Minsterul Educatiei si Cercetarii

Elena Lupsa Victor Bratu

PSIHOLOGIE

Manual pentru clasa a X-a
,,Omul care se cunoaste stie ce e folositor ,deoseeste ceea ce poate face de ceea
ce nu poate,lucrea!a ce-i sta in putinta ,face rost de cele de treuinta si traieste
fericit,ferindu-se de ce este peste puterile lui,inlaturand "reselile si nenoricirea#
$impotri%a,cel care nu se cunoaste,ci se inseala asupra %alorii sale,!ace in aceeasi
necunostinta de oameni si de lucruri omenesti,nu stie nici ce-i treuie nici ce face ,nici
de ce oameni se slu&este,ci se inseala asupra tuturor lucrurilor ,lasa sa-i scape inele
si da de nenorociri#''


Xenofon
C(P)I*S
Introducere in psi+olo"ie
,#Psi+icul si caracteristicile acestuia#Iposta!ele psi+icului si relatiile dintre ele#Ba!e
metodolo"ice---##.
1.1 Definirea psihologiei
1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca stiinta
1.3 Psihicul si caracteristicile sale
1.4 Ipostazele psihicului si relatiile dintre ele*
1.5 Metodele psihologiei*
Procese psi+ice co"niti%e sen!oriale
/#Procese psi+ice co"niti%e sen!oriale---,/
0#Sen!atia1--------------,2
3.1 Definirea si caracterizarea senzatiilor
3.2 alitatile senzatiilor
3.3 Principalele modalitati senzoriale
3.4 !egile senzi"ilitatii
2#Perceptia1-------------##,3
4.1 Definirea si caracterizarea perceptiei
1
4.2 !egile generale ale perceptiei
4.3 #ormele comple$e ale perceptiei
4.4 %"servatia si spiritul de o"servatie
4.5 Perceptii denaturate
4#)epre!entarea1-----------#/5
5.1 Definirea si caracterizarea reprezentarii
5.2 lasificarea reprezentarilor
5.3 Proprietatile reprezentarilor
5.4 &olul reprezentarilor in cunoastere si activitate
6ipuri de itemi ,-----------##/0
Procese psi+ice co"niti%e superioare
.#Gandirea--------------/.
'.1 Definirea si caracterizarea gandirii
'.2 (tructura psihologica interna a gandirii
'.3 )andirea ca proces de rezolvare a pro"lemelor
'.4 *ipologia gandirii
3#Memoria--------------#05
+.1 Definirea si caracterizarea memoriei
+.2 Procesele si formele memoriei
+.3 alitatile,indicatorii memoriei
+.4 #actorii care optimizeaza functionarea memoriei
+.5 Memorie si uitare
7#Ima"inatia-------------02
-.1 Definirea si caracterizarea imaginatiei
-.2 Procedeele imaginatiei
-.3 #ormele imaginatiei
6ipuri de item /-----------##03
Conditii "enerale ale acti%itatii psi+ice umane
8#Lima&ul-------------##25
..1 Definirea si caracterizarea lim"a/ului
..2 0erigile functionale ale lim"a/ului
..3 #unctiile lim"a/ului
..4 &aporturile dintre lim"a/ si alte procese psihice
..5 #ormele lim"a/ului
,5#9tentia--------------20
11.1 Definirea si caracterizarea atentiei
11.2 #ormele atentiei
11.3 Insusirile atentiei si educarea lor
6ipuri de itemi 0-----------##2.
9cti%itati si procese psi+ice re"latorii
,,#Moti%atia-------------#27
11.1 Definirea si caracterizarea motivatie
11.2 #unctiile motivatiei
11.3 (istemul motivational 2niveluri structurale
11.4 #ormele motivatiei
11.5 %ptimumul motivational
,/#9fecti%itatea------------4,
12.1 Definirea si caracterizarea afectivitatii
12.2 Particularitatile afectivitatii
12.3 lasificarea proceselor afective
12.4 &olul proceselor afective
,0#9cti%itatea %oluntara--------#42
13.1 Definirea si caracterizarea activitatii
13.2 (tructura activitatii
13.3 #ormele activitatii
2
13.4 Definirea si caracterizarea vointei
13.5 3tapele actului voluntar
13.' alitatile vointei
,2#$eprinderile11----------#43
14.1 Definirea si caracterizarea deprinderilor
14.2 lasificarea deprinderilor
14.3 #ormarea si interactiunea deprinderilor
6ipuri de item 2-----------#.5
Structura si de!%oltarea personalitatii
,4#Personalitatea-----------./
15.1 Personalitatea ca sistem
15.2 Modele de personalitate
,.#Indi%id#Persoana#Personalitate1---##.4
1'.1 Individ.Persoana.Personaltate
1'.2 onstiinta ca nucleu al personalitatii
1'.3 Diferente in manifestarea personalitatii*
,3#6emperamentul----------.3
1+.1 !atura dinamico4energetica a personalitatii
1+.2 *ipologii temperamentale
,7#9ptitudinile------------.8
1-.1 !atura instrumental4operationala a personalitatii
1-.2 lasificarea aptitudinilor
1-.3 Inteligenta ca aptitudine generala
,8#Caracterul------------##30
1..1 !atura relational4valorica a personalitatii
1..2 (tructura caracterului
1..3 &olul caracterului in structura personalitatii
/5#Creati%itatea------------#3.
21.1 onceptul de creativitate
21.2 5iveluri si stadii ale creativitatii
/,#Etape in de!%oltarea personalitatii11--##37
21.1 Principiul dezvoltarii in psihologie
21.2 0arstele mici63411 ,11ani7
21.3 Preadolescenta611,11414,15ani7
21.4 8dolescenta614,1541-,1.ani7
21.5 *ineretea61-,1.431ani7
21.' Maturitatea631455,'1ani7
21.+ 9atranetea655,'1ani:..7
6ipuri de itemi 4------------70
Conduita psi+osociala
//#Ima"inea de sine si perceptia ei sociala-7.
22.1 Imaginea de sine
22.2 (tatusul si rolul4indicatori ai comportamentului social
/0#)elatiile interpersonale-------##78
23.1 (pecificul relatiilor interpersonale
23.2 *ipuri de relatii interpersonale
23.3 !ocul si rolul relatiilor interpersonale in structura
personalitatii
23.4 )rupul si psihologia de grup*
/2#Comportamente pro si antisocial---#8/
24.1 omportamente pro si antisociale
24.2 5ormalitate si anormalitate sociala
/4#9titudinile socale si formarea lor1---84
25.1 8titudinile sociale
25.2 #ormarea si modificarea atitudinilor sociale
3
25.3 &elatia valori ;atitudini;comportament
Introducere in psi+olo"ie
,#Psi+icul si caracteristicile acestuia#Iposta!ele psi+icului si relatiile dintre ele#Ba!e
metodice
1.1 Definirea psihologiei
1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca stiinta
1.3 Psihicul si caracteristicile sale
1.4 Ipostazele psihicului si relatiile dintre ele*
1.5 Metodele psihologiei*
,#Psi+icul si caracteristicile sale#Iposta!ele psi+icului si relatiile dintre
ele#Ba!e metodice#
,#, $efinirea psi+olo"iei
Desi preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi termenul de psihologie are o
istorie relativ recenta ;el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german;Philipp
(ch<arzerd;cunoscut su" numele de Melanchton.*ermenul devine uzual uncepand cu
secolul =0III4lea;odata cu scrierile psihologului ristian >olff.
*ermenul de psihologie provine din cuvintele grecesti ;;ps?che @ care inseamna
suflet si ;;logosAA care inseamna stiinta.
Psi+olo"ia este stiinta a vietii mentale;a fenomenelor si a conditiilor sale.6>.
Bames7
1. Etapa prestiintifica de"uteaza in momentul in care omul devine
constient de sine si incepe sa4si puna intre"ari legate de natura
incon/uratoare si despre sine ;raspunsurile fiind de natura naiv4mistica.%
astfel de conceptie este animismul care admite e$istenta mai multor
suflete 2sufletul viata6care paraseste corpul in timpul somnului si care
dupa moartea omului cauta alt corp7;sufletul um"ra 6insoteste corpul in
stare de veghe7
2. Etapa filosofica de"uteaza o data cu formarea primelor sisteme
filosofice in antichitatea tarzie6sec.0I40 i.e.n.7si se incheie cu
desprinderea psihologiei;de filosofie61-+.7.Crmand e$. filosofiei si
psihologia devine materialista sau idealista.
3. Etapa stiintifica de"uteaza in 1-+. cand >ilhelm >undt;la
!eipzig;infinteaza primul aparator de psihologie e$perimintala.
,#/ Principalele momente in e%olutia psi+olo"iei ca stiinta
E%olutia psi+olo"iei stiintifice cuprinde 2
,# Psi+olo"ia clasica
a: asociationismul sustine primatul partii asupra intre"ului,astfel
viata psihica este o simpla de senzatii;iar pe "aza legilor asociatiei se
formeaza perceptiile;reprezentarile si gandirile
: "estaltismul pro%ine din cu%antul "erman "estalt si sustine
primatul intre"ului asupra partii#8stfel psihicul nu este aglomerat de
procese in sine;ci un ansam"lu organizat la niveluri diferite de
comple$itate
c: introspectionismul considera ca oictul psi+olo"iei este constiinta
inteleasa ca o lume interna;inchisa ;aceasta putand fi investigata numai
cu a/utorul metodei introspectiei
d: e+a%iorismul provine din cuvantul englez "ehavior si apare ca
reactie la curentul introspectionist.#ondatorul curentului ; ;o+n <atson
4
considera constiinta o fictiune sustinand ca singura realitate psihologica
autentica este comportamentul.
e: psi+anali!a apare ca reactie la psihologia introspectionista. Oiectul
de studiu al psihanalizei este inconstientul . 0arianta revizuita este
numita neopsi+anali!a .
f: psi+olo"ia actiunii si a conduitei reprezinta doua variante ale
principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de
actiunile e$terne ale omului cu realitatea concreta . Oiectul psi+olo"iei
este e$tins de la studiul functiilor si proceselor psihice izolate la actiunile
comple$e orientate spre scop .
/# Psi+olo"ia contemporana este determinata de revolutia produsa ; in plan
metodologic ; de teoria generala a sistemelor in 1.4+41.4- . &ealitatea este
a"ordata dintr4un punct de vedere inte"rati%-sistematic si informational #
Psi+olo"ia contemporan= este DtiinEa despre realitatea
psihocomportamentalF; ca unitate contradictorie Di dinamicF a laturii;
su"iective; interne 6percepEii; reprezentari; gGndire; etc.7 Di a laturii e$terne
6reacEii; acEiuni; activitFEii7.
,#0 Psi+icul >i caracteristicile sale

Hn definirea psihicului; psihologia contemporanF utilizeaza raportarea la2
- lumea e$ternF I Psihicul poate fi definit ca reflectare su"iectivF; de naturF idealF a
o"iectelor Di fenomenelor e$terne; a relaEiilor dintre acestea Di semnificaEiile lor
pentru noi. 3l reprezintF o modalitate particularF de realizare Di manifestare a
informaEiei la nivelul organismelor animale care posedF sistem nervos.
- su"stratul material I Psihicul este o funcEie a sistemului nervos; a creierului Di va
depinde nemi/locit de gradul de dezvoltare Di organizare a acestuia.
- factorul timp pune Jn evidenEa natura d?namic4evolutivF a psihicului. (e pot delimita
trei etape esenEiale2
1. etapa ascendent= 6de la naDtere pGnF la vGrsta de 214 25 de ani7K
2. etapa optimului func?ional 6 254 '5 de ani7K
3. etapa re"resi%= 6 dupF '5 de ani7.
- stFrile de necessitate Di sarcinile de adaptare la mediu ne aratF rolul instrumental;
regltor al psihicului Di "aza o"iectivF a apariEiei lui Jn procesul evoluEiei "iologice.
Psihicul este o modalitate prin care omul e$istF ca fiinEF; Jn acelaDi timp; "iologicF Di
socialF; deci fin44"iosocialF; iar ca fiinEF "io4 psiho4 socialF; omul este o personalitate. 3l
Ji asigurF omului adaptarea la condiEiile mediului; prin conduite care depend atGt de
schim"Frile din mediu; cGt Di de condiEiile interne specifice individului respectiv.
Prin psihicul sFu; omul cunoaDte; acEioneazF Di conduce dupF valori normale Di morale.
3l se manifestF prin procese psihice 6gGndire; memorie; imaginaDie etc.7; prin stFri psihice
6conDtiente sau inconDtiente; "unF sau proastF dispoziEie etc.7 Di prin JnsuDiri psihice 6stFri
temperamentale; trFsFturi de caracter; nivel de creativitate etc.7. !a omul concret; psihicul
este chiar personalitatea sa; care se formeazF; se dezvoltF Di se manifestF Jn societate prin
intermediul relaEiilor interpersonale.
omportamentul este definit; de Dcoala "ehavioristF; ca mulEimea reacEiilor de rFspuns
ale organismului animal Di uman la stimuli e$teriori. Mecanismul reacEiilor
comportamentale este refle$; implicGnd interacEiunea dintre centri nervoDi senzitivi
6recepEioneazF Di prelucreazF acEiunea stimulilor e$terni7 Di cei motori 6emit semnalele de
comandF Di declanDarea reacEiei7.
1. DupF gradul de comple$itate; e$istF comportamente2
a. simple care include o singurF secvenEFK
". comple$e; multifazice; care include o serie de reacEii; operaEii Di acEiuni articulate
Jntr4o schemF logicF unitarF.
5
2. DupF nivelul de reprezentare 6integrare7 refle$F; e$istF comportamente cu mechanism
de tip refle$2
a. necondiEionatK
". condiEionat.
3. DupF prezenEa sau a"senEa intenEiei Di a controlului voluntar; e$istF comportamente2
a. neintenEionate4 involuntare; care se declanDeazF Di desfFDoarF automatK
". intenEionate4 voluntare; care se declanDeazF pe "aza unei deli"erFri.
4. DupF stFrile de necessitate cFrora li se su"ordoneazF; e$istF comportamente2
a. de igenF corporalFK
". de descFrcare4 eliminareK
c. erotico4 se$ulareK
d. de orientare4 investigareK
e. de cunoaDtereK
f. instrumental4 rezolutive.
omporatamentul are Di o mediere psihicF internF2 imaginea senzorialF a stimulului;
o componentF emoEional4 afectivF; o stare de necessitate; o pregFtire Di o planificare4
instrumentalF; un anumit regla/ involuntar sau voluntar.
*ermenul de personalitate provine din lim"a latinF; LpersonaM JnsemnGnd masca
actorului; rolul acestuia; persona/ul unei drame. Personalitatea este definitF pe "aza unor
caracteristici care ne deose"esc de celelalte personae Di care persistF Jn timp. *rei trFsFturi
contri"uie la definire ei2
1. particularizarea; respective fiecare om este unic; are trFsFturi; aptitudini;
sentimente; in mod anume de a fi; de a gGndi; de a acEiona; de a simEiK
2. dura"ilitatea; care se referF la constanEa trFsFturilor care ne particularizeazFK
3. coerenEa; respective faptul cF ele constitui un s?stem funcEional.
Personalitatea nu este ceva cu care ne naDtem; cFci; la naDtere; copiii mici seamFnF
foarte mult Jntre ei. Pe mFsurF ce cresc; ei se diferenEiazF prin dezvoltarea unor trFsFturi
personale ca urmare a interacEiunii dintre ereditate Di mediul Jn care se dezvoltF.
Dezvoltarea psihicului poate fi consideratF Di Jn ordine filogeneticF; cea mai
cunoscutF delimitare a etapelor evoluEiei de ansam"lu a psihicului fiind datoratF lui 8.5.
!eontiev; care distinge 4 faze2
1. (tadiul psihicului senzorial elementar; caracterizat prin aceea cF animalul reacEioneazF
in raport cu o proprietate din mediul am"iant; predominGnd reacEiile JnnascuteK
2. (tadiul psihicului percepriv; la nivelul cFruia se poate vor"i de sesizarea
caracteristicilor o"iectelor in integritatea lor Di nu doar a unor aspecte senzoriale izolateK
3. (tadiul intelectului; al gGndirii senzorio4motorii; care se poate pune Jn evidenEa la
maimuEele antropoide; caracterizat prin numFrul relativ redus de JncercFri pentru
rezolvarea unei pro"leme; urmate de apariEia soluEiei pe neaDteptate; dintr4o datFK
4. (tadiul psihicului conDtient; ultima treaptF a evoluEiei; specificF omului.
,#2 Iposta!ele psi+icului >i rela?iile dintre ele
%rganismul uman poate fi considerat un sistem Jn cadrul cDruia rolul central Jl deEine
sistemul nervos central. (istemele vii au capacitatea de autoprogramare prin intermediul
activitFEiilor desfFDurate; achiziEionGnd informaEii; operaEii Di funcEiuni specifice prin
intermediul JnvFEFrii.
(e o"servF cF Jntre psihic Di comportamental e$istF o strGnsF interdependenEF; ele fiind
reciproc converti"ile. 8stfel; comportamentele sunt interiorizate Di transformate Jn acte
su"iective; iar actele su"iective sunt e$teriorizate prin intermediul conduitei.
Psihologul Paul Popescu45eveanu considera cF sistemul psihic uman 6(PC7 este un
ansam"lu de funcEii Di procese psihice aflate Jn interacEiune; organizate ierarhic Di care
contri"uie la apariEia fenomenului de conDtiinEF.
'
(PC mi/loceDte interacDiunile dintre individ Di lume; Di cu propriul organism; cFci fiecare
dintre noi ne simEim corpul; Jl e$plorFm pentru a4l cunoaDte; JnDelegem cine suntem Di cine
putem deveni; interacEionam cu ceilalEi; rFspundem Jntr4un anumit mod situaEiilor concrete
de viaEF. Hntre cunoaDterea propriului eu Di cunoaDterea lumii tre"uie sF e$iste un echili"ru;
cFci; Jn caz contrar; ne4am pra"uDi Jn propria fiinEF sau lumea ni s4ar pFrea iluzorie. Pe
parcursul vieEii; omul este asaltat de o multitudine de informaEii Di de aceea; mecanismele
antiredundante; raEiunea Di voinEa il a/utF sF se adapteze realitaEii.
#enomenul de conDtiinEa rezultF din interacEiunea proceselor cognitive senzoriale; a
proceselor cognitive Di a proceselor reglatorii. >undt considera cF aceasta este o sintezF
creatoare; o integrare de procese psihice care prin ele Jnsele nu sunt conDtiente; dar
contri"uie la conDtiinEa. Memoria ; care stocheazF informaEiile; nu este Di nu poate fi in
ansam"lul ei conDtientF; deoarece numai unele cunoDtinEe ala memoriei potenEiale sunt
reactualizate 6conDtientizate7 Jn funcDie de cerinEele activitFEii. N. 9ergson considerF cF
memoria stF la "aza conDtiinEei.
DupF cum aratF Di etimologia termenului de conDtiinEF 6latinF cum OcuM Di scentia
ODtiinEFM7; actul conDtient este mi/locit de informaEiile de care individul dispune cu a/utorul
JnEelegerii. )Gndirea are un rol esenEial Jn producerea conDtiinEei; dar aceasta nu se reduce
la gGndire; deoarece la fel de important este Di lim"a/ul. *otodatF; conDtiinEa nu este
posi"ilF fFrF starea de veghe Di de atenEie; ea fiind susEinutF de motive; de trFiri afective; de
voinEa; de imaginaEie. onDtiinEa ar putea fi interpretatF ca un act de JnEelegere Di de
conceptualizare 6&u"instein7; o coordonare de smnificaEii 6Piaget7 sau Jncheierea unui
proces de cunoaDtere.
onDtiinEa are o organizare de tip logic Di raEional; ea Jndeplinind un rol conducFtor;
concretizat prin funcEiile de cunoaDtere; de orientare spre scop; de autoregla/ voluntar;
creatoare Di anticipativF.
Psihologul 8ndrei osmovici considera cF e$istF douF feluri de conDtiinEF2 una
implicitF; primitivF 6caracteristicF animalelor superioare Di care este doar o conDtiinEF de
ceva7 Di alta refle$ivF; conDtiinEa de sine 6specificF numai omului Di care constF Jn
conDtiinEa clarF a unui eu responsa"il de actele sale7.
Hn cadrul (PC se delimiteazF Di su"conDtientul sau preconDtientul care cuprinde memoria
potenEialF Di ansam"lul automatismelor 6deprinderilor7 Di operaEiilor de care individul uman
dispune 6care nu sunt conDtiente; dar care pot fi uDor trecute in sfera conDtiinEei7. Hn cazul
memoriei potenEiale este vor"a despre cunoDtinEe acumulate ca urmare a procesului de
memorare; cunoDtinEe care constituie sursa activitaEii conDtiente. 8ctele automatizate sunt
deprinderi 6scrierea; desenatul; mersul; mGncatul etc.7 care se desfFDoarF fFrF control
conDtient detaliat; in momentul respectiv; dar Jnainte de a fi automatizate s4au desfaDurat
su" controlul conDtient. Deprinderile rFmGn integrate modelului conDtient al activitFEii Di de
fiecare datF cGnd pe traiectorea o"i/nuitF a desfFDurFrii acEiunii apar o"stacole neprevFzute;
intervine imediat analiza conDtientF. PreconDtientul acEioneazF ca un fel de OfiltruM care
permite trecerea Jn sfera conDtinEei a informaEiilor; tendinEelor; operaEiilor Di a deprinderilor
necesare Di accepta"ile pentru aceasta.
!a polul opus conDtiinEei se aflF inconDtientul sau psihicul "azal; orientat propriei fiinEe
pe care o e$primF Jn tot ceea ce are ea caracteristic2 tendinEe instinctuale; pulsiuni se$uale;
tr"uinEe; stFri afective; vise; gGnduri Di dorinEe ascunse etc. Psihologii considerF cF toate
procesele psihice au o parte care se desfFDoarF Jn sfera inconDtientului.
!a sfGrDitul secolului al =I=4 lea (igmund #reud61-5'4 1.3.7 a descoperit metoda de
investigare a proceselor inconDtiente pe care a numit4 oMpsihanalizFM; descoperirea lui fiind
comparatF cu cele ale lui olum"; opernic etc. 3l considerF cF viaEa noastrF psihicF rezidF
Jn miDcarea conDtient4 inconDtient Di tot ceea ce era atri"uit JntGmplFrii6lapsusul; uitarea de
nume etc.7; are o puternicF motivaEie inconDtientF. 3le sunt; de fapt; compromisuri prin care
inconDtientul se manifestF Jn planul conDtiinEei.
#reud a demonstrat cF visele din timpul somnului reprezintF manifestFri caracteristice Di
autonome; specifice inconDtientului.
+
ercetFrile privind pro"lematica inconDtientului au fost continuate de cFtre elevul lui
#reud; 8lfred 8dler; care admite noEiunea de inconDtient dinamic; dar minimalizeazF rolul
se$ualitFEii Di comple$ul lui %edip Jn geneza personalitFEii.
*re"uie su"liniat faptul cF Jntre conDtient Di inconDtient nu e$istF o rupturF; ci o strGnsF
interacEiune; chiar dacF nu toate informaEiile din inconDtient trec Jn sfera conDtiinEei. &.
Mucchielli considerF inconDtientul o structurF a personalitFEii ce influenEeazF conDtiinEa;
astfel JncGt nu putem separa inconDtientul de conDtient; ele aflGndu4 se Jntr4 o permanentF
interacEiune. DacF #reud considerF cF inconDtientul conEine doar impulsurile negative; Paul
&icoeur su"liniazF rolul pozitiv al inconDtientului Jn domeniul creaEiei.
hiar dacF nici astFzi nu sunt pe deplin cunoscute structura Di mecanismele
inconDtientului; este sigur cF Jntre conDtient Di inconDtient e$istF o interacEiune aflatF Jn
evoluEie permanentF.
5or"ert (illam? defineDte metoda drept mod de a acEiona; deoarece cunoaDtera
psihologicF nu poate progresa Jn a"senEa utilizFrii unor metode de cercetare adecvate.
Metodele au un caracter instrumental; de intervenEie; de informare Di de acEiune. *re"uie
su"liniat faptul cF fiecare DcoalF sau orientare psihologicF JDi are propria sa metodologie. Hn
continure vor fi prezentate; foarte sintetic; principalele metode ce pot fi utilizate Jn
ivestigarea fenomenelor Di proceselor psihice.
Metoda oser%a?iei urmFreDte latura sta"ilF a personalitFEii 6caracteristici precum2
JnFlEimea; lungimea mem"relor; forma Di mFrimea capului etc.7 Di latura dinamicF a
personalitFEii6 reacEiile comportamentale actuale ale individului Jn situaEii concrete7.
ondiEii de realizare a activitFEii o"servative sunt2
4 sF se desfFDoare Jn conformitate cu un scop Di pe "aza unui plan dinainte
sta"ilitK
4 sF fi aleasF situaEia Jn care individul JDi dezvFluie cel mai "ine
caracteristica studiatFK
4 sF ai"F caracter focalizat6 sF nu fie avute Jn vedere alte aspecte care nu
constituie o"iectul o"servaEiei7K
4 sF fie sistematicF; structuratF pe "aza unor criterii logiceK
4 sF reEinF Di sF Jnregistreze fidel Diu complet datele o"Einute.
lasificarea diferitelor modalitFEii de< realizare a o"servaEiei se potate realiza potrivit
urmFtoarelor criterii2
1. DupF modul de desfFDurare; o"servaEia poate fi2
a7 directF4 o"servatorul este prezent Jn spaEiu de acEiune al
su"iectului; acesta conDtientizeazF prezenEa o"servatoruluiK
"7 indirectF4 o"servatorul nu se aflF Jn spaEiul de acEiune al
su"iectuluiK
c7 cu o"servato uitat4 o"servatorul se aflF Jn perimetrul de acEiune al
su"iectului; dar el este familiar su"iectului JncGt este ignorat.
2. DupF gradul de implicare a o"servatorului Jn desfFDurarea evenimentelor; e$istF2
a7 o"servaEie pasivF4 o"servatorul nu intervine Jn desfFDurarea
evenimentelorK
"7 o"servaEie activF.
3. DupF Jncadrarea Jn timp; e$istF2
a7 o"servaEie continuF4 perioadF mare de timpK
"7 o"servaEie secvenEialF.
4. DupF o"iectivul urmFrit; e$istF2
a7 o"servaEie glo"alF4 ta"loul comportamental generalK
"7 o"servaEie parEialF4 selectivF.
Gnd este orientatF spre noi JnDine; o"servaEia devine autoo"servaEie.
Metoda e$perimentului urmFreDte provocarea deli"eratF a fenomenelor. 3ste introdusF
Jn 1-+. de >. >undt Di ea opereazF cu varia"ilele2
1. independente 4 I 4 6se aflF su" controlul direct al cercetFtorului fiind utilizate pentru
Oprovocarea fenomenuluiM7K
-
2. dependente I & I 6reacEiile Di raspunsurile date de su"iect la acEiunea varia"ilei
independente7K
3. su"iect I ( I 6pot fii identificate Di controlate o"iectiv Di riguros de cercetFtor2 vGrsta;
se$; nivel de instruire etc.7K
4. intermediare I 3 I 6Ein de organizarea internF a individului Di se interpun intre acEiunea
varia"ilei independente Di dependente; neputGnd fii identificate si controlate de cFtre
cercetFtor7.
Metoda convor"irii I este o discuEie cu su"iectul condusF de cercetFtor.
8vanta/e faEF de o"servaEie2 favorizeazF capacitatea su"iectului de introspecEie; de
autoanalizF Di diminueazF sau JnlFturF tendinEa su"iectului de a contraface rFspunsurile.
3$istF diferite tehnici de convor"ire 6de e$emplu; se pun Jntre"Fri Di se lasF persoana
chestionatF sF rFspundF fFrF a se intervenii7; dar Jntotdeauna conversaEia are loc Jntr4un
climat adecvat; in care su"iectul sF se poatF e$prim li"er.
Metoda anchetei; care cunoaDte douF forme2
a. 8ncheta pe "azF de chestionare I conEine Jntre"Fri factuale sau de identificare; de
cunoDtinEe; de atitudini Di de opinii; de motivaEie. hestionarele pot fi cu2
rFspunsuri dihotomice; Jnchise 6D8 I 5C7; rFspunsuri li"ere Di rFspunsuri la
alegere Jn evantai 65 I + rFspunsuri la o Jntre"are7.
". 8ncheta pe "azF de interviu I presupune relaEia de comunicare psiholog4su"iect.
8cesta; dupF o"iectivul urmFrit poate fi2 interviu clinic 6centrat pe persoanF7 Di
focalizat 6centrat pe o temF4pro"lemF7.
Metoda "iograficF urmFreDte do"Gndirea de date Di informaEii despre trecutul
persoanei; pentru a reconstitui istoria ei. 3venimentele urmFrite sunt evenimente OcauzF;
efect; mi/loc Di scopM; iar informaEiile pot fi o"Einute direct 6discuEii cu persoana7 Di indirect
6discuEii cu alte persoane7.
Metoda analizei produselor activitFEii; care utilizeazF criteriile2 numFrul sau
cantitatea totalF de produse; distri"uEia Di fregvenEa Jn unitatea de timp consideratFK
originalitatea Di comple$itatea; noutatea; valoarea Di utilitatea etc.; ea permiEGnd dezvFluirea
structurii interne a aptitudinilor Di formularea de idei Di legitFEi cu caracter DtiinEific general
pentru psihicul uman.
*estul Psihologic este o pro"F etalonatF Di standardizatF printr4o aplicare
e$perimentalF anterioarF; pe un eDantion reprezentativ; care se aplicF Jn aceleaDi comdiEii la
toEi su"iecEii luaEi Jn studiu; iar rezultatele se interpreteazF Jn funcEie de aceleaDi "areme. 3l
tre"uie sF respecte cerinEe; precum2 fidelitatea 6sF mFsoare ceea ce JDi propune7 Di
validitatea 6concordanEa dintre rezultatele o"Einute de un su"iect la un test Di rezultatele pe
care le are sau le va avea Jn activitatea apecificF7.
riteriile de clasificare; Jn cazul testelor psihologice; sunt numeroase; printre acestea2
1. DupF modul de concretizare a rFspunsurilor; e$istF2 teste de performanEF Di teste
de personalitate.
2. DupF modul de aplicare; e$istF2 teste individuale Di teste colective.
3. DupF durata de parcurgere a testului; e$istF2 teste cu timp impus Di teste Jn timp
li"er 6la alegere7.
Metoda modelFrii Di simulFrii computerizate este utilizatF din deceniul + al sec. al
==4lea Di presupune conceperea de programe ca modele ala unor funcEii psihice Di punerea
lor pe calculator. 8stfel; devina posi"ilF evidenEierea diferitelor caracteristici Di relaEii Jn
interiorul sistemului psihic.
P)I*CIPIILE I*VES6IG9@IEI PSIHOLOGICE
!a fel cu toate celelalte DtiinEe Di psihologia; potrivit o"iectului sFu de studiu;
JncearcF ela"orarea unor metode de cercetare specifice. onceperea acestora se
su"ordoneazF JnsF anumitor principii care guverneazF Jntregul demers de tip psihologic.
1. Principiul determinismului; care are la "azF postulatul cF
toate procesele Di fenomenele au o determinare o"iectivF;
.
necesarF; supunGndu4se astfel unor legi o"iective care pot
fi puse in evidenEF. 8cceptarea acestui principiu nu
JnseamnF negerea li"ertFEii; a li"ertFEii de opEiune; ci se
referF la faptul cF Jntotdeauna e$istF cauze specifice care
determinF o anumita reacEie. DiferenEa psihologiei in
raport cu alte discipline se leagF Jn primul rGnd de natura
cauzalitaEii de tip psihic; Jntotdeauna cauzele psihice fiind
multiple Di comple$e; chiar dacF la nivel conDtient sunt
evidente Jn numar mic. De asemenea; cauzalitatea psihicF
se caracterizeazF prin finalitate; adicF ceea ce se JntGmplF;
se JntGmplF; cel mai adesea; pentru realizarea unei nevoi;
scop; ideal; dorinEe etc. 8firmarea e$istenEei cauzalitFEii
psihice nu respinge JnsF posi"ilitatea JntGmplFrii; legile
psihologiei avGnd un caracter statistic 6pro"a"ilistic7.
hiar dacF e$istF filosofi care neagF e$istenta unor legi Jn
psihologie 6B. P. (artre7; Jn general se admite e$istenEa
unor regularitFEi Jn viaEa psihicF; astfel JncGt s4au oferit
diferite clasificFri ale acestor legi; una dintre cele mai
cunoscute fiind cea a lui M. Pradines; potrivit cFruia
e$istF2 legi funcEionare; legi de compoziEie 6organizare;
structurF7 Di legi de de?voltare.
2. Principiul dezvoltFrii; care su"lineazF diferena Jntre lumea
anorganicF Di cea organicF; a vieEii; aceasta din urmF
presupunGnd o transformare permanentF; o succesiune de
procese prin care se realizeazF schim"uri materiale;
informaEionale Di energetice Jntre organism Di mediu.
#uncEionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu
atGt mai mult Jn viaEa psihicF; mai pregnantF Jn primii ani
de viaEF; dupF care apare Jncetinirea; iar la final regresul.
8desea; cunoaDterea structurilor proprii psihicului nu este
posi"ilF decGt Jn mFsura Jn care se cunoaDte geneza lor.
Potrivit lui B. Piaget; evoluEia psihicF este ghidatF de douF
procese fundamentale2 procesul de asimilare 6condiEiile
mediului sunt asimilate structurilor posedate7 Di procesul
de acomodare 6modificarea structurilor posedate potrivit
situaEiilor noi7. #uncEionarea acestor principii se realizeazF
corelat.
3. Principiul organizFrii sistematice; care su"lineazF
caracterul deose"it de comple$ al psihicului uman. *ipul
de sistem pe care Jl reprezintF psihicul este unul deschis;
Jn cadrul sFu schim"urile informaEionale fiind decisive.
*otodatF este un sistem dinamic; modificFrile intervenite
determinGnd reorganizarea Jntregului. Mai mult; sistemul
psihic este un sistem autoregla"il; Jn sensul unei evoluEii
spre o comple$itate tot mai accentuatF. #uncEionarea
acestui principiu aratF; de fapt; dependenEa orcFrei reacEii
de ansam"lu personalitFEii; ignorarea acestui lucru;
respectiv e$cesul de analizF conducGnd la apariEia unor
erori. 5u e$istF Jntr4un fel reacEii izolate 6acestea Ein mai
curGnd de patologia psihicului7; psihicul reacEionGnd
Jntotdeauna unitar.
11
Procese psi+ice co"niti%e sen!oriale

2. Procese psi+ice co"niti%e sen!oriale
0# Sen!a?ia1
3.1 Definirea Di caracterizarea senzaEiilor
3.2 alitFEile senzaEiilor
3.3 Principalele modalitFEi senzoriale
3.4 !egile sensi"ilitFEii
2# Percep?ia1
4.1 Definirea Di caracterizarea percepEiei
4.2 !egile generale ale percepEiei
4.3 #ormele comple$e ale percepEiei
4.4 %"servaEia Di spiritul de o"servaEie
4.5 PercepEii denaturate
4# )epre!entarea1
5.1 Definirea Di caracterizarea reprezentFrii
5.2 lasificarea reprezentFrilor
5.3 ProprietFEile reprezentFrilor
5.4 &olul in reprezentFrilor cunoaDtere Di activitate
*ipuri de itemi 1
/# P)OCESE PSIHICE COG*I6IVE SE*AO)I9LE
Psihologia ne oferF cunoDtinEe fundamentale despre sistemul psihic uman care
se manifestF Di prin intermediul proceselor psihice. #iecare proces psihic constituie
un su"sistem activitate informaEionalF specializatF; dotat cu mecanisme de
autoregla/. 8cest fapt nu tre"uie sF ne ducF la concluzia cF procesele psihice e$istF
Di acEioneazF izolat; separat unul de celFlalt; adicF JntGi intrF pe scenF senzaEiile;
apoi percepEiile; gGndirea D.a.m.d.; urmGnd ordinea in care ele sunt e$puse in
manual. *ratarea sepatatF a proceselor psihice este condiEionatF doar de motive
didactice; pentru a uDura JnEelegerea acestora; JnsF; Jn reaDitate; ele se aflF Jn
interacEiune; funcEionGnd simultan; contri"uind la apariEia fenomenului de
conDtiinEF.
aracterizarea generalF a proceselor psihice ar tre"ui sF includF2 conEinutul
informaEional; funcEiile Di structurile operaEionale specifice prin intermediul cFrora
procesul se realizeazF Di modalitaEile su"iective Di comportamentale caracteristice;
aDa cum este imaginea primarF pentru percepEia sau imaginea mentalF pentru
reprezentare etc.
Prin psihicul sFu omul reuDeDte; de fapt; sF se dovedeascF o fiinEF superioarF
celorlalte fiinEe. Psihicul uman se manifestF prin procese Di fenomene psihice
6reprezentare; gGndire; memorie; imaginaEie; motivaEie etc.7; prin stFri psihice
6conDtientF sau inconDtientF; "unFsau proastF dispoziEie etc.7 Di prin JnsuDiri psihice
6stFri temperamentale; trFsFturi de caracter; nivel de creativitate etc.7.
11
Procesele psihice pot fi grupate Jn trei mari categorii2 procese cognitive
senzoriale 6senzaEia; percepEia Di reprezentarea7; procese cognitive superioare
6gGndirea; memoria Di imaginaEia7 Di procese Di activitFEi reglatorii 6motivaEia;
voinEa; afectivitatea7. #enomene psihice 6lim"a/ul Di atenEia7; spre deose"ire de
procesele ; nu furnuzeazF informaEii specifice; ci le faciliteazF sau le comunicF.
5evoia de adaptare a organismului uman; la solicitFrile e$terne Di interne; a
dus la apariEia unor fenomene de captare Di prelucrare a informaEiilor care s4 au
perfecEionat Jn decursul filogenezei. Hn aceastF categorie se inscriu Di senzaEiile;
percepEiile Di reprezentFrile; adicF procesele cognitive senzoriale.
Hn diferitele lucrFri de specialitate; se recunoaDte cF termenul de ;;senzaEieM;
apparent simplu; este am"iguu; datoritF multitudinilor de dispute Jn care a fost
implicat. 8stFzi; mai utulizatF este diferenEa operaEionalF a senzaEiilor care
defineDte termenul drept evenimente psihice elementare rezultGnd din tratarea
informaEiilor Jn sistemul nervos central Jn urma stimulFrii unui organ de simE
69onnet7. (enzaEiile reprezintF imagini primare pentru cF reprezintF rezultatul
imediat al actiunii stimulilor asupra organeDlor de simE. Imaginea primarF dispune
de proprietFEi precum2 intensitatea senzaEiei; mo"ilitatea sau calitatea6vor"im de
senzaEii vizuale; auditive; chinestezice; olfactive etc.7; durata Di tonalitatea afectivF.
(enzaEiile au fost considerate ;;poartaM sau ;;izvorulM cunoaDterii;
su"liniindu4 se rolul lor pentru e$istenEF Di pentru activitatea umanF; deoarece ele
asigurF adaptarea organismului la variaEiile mediului Jncon/urFtor; orienteazF Di
controleazF "enefic conduitele actuale ale individului; sunt componente ale
cGmpului de conDtiinEF etc. 3$istF o mare diversitate de senzaEii clasificate dupF
diferite criterii; JnsF cel mai utilizat criteriu este organul de simE 6senzaEii vizuale;
auditive; gustative; olfactive Di cutanate7. 8ceastF clasificare lasF; Jn afara
clasificFrii o gamF variatF de senzaEii 6organice; chinestezice etc.7. Hn realizarea
srnsi"ilitFEii sunt implicate simultan o seri de legi 6legea intensitFEii; lege adaptFrii;
legea contrastului sensorial; legea semnificaEiei Di legea interacEiunii
analizatorilor7; psihologii >e"er Di #echner avGnd o contri"uEie importantF Jn
sta"ilirea relaEiei dintre intensitatea stimulului Di intensitatea senzaEiei.
hiar dacF e$istenEa senzaEiilor a fost contestatF; ele sunt fenomene reale ale
vieEii psihice care sunt integrate Jn procesele psihice mai comple$e; printer care se
numFrF Di percepEia; deoarece senzaEiile reflectF doar JnsuDiri separate ale
o"iectelor Di ale fenomenelor.
PercepEia constituie o formF superioarF a cunoaDterii senzoriale. DacF
senzaEia reproduce Jn su"iectivitatea individului JnsuDirile simple ale o"iectelor;
percepEia asigurF conDtiinEa unitaEii Di integralitFEii o"iectului; pentru cF Jn realitate
nu e$istF JnsuDiri separate; ci o"iecte caracterizate prin anumite JnsuDiri; o"iecte
care sunt reflectate cu a/utorul percepEiei.
PercepEia integreazF Di construieDte o imagine a realitFEii din fragmente de
informaEie senzorialF; aDa cum un arheolog reconstituie un vas plecGnd de la cGteva
fragmente; deci prin intermediul percepEiei putem o"Eine mai multe informaEii
decGt prin intermediul actului sensorial. (4a spus cF senzaEia este un prim contact al
organismului cu stimulii; in timp ce percepEia este procesul prin care aceDti stimuli
sunt interpretaEi Di integraEi cu alte informaEii senzoriale; deoarece senzaEia
realizeazF tratarea senzorialF a informaEiilor; independent de semnificaEiile lor; in
timp ce percepEia este direct legatF de semnificaEia Di interpretarea informaEiilor
senzoriale. &ecent; s4a emis opinia potrivit cFreia percepEia nu este un simplu
mosaic de senzaEii elementare; ci procesul de interpretare a senzaEiilor "rute; pe
"a?a cunoDtinEelor anterioare.
(e vor"eDte despre e$istenEa mai multor forme de percepEie 6percepEia
spaEiului; a timpului; a miDcFrii etc.7 care se pot manifesta ca urmare a e$istenEei
unor mecanisme intelectuale ale percepEiei 6e$ploatarea perceptivF; anticiparea
etc.7 Di a legilor specifice percepEiei6legea integralitFEii4strucuralitFEii; legea
12
selectivitFEii; legea constanEei perceptive; legea proiectivitFEii Di legea
semnificaEiei7.
(istemul cognitive al individului uman a evoluat continuu; perfecEionGndu4Di
mecanismele care pot asigura adaptarea Jn condiEii nefavora"ile; deoarece omul
tre"uie sa perceapF nu numai ziua; ci Di noaptea; Jn Jntuneric; nu numai atunci cGnd
capacitFEile sale senzoriale sunt dezvoltate; ci Di atunci cGnd acestea sunt
insufficient dezvoltate sau chiar lipsesc 6or"ire; surzenie etc.7. Hn categoria acestor
mechanisme se Jnscrie Di reprezentarea care tre"uie sF contri"uie la realizarea
sarcinilor sau la adaptarea organismului Jn condiEiile in care informaEia nu este
prezentF.
Pentru cF sunt prezente atGt Jn starea de veghe; cGt Di Jn starea de somn;
reprezentFrilor li s4a acordat un rol central in viaEa noastrF psihicF; rol care a fost
contestat Di de >illiam Bames; deoarece viaEa psihicF nu JnseamnF numai
reprezentFrile noastre; ci ea implicF stFri mai comple$e Jn care intervin Di influenEe
ale inconDtientului. Pe aceeaDi poziEie se situa Di filosoful Bean4Paul (artre care
su"linia cF reprezentFrile nun e aduc nimic nou Jn minte; Jn timp ce dacF privim un
o"iect putem sF descoperim detalii; JnsuDiri care nu au fost o"servate anterior.
DacF sistemul senzorial Di perceptive opereazF cu imagini primare; formate
Jn prezenEa o"iectului; atunci cGnd e$istF o acEiune directF cu stimulul; sistemul
reprezentativ opereazF cu imagini secundare care se formeazF Jn a"senEa
interacEiunii directe cu o"iectul. Prin natura lor; reprezentFrile nu sunt simple copii
ale percepEiilor din trecut; ci sunt rezultatul unor prelucrFri Di sistematizFri ale
JnsuDirilor senzoriale; fapt ce permite amplificarea unor JnsuDiri sau eliminarea; sau
estomparea altora. DacF imaginea o"EinutF prin reprezentare depinde de voinEa
noastrF 6le putem evoca sau alunga cu uDurinEF sau cu mare greutate7; percepEia nu
poate fi modificatF oricGt de mult ne4am dorii acest lucru.
&eprezentFrile au fost denumite LstaEii intermediareM care permit saltul de la
sensorial la logic; deoarece Jn structura lor JntGlnim caracteristici ale
proceselor cognitive senzoriale; iar; pe de altF parte; JntGlnim caracteristici
ale proceselor cognitive superioare. 8stfel; faptul cF reprezentarea reproduce
JnsuDiri concrete ale o"iectelor Di cF imaginea are un character intuitiv; ne
aratF cF ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale; iar faptul
ca ea reproduce JnsuDirile esenEiale ale o"iectelor Di cF imaginea are un
caracter generalizat; apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare
fFrF ca prin aceasta ea sF devinF un process cognitive superior.
0# Sen!atia1
0#, $efinirea si caracteri!area sen!atiilor
ea mai simpla si prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea
e$terioara si cu sine se realizeaza prin intermediul senzatiilor. (enzatiile; la un nivel
general; apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea informatiilor in
sistemul nervos central in urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de
energie.
C# )adulescu-Motru definea sen!atiile sau simturile elemenare Pca fiind ultimile
diferentieri pe care le o"tinem in infatisarile intuitive ale constiintei; prin izolarea si
modificare conditiilor lor de producereP;deoarece constiinta receptioneaza imagini despre
o"iecte si nu trairi elementare pentru ca gusturile;culorile;imprisiile noastre despre
temperatura etc. sunt proprietatile unor o"iecte; ele neavand e$istenta de sine statatoare; iar
denumirile lor sunt rezultatul procesului de a"stractizare# (enzatiile sunt fenomene reale ale
viati psihice; dar rareori omul le reali!ea!a separat# 3le stau insa la a!a proceselor
psi+ice mai compleBe, integrandu4se acestora.
0#/ Calitatile sen!atiilor
13
ele mai importante calitati ale senzatiilor sunt2
,# Modalitatea care e$prima dependenta fiecarei senzati de actiunea unei anumite
categorii de stimuli 6luminosi; sonori; mecanici7 si de e$istenta unui aparat specializat de
realizare6vizual; gustativ; auditiv7.
/# Intensitatea care e$prima gradul de pregnanta si incarcatura energetica a
senzatiei. 3a este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific si depinde de
starea organismului si de nivelul actual al sensi"ilitatii analizatorului.
0#0 Principalele modalitati sen!oriale
Dupa natura surselor care genereaza semnalele; senzatiile se grupeaza in senzatii2
-eBterocepti%e, care isi au sursa in mediul e$ternK
-propriocepti%e, cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculareK
-interocepti%e, cu sursa in mediul internK
ele mai importante modalitati senzoriale sunt2
,#Sen!atiile %i!uale sunt produse de undele electro4magnetice. ulorile se
caracterizaeza prin2 luminozitate; tonalitatea cromatica si saturatie. (ensi"ilitatea vizuala se
manifesta su" forma sensi"ilitati luminoase si cromatice.
/#Sen!atiile auditi%e sunt produse de vi"ratii ale o"iectelor. Cnde sonare cu
frecventa reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive; in care sunt reflectate urmatoarele2
asociationismul si gestaltismul.
0#Sen!atiile cutanate iau nastere ca urmare a stimularii receptorilor din piele si
sunt mai multe feluri2
-sen!atii tactile sunt determinate de presiune o"iectelor cu care intram in contact.
Prin ele o"tinem informatii despre consistenta; duritatea; asperitatea o"iectelor.
-sen!atii termice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp si
o"iectele cu care intram in contact.
2#Sen!atiile olfacti%e sunt determinate de natura chimica a su"stantelor; stimulii lor
fiind su"stante volatile. (unt importante pentru ca regleaza apetitul si ne avertizeaza asupra
su"stantelor periculoase#
4#Sen!atiile "ustati%e sunt determinate de caracteristicile chimice ale su"stantelor
solu"ile care patrund in cavitatea "ucala. 3$ista patru gusturi fundamentale2 dulce; acru;
sarat si amar#
0#2 Le"ile sensiilitatii
&ealizarea sensi"ilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se
su"ordoneaza mai multor legi; numite legi ale sensi"ilitatii2
-le"ea proportionalitatii in%erse;potrivit careia daca sensi"ilitatea este ridicata;
atunci intensitatea fizica a stimulului; necesara pentru a determina o senzatie; este mai
mica.
-le"ea pra"urilor asolute la nivelul careia se face diferenta intre pragul a"solut
inferior6intensitatea minima7 si pragul a"solut superior 6intensitate ma$ima7.
-le"ea pra"urilor diferentiate arata ca pentru a determina o crestere a"ia
constientizata in intensitatea unei senzatii; este necesar sa adaugam o anumita PratieP la
intensitatea initiala.
-le"ea adaptarii contri"uie la modificarea sensi"ilitatii atunci cand actioneaza
frecvent un stimul de intensitate mica si un stimul ce actioneaza cu intensitate ma$ima.
-le"ea contrastului sen!orial pune in evidenta nivelul sensi"ilitatii atunci cand
actioneaza doi stimuli specifici in acelasi timp. 3$ista un contrast succesiv si un contrast
simultan.
-legea semnificatiei e$prima relatia e$istenta intr nivelul sensi"ilitatii si proprietatii
stimulilor in raport cu starile de necesitate si cu scopul activitatii desfasurate.
-le"ea sineste!iei se "azeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor;
14
evidentiind transferul de la un analizator la altul.
In realizarea unei senzatii sunt implicate toate legile sensi"ilitatii.

2# Perceptia1
2#, $efinirea si caracteri!area perceptiei
Perceptia ar putea fi interpretata ca2
-proces co"niti% sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor
despre lumea e$terna si despre noi insine#
-produs al procesului psi+ic concretizat in imginea care se formeaza su" actiunea
nemi/locita a stimulilor asupra simturilor#
-9sociationismul afirma primatul partii asupra intr"ului, iar in e$plicarea naturii
si organizarii psicului uman recurge la principalul descompunerii4recompunerii.
-Gestaltismul afirma primatul intre"ului asupra partii, intregul fiind ceva mai
mult decat suma partilor; posedand calitati proprii; ireducti"ile la parti.
In realitate; perceptia nu este posi"ila fara senzatii si nici nu este o simpla suma de
senzatii; deoarece perceptia este un nivel superior de refletare a realitati. &ealizarea
procesului perceptiv are mai multe fazaC
-orientarea spre stimul6 reactia7.
-detectia stimululuiD eBtra"erea unei cantitatii suficienta de informatie:#
-descriminarea stimulului Dmomentul descoperiri stimulului7.
-identificarea oiectului6parcurgerea a doua etape2 identificarea categoriala si
identificarea individuala7.
-interpretarea oiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea si cu
comportamentul; faza in care se sta"ilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva si
starile interne de necesitate ale su"iectului#
2#/ Le"ile "enerale ale perceptiei
Precum senzatiile si perceptiile sunt su" actiunea unor legi2
,#Le"ea inte"ralitatii-structuralitatii e$prima caracterul de sistem ierarhic organizat al
imagini perceptive.
/#Le"ea selecti%itatii ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit o"iect
selectat dintr4un camp perceptiv mai vast.
0#Le"ea constantei percepti%e e$prima rezistenta imaginii perceptive la modificarea
conte$tului in care este prezentat o"iectul.
2#Le"ea proiecti%itati sau a oiectualitati este o lege caracteristica numai perceptiei si
este raportata numai la o"iect.
4#Le"ea semnificatiei determina tot ce are importanta pentru om sa intre in campul sau
perceptiv.
2#0 Eormele compleBe
,#Perceptia spatiului# *oi percepem doar insusirile spatiale ale
oiectelorCforma;marime;pzitie relativa;etc.
/#Perceptia miscarii# 3ste posi"ila datorita separarii o"iectelor de fondul
perceptiei; constantei marimi o"iectului.
0#Perceptia timpului# 3ste infinit si nu poate fi luat ca atare. Perceptia timpului
presupune memoria care face posi"ila a$a trecut4prezent4viitor.
15
2#Perceptia interpersonala# 8re ca o"iect insusirile manifestate ale persoanei.
2# 2 Oser%atia si spiritul de oser%atie
Oser%atia se deruleaza in timp avand un scop precis si fiind diri/ata din interior
prin comenzi ver"ale. !im"a/ul diri/eaza desfasurarea fizica a o"servatiei. %"servatia
constitue o metoda de investigare a proceselor si a fenomenelor psihica.
2#4 Perceptii denaturate
Desi perceptiile se produc in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra organelor
de simt deci reflecta in mod adecvat realitatea in anumite conditii apar denaturari. Dar se
pot face si erori iar toate aceste posi"ilitati de esec in realizarea procesului perceptiv
dovedesc inca o data caracterul procesual; comple$itatea si importanta sa in ansam"lul
vietii psihice umane. 8ceste erori sunt numite OnormaleM.
Spiritul de oser%atie este aptitudinea de a sesi!a rapid ceea ce este rele%ant ,
desi nu apare in mod foarte e%ident#
0. Dupa "radul de "eneralitate, e$ista reprezentari2
a. idi%iduale-care reflecta imaginea unor o"iecte; fiinite etc. deose"it de
semnificateive pentru o anumita persoanaK
". "enerale-care reflecta si caracteristici commune mai multor o"iecte cu a/utorul
sintezei si operatiilor de clasificare. ontinutul lor este format din insusiri
semnificative, caracteristice, in timp ce continutulnotiunilor este format din insusiri
esentiale si necesare.
2. Dupa "radul de astracti!are, e$ista reprezentari2
a. cu "rad moderat de astracti!are-caracterizate prin familiaritate; figurativitate;
discursivitate perceptuala etc.K
". cu "rad inalt de astraci!are-caracterizate prin nefamiliaritate; grad inalt de
a"stractizare; discursivitate ver"ala; detaliere prin mi/loace ver"ale etc.
4# Din perspectiva e%olutiei ontolo"ce, e$ista reprezentari2
a. primare-"azate pe codul perceptiv si intalnite dominant pana la varsta de 3 aniK
". conceptuale-care au la "aza un cod conceptual si apar intre 3 si 11 aniK
c. formale-care au la "aza codul formal si apar in perioada adolescentei.
4#0 Proprietatile repre!entarilor
)epre!entarile au mai multe proprietati commune care; indifferent de tipul lor;
le face sa constituie o clasa distincta de produse psihice2
1. Ei"urati%itatea# Potrivit definitiei de mai sus, repre!entarile redau ceea ce este
tipic pentru un o"iect; caracteristicile care trec dincolo de e$emplarele pariculare dintr4o
anumita clasa de o"iecte. Imaginea o"tinuta prin reprezentare este semnificativa pentru
ceea ce o"iectele au in comun. (chematizarea si generalizarea prin care se a/unge la
reprezentare nu trec insa dincolo de configuratiile concrete; de posi"ilitatea identificarii
o"iectuale.
2. Operati%itatea# B. Piaget defineste reprezentarea ca o ,,reconstructie operatorieF
care nu se poate realiza decat in prezenta opetatiilor intelectuale si alim"a/ului
e$tern.aracterul operational decurge la reconstituirea o"iectelor la nivelul trasaturilor
definitorii; ceea ce permite indepartarea de schema structurala a o"iectului. 8cest caracter
permite ; de e$emplu; redarea simultana a succesivului 6ne putem reprezenta in 243 minute
derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp7 sau transformarea simultanului
intr-o succesiune 6un arhitect poate avea in minte proictul unei cladiri; pe care il va
transpune dupa aceea; succesiv; pe hartie; dupa cum constructorul va incerca realizrea
succesiva a proiectului conceput de arhitect7.
1'
3. Panorami!area# &eprezentarea permite im"inarea in imaginea mintala rezutata in
urma procesului a unor dimensiuni ale o"iectelor care nu pot fi percepute la propriu decat
succesiv 6 spre e$emplu; un cu" nu poate fi perceput decat ca avand trei fete; in timp ce la
nivelul reprezentarii se pot reda toate fetele sale7.
4. Inte"rarea# !a nivelul reprezentarii se realizeaza o reunire a dimensiunii
sensiile cu cea intelectuala, astfel incat se poate aprecia ca ;;fiecarei figuri ii corespunde
un sens si fiecarui sens o figuraM 6Mielu Qlate7.
5. 9utonomia# De/a la nivelul reprezentarii se poate pune in evidenta capacitatea de
desprindere de purtatorul lor concret pentru a circula in mediul social al acestuia. In
virtutea acestei capacitati reprezentarile pot deveni constrangatoare pentru comportamentul
individului; ele fiind receptate ca venind din lumea e$terioara.
'. Caracterul social# &eprezentarile e$prima intotdeauna un fond cultural comun; asa
incat se pot pune in evidenta la nivelul lor componente sociale.
4#2 )olul repre!entarilor in cunoastere si acti%itate
&olul detinut de reprezentari in cunoastereeste deose"it in masura in care se poate
afirma ca ma&oritatea mecanismelor psi+ice au ca punct de plecare, ca punct de spri&in
sau c+iar ca material concret repre!entarile# (istematizand; se poate aprecia ca
reprezentarile detin in cadrul cunoasterii si actiunii umane urmatoarele functii2
1. Permit ,,pro"resulF perceptiei, realizarea acesteia de o maniera completa si
adecvataK
2. onstituie ,,materia primaF pentru "andire si operatiile sale; pentru ima"inatie
si procedeele acesteiaK
3. &eprezinta un punct de plecare in e%olutia "andirii, in masura in care imaginea ;
schematizand datele perceptiei; usureaza operatiile gandirii; in special
a"stractizarea; constituind un intermediar intre cunoasterea senzoriala si concepte.
8stfel; su" actiunea operatiilor gandirii; imaginea4reprezentare se transforma in
concept figural ; in care se retin doar insusirile esentiale ale formei si configuratiei
o"iectelor. Prototipul acestui gen de concepte cu "aza direct in reprezentare il
constituie figurile geometrice; la care trasaturile definitorii sunt forma si raporturile
dintre elementele componente. In rezolvarea pro"lemelor de fizica; mecanica sau de
geometrie; reprezentarea care insoteste rationamentul devine esentiala atat pentru
decodificarea figurala a formularilor ver"ale4construirea figurii4; cat si pentru
identificarea solutiei corecteK
4. Permit concreti!area "andirii %eral-astracteG
5. onstituie una dintre sursele de informatie importante pentru su"iectul uman
concretK
'. (unt instrumente de planificaresi re"lare a conduitei umane ; prin integrarea in
diferite tipuri de activitati 6de /oc; de invatare; de rezolvare de pro"leme; de munca ;
de creatie 7K
+. Pot detine o functie cat+arica, adica de detnsionare ner%oasa, chiar si pentru o
perioada scurta de timpK
-. &eprezentarile definesc ceea ce este realitatea pentru su"iect 6omul nu reactioneaza
la realitate asa cum este ea; ci asa cum ii este reprezentata; respectv asa cum o
anticipa si o asteapta; fiind vor"a ; aici; in primul rand ; nu de reprezentarile
individuale; ci de cele sociale7K
.. Permit orientarea noastra in spatiu; la nivel mintal putandu4se vor"i despre ;;harti
psihologiceM care ne permit orientarea intr4un anumit spatiu 6in orasul natal; spre
e$emplu; unde diferitele localitati nu au o aceeasi incarcatura ;;sim"olicaM;
diferitele zone nu sunt la fel de "ine conturate etc.7K
u titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la
realitate; eficiente pentru e$istenta concreta in masura in care la nivelul lor se
1+
decanteaza si sedimenteaza totodata achizitiile de nivel sensorial; pregatind trecerea la
cunoasterea logica.
6ipuri de itemi ,
3valuarea cunostintelor do"andite; a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor
formate; constituie o parte importanta a activitatii scolare.%"tinerea unor rezultate "une
presupune; pe langa eforturile de invatare; e$ersare si aplicare; cunoasterea tipurilor de
itemi prin care evaluarea se poate realiza; cunoasterea tehnicilor de redactare a
raspunsurilor permitand o"tinerea intr4adevar a rezultatelor asteptate.
In acest sens; credem ca este utila tratarea si mai ales e$emplificarea tipurilor de
itemi su" care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie; atat in ceea ce
priveste evaluarea curenta; pe durata parcurgerii cestei discipline; cat si in cazul
e$amenului de "acalaureat sau al concursurilor scolare precum olimpiadele. Iata de ce
este necesar diferitele tipuri de itemi.
Item sau oiect repre!inta acea componente a unei proe Dinstrument de
e%aluare proiectat, administrat si corectat in "eneral de professor: in alcatuirea
careia se poate face diferena intre o intreare, pusa intr-un anumit format si la
care se asteapta un anumit raspuns#
1. Itemi oiecti%i-care pot fi2
-itemi cu al"ere dualaC solicita raspunsuri de tip D8,5C; adevarat,fals;
accord,dezacordK
-itemi de tip perec+eC solicita sta"ilirea de corespondente,asociatii intre
elementele asezate pe doua coloane. orespondenta se face in "aza unui anumit
criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu4zis al itemului.
-itemi cu ale"ere multiplaC solicita alegerea unui singur raspuns
correct,alternativa care se dovedeste optima in raport cu enuntul dintr4o lista de
solutii,alternative 6desi se intalneste rar; este posi"il ca raspunsul solicitat sa fie
el insusi multiplu; in acest caz specificandu4se acest lucru7K
2. Itemi semioiecti%i-care pot fiC
-itemi cu raspuns scurtC intre"ari directe care solicita un raspuns predefinit de
tipul2 e$presie; cuvant; numar; sim"ol etc.
-itemi de completare2 enunt incomplet care solicita compltearea cu anumite
cuvinte adecvate te$tului datK
-intreari structurate2 sunt compuse din mai multe su"intre"ari legate printr4
un element comun. uprin un material ,stimul in raport cu care se formuleaza
anumite su"intre"ari; se ofera date suplimentare; dupa care urmeaza alta serie
de su"intre"ari.
3. Itemi suiecti%iC care pot fi2
-re!ol%area de prolemeC reprezinta activitatinoi; diferite de activitatile de
invatare curente; mrnite sa resolve o pro"lema prin utilizarea unor operatii
mentale comple$e 6analiza; sinteza; evaluare; transfer etc.7K
1-
-itemi de tip eseu structuratHsemistructuratC reprezinta raspunsuri mai ample
care sunt diri/ate; orientate si ordonate cu a/utorul unor cerinte; indicii; sugestii
etc.
-itemi de tip eseu lierC nu impun cerinte de structure si a"ordare; urmarindu4
se creativitatea si originalitatea#
Procese psihice cognitive superioare
.#G9*$I)E9
'.1 Definirea si caracterizarea gandirii
'.2 (tructura psihologica interna a gandirii
'.3 )andirea ca process de rezolvare a pro"lemelor
'.4 *ipologia gandirii
3#MEMO)I9
+.1 Definirea si caracterizarea memoriei
+.2 Procesele si formele memoriei
+.3 alitatile,indicatorii memoriei
+.4 #actorii care optimizeaza functionarea memoriei
+.5 Memorie si uitare
6ipuri de itemi /
1.
.#Gandirea
.#, $efinirea si caracteri!area "andirii
Gandirea este ni%elul cel mai inalt de prelucrare si inte"rare a
informatiei despre care lumea eBterna si despre noi insine# Prin ea se
reali!ea!a saltul cultati% al ati%itatii de cunoastere de la particular, accidental
la "eneral, essential, necesar, de la simpla constatarea a oiectului la
interpretarea si aBplicarea lui le"ic-cau!ala#
)andirea este procesul psihic de reflectare mi/locita si generalizat4a"stracta Isu" forma
notiunilor; /udecatilor si rationamentelor4 a insusirilor commune; esentiale si necesare
ale o"iectelorsi a relatiilor logice; cauzale dinre ele.
aracterul general4a"stract al gandirii rezulta din aceea ca ea se desfasoara
permanent in directia evidentierii insusirilor generale si esentiale ale o"iectelor si
fenomenelor si a su"ordonarii unor modele ideale generale 6notiuni; principii; legi7.
)andirea este capacitatea de a rezolva pro"leme. In aceata acceptiune;
gandirea se apropie de inteligenta.
8nalizand inteligenta; psiholohul elvetien; Bean Piaget; a incercat sa
determine caracterul innascut sau; dimpotriva; do"andit; in timp; al acesteia. Piaget
a desfasurat cercetari in domeniul psihologiei copilului; facand o"servatii asupra
dezvoltarii intelectuale; concluzionand ca inteligenta se dezvolta treptat; stadial; in
anumite conditii de interactiune cu lumea pesoanelor si o"iectelor apropiate. 3l a
teoretizat dezvoltarea stadiala a inteligentei.
In anii A.1; psihologul 8merican; No<ard )ardner; dezvolta o noua teorie
despre inteligenta2 noi nu avem o singura inteligenta; ci mai multe; diferite intre ele;
cu dezvoltare proprie; care imreuna se im"ina; dand o matrice a inteligentelor unei
persoane. *oate aceste inteligente tre"uie dezvoltate pentru a im"ogati
personalitatea. )ardner considera ca pozitia lui teoretica nu contrazice pozitia lui
Piaget; ea reprezentand o diversificare a acesteia si nu o teorie opusa.
(pre deose"ire de perceptie; care este strict legata de present; de ;;aici si
acumM; gandirea se organizeaza ca un sistem multifazic; intinzandu4se pe toate cele
trei coordonate temporale2 present; trecut si viitor. 3a realizeaza o permanenta
corelare intre diversele momente si stari ale o"iectului2 foloseste informatii despre
trecutul o"iectului pentru a e$plica prezentul luiK integreaza informatii despre
trecutul si prezentul o"iectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor.
)andirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. 8tri"utul centralitatii
este conferit gandirii nu numai de faptul ca se "azeaza pe celelalte functii si
disponi"ilitati ale su"iectului 6trecend succesiv de la fenomen la esenta; de la
particular la general; de la intuitive4concret la formal4a"stract si invers7; ci si de
faptul ca ea actioneaza ca un adevarat mecanism de comanda; de control asupra
celorlalte procese psihice; modelandu4le in concordanta cu anumite criterii logice
o"iective; adica le confera dimensiunea rationalitatii#
.#/ Structura psi+olo"ica interna a "andirii
Dintre toate procesele psihice particulare; gandirea este cea mai inchegata si
mai coerenta schema de organizare structural4functionala; schema care a putut fi
o"iectivata si formalizata in cadrul logicii. 8stfel; din punct de vedere structural; gandirea
poate fi definite; pe rand; ca2
4sistem de notiuni; de /udecati sau de rationamente 6latura de continut7K
4sistem de operatii 6latura relationala7K
4sistem de produse 6latura operatorie a procesului7.
21
Psihologul 8merican; B.P. )uilford; a propus un model larg acceptat al
structurii gandirii; format din teri componente2
4operatii2 evaluare; gandire convergenta; gandire divergenta; memorie si cognitie
sau cunoastereK
4continuturi2 comportamental; semantic; s?m"olic si figuralK
4produse2 unitati; clase; relatii; sisteme; transformari si implicatii.
)uilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului glo"al al
gandirii2
1. fle$i"ilitatea 6modificarea prompta a unghiului de a"ordare a unei pro"leme; a
unui o"iect7K
2. fluiditatea sau cursivitatea 6densitatea ideilor; a opiniilor; solutiilor in unitatea
de timpKeste opusa vascozitatii gandirii7K
3. ela"orarea 6gradul de compltitudine si de ela"orare a produselor gandirii7K
4. originalitatea 6gradul de noutate si ineditul produselo si al strategiilor7K
Gandirea ca sistem de notiuni, de &udecati si rationamente Dlatura de continut:
Cnitatea informationala de "aza a gandirii este notiunea. 3a este un
construct mintal care include insusiri si proprietati commune esentiale si necesare ale
o"iectelor si ale fenomenelor. (pre deose"ire de perceptie si de reprezentare; cere e$prima
o relatie de asemanare cu o"iectul reflectat; notiunea propriu4zisa; nefiind imagine; nu se
aseamana cu o"iectul. #iind un integrator categorical; notiunea este totdeauna generale;
situandu4se la grade diferite de generalitate 6spre e$emplu2 8Rprivighetoare; 9Rpasare;
Ranimal; DRfiinta7. Prin factura ei; notiunea se situeaza la un anumit nivel de a"strctizare.
#iecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale; fiind trait
su"iectiv; ca o semnificatie ce se refera la o clasa de fapte ale e$istentei.
1. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii si ale necesitatii; notiunile pot
fi2
a. empirice2 caracterizate prin aceea ca sunt limitate; saracacioase in
continut; rigide sau la"ile; dar puternic individualizate di punct de
vedere cognitive; actional si afectiv; inscrise intr4o logica naturala;
inductive; dar naimplinita su" aspect deductiveK
". stiintifice2 care cuprind insusirile esentiale ale o"iectelor si ale
fenomenelor; reflectand legalitatile realitatii; permitand intrarea in
posesia definitiilorK
2. Dupa natura insusirilor pe care le reflecta; notiunile pot fi2
a.concrete2 mai apropiate de concret; dar niciodata reducti"ile la concretul
singular; deorece notiunile se situeaza la un anumit grad de a"stractizareK
".a"stracte2 care pierd orice legatura cu imaginile; ramanand in minte numai
ideea; deprinsa de orice cone$iune intuitive; deoarece se afla la nivele mai inalte de
a"stractizare.
Budecata este o structura informationala mai comple$a; care reflecta o"iectul
in relatie cu alte o"iecte.
&ationamentul este o operatie a gandirii si o structura discursiva si
ierarhizata; in care gandirea porneste de la anumite date 6/udecati;propozitii;
premise7 si a/unge la o"tinerea altora noi 6concluzii7.
)andirea ca sistem de operatii 6latura relationala7
omponenta operatorie a gandirii consta dintr4un ansam"lu de actiuni si
procedee mintale de transformare a informatiei si a notiunilor in vederea o"tinerii unor
cunostinte noi sau a rezolvarii de pro"leme. (e pot distinge doua tipuri de operatii2
a. fundamentale 6formeaza scheletul de "aza al gandirii7K
". instrumentale 6la care gandirea recurge in anumite situatii concrete.
%peratiunile fundamentale sunt2
21
a. analiza4este o operatie de descompunere; in minte; a unui o"iect in
elementele sale componente si de apreciere a semnificatiei fiecarui element
in cadrul intreguluiK
". sinteza4ce consta in reconstituirea; in minte;a unui o"iect; intreg din
elementele sau insusirile sale; date izolatK
c. comparatia4care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor si a
deose"irilor esentiale ale o"iectelor si ale fenomenelor pe "aza unui criteriuK
d. a"stractizarea4 este o operatie de selectie ce consta in relevarea si retinerea
unor insusiri sau relatii si eliminarea sau ;;lasarea in afaraM a altora;
considerate neesentiale si accidentaleK
e. generalizarea4 este o operatie de sinteza superioara care presupune
e$tinderea rezultatului sintezei4notiune; principiu; lege4asupra tuturor
cazurilor particulare care poseda proprietatile dateK
f. concretizarea 6individualizarea74 este o operatie de aplicare a notiunilor;
principiilor; si a legilor generale in analiza; interpretarea si e$plicarea
realului; in diversitatea laturilor si formelor sale particulareK
%peratiunile instrumentale se realizeaza in doua forme2
a. algoritmica4 respective o succesiune strict determinate a secventelor a carei
respectare conduce; in mod neceser; la o"tinerea rezultatului preconizatK
". euristica4in cazul careia se are de4a face cu desfasurarea ;;ar"orescentaM; in
evantai; a cautarilor si a transformarilor. Din fiecare punct,pas se depsrind mai
multe cai posi"ile; su"iectul tre"uind de fiecare data sa efectueze o analiza
comparativa a acestor variante si pe "aza unor criterii cu caracter general sa
aleaga pe cea convena"ila.3uristica se refera la regulile mentale care pot
conduce la o solutie. (e poate vor"i despre o euristica a2
reprezentativitatii4 unde tendinta este de a presupune ca; daca ceva se
aseamana cu un element al unei alte categorii; atunci el face parte din
categoria respective; indiferent de datele statistice e$istenteK
disponi"ilitatii4unde tendinta este de a presupune ca un eveniment sau
lucru este cu atat mai frecvent cu cat il putem evoca mai usor din
memorie.
)andirea ca sistem de produse 6latura operatorie a procesului7
Intelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de
constientizare de catre om a lumii in care traieste. 3a este nucleul tare al activitatii de
cunoastere in plan individual; de ea depinzand eficienta desfasurarii ulterioare a celorlalte
faze I interpretarea; e$plicarea si teoretizarea. &ealizarea ei se "azeaza pe com"inarea
informatiilor accumulate pentru a dezvalui semnificatia datelor noi. (e poate realiza2
spontan; dintr4o data si treptat; in timp sau discursive.
Intelegand diferite o"iecte;fapte si fenomene; sta"ilim acel vast sistem
organizat de legaturi care contri"uie la formarea memoriei semantice; la formarea de retele
semantice; la sistemul ierarhizat al notiunilor care inlesnese intelegerea de noi situatii si
solutionarea de pro"leme comple$e.
.#0 Gandirea ca process de re!ol%are a prolemelor
Prolema este o"stacol de ordin informational4cognitiv pe care gandirea il
intalneste pe traiectoria sa de la o situatie initiala687 catre cea finala 697.
Prolema se desfasoara prin 0 elemente2
4starea initiala sau punctual de plecareK
4scopul prolemei sau starea finalaK
4actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala.
Dupa cunoastrea elementelor care o alcatuiesc prolemele pot fi 2
a7ine definiteG
22
"7sla definite.
Dupa operatiile prin care se pot rezolva pro"lemele;acestea pot fi2
4proleme de rearan&are a elementelor
4proleme de structurare a elementelor
4proleme de transformare
.#2 6ipolo"ia "andirii

)andirea ca proces se realizeaza intr4o multitudine de forme putandu4se face
urmatoarele diferente2
4pe "aza raportului analitic-sintetic;se delimiteaza tipul de gandire2anal?tic;sintetic
4pe "aza raportului dintre concret si astract se delimiteaza tipul de
gandire2intuitive4concret;a"stract4formal
4in functie de tipul de gandire dominant se delimiteaza tipul de gandire
2divergent;convergent.
9parteneta la un tip sau altul este conditionata atat "enetic cat si educational
prin specificul sarcinilor cu care su"iectul a fost o"isnuit inca din copilarie pana la
maturitate.
3# Memoria
3#, $efinirea si caracteri!area memoriei
Memoria este functia generala;gratie careia omul inmagazineaza;conserva apoi
actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le4a intalnit in cursul e$perientei anterioare.
ontinutul memoriei este divers cuprizand imagini;trairi affective;idei;miscari si
deprinderi.
Memoria se caracteri!ea!a prin cate%a trasaturi esentialeC
a7este acti%a2in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari;avaluari si
reorganizari logice astfel in cat cele memorate suporta modificari importante.
"7este selecti%a2omul retine si reactualizeaza nuami o parte a informatiilor in functie
de motivatia avuta;de interesele celui care memoreaza;de varsta;de gradul de cultura etc.
c7este situationala sau conteBtuala2anume inregistrarea si reactualizarea
informatiilor se realizeaza prin raportarea si incadrarea in anumite coordinate de spatiu si
timp.
d7este or"ani!ata lo"ic si sistemic2intre informatiile memorate sta"ilindu4se
legaturi de semnificatie ;de aseamanare4contrast;de su"ordonare4incluziune.
Memoria este un proces psi+ic acti%,selecti% cu un caracter situational sau
conteBtual ,mi&locit si or"ani!at lo"ic si sistemic;trasaturi esentiale care o integreaza in
structura proceselor si activitatilor specifice omului.
3#/ Procesele si formele memoriei
Procesele memoriei sunt2
23
Memorarea2este primul proces al memoriei si consta in intiparirea informatiilor in
mod activ si selective.
Eormele memorariiC
17Dupa prezenta intentiei;a scopului;a efortului voluntar?;memorarea poate fi2
a7%oluntara2este su"ordonata intentiei;scopului si controlului deli"erat
;desfasurandu4se in toate fazele.3este mai productive decat cea involuntara deoarece
"eneficiaza de un caracter multimediat si de un rol reglator al lim"a/ului ver"al.
"7in%oluntara se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea pastrarea si
reactualizarea informatiilor se realizeaza far aca noi sa intentionam sis a ne propunem in
mod special acest lucru.
27Dupa per!enta sau asenta "andirii ;memorarea poate fi2
a7mecanica2efectuata in lipsa intelegeri ducand la o invatare formala
"7lo"ica2"azata pe intelegerea sensurilor si a semnificatiilor materialului de
memorat.
Dupa durata pastrarii ;memoria este2
a7sen!oriala2face posi"ila perceptia.Memoria senzoriala mai este numita si memorie de
foarte scurat durata6145 secunde7.
"7 de scurat durata2asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt615421 secunde7
c7de lun"a durata2pastreaza informatiile un timp indelungat;uneori toata viata.in cadrul
memoriei de lunga durata se pot distinge2
4memoria episodica2ce cuprinde evenimente traite personal de
su"iect;localiza"ile in timp si spatiu
4memorie semantica2alcatuita din idei ; concepte ; operatii ; scheme ;
convingeri etc.
Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele indi%iduale in
manifestarea memoriei#
37Dupa modalitatea informationala preferentiala distingem2
a:memorie percepti%e
:memorie %erala
c:memorie procedurala
d:memorie afecti%a
3#0 CalitatileHindicatorii memoriei
Calitatile cele mai importante ale memoriei sunt2
4%olumul memoriei2cantitatea de material pe care il putem memora;pastra si reactualiza
4moilitatea memoriei2 capacitatea de a acumula noi cunostinte;de a le reorganiza ;de a
le modifica pe cele e$istente.
4rapiditatea fiBarii2usurinta memorarii
4 trainicia pastrarii 2 informatiile engramate sunt conservate correct o lunga perioada de
timp.
4 fidelitatea reactuali!arii2corectitudinea si precizia cu care infirmatiile sunt redate
4promtitudinea reactuali!arii2realizarea rapida.
a fenomen normal ;uitarea se manifesta in mai multe fenomene2
17 uitare totala2cand cele memorate anterior sunt trecute complet su" pragul de activareK
27 uitare partiala2in care se trec su" pragul de activare anumite date;denumiri etcK
37 Citare situationala2lapsusuri;"loca/e temporareK
Citarea se produce instantaneu sau treptat.
7# Ima"inatia
7#, $efinirea si caracteri!area ima"inatiei
24
Ima"inatia /oaca un rol important in activitatea umana;fin inclusa S o veriga a
creativitatii.Psihologul 8ndrei osmovici considera ca imaginatia si creativitatea
presupun 3 insusiri2
17 fluiditatea2posi"ilitate ade a ne imagina in timp scurt un numar mare de
imagini;situatii etc.K
27 plasticitatea2 usurinta de a schim"a modul de a"ordare a unei pro"leme ;atunci
cand un procedeu nu poate fi aplicat
37 ori"inalitatea 2 raritatea statistica a unui raspuns;este e$presia noutatii.
Imaginatia are un rol important in procesul de adaptare;deoarece campul cunoasterii
umane se largeste foaret mult.
7#/ Procedelee ima"inatiei
ele mai utilizate procedee ima"inati%e sunt2
17 a"lutinarea2se produce atunci cand se creeaza o noua o noua structura prin
com"inarea unor elemente sau parti apartinand unor o"iecte diferite
27 amplificare a si diminuarea2constau in modificarea dimensiunilor unei structuri
e$istente
37 multiplicarea si omisiunea 2constau in modificarea numarului de elemente ale
unei structuri
47 9daptarea 2este utilizata mai ales in arat asi tehnica si consta in aplicarea unei
idei;unui element ;principiu functional in situatii noi
57 6ipi!area 2presupune e$tragerea trasaturilor tipice ;caracteristice unui grup de
personae;trasaturi care sunt individualizate intr4un persona/
'7 9nalo"ia2 consta in compararea a doua serii de o"iecte sau fenomene care au in
comun anumite insusiri ;iar unul dintre o"iecte are in plus o insusire sip e "aza
rationamentului prin analogie se considera ca si celalat o"iect are acea insusire.
+7 Epatia2este AAtranspunrea imaginativa acuiva in gandirea ;simtirea si actiunea
altcuivaAA.
Baruc+ Spino!a D,.0/-,.33:
#ilozof olandez;care a sustinut rolul gandirii in cunoastere; minimizand rolul imaginatiei
sia l cunoasterii senzoriale.Principala sa opera este 3tica;terminate in 1'+5 si pu"licata
postum.

Herman Ein+ausD,745-,858:
Psiholog german ;cunoscut in deose"i pentru cercetarile sale de psihologie e$perimentala
privindconditiile invatarii si ale memorarii.In cele"ra sa lucrare C"er das )edachtnis
6despre memorie7;aparuta in 1--5 ;propune si utilizeaza consecvent in studiul
e$perimental al memoriei sila"ele fara sens constituie dintr4o vocal incadrata intre doua
consoane ;estimate ca find simple si cuantifica"ile .#undamenteaza practic metodele de
investigare a memoriei;contri"utiile sale fiind reluate ;adesea;in teoriile contemporane
ale invatarii.
7#0 Eormele ima"inatiei
$i%ersitatea si multitudinea prolemelor cu care se confrunta omul in decursul
e%olutiei au dus la speciali!area formelor ima"inatiei#
In functie de mecanismele interne prin care se realzeaza; imaginatia se structureaza la
nivelul ni%elul oniric 6se concretizeaza in vise7; la ni%elul re%eriei 6visul diurn7 si la
25
ni%elul intentional 6se concretizeaza su" forma imaginatiei reproductive; imaginatiei
creatoare si a visului de perspectiva7.
In functie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative; e$ista ima"inatie
in%oluntara 6vis si reverie7 si ima"inatie %oluntara 6imaginatie reproductiva; creatoare si
vis de perspectiva7.
In functie de gradul de activism al persoanelor; in actul imaginativ; e$ista forme
ima"inati%e pasi%e 6vis si reverie7 si forme ima"inati%e acti%e 6imaginatie reproductiva;
creatoare si vis de perspectiva7.
In functie de domeniul in care se manifesta; e$ista imaginatie in domeniul istoriei;
psihologiei; literaturii etc.
0isul din timpul somnului este definit de *orert SillamI drept suita de ima"ini si de
fenomene psi+ice care sur%in in timpul somnului# 0isul dureaza de la 11 la 15 minute; la
inceputul si la sfarsitul noptii si constituie circa un sfert din timpul somnului nostru.
3$perimental; s4a demonstrat ca visele coincid cu miscarile oculare rapide si ca toti
oamenii viseaza; dar uitarea intervine foarte rapid 6dupa - minute de la incetarea miscarilor
oculare; numai 5411T dintre su"iecti isi amintesc ce au visat7.
Intamplarile din vis constituie o aventura la care participam intens afectiv; aventura pe
care o consideram reala sau ireala; a"surda 6romanele lui U. UafSa7. In vis nu sunt
respectate principiile gandirii logice 6pot sa fiu simultan in doua locuri; pot visa u caine
care se dovedeste a fi dusmanul meu; =7; visul producandu4se in sfera inconstientului. (e
considera ca visul are caracter simolic; semnificatia putand sa fie indi%iduala 6in vis;
dusmanul poate sa fie sim"olizat printr4un caine sau printr4un sarpe7 sau "enerala 6C#;un"
a indentificat in miturile unor popoare diferite sim"oluri pe care le4a numit ParhetipuriP7#
In le"atura cu interpretarea %iselor s-au conturat trei po!itii2 unii considera ca
visul constituie o modalitate de comunicare cu divinitatea; altii considera ca visul este
rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motricitatii fata de cea senzorio-motorie;
iar ultimii sustin ca visul poate avea diferite semnificatii; el fiind rezultatul unei intregi
stari de spirit a celui care doarme. 8stfel; S# Ereud sustine ca visul este; in esenta;
realizarea unei dorinte; aceasta idee se regaseste in te$tele ti"etane; "udiste si in scrierile
Parintilor 9isericii. 3l sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne
e$primam; intr4o forma deghizata; idei si sentimente neaccepta"ile. 0isul devine "paznicul
somnului";deoarece ne prote/eaza de e$citatiile si de tensiunile prea puternice. (pre
deose"ire de #reud; 9# 9dler respinge aceasta functie a visului; su"liniind rolul lui in
organizarea conduitei viitoare.
&everia este definita de *orert SillmI drept stare de detasare fata de realitate,
intermediara intre "andirea in stare de %e"+e si %is# Popular; ea <ste numita visare cu
ochii deschisi; caz in care individul se lasa antrenat intr4un flu$ de imagini si de idei care
merg in directia dorintelior si a asteptarilor; sustragandu4se gandirii logice. Desi are efecte
rela$ante; reveria prelungita este daunatoare personalitatii; deoarece reprezinta o satisfacere
fictiva a tre"uintelor si se poate pierde contactul cu realitatea 6consunul de alcool si de
droguri su"mineaza controlul voluntar al conduitei7.
VIS(L $I* 6IMP(L SOM*(L(I
0isul din timpul somnului tr"uie deose"it de ima"inile +ipna"otice 6care apar in timpul
adormirii7 sau de ima"inile +ipnopompice 6care apar la inceputul trezirii di somn7.
Imaginile di timpul visului se succed intr4o stransa legatura; constituind o e$perienta la care
participam afectiv; intens si pe care o consideramreala; fie ca avem calitatea de spectatori
sau de actori 6in unele cazuri sunt traite simultan am"ele roluri7. 8cest caracter de realitate
este trait chiar atunci cand lumea unde se desfasoara apare ulterior ca ireala; neverosimila;
a"surda sau halucinatorie. *otul devine intr4un fel posi"il; a/ungandu4se pana la
nerespectarea principiilor gandirii 6spre e$emplu acela al identitatii; e$istand posi"ilitatea
ca uneori sa fim in miezul actiunii; dar simultan spectatori ai acelei actiuni; sau ca un
animal care apare in vis sa fie; de fapt; o persoana cunoscuta:7.
2'
In cadrul viselor predomina imaginile vizuale 6apro$imativ .1T7; dar numai 21T sunt
colorate. Imaginile auditive sunt prezente '1T din cazuri; rar aparand cele tactile; termice
sau olfactive. 0isele apar in timpul somnului parado$al si dureaza apro$imativ 21425T din
timpul total al somnului. Desi e$ista persoane care spun ca nu viseaza niciodata; de fapt;
nu4si amintesc visele; acestea fiind indispensa"ile unei e$istenet normale. 0isele pregnante;
pe care ni le putem aminti; dureaza intre 3 si '1 minute; in medie 21 minute; derulandu4se
mai incet sau mai repede decat evenimentele reale.
ontinutul visului poate fi influentat de factori precum2 e$citanti e$terni; nu insa foarte
puternici 6spre e$emplu; in cadrul unui e$periment s4a apropiat de fruntea unei persoane
care dormea un fier incins; la trezire aceasta povestind ca o "anda de hoti I4au patruns in
casa; dar au fost prinsi de politie; iar aceasta i4a o"ligat sa restituie "anii punandu4i pe
carbuni incinsi7; senzatii interne 6foame; ssete; nearisirea camerei etc.7; dereglari
functionale intrene 6acestea; anuntand survenirea unui aspect patologic; pot fi acoperite de
stimulii e$terni din timpul zilei; putandu4se insa a/unge la a visa im"olnavirea; lucru care
devine manifest dupa cateva zile7; impresii din perioada imediat; premergatoare 6adesea
continuam a invata; in somn; ceea ce am studiat in timpul zilei sau reusim identificarea unei
solutii la o pro"lema care ne4a preocupat7; informatii uitate sau ignorate in timpul zilei
6pornind de la interventia acestora in timpul visului se a/unge la afirmarea unui caracter
adesea premonitoriu al acstuia7 etc.
(im"olurile prezente in cadrul viselor au primit si alte e$plicatii decat cea freudiana.
Potrivit psi+olo"ilor co"niti%isti; sim"olismul caonstituie nu o modalitate de a mascare a
pulsiunilor; ci modalitatea de e$primare a comple$itatii trairilor afective; care nu pot fi
transpuse notional. (entimentele se transforma; se incorporeaza in evenimente si in imagini
sim"olice; e$istand astfel posi"ilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre;
inaccesi"ile in ordinea gandirii; sa se poata manifesta.
8naliza viselor serveste in oricare situatie la o mai "una cunoastere a personalitatii in
cauza; dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul e$istentei unui cod al
imaginilor care tre"uie interpretate de fiecare data identic 6in sensul unei carti precum
Cheia viselor7.
ele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt miscarile oculare rapide. 8par insa si
miscari ale mainilor; modificari ale ritmului respirator; ale "atailor inimii; ale e$presiei
faciale; cateodata se pronunta cuvinte si chiar propozitii sau se produc miscari ale corpului.
In cazul somnam"ulismului persoana; in cauza; poate a/unge chiar sa se ridice; sa mearga
sau sa savarseasca anumite actiuni; fara sa4si aminteasca ceva dupa aceea 6nu este totusi
clar daca persoana viseaza sau se afla intr4o stare de trezire patologica7. 0isul; ca forma a
imaginatiei; ramane un domeniu deschis cunoasterii stiintifice.
8# LIMB9;(L
8#, $efinirea si caracteri!area lima&ului
In lim"a/ul; uneori; termenii de comunicare; lim"a si lim"a/ nu sunt precis determinati.
Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. ea mai simpla sc+ema de
comunicare; intre doua persoane; cuprinde urmatoarele elemente2
a. emitatorul 4 cel care produce si transmite mesa/ulK
". receptorul sau destinatarul 4 cel care receptioneaza mesa/ulK
c. canalul de comunicare I veriga care mi/loceste a/ungerea mesa/ului de la emitator la
destinatar2 aerul; apa etc.K
d. semnalul I entitate fizica prin care se o"iectiveaza mesa/ul2 sunete; semne grafice;
lumini etc.K
e. codul I un sistem de semne prin care se semnifica ceva; adica se receptioneaza sau se
transmite un mesa/ informational.
Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori2
- promptitudine I rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesa/uluiK
- fidelitate I corectitudinea transmiterii mesa/uluiK
2+
- completitudine I raportul dintre volumul informatiei emise si volumul informatiei
receptionate.
Comunicarea poate fi apreciata in functie de modul in care se realizeaza cele trei
laturi ale informatiei si anume2
a. latura cantitativa 6statistico4matematica7 este conditionata de numarul evenimentelor
si de frecventa lor in aparitieK
". latura semantica 6de continut7 e$prima legatura dintre mesa/ si o"iectul despre care se
informeazaK
c. latura pragmatica 6utilitara7 e$prima legatura mesa/ului cu starile de necesitate ale
destinataruluiK
Lima este suportul si instrumentul comunicarii. 3a este un sistem de semne si
re"uli lo"ico-"ramaticale elaorat social-istoric, care ser%este ca instrument de
codificare si transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. #orma de "aza;
naturala si concreta a lim"a/ului este %orirea 6lim"a/ul oral7.
Mecanismele %oririi includ trei cate"orii de componente2
- ener"etice I aparatul respirator si sistemul muscular aferent al acestuiaK
- fonatoare I corzile vocale fi$ate in laringeK
- de re!onanta I muschiul lim"ii; "uzele; in general; cavitatea "ucala si nazala.
8cestor elemente li se adauga si au!ul fonematic care asigura insusirea lim"ii 6prin
imitatie7 si realizeaza controlul si coordonarea pronuntarii cuvintelor. *oate aceste
elemente reprezinta doar compartimentul eBecuti% si recepti%, periferic al %oririi; mult
mai importante 6dar mai putin cunoscute7 fiind neuromecanismele centrale 6centrii
cere"rali di /urul scizurii lui (?lvius prin care vor"irea si scrierea se proiecteaza;
declanseaza si se regleaza7. 8ici se regasesc si mecanismele de ela"orare a gandirii.
!im"a/ul este activitatea 6sau functia7 de utilizare a lim"ii sau a altui sistem de semne4
sim"ol in raporturile cu ceilalti oameni.
5or"ert (I!!8MV defineste lim"a/ul ca functie de e$primare si comunicare a gandirii
prin utilizarea de semne care au aceeasi valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii;
in limitele unei arii determinate. Dintr4un astfel de conte$t decurge concluzia ca si
animalele au propriile mi/loace de comunicare; pro"lema constituind4o; in acest caz; ceea
ce ele e$prima si comunica.

8#/ Veri"ile functionale ale lima&ului
In realizarea sa; ca activitate; lim"a/ul presupune mai multe verigi functionale2
0eriga de receptie include2 receptarea4asimilarea structurilor o"iective ale lim"iiK
receptatea si intelegera lim"a/ului oral sau scrisK sta"ilirea legaturilor dintre continutul
mesa/ului cu motivele si cu activitatile desfasurate.
0eriga de e$ecutie include2 ela"orarea si stocareaschemelor miscarilor articulatorii
corespunzatoare sunetelor ver"ale si scrierii literelor si operatiilor de selectare si de
actualizare a schemelor articulatorii si grafice.
0eriga cone$iunii inverse include2 circuitul intre veriga de e$ecutie si cea de receptie;
corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.
8#0 Eunctiile lima&ului
Lima&ul indeplineste urmatoarele functii2
1. de comunicare I consta in asigurarea transmiterii informatiei de la o persoana la altaK
2. de cunoastere I se refera la directionarea si fi$area activitatii de cunoastereK
faciliteaza si mediaza operatiile de a"stractizare si generalizareK permite e$plorarea si
investigarea realitatii; im"ogatirea si clarificarea cunostintelorK
3. sim"olica de reprezentare I de su"stituire a unor o"iecte; fenomene; relatii prin
formule ver"ale sau alte semneK
2-
4. e$presiva sau afectiva I faciliteaza e$teriorizarea si transmiterea ideilor sau trairilor
su"iective comple$e prin intonatie; ritmul vor"irii; pauze; accente; mimica.
Pantomimica. )estica etc.K
5. persuasiva sau de convingere I de inductie la o alta persoana a unor idei si stari
emotionaleK
'. de reglare sau de determinare I de conducere a conduitei altei persoane sau a
propriului comportamentK
+. ludica sau de /oc I presupune asociatii ver"ale de efect; ritmica; ciocniri de sensuri
etc.; mergand pana la constructia artisticaK
-. dialectica sau de formulare si rezolcare a contradictiilor sau a conflictelor
pro"lematice I prezentarea de argumente pro si contra unei teze; in cadrul unei
dez"ateri colectiveK este calea principala prin care teza poate fi elucidataK
.. de detensionare nervoasa; cathartica I se realizeaza prin modalitati specifice care tin
cont de tipurile de personalitate implicate.
,5# 9tentia
,5#, $efinirea si caracteri!area atentiei
8tentia este fenomenul psihic de orientare selective si de concentrare a energiei
psihonervoase; in vederea desfasurarii optime a activitatilor psihice.
8tentia se refera la concentrarea si focalizarea efortului mental ce genereaza
selectivitatea reflectarii; "azata pe refle$ul de orientare declansat spontan; la inceput; dar
apoi diri/at voluntar; prin intermediul cuvantului.
In plan su"iectiv; atentia este resimtita ca o stare de incordare ce se o"serva din
manifestarile; din indicii comportamentali2 fi$area privirii asupra unei persoane sau asupra
o"iectului vizat; imo"ilitatea sau tacerea; scaderea fregventei respiratiilor ect.
#enomenul acesta nu are un continut informational specific si nici un produs
propriu; fapt pentru care atentia este inclus intre functiile vointei; intre operatiile
inteligentei si chiar printre functiile generale ale constiintei.
8tentia se desfasoara in mai multe etape2 orientare neselectiva4asteptare; atitudine
pregatitoare; atentie focalizata.
,5#/ Eormele atentiei
lasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multorcriterii; dintre care
cele mai importante sunt 2
1. Dupa mecanismul si dezvoltarea sa; atentia prezinta urmatoarele forme 2
48tentia involuntara este neintentionata; spontana; declansata de stimuli e$terni si
de stimuli interni. 3a prezinta un refle$ de orientare; nefiind provocata de orice
modificare a mediului; deoarece orientarea atentiei spre anumiti stimuli depinde si
de dispozitia fiecarei persoane.
48tentia voluntara este forma superioara a atentiei care este declansata intentionat;
se realizeaza cu efort voluntar si este autoreglata constient. 3a este superioara
atentiei involuntare; prin mecanismele sale de producere si prin efectele ei in
activitatea omului.
8tentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii 2
a7. (ta"ilirea cat mai clara a scopului si interesul pentru respectiva activitateK
"7. 3videntierea semnificatiei activitatii si a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei
si a consecintelor negative ale nerealizarii ei K
c7. 8naliza preala"ila a planului activitatii pentru sta"ilirea etapelor si a
momentelor mai dificile; care reclama o atentie deose"ita K
d7. )radul de antrenament al su"iectului pentru sarcina desfasurata K
2.
e7. &ealizarea unor conditii am"ientale favora"ile de lucru K
f7. 8ltenarea perioadelor de activitate cu cele de odihna K
g7. 3liminarea sau diminuarea factorilor pertur"atori.
48tentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei
voluntarecare se transforma in deprinderea de a fi atent.
2. Dupa directia pricipala de orientare a atentiei e$ista 2
48tentia e$terna 2 o"iectul atentiei este e$terior noua K
48tentia interna 2 o"iectul este interior.
,5#0 Insusirile atentiei si educarea lor
Insusirile antentiei sunt formate in ontogeneza; spontan sau diri/at; fiind considerate
la nivelul personalitatii aptitudini.
0olumul atentiei este cantitetea de elemente care pot fi cuprinse simultan; cu acelasi
grad de claritate; in campul atentiei.
oncentrarea atentiei presupune delimitarea intre o dominanta; un focar de e$citatie
intensa si zonele apropiate inhi"ate. %pusul ei este distragerea atentiei.
(ta"ilitatea atentiei presupune mentinerea neintrerupta a orientarii atentiei asupra
aceluiasi o"iect sau activitati; timp indelungat. %pusul ei este insta"ilitatea.
Mo"ilitetea atentiei presupune deplasarea si reorientaea intentionata a atentiei de la
un o"iect la altul. Mo"ilitatea atentiei varieaza de la o persoana la alta.
Distri"utivitatea atentiei presupune desfasurarea concomitenta a mai multor
activitati; cu conditia ca unele dintre ele sa ai"a componente automatizate.
9cti%itati si procese psi+ice re"latorii
,,# Moti%atia
11.1 Definirea si caracterizarea motivatiei
11.2 #unctiile motivatiei
11.3 (istemul motivational 2 niveluri structurale
11.4 #ormele motivatiei
11.5 %ptimul motivational
,/# 9fecti%itetea
12.1 Definirea si caracterizarea afectivitatii
12.2 Particularitatile afectivitatii
12.3 lasificarea proceselor afective
12.4 &olul proceselor afective
,0# 9cti%itatea %oluntara
13.1 Definirea si caracterizarea activitatii
13.2 (tructura activitatii
13.3 #ormele activitatii
,0#2 $efinirea si caracteri!area %ointei
13.5 3tapele actului voluntar
13.' alitatiile vointei
,2# $erpinderile11
14.1 Definirea si caracterizarea deprinderilor
14.2 lasificarea deprinderilor
31
14.3 #ormarea si interactiunea deprinderilor
,,# Moti%atia
,,#, $efinirea si caracteri!area moti%atiei
Motivatia este totalitatea mo"ilurilor interne alr conduitei; fie ca sunt innascute; fie
ca sunt do"andite; constientizate sau neconstintizate; simple tre"uinte fiziologice sau
idealuri a"stracte.
Motivatia este un filtru al influentelor e$terne; o parghie a autoreglarii individului;
forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane.
,,#/ Eunctiile moti%atiei
Motivatia indeplineste numeroase functii; cele mai importante fiind 2
a. functia de selectare; acivare si de semnalizare a unor dezechili"re fiziologice
sau psihologice K
". functia de orientare ,directionare a actiunii pentru satisfacerea starii de
necesitate si pentru realizarea scopului actiunii K
c. functia de sustinere,potentare a actiunii pe durata satisfacerii tre"uintei
,,#0 Sistemul moti%ational C ni%eluri structurale
omponentele sistemului motovational sunt variate si se clasifica; in special;
potrivit criteriului care se refera la gradul de structurare; in 2
a. (tari motivationale simple; sla" organizate care cuprind pulsiunile; tendintele;
impulsurile etc. K
". *re"uintele sunt forme relativ comple$e; "ine organizate si puternic integrate;
ce pot fi 2 primare;innascute si secundere; do"andite K
c. Interesele suntforme "ine structurate; dar mai putin sta"ile si consolidate decat
tre"uintele. Interesele pot fi 2 personale si generale; pozitive si negative; dar cea
mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate K
d. 8spiratiile reprezinta un ansam"lu de tendinte care in propulseaza pe om catre
un ideal K
e. Idealurile isi au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului in;
prefigurand; in functie de conditiile prezente K
f. onvingerile suni idei cu caracter su"iectiv; adanc implantate in structura
personalitatii si care impulsioneaza spre actiune K
g. onceptia despre lume si viata este ansam"lul ideilor; teoriilor despre om;
natura si despre societate care se formeaza su" incidenta conditiilor de viata; a
culturii; a educatiei etc. K
h. Motivele sunt considerate un ansam"lu de factori dinamici care determina
conduita unui individ.
#ormeaza su" incidenta conditiilor de viata; a culturii; a educatiei etc. 3a are un rol de
strategie a orientarii comportamentului ; reunind cognitivul cu valoricul.
h. Motivele sunt consuderate; de catre 5. (illam?; ansam"lu de factori dinamici care
determina conduita unui individ. Motivul este mo"ilul care declansaza ; sustine; energetic
si orienteaza actiunea pe intreaga durata a desfasurarii ei. (pre deose"ire de tre"uinte care
31
nu declansaza; totdeauna; actiunea; motivul determina adoptarea unor comportamente de
satisfacere. Motivele pot fi2 individule si generale; pozitive si negative; ma/ore si minore;
inrinseci si e$rinseci; altruiste si egoiste etc.; insa tre"uie su"liniat faptul ca un motiv nu
actioneaza niciodata singur; ci el interactioneaza cu alte motive. 8sa se e$plica
comportamentul nostru2 un stimul ne determina sa actionam ; iar altul ne determina sa nu
incepem actiunea si; de aceea; interactiunea motivelor si lupta dintre ele determina alegerea
unui motiv si inhi"area sau amanarea celorlante. Prevenirea conflictelor se poate
realizaprin ordonarea in timp a sadisfacerii motivelor. In situatii comple$e; motivele se
sustin unele pe altele; contri"uind la intarirea motivatiei.
,,#2 Eormele Moti%atiei
#orme ale motivatiei e$ista in cupluri2
1. Motivatie pozitiva,negativa2
Motivatia pozitiva2 produsa de stimulari preminale; se soldeaza cu efecte "enefice si
contri"uie la mentinerea si consolidarea statutului socio4profesional.
Motivatia negativa2 produsa de folosirea unor stimuli aversivi 6cearta; "ataie; pedeapsa
etc.7; are efecte negative asupra su"iectului uman si asupra activitatilor desfasurate
2. Motivatie intriseca,e$triseca2
Motivatia intriseca2 sursa se afla in su"iectul uman; in interesele si tre"uintele lui
personale.
Motivatia e$trinseca2 sursa se afla in afara su"iectului; fiindu4i sugerata sau impusa de
alta persoana. Din punct de vedere al eficentei reglatorii; motivatia intriseca se
incompara"il superioara cele e$triseci.
3. Motivatia cognitiva,afectiva2
Motivatia cognitiva2 isi are originea in activitatea e$ploratorie; in nevoia de a sti; de a
cunoasteK forma ei tipica este curizitatea pentru nou. (e numeste cognitiva pentru ca
actioneaza din launtrul proceselor cognitive.
Motivatia afectiva2 este determinata de nevoia omului de a o"tine apro"area altora; de a
se simti "ine in compania unor persoane.
#ormele motivatiei sunt inegal productive. #ara indoiala motivatia pozitiva este mai
productiva decat cea negativa; motivatia intriseca este mai productiva decatcea
e$trinseca si motivatia cognitiva este superioara celei afective. Daca se iau in
considerare si alti factori; precum2 varstam; temperamentul;particularitatile concrete de
actiune etc.; se constata in raportul; intre tipurile de motivati mai sus mentionate; se
schim"a; de e$emplu la varsta mica motivatia e$trinseca este mai productiva decat cea
intinseca 6este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s4au format
inca7.
,,#4 Optimul moti%ational
Motivatia tre"uie pusa in slu/"a o"tinerii unor performante inalte. &elatile dintre
intensitatea motivatieisi nivelul performantei depinde de comple$itatea sarcinii pe care
su"iectul o are de indeplinit.
3ficenta activitatii mai depinde si de relatia dintre intensitatea motivatiei si gradul
se dificultate al sarcini. Intre motivatie si gradul de dificultate tre"uie realizata o asemenea
adecvare incat sa se a/unga la optimul motivational2 intensitatea optima a motivatiei care sa
permita o"tinerea unor performante inalte.
De optimul motivational se poate vor"i in doua situatii2
,# and dificultatea sarcinii este corect apreciata si su"iectul adopta motivatia
corespunzatoareK
/# and dificultetea sarcinii este incorect apreciata de su"iect; e$istand doua situatii2
32
a# su"aprecierea dificultatii sarcinii; caz in care su"iectul este su"motivat si va
actiona in conditiile unui defict de energie; ceea ce va duce la nerealizarea
sarciniiK
# supraaprecierea dificultatii sarcinii; caz in care su"iectul este supramotivat si
va actiona in conditiile unui surplus de energie carel4ar putea stresa sau
chiar dezorganiza; care s4ar putea consuma inainte de inceperea activitatii;
a/ungandu4se la esec.
(timulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese si autodepasiro evidente
poarta denumirea de nivel de aspiratie.
5ivelul de aspiratie tre"uie raportat la posi"ilitaile si aptitudinile su"iectului. Pentru
a avea un efect pozitiveste "ine ca nivelul de aspiratie sa fie sta"ilit cu putin peste
posi"ilitatile de moment ale su"iectului; dar tre"uie sa se tina cont de aptitudinile si
interesele acestuia si de cerintele societatii.
5ivelul de aspiratie; ca rezultatul pe care individul doreste sa4l o"tina; nu tre"uie
confundat cu nivelul de e$pendanta; respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va
o"tine pornind de la o apreciere realista.
,/ 9fecti%itatea
,/#, $efinirea si caracteri!area afecti%itatii
Perceptiile; reprezentarile si gandirea reprezinta procese psihice de cunoastere a
realitatii o"iective; insa omul nu realizeaza o inregistrare indiferenta a realitatilor lumii
e$terioare. 8stfel; unele evenimente ne "ucura altele ne intristeaza; unele fapte ne produc
entuziasm; in timp ce; altele ne indigneaza etc.; in functie de interactiunea dintre factorii
interni 6cunoscuti su" denumirea de motivatie7 si realitatea o"iectiva care are ca rezultat
procesele afective.
8fecivitatea reflecta raportul de discordanta dintre starile interne ale
su"iectului6facori motivationali7 si factorii e$terni su" forma trairi specifice.
Definitia precizata legatura e$istenta intre afectivitate si motivatie ; su"liniind rolul
energizant; de orientare si de directionare a actiunii. Daca satisfacerea tre"uintelor
genereaza "ucurie; placere; entuziasm etc.; nestisfacerea lor genereaza tristete; neplacere;
deprimare etc. In cadrul proceselor afective pe prim4plan se afla valoarea si semnificatia pe
care o are o"iectul pentru su"iect. &elatia dintre su"iect si o"iect este mai importanta decat
o"iectul in sine; deoarece in functie de gradul sidurata satisfacerii tre"uintelor unul si
acelas o"iect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai
mult; acelasi o"iect poate sa genereze trairi afective diferite aceleias persoane; evident; in
momente diferite.
Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia; ci cu toate celelante
procese si functiuni psihice; ele fiind prezente atat in domeniul inconstientului; cat si al
constientului..
,/#/ Particularitatile afecti%itatii
Psihologul 0asile Pavelcu a identificat urmatoarele insusiri ale proceselor afective2
,# procesele afective au valoare multivationala; deoarece tre"uinta si starea afectiva
pot indeplini rolul de cauza si de efect 6procesele afective sunt motive active; iar
motivele sunt cristalizari ale proceselor afective7K
/# procesele afective sunt su"iective; adica apartin unui su"iect si il e$prima in ceea
ce aredefinitoriul
33
0# procesele afective se manifesta cu o anumita forta; intensitate 6se poate vor"i si
despre un optim afectiv7 si au o anumita durata
2# polaritatea proceselor afective; care e$prima tendinta acestora de a gravita fie in
/urul polului pozitiv; fie in /urul polului negativ; in functie de satisfacerea
tre"uintelor 6"ucurie4tristete; placere4neplacere; dragoste4ura etc.7K
4# mo"ilitatea proceselor afective; care e$prima fie trecerea de la o traire afectiva la
alta 6e$emplu2 trecerea de la o emotie la un sentiment7; fie trecerea de la o faza la
alta in cadrul aceluias proces afectiv 6e$emplu2 trecerea de la stadiul primar care
e$prima o trairenespecifica de incertitudine "azata pe deficiul de informatie ; la
stadiul secundar care presupune o traire specifica "azata pe revelanta informatiei7.
Daca o persoana trece cu rapiditate de la o traire afectiva la alta inseamna ca ea nu
este maturizata din punct de vedere afectiv sau poate sa fie vor"a despre patologia
proceselor afective.
8cestor insusiri ale proceselor afective li se pot adauga altele; precum am"ivalenta
6insusirea de aincludedoua tipuri de trairi diferirte in raport cu acelas o"iect7 si
e$presivitatea proceselor afectivee.
3$presivitatea proceselor afective se poate manifesta prin2
a# mimica 6modificarile e$presive la care participa elementele mo"ile ale fetei7
# pantomimica 6ansam"lul reactiilor la care participa intreg organismul2 tinuta;mersul
etc.7K
c# madificarile de natura norganica 6amplificarea sau scaderea ritmului cardiac;
scaderea sau cresterea tonusului muscular etc. 3$primata prin paloare; inrosire; nod
in gat; gol in stomac; transpiratie; tremurat etc.7K
d# schim"area vocii
/# ,0 Clasificarea proceselor afecti%e
aracterizarile si denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt e$trem de variate;
deoarece ;; in domeniul afectivitati; as cum scria 0asile Pavelcu; in 1.3+; aproape fiecare
autor intre"uinteaza o terminologie proprieM. Mai tarziu acelas lucru il afirma alti psihologi
6). De"us; 8. osmovici7. 8stfel; De"us numeste trairile afective drept ;;sentimenteM; #r.
!ittmann le numeste ;;emotiM; iar 0. Pavelcu si P.P. 5eveanu le numesc ;;afecteM etc.
Psihologul Mihai )olu utilizand ; in clasificare ; intensitatea ; durata; gradul de
constientizare; nivelul de ela"orare a trairilor afective ; o"tine urmatoarele categorii2
,# Procesele msi trairile afective primare sunt inascute; au caracter involuntar;
spontan; fiind conditionate din punct de vedere "iologic. 3le cuprind2
a# tonul emotional se refera la reactile emotionale care isotesc orice act de
cunoastere 6e$emplu2 simtim un miros imediat ne apare o traire specifica4ne place
sau nu ne place7K
# trairile de natura organica determinate de functionarea "una sau defectuasa a
organelor interne; generand stari de confort sau disconfort fiziologic 6e$emple2 in
cardiopatii predominaalarma afectiva; in "olile gastro4intestinale apar stari de
mohoreala; in "olile pulmonare predomian starea deiritare etc.7K
c# starile de afect sunt trairi impulsive ; violente; de scurta durata care pot scapa de
su" controlul constientului; cu aparitie "rusca si desfasurare tumultoasa 6e$emple2
furi; groaza; rasul e$ploziv etc.7.
2. Procesele si starile afective comple$e sunt; de regula; do"andite; se caracterizeaza
printr4un grad mare de constientizare.
Procesele afective comple$e cuprind2
a. emotil
e si starile afective comple$e sunt trairi afective de scurta durata ; intense;
cu desfasurare calma sau tumultoasa; fiind determinate de insusirile
singulare ale oniectelor; avand o orientare "ine determinate 6spre un o"iect
sau spre o anumita persoana7. 3$ista o mare varietate de emotii;psihologul
american &. PlutchiS considerand ca e$ista opt emoti de "aza 6teama;
34
surpriza; tristetea; dezgustul; furia; anticiparea; acceptul si "ucuria7;
celelante emotii rezultand din com"inarea acestoraK
". emotil
e integrate principalelor forme de activitate 6emotiile superioare7 presupun
evaluari; acordari de semnificatii valorice activitatiilor desfasurateK
c. dispozi
tile sunt trairi afective generalizate; difuze; relativ sta"ile si cu intensitati
moderate. 3le pot fi determinate de o intamplare importanta; alteori
situatiile care le determina nu sunt sesiza"ile de cel care le traieste; fapt
care nu inseamna ca dispozitile respective nu au o cauza "ine determinata.
8tat "una cat si proasta dispozitiile se pot manifesta pe o perioada mai
scurta sau mai lunga de timp; transformandu4se in trasaturi de caracter.
/# Procesele si starile afective superioare se raporteaza nu la nivel de o"iect sau de
activitate; ci la nivel de personalitate. 3le cuprind2
a. (entimentele; care sunt trairi afective comple$e; de lunga durata; sta"ile si
cu intensitate moderata. Psihologul 8ndrei osmovici considera ca
sentimentele sunt ample structuri de tendinte si aspirati; relativ sta"ile; care
orienteaza; organizeaza; declansaza si regleaza conduita.
)ama sentimentelor umane este foarte variata si sunt denumite utilizandu4
se aceleas denumiri ca in cazul senzatilor; insa sentimentele nu tre"uie
confundate cu emotile; chiar daca sentimentele se nasc din emoti.
(entimentele sunt emoti repetate; care rezista la factori petur"atori.
Psihologul 0asile Pavelc considera ca formarea sentimentelor urmeaza o
anumita procesualitate2 faza de cristalizare; faza de maturizare 6faza cea
mai inalta7 si faza decristalizare; de dezorganizare a sentimentului prin
satietate asociata cu decepti; pesimism etc.
a generalizari ale emotiilor; sentimentele pot fii2
- sentimentele intelectuale 6 sentimentul de curiozitate; de mirare si
uimire; sentimentul indoieli etc.7 apar in procesul cunaosteri realitatii si
sunt un factor energizator al acesteiaK
- sentimentele morale 6sentimentul de prietenie; patriotismul;
sentimentul datoriei etc.7 reflecta atitudine pozitiva sau negativa fata de
catiunile proprii si ale cerolante persoane.
- (entimentele estetice 6admitatia e$tazul tc.7 apar pe "aza perceperii
frumosului; fie ca este vor"a de arta; de natura sau de actiunile omului.
Psihologul 8. (. MaSarenSo a su"liniat faptul ca educatia estetica a
copilului nu tre"uie sa se realizeze numai su" aspectul evaluari
operelor de arta; deoarece e$ista si o estetica a vieti cotidiene a munci
si a disciplinei; a aspectului e$terior; a conduitei etc.
". Pasiunile; care sunt trairi afective foarte intense; sta"ile; de lunga durata
care antreneaza intreaga personalitate. %mul pasionat intr4un domeniu isi
mo"ilizeaza toate energiile si demonstreaza o neo"isnuita tenacitate in
desfasurarea lor; fiind considerate ; de unii psihologi; anomalii ale
afectivitatii. Din punct de vederevaloric pasiunile pot fi pozitive; no"ile;
constructive 6sportul; lectura; creatia artistica etc.7 si negative; oar"e; vicii
care conduc la compartamente "izare . 0iciile pot fi grupate in trei centre
de interes2 3ul 6 pasiuni posesiveK avaritia; fanatismul7; 8ltul 6gelozia;
am"itia7 si !umea 6pasiunea pentru /ocurile de noroc7.
,/#2 )olul proceselor afecti%e
&olul proceselor afective este controversat; deoarece unii psihologi considera ca
emotiile prin intensitatea; desfasurarea lor tumuloasa; prin starea de agitatie difuza;
dezorganizeaza conduita 6P. Banet7; in timp ce alti psihologi sustin ca emotiile ; prin
mo"ilizare energiei psihonervoase; organizeza conduita6 >. 9. annon7. Psihologul 0asile
35
Pavelcu considera ca emotiile dezorganizeza conduita; in timp ce sentimentele o
organizeza. In realitate; Proceseleafective indeplinesc am"ele roluri; dar in conditii diferite2
ele dezorganizeza conduita atunci cand intensitatea trairilor este mare; cand situatia este
noua; iar organismul nu si4a ela"orat inca raspunsuri comportamentaleadcvate si ele
organizeza conduita daca organismul si4a ela"orat raspunsuri comportamentale pentru
anumite situatii; daca intensitatea trairilor este medie etc. (e poate o"serva ca procesele
afective constituie latura energetica a proceselor psihice si a comportamentului uman; ele
fiind surse suplimentare de energie; care potenteaza activitatea. Maturitatea afectiva indica
prezenta controlului de sine; precum si insusirea modalitatilor afective la situatile cu care
ne confruntam; deoarece emotivitatea este o trasatura de personalitae; ea avand rol
determinant in sta"ilirea tipului de temperament dupa modelul franco4olandez.
omportamentul afectiv perceput de alti; devine un instrument al cunoasterii
interpersonale. ;; heia intelegerii altora; spunea 0. Pavelcu; se afla in propriile noastre
vi"ratii afectiveAA; su"liniind astfel rolul trairilor afective in cunoasterea interpersonala.
$e!%oltarea afecti%itati
3tapa ontogenica aracteristici
141 an
&eacti afective vagi; confuze;fluctuanteK
!a 2 luni apare placerea; la 445 luni frica;
determinata de prezenta unor persoane
necunoscute; 34' lunirasul; iar in /ur de -
lui "ucuria
143 ani
0iata afectiva incepe sa se
organizeze;orientandu4se spre persoane si
o"iecte si se invata e$presile emotionale
specificegrupului. !a 1- luni se manifesta
gelozia. In /urul varstei de 2 ani
starileafective cunosc fluctuati mai mari;
semanifesta agresivitatea determinata de
faza de opozitie fata de adult;
aceastainlocuita progresiv de trairi afective
pozitive 6determinate de a fi iu"it; de a
coopera cu adultul7.
34',+ ani
In aceasta etapa de varstaviata afectiva se
diversifica; se nuanteaza; iar prin /oc se
dezvolta capacitatea de simulare a unor
trairi afective. !a 3 ani apare sentimentul
de vinovatie; la 4 ani cel de mandrie; iar in
/urul varstei de ' ani se pune pro"lema
prestigiului si a rusinii. hiar daca viata
afectiva ramane in ansam"lu insta"ila din
acest moment se dezvolta capacitatile de
control voluntar al emotiilor
',+411,11 ani
Incep sa apara procesele afective
superioare2 curiozitatea intelectula;
sentimentul datoriei; admiratia etc.
11,11414 ani
(e continua dezvoltarea sentimentelor
superioare2 responsa"ilitetea; patriotismul
etc. (e dezvolta totodata trairi afective cu
intensitate mare; apare teama de infrangere
si la mi/locul intervalului dispretul. *oate
acestea; plus nevoia de a fi afectuos cu alti
semnificao nuantaresi inceputul unei
sta"ilizari a vietii afective
3'
1441- ani
(e accentueaza controlul voluntar; simultan
fiind vor"a de o complicare avietii afective.
8pare criza de identitate; dar si prima
iu"ire.
Peste 1- ani 0iata afectiva se perfectioneaza si
progresiv se a/unge la o maturizare afectiva

,0 9fecti%itatea %oluntara
,0#, $efinirea si caracteri!area afecti%itatii
Pentru psiholog; activitatea apare in doua ipostaze; aflate in interdependenta2
1. in ipostaza de "aza genetica o"iectiva a functiilor si proceselor psihice particulare
6de perceptie la voint7K
2. in ipostaza de e$teriorizare si de o"iectivizare a functiilor si capacitatile psihice.
Procesele si functiile psihice se proiecteaza si se integreaza in activitate; caci nu
percepem de dragul de a percepe si nici nu gandim de dragul de a gandi. %mul4
personalitate se su"sumeaza formulei ;; a e$ista pentru a actiona; pentru
adesfasura o anumita activitateAA in timp ce animalul ;; actioneaza pentru a traiAA.
Prin urmare; su"iectul uman nu e$ista ca ataredecat in si prin activitate.
8fectivitatea; in sens general; este un raport selectiv si un anumit comple$ de sarcini cu
continuto"iectiv; cu grade diferite de comple$itate; dificultate; in cadrul caruia su"iectul isi
utilizeaza fortele psihice si fizice pentru realizarea unui anumit scop.
8ctivitatea realizeaza o integrare ierarhica a tuturor functiilor; proceselor si trasaturilor
psihice ale personalitati. In diferite forme si variante de activitate; ponderea si modul de
com"inare a functilor si capacitatilor pshice difera foarte mult. In acelas timp; modul de
desfasurare si performanta cativitatii depind de gradul de ela"orare aproceselor psihice
particulare 6percepti; memorie; gandire; imaginatie; vointa etc.7 si trasaturile glo"ale de
personalitate 6echili"rul emotional; atitudinea fata de sarcini; e$traversia; introversia;
spiritul de raspundere etc.7. 8cest fapt determina utilizarea de teste psihologice analitice de
perceptie; de gandire; imaginatie etc. (i a unor teste sintetice de evaluare a trasaturilo de
personalitate; in orientarea si selectia profesionala. Mai mult; fiecarei profesii ii este
specifica o anumita psihograma 6un anumit mod de com"inare si de integrare a
comportamentelor psihice7. Intrucat; se constata ca si activitatea este dependenta de
procesele si de functiile ps<ihice particulare; putem afirma ca relatia dintre activitate si
organizarea psihica a individului se prezinta su" forma unui circuit; in cadrul careia nu se
manifesta o conditionare univoca; ci una reciproca. Iata de ce se poate spune ca rolul
activitatii in viata noastra este enorm.
,0#/ Structura afecti%itatii
Din punct de vedere psihologic; in structura activitatii intra2
- Motivul 6tre"uinta; interes; aspiratie; ideal7; care daspunde la
intre"area2 de ceW
- (copul 6respectiv; satisfacerea motivului7; care raspunde la inte"area2
ceW 6ce se urmarste7
- Mi/locul 6cunostinte; deprinderi; unelte e$treme etc.7; care raspunde la
intre"area2 cumW
Din punct de vedere operational 6ci"ernetic7; structura activitatii presupune corelarea si
cone$iune inversa dintre2
,# 9locul de comanda; unde se realizeaza analiza si evaluarea sarcinii; procesele de
ela"orare a planului; de analiza si de alegere a mi/loacelor; de ela"orare
anticipata a scopuluiK
/# 9locul estern de e$ecutie care presupune selecatrea si activarea actiunilor;
realizandu4se cone$iune inversa de la "locul de e$ecutie la celo de comanda.
3+
8cesta este compus din2 miscari 6cele mai simple elemente consitutiveK pot fi
musculare si ver"ale; am"ele fiind mediate si coordonate ver"al7; operati si
actiuni 6aciunile includ miscari si operati7. 8ctiunile se su"sumeaza activitatii si
se orienteaza catre un scop; presupun folosirea unui mi/loc; insa nu dispun de un
motiv propriu. 0eriga e$ecutiva este suscecti"ila de automatizarii; a/ungandu4se
la deprinderi. 9locul cone$iunii inverse este format din operatori logici de
analiza comparativa a rezulatatului o"tinut in functie de ceea ce s4a propus
6validare sau corectie7.
,0#0 Eormele acti%itatii
Modalitatilede realizare a activitatilor ca raport selectiv intre un su"iect si un
comple$ de sarcini sunt foarte diverse2
,# Dupa planul de desfasurare si dupa natura produsului e$ista2 activitate
predominant spirituala 6intelectuala7 si activitate predominant materiala 6fizica7.
/# Dupa locul ocupat in viata su"iectului; e$ista2 activitate principala 6 de "aza7 si
activitate secundara 6su"ordonata7
0# Dupa natura si evolutia ontogenica; e$ista2
a. Bocul este; ontogenic; prima activitate si este dominanta in copilarie. 3l
are o motivatie intriseca si rol informativ.
". Invatarea 6scolara7 este dominanta pe durata invatamantului o"ligatoriu
si liceal; postliceal si universitar. Motivatia invatari poate sa fie2
intriseca sau e$triseca. Dupa continut poate fi2 invatare
perceptiva6 sisteme de forme; semne si sim"oluri7; conceptuala 6notiuni
de cunostiinte utile7; %perationala 6formarea si dezvoltarea sistemului de
operatii; de metode si de procedee de cunoastere si de actiune7 si sociala
6reguli si norme de comportare in societate7.
Invatarea presupune formarea si dezvoltarea simultana a laturii
informative si a celei formativ4aplicative. 3a nu se reduce la memorie
alturi de perceptie; gandire; imaginatie; atentie ; motivatie;
afectivitate;vointa; atitudinea fata de activitate etc.
c. Munca este dominanta in viata adultului activ 6in medie de 21 si '54+1
de ani7. 3a are caracternormativ; iar in forma specifica de structurare
este profesi 6ocupatia7. Dupa natura componentelor dominante; munca
poate fi2 Intelectuala si fizica; iar dupa caracterul produsului; munca
poate fi2 reproductiv4e$ecutiva si novattor4creatoare
4. Dupa gradul de constietizare acomportamentelor; e$ista activitate in totalitate
constienta 6ia forma vointei7 si activitate cu comportamente automatizate
6deprinderile7
,0#2 $efinirea si caracteri!area %ointei
0oinata reprezinta procesul psihic comple$; prin intermediul caruia omul isi
mo"ilizeaza si4si canalizeza fortele si capacitatile fizice si spirituale in vederea invigerii
o"stacolelor care apar pe traiectoria activitatii.
B. Piaget considera vointa un regla/ al regla/elor; su"liniind faptul ca ea se rasfrange
asupra proceselor cognitive si afective.
0ointa poate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. !.
0agotsSi considera ca; in evolutia sa; copilul invata comenzile ver"ale ale adultului; pe
care; ulterior; le interiorizeaza; a/ungand sa4si dea comenzi singur. 8dultii constituie;
pentru copi; modele de comportament si chiar modele de vointa.
0ointa poate fi inteleasa ca2 modalitate de coordonare a activitatii in general 6vointa
actiunii si vointa a"tinerii; ra"dari; a renuntarii7; ca proces superior de atutoregla/ 6de tip
constient si mediat ver"al7 si ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop
constient propus.
3-
Din punct de vedere psihologic; o"stacolul nu se identifica cu nici un o"iect sau
fenomen al realitatii si nici cu rezistenta interna resimtita de individ in defasurarea unei
activitati; ci reprezinta o confruntare intre posi"ilitatile omului si conditiile o"iective ale
activitatii.
5atura o"stacolului poate fi diferita2 e$terioara; materiala sau interna 6de natura
fiziologica; psihologica7. In evaluarea o"stacolului poate sa se produca2 su"aprecierea
o"stacolului 6esec7; supra apriecerea o"stacolului 6esec7 sau reflectarea adecvata a acestuia.
In depasirea o"stacolului; omul isi mo"ilizeaza efortul voluntar. 3fortul voluntar nu este
innascut; fiind dependent de modu de apreciere a o"stacolului si de nivelul de dezvoltare a
lim"a/ului. 3l consta dintr4o mo"ilizare a resurselor fizice; intelectuale; emotionale; prin
intermediul mecanismelor ver"ale.
!im"a/ul are rol reglator in declansarea; organizarea si defasurarea actiunilor
mintale sau motorii. 8stfel; vointa poate sa transforme imperativele e$terne in comenzi
interne 6 autocomenzi7; constituindu4se in mecanism psihic de auto reglare de auto
guvernare si de diri/are a conduitei.
,0#4 Etapele actului %oluntar
0ointa; in calitate de proces psihic; se reaalizeaza de4a lungul a mai multor etape2
1. 8rticularea motivationala; prefigurarea intentiei sau impulsului esprima o
tensiune interioara care tinde sa se e$teriorizeze si sa activeze veriga motorie.
Impulsul poate fi interior sau e$terior si atunci cand intensitatea lui depaseste un
anumit prag; ae loc constientizarea lui care devine punctul de plecare al actiuni
voluntare. onstientizarea impulsului si raportarea lui la un anumit o"iect sunt
urmate de formularea scopului si directionarea actiuni in vederea realizari lui
6starea de ;;0rereAA 4;; vreau =M7.
2. 8naliza si lupta motivelor. Motivele odata ela"orate intra in raporturi de
concordanta sau opozitie; ceea ce impune aprecierea avnta/elor si a
dezavanta/elor alegerii unuia sau altuia.
3. !uarea hotarari; realizata in urma deli"erari; face posi"ila ela"orarea planului de
acitune. 3a presupune alegerae unui motiv si respingerea sau amanarea
celorlante; sta"ilindu4se; eventual; ordine realizari lor. 8cum apare intentia de a
actiona care include2 motivul ales; scopul urmarit; mi/loacele adecvate de
realizare ascopului; planul desfasurari actiunii si posi"ile consecinte ale
acestuia.
4. Indeplinirea planului sau faza e$ecutiei este formata din operati concrete 6prin
care situatia initiala este supusa unor transformari; in plan mintal sau e$terior;
pentru realizarea scopului sta"ilitz7 si; uneori operati automatizate care vor fi
integrate controlului constient. 3$ecuti are caracter secvential; ea constand din
succesiuni de operatii. Pe parcursul e$ecutiei pot sa apara o"stacole si actiune sa
esueze; scopul nefiind realizat.
5. #aza de evaluare si verificare arezultatelor partiale si transformarea lor
ininformatie inversa; pentru comanda si efectuarea operatiilor vitoare. Daca
rezultatele nu sunt cele scontate; atunci sunt sanse ca actiune sa fie repetata.
&ezultatul final; prin cone$iune inversa; asigura inregistrarea programului
6schemei7 actiunii pentru utilizarea ulterioara.
,0#. Calitatile %ointei
ele mai importante calitati ale vointei sunt2
1. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii
scopului la nivelul de perfectiune impus de su"iectul insusisi asteptat de cei din /ur.
3.
3a presupune realizarea efortului voluntar pe o perioada indelungata de timp; chiar
si conditiile in care aparent n4ar fi posi"ila continuarea actiunii. %pusul ei este
incapatanarea 6insusire negativa7 care presupune urmarirea unui scop si atunci cand
este clar ca impre/urarile nu ofera nicio sansa de reusita 6este rezultatul lipsei de
fle$i"ilitate in gandire si actiune; al pre/udecatilor sau a unor carente educationale7.
2. fermitatea si taria vointei este capacitatea de a suporta dificultatile; opinile contrare;
severitatea critici etc.; pentru a4si mentine hotararea luata. %pusul ei este
sla"iciunea vointei 6insusire negativa7 care inseamna imponsi"ilitatea de a realiza
efortul voluntar cerut; chiar daca cel in cauza este constient de importanta acestui
fapt pentru el sau pentru cei din /ur.
3. independenta si initiativa e$prima gradul de autodeterminare si originalitatea liniei
proprii de conduiata. %pusul ei este sugesti"ilitatea 6insusire negativa7 care consta
in adoptarea necritica a influentelor e$terioare.
4. 8utocontrolul presupune constietizarea; aprecierea si adecvarea permanenta a
tendintelor; motivelor si proceselor intelectuale; precum si actiunilor concrete
anumitor e$igente; principii; idealuri morale; politice; sociale etc.
5. Proptitudine deciziei consta in rapiditatea cu care omul deli"ereaza.
,2# $EP)I*$E)ILE
,2#, Definirea si caracterizarea deprinderilor
% analiza cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate
componentele acesteia sunt constiente; e$istand o multitudine de reacti; gesturi; sau activitati
care par a se desfasurade la sine 6 cititul; scrisul; mersul; conducerea automo"ilului etc.7 .
3vident; nici nu am putea desfasura simultan mai multe activitati daca unele dintre ele nu ar fi
automatizate; daca multe dintre ce lecfacem nu ar do"andi calitatea de deprinderi .
Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii; ela"orate
constient; consolidate prin e$ercitiu si desfasurate fara un control constient permanent. In raport
cu definitia pe care am precizat4o; defintorie pentru o deprindere se dovedeste automati!area
numita secundara; anume faptul de a fi fost initial o actiune constienta care s4a transformat
progresiv; prin e$ercitiu si consolidare; do"andind sta"ilitate; precizie si viteza. *ermenul de
deprindere indica astfel gradul e fi$are; de stapanire a unei actiuni sau operatii; astfel spus
caracteristica psihologica a activitatii si nuo formatiune distincta de aceasta . Daca in faza
initiala ; aceeaa constituirii deprinderii ; controlul constiintei se aplica tuturor detaliilor actiunii ;
progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamlul actiunii; fara a se disocia de vointa.
Deprinderile sunt declansate constient ; iar dupa aceea au un usor control constient 6sunt
su"constiente7; fiind actiuni postvoluntare.
Desigur; un masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii
umane; iar aceasta se dezvolta deIa lungul vietii; urmeazaca si deprinderile sunt do"andite de4a
lungul vietii; fiind pre!entate doar la acei indi%i!icare le-au in%atat# Prin repetare si e$ersare
se automatizeaza; do"andind sta"ilitate si permitand desfasurarea corecta; sigura si rapida a
activitatii ; cu un consum redus de energie psihonervoasa si fizica. 8"senta deprinderilor face
imposi"ila desfasurarea activitatilor comple$e ; dar si o consolidare gresita poate genera
dificultat; corectarea lor fiind greoaie.
omple$itatea e$istentei umane presupune o multime de activitati
automatizate; o multime de deprinderi care sa eli"ereze atentia 6care are un volum limitat7 pentru
acele actiuni care nu se pot automatiza. Determinarea tipului si gradului de automatizare a
deprinderilor are astfel revelenta pentru cunoasterea unei personalitati; pentru cunoasterea unei
personalitati; pentru competentele pe care aceasta le are sau le poate do"andi.
41
,2#/ Clasificarea deprinderilor
$i%ersitatea acti%itatii umane implica si o mare di%ersitate a deprinderilor,
clasificarea acestora punandu-se reali!a in functie de mai multe criterii, dintre care
fac parte C
,# Dupa compleBitate se face diferanta intre 2
4 deprinderi simple 6trasarea liniilor ; ovalelor ; "astonaselor de catre
copilul care invata sa scrie7 K
4 deprinderi comple$e 6scrierea literelor ; sila"elor ; iar dapa aceea a
cuvintelor7K
/# Dupa procesele psi+ice automati!ate implicate preponderent se disting2
4 deprinderi senzorio I perceptive 6orientarea privirii in asa fel incat
imaginea sa cada pe zona centrala a retinei 7 K
4 deprinderi ver"ale 6 descifrarea cuvintelor rostite este usurata de formarea
unor deprinderide auz ver"al 7 K
4deprinderi de gandire 6 construirea rationamentelor potrivit anumