, de stri i procese psihice, care functioneaz pe baza principiilor semnalizrii, reflectrii si simbolizrii, coechilibrate cu a utorul unor operatori specifici de comparare, clasificare, opunere, seriere spatio!temporar, 2.
Principalele aspecte ale activittii psihice

a) a) b)

Aspectul genetic

6in perspecti+ cibernetic, geneza psihicului uman reclam o dubl comunicatie! marea comunicatie a indi+idului cu lumea e5tern, al crei rezultat este modelul informational al realittii e5terne )n diferitele sale forme de organizare si concretizare8 mica comunicatie a indi+idului cu sine )nsusi al crei rezultat este modelul informational al .n baza comunicatiei, de la miscrile refle5e de e5plorare si p/n la comportamentele superioare, de autorealizare, dez+oltarea se face dup o traiectorie de faz a sistemului )n ansamblul su8 acti+ittile propriului eu.

psihice e+olueaz de la o stare sincretic )n care perceptia, g/ndirea, moti+atia, atentia, etc. sunt doar o unitate global, la diferentieri, delimitri pentru fiecare dintre ele. Psihologia contemporan orientat spre abordarea sistemic, promo+/nd punctul de +edere interactionist arat c odat cu e+olutia de diferentiere are loc o continu stabilire a legturilor corelati+e ale celor dou tipuri de modele informationale. ;e a9unge la integrare constient, forma superioar de realizare a interactiunilor, proprie psihicului uman. Principiul interactionist, relational )n pri+inta determinismului si dez+oltrii +ietii psihice sustine rolul multidiconditionrii )n care se coreleaz influentele e5terne cu structura intern a subiectului8 conditiile interne si e#terne afl$ndu-se "ntr-un raport dinamic%

a)

Conditiile interne sunt reprezentate de!

structura morfo2functional a sistemului ner+os (neuroni, retele neuronale, segmente sau organe de la mdu+a spinrii, trunchi, bulb, protuberanta care leag bulbul de mezencefal, mezencefal, cele 11 perechi de ner+i cranieni, senziti+i, motori si micsti, cerebelul, diencefalul constituit din talamus si hipotalamus, ganglionii sau nucleii bazali care leag talamusul de emisferele cerebrale si emisferele cerebrale8 +iata psihic elementar dob/ndit )n embriogenez prin preluarea de ctre ft, de la mam a unor informatii din mediul e5tern, care2i +or influenta e+olutia8 structuri preoperationale reprezentate de scheme de actiune, care s2au fi5at )n forma unor algoritmi la indi+izi ai cror predecesori de2a lungul mai multor generatii au practicat acelasi tip de acti+itate8 predispozitiile2dominante )n raport cu +iata psihic a ftului si cu algoritmii preoperationali. Acestea sunt reprezentate de tipul de sistem ner+os, din punct de +edere al fortei, echilibrului si mobilittii, al proceselor ner+oase fundamentale2e5citatia si inhibitia. 6e asemenea, ele sunt date de structura morfofunctional a analizatorilor (+izual, auditi+, olfacti+ etc care influenteaz gradul de receptare a stimulilor si forta de reactie. Predispo&itiile sunt premise de ordin formal cu caracter plastic, poli+alent, )n conditionarea aptitudinilor, talentelor, a performantelor )n acti+itate. Aceeasi predispozitie )n functie de solicitri, )n+tri, e5ersri poate fi +alorificat )n aptitudini diferite.

b)

Conditiile e#terne sunt reprezentate de ansamblul stimulilor

realittii obiecti+e capabili s actioneze asupra organelor de simt si s declanseze o reactie. Procesele senzoriale, percepti+e, inteligenta senzorio2motorie (023ani , aflate sub influenta culturii materiale, apreciaz Paul Popescu %e+eanu sunt numai conditionate social, p/n la un anumit ni+el put/ndu2se dez+olta )n conditii naturale. Procesele secundare (g/ndirea +erbal, sentimentele, +alorile, efortul +oluntar sunt determinate prin socializare, )n afara creia nu apar oric/t de puternice sunt conditiile interne.

'

Principalele modalitti ale conditionrii si determinrii socioculturale sunt! 2relatiile interumane si de grup8 2modelele de actiune practic si conditiile care spri9in dez+oltarea comportamentului instrumental8 2relatiile de comunicare, )nsusirea limbii8 2tezaurul cunostintelor acumulate de omenire si structurarea operatiilor intelectuale8 2e5istentele sociale, preluarea +alorilor si acomodarea subiectului la realizarea lor, asumarea si e5ersarea de roluri profesionale, cettenesti. <nfluenta conditiilor e5terne (e5istent material, acti+itate de comunicare, e5istent spiritual cu caracter social la ni+elul di+erselor procese, functii psihice si a di+erselor etape de +/rst nu este aceeasi. Astfel, pentru perceptie hotr/toare este ambianta geografic si de cultur material, tipul de acti+itate concret, cu obiectele desfsurat de subiect. Pentru structurarea acti+ittii moti+atiei un rol mai important )l au relatiile sociale, interpersonale, conditiile ce particip la satisfacerea trebuintelor, ni+elul aspiratiilor. 7+olutia intelectului (g/ndire, inteligent, memorie, etc. este tributar constructiilor ling+istice, )n+trii, ni+elului solicitrilor +ietii profesionale, sociale, de ordin cultural. .n relatia dintre conditiile interne si cele e5terne e5ist un mecanism al interiorizrii si un mecanism al e5teriorizrii. #ecanismele interiorizrii ne a9ut s )ntelegem c ceea ce a reprezentat initial o cerint a lumii e5terne fat de subiect, prin asimilare de+ine o cerint proprie, intern. (e5emplu! dac unui subiect < se repet frec+ent un imperati+ trebuie s te speli pe m/ini )nainte de a m/nca, trebuie s fi ordonat , acestea sunt constientizate, de+in stimuli interiori )nc/t pot actiona din proprie initiati+. =radul de independent fat de situatiile prezente rm/ne totusi +ariabil. #ecanismul e5teriorizrii reprezint obiecti+area, concretizarea )n forme de comportament adec+ate a proceselor, calittilor psihice. Abordarea sistemic a psihicului uman ne deschide perspecti+a )ntelegerii nuantate a raporturilor dintre psihismul subiecti+ si comportamentul e5teriorizat care sunt nu numai )n interactiune ci si reciproc con+ertibile. Actele comportamentale sunt imitate, preluate, asimilate pe baza )n+trii prelucrate )n acte subiecti+e iar acestea din urm se e5teriorizeaz )n comportamente, respect/ndu2si fiecare (mentalul si comportamentul propriile legi de organizare si manifestare.

b)

Aspectul ontologic

gr.ontos>fiint, ontologia este o parte a filosofiei care studiaz e5istenta ca e5istent

0orma sau modul de e5istent al acti+ittii psihice este subiecti+, acti+, trit )n plan mental, deci intern. Acti+itatea psihic )mbrac dou forme de e5istent!

1) 2)

a imaginilor concret senzoriale ca produse primare8 a constructelor general2abstractizate sub form de simboluri, formule, legi.

<maginea este forma primar de interiorizare si pstrare a informatiilor cu +aloare de mesa9, obtinute prin relatia direct, nemi9locit a subiectului cu obiectele si fenomenele e5terne. :onstructele simbolic abstracte reprezint coduri rezultate din prelucrri secundare (superioare :onstructele simbolic abstracte reprezint coduri rezultate din prelucrri secundare ale informatiei )n baza relatiilor indirecte, nemi9locite. 6in punct de +edere al continutului si imaginea primar si constructele simbolice2abstracte au o not comun, dat de faptul c sunt purttoare de informatii. :e este informatia psihic? ;pecificul ei. 'nformatia psihic! @0 @1 nu poate e5ista )n afara fenomenelor substantiale si energetice ale sistemului ner+os (emisferele e5ist si se manifest numai )n procesul comunicrii interindi+iduale, )n afara acestuia e5ist cerebrale a+/nd rol hotr/tor , dar nici nu se reduce numai la acestea8 numai potential (ne proiectm )n ceilalti, +aloarea proprie este apreciat, confirmat sau nu )n si prin cellalt 8 @3 @1 nu se percepe direct, nemi9locit prin efectele pe care le genereaz asupra comportamentului )ntre latura semantic a informatiei si latura de comand (care formuleaz ordinele, alctuieste propriu si interindi+idual8 programul prin implicarea cone5iunii in+erse , trebuie s e5iste un echilibru, pentru c st la baza organizrii si reglrii comportamentului )n raport cu lumea si cu propria fiint8 @' are un rol instrumental, pragmatic, a9ut/ndu2ne s lum )n stp/nire realul. Ai din acest punct de +edere ontologic, trebuie realizat un echilibru )ntre latura semantic, cu a9utorul creia ptrundem )n real si latura pragmatic, prin care ne distantm, transformm, participm la marcarea sensului +ital al e5istentei acti+ittii psihice indi+iduale. .n pri+inta prelucrrii informatiei, cele dou forme e5istentiale ale acti+ittii psihice au de asemenea )n comun faptul c se realizeaz prin operatii, numai c la ni+elul imagisticului sunt senzoriale, e5terne iar )n cealalt sunt mentale, logico2semantice, bazate pe integratorii +erbali. (in punct de vedere ontogenetic) "n constituirea sistemului psihic uman se delimitea& dou momente!

a) b)

de la 021,4C3 ani 2perioada pre+erbal, dominat de comple5e imagistice, operatii de adec+are a +ietii psihice la obiectele care o genereaz, specific principiului reflectrii sau semnalizrii8 dup 1,4C3 ani2 odat cu elaborarea si definiti+area caracterului semantic al limba9ului debuteaz )nscrierea treptat a dimensiunii imagistice )n simbolizarea abstract8 creste rolul subiecti+ittii acti+e, transformatoare, se impune mai ales principiul constructi+ismului )n raport cu precedentul. Dntologic, sistemul psihic uman este o constructie rezultat din integrarea imagisticului cu

simbolicul, )ntr2o organizare coerent, finalist. c* Aspectul instrumental pragmatic Eiata psihic e+olueaz si prin acti+area unor acte, operatii care ser+esc drept mi9loace pentru dez+oltarea unei actiuni si obtinerea unor efecte. 0olosirea instrumentelor psihologice amplific si e5tinde enorm posibilittile comportamentului. :u+/ntul, de e5emplu are +aloare de instrument psihic. Pentru E/gotsFi, cu+intele sunt instrumente spirituale ce se )ncarc )n procesul actiunilor comunicati+e cu continut determinat. 0unctiile psihice superioare se construiesc pe baza si )n procesul acti+ittii instrumentale. .n subiect nu pot fi desprtite functiile cogniti+ si pragmatic, homosapiens si homofaber, e5ist unul prin cellalt si progreseaz )n acelasi mod. Aspectul instrumental pragmatic este rele+ant pentru capacittile adaptati+ si transformati+2 creatoare ale ;PG8 acestea nu sunt posterioare cunoasterii, ci inter+in ca factor de initiere si dez+oltare a demersurilor cogniti+e. #ai mult chiar, toat instrumentatia cunoasterii se subordoneaz eficientei ctre care con+erg at/t reflectarea c/t si creatia, constructi+ismul psihologic )nscriindu2se )ntr2o organizare dinamic )n care )ntrebrile ce? si de ce? coe5ist.

3.

Nivelurile activittii psihice

Sistemul psihic uman este un ansamblu de functii si procese psihice senzoriale, cogniti+e si reglatorii ce se afl )n interactiune, acti+eaz simultan si sunt dispuse la 1 ni+eluri! constient, subconstient si inconstient. a* Nivelul constient Nivelul constient apare ca suport fiziologic, acti+itatea scoartei cerebrale, a neocorte5ului, formatiunea cea mai nou si fragil a sistemului ner+os. ;e realizeaz )n starea de +eghe pentru c acti+ismul cerebral are ne+oie de o perioad destul de mare pentru a se reface energetic. Nivelul constient reprezint forma suprem de organizare psihic prin care se realizeaz integrarea subiecti+2acti+ a tuturor fenomenelor psihice si care face posibil raportarea continu a indi+idului la medie.

*a acest ni+el se realizeaz o reflectare cu stiint, adic o reflectare )n care indi+idul dispune de informatii pe care le poate utiliza, sau )si d seama )n )ncercrile de a )ntelege, a descifra, interpreta. 7ste e+identiat astfel functia informational2cogniti+ a constiintei, prin +ehicularea imaginilor, ideilor, impresiilor. Nivelul constient )ndeplineste functii finaliste si anticipati+2proiecti+e prin stabilirea si )ndeplinirea scopurilor. 6e asemenea, caracterul planificat al acti+ittii constiente e+identiaz functia reglatoare iar cel creator se e5prim )n functia creati+, urmrind modificarea, schimbarea realittii reflectate si adaptarea la necesittile proprii si sociale. %u se poate pune semnul egal )ntre sistemul psihic uman si constiinta, desi la aceasta particip toate functiile si procesele psihice. 7a este o sintez creatoare, o integrare de fenomene psihice, care prin ele )nsele nu sunt constiente si unele nici nu de+in fapte de constiint, dar toate formeaz un c/mp )n cadrul cruia prin corelri )ntre fenomene si semnificatie apar efecte specifice constientizrii. Particularizrile organizrii constiente, functiile ei subliniaz nu numai comple5itatea, ci caracterul specific uman al ni+elului )n discutie. .n realizarea acestui fenomen, constiinta, inter+in toate procesele psihice! reflectarea cu stiint arat importanta proceselor cogniti+e! g/ndirea fiind factorul principal, scopurile e5prim dorintele, necesittile, aspiratiile, anga9eaz planul afecti+2moti+ational. Psihologul rom/n Easile Pa+elcu (190121990 a rele+at e5istenta unei constiinte afecti+e. :aracterul anticipat2creati+ surprinde implicarea imaginatiei, )ndeosebi a celei de tip creati+ iar caracterul planificat e5prim rolul g)ndirii, al +ointei.

b*Nivelul subconstient ;e situeaz sub ni+elul constient8 este sediul actiunilor automatizate si al unor stocuri de cunostinte acumulate dar care au scpat controlului constient. *a acest ni+el particip! memoria potential, ansamblul deprinderilor si operatiilor de care dispune subiectul, monta9ele percepti+e sau intelectuale stereotipizate, care c/nd+a au fost constiente, dar care )n prezent se desfsoar )n afara controlului constient. 7l este o rezer+ si o baz pentru acti+itatea constient. ;ubconstientul are un anumit grad de transparent, moti+ pentru care poate fi considerat o constiint implicit. P.Popescu2 %e+eanu sustine c subconstientul prezint dou trsturi principale! pro5imitatea fat de constiint si compatibilitatea cu ea. #.Hlate sustine c subconstientul nu este doar un rezer+or, un pstrtor al faptelor de constiint, ci are propriile lui mecanisme cu a9utorul crora prelucreaz, restructureaz. Irecerea

timpului, emotiile, distragerea de la acti+itatea respecti+, aceast +eritabil anestezie psihic, dup &alon fac ca amintirile, obisnuintele reacti+ate s nu mai fie identice cu cele care c/nd+a au intrat )n subconstient. Iotodat, subconstientul este sediul e5presiilor emotionale de tip neuro+egetati+! paloarea, )nrosirea fetei, tremuratul +ocii, etc. c Nivelul inconstient ;e afl la polul opus ni+elului constient, )n zonele de profunzime ale ;PG. .n timp ce constiinta se orienteaz predominant asupra realittii obiecti+e, inconstientul se concentreaz asupra propriei fiinte, pe care o e5prim direct )n ceea ce are ca porniri instinctuale, pulsiuni, trebuinte, stri afecti+e, g/nduri ascunse, fantasme profunde, abisale sau refulate. Psihologia contemporan defineste inconstientul ca fiind o formatiune psihic ce cuprinde tendintele ascunse, conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalittii. ;uportul acesteia este acti+itatea ner+oas, la ni+elul subcortical, )n special al mdu+ei spinrii. %u este lipsit de organizare, numai c aceasta difer de tip constient, este una foarte personal, ce )ncearc s impun propria subiecti+itate. Acti+itatea inconstient se realizeaz prin! acti+itti automatizate, algoritmice, prezentate de toti indi+izii umani8 acti+itti haotice, impulsi+e care scap controlului. 6esi se manifest spontan, impulsi+, inconstientul are structuri bine delimitate% Psihologul france& +%!, consider c acestea sunt-

1) 2) 3)

sistemul neuro2+egetati+ sau autonom cu functiile sale respiratie, circulatie, digestie8 automatismele psihologice sau inconstientul subliminal e5primat de organizarea normal baza inconstient a persoanei care contine stadii arhaice.

a c/mpului constiintei8

'nconstientul "ndeplineste urmtoarele roluri! rol de energizare si dinamizare a )ntregii +ieti psihice a indi+idului8 rol de facilitare a procesului creator, spri9inindu2l prin procedeele de combinare si recombinare de tip spontan (cerebratia latent din procesele creati+e )n care inconstientul preia si )mplineste cutri constiente 8 rol de asigurare a unittii 7ului, prin aceea c este principalul depozitar al unor categorii de informatii si al tensiunilor moti+ationale care, prin organizare specific particip la e+olutia constiintei sau cum ar fi spus #ihai "alea, inconstientul d constiintei se+a de +iat de care are ne+oie, acord/ndu2< momente de repaus si reorganizare.

.ntre cele trei ni+eluri sunt interactiuni permanente dar nu treceri reciproce, ci relatii dinamice de implicatie )n )nssi structura fiintei noastre constiente. <nconstientul nici nu poate e5ista fr structura constiintei cu care este cosubstantial. Jenr- 7- )n acest sens sustine c raporturile constient2 inconstient sunt raporturi organice de subordonare sau de integrare, ordine care fundamenteaz miscarea de ascensiune a de+enirii constiente. <nteractiunile si acomodrile )ntre ni+elurile functional2dinamice ale acti+ittii psihice nu trebuie s eludeze c legile de organizare ale constientului si inconstientului sunt radical deosebite, ceea ce se e5prim )n bipolaritatea sistemului psihic uman, unul din poli dominat de rationalul obiecti+, cellalt de psihismul bazal, profund subiecti+.

,<,*<D="A0<7

1. 2. 3. 4.

7- J., Constiinta, 7ditura ;tiintific si 7nciclopedic, ,ucuresti,19(18 =olu #., 6icu A., 'ntroducere "n psihologie, 7ditura ;tiintific, ,ucuresti, 19738 Popescu2%e+eanu,P.,Curs de psihologie,Gni+ersitatea ,ucuresti,19748 Hlate #., 'ntroducere "n psihologie, 7ditura ;ansa, ,ucuresti, 19978

Psihic (din greacK psLchM este un termen cu origine greacK, care localizeazK sufletul uman sau mintea sa ca totalitate intelecti+K i afecti+K. Psihicul definete personalitatea ca unitate comportamentalK dotatK cu percepie, intelecti+itate i afecti+itate. :aracteristica fundamentalK a psihicului este contiena, cel mai comple5 operant i cea greu de )neles funcie. :ontiena este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe sine ca entitate distinctK de ambient i a identifica toate identificKrile de sine. Prin contienK omul se poate reprezenta i modela dinamic, intelecti+ i afecti+, adicK )i poate construi descrieri ling+istice de stare. :on tien a asigurK cupla9ul permanent al omului cu realitatea, dar tot ea permite desprinderea subiectului de realitate i interaciunea transformantK a realitKii.

10

D trKsKturK importantK a indi+idualitKii contiente este intenionalitatea, definitK ca autonomie comportamentalK a subiectului, ca posibilitate a acestuia de a selecta, declana, )ntre ine i finaliza aciuni )n orice ambient prin propriile resurse informaionale i energetice. :onstiena este at/t cauza c/t i suportul continuu al psihicului, ea multiplicK indefinit subiectul prin propria reconstituire de sine, realiz/nd interacia indi+idului cu sine, cu realitatea, cu semenii sKi. Psihicul genereazK personalitatea, aceasta fiind un ansamblu de caracteristici informaionale autoe5plicitante i autocontrolante intenional, unitar conectate, orientate permanent cKtre definirea de stKri scop proprii fiecKrui subiect. Psihicul i )nsuirile lui a fost in+estigat cu milenii )n urmK i este cercetat cu diferite mi9loace i strategii i )n prezent, dar )ncK ne)neles funcional pe deplin. ;implificat am putea distinge trei ni+ele constituti+e ale psihicului, anume! Percepia i reprezentarea realitKii, *imba9ul i reconstrucia ling+isticK a realitKii, Afecti+itatea. 0iecare din aceste funcii are un rol important )n unitatea psihicului, fiecare contribuie cu ce+a la construcia i aciunile subiectului. Percepia este canalul informaional prin care psihicul primete mesa9e purtKtoare de modalitate. "eprezentarea este procesul psihic spontan, incontrolabil intenional, prin care este e5trasa forma realitKii, adicK fenomenalitatea, din mesa9ul perceptual. <ntelecti+itatea este ansamblul de proceduri mentale, construite ling+istic, prin care alcKtuirea reprezentKrii este precis discriminatK structural i interctic, semnificatK ling+istic i asamblatK cauzal. Afecti+itatea este acea capabilitate subtilK a personalitKii de a atribui +alori realitKii i persoanei i a trKi intensional, emoti+, atribuirea de +alori i interacia cu +alorile. Afecti+itatea este funcia atractorial repulsi+K prin care subiectul se raportezK prin sentimente poziti+e sau negati+e la tot ce impresioneazK, influeneazK sau condiioneazK cum+a psihicul. Psihicul uman poate fi emulat sau perturbat funcional )n diferite feluri prin diferii factori cooperan i sau agresani, reali sau sociali. tiinele psihologiei i psihiatriei se ocupK de procesele psihice, de mecanismele mentale obscure care pot personaliza, afecti+iza i socializa, dar uneori i depersonaliza, sau rupe echilibrul unitar perceptual, intelecti+ i afecti+, al personalitKii. Psihologia cerceteazK funciile psihice, )ncearcK sK le e5plice pro+eniena, mecanismele generati+e, aciunile specifice i consecinele. Psihiatria in+estigheazK di+ersitatea disfunciilor psihicului, analizeazK acele perturbKri comportamentale de diferite feluri care degradeazK )n diferite proporii i la diferite ni+eluri contiena de sine.

11

Psihicul pare a a+ea i puteri nefireti, greu de e5plicat )n perspecti+a tiinei actuale, numite proprietKi sau puteri paranormale. 75istK oameni care par a putea aciona asupra realitKii, asupra diferitelor forme i micKri numai prin aciune mentalK, prin concentrare intelecti+K, care pare a putea schimba poziiile, micKrile sau )nsuirile obiectelor. Psihicul este fundamentul personalitKii, este )ncK marea necunoscutK care ne creeazK ca indi+izi distinci, ne pune )n contact unii cu alii i realizeazK socializarea, dar prin stKri informaionale )ncK ne)nelese procesual.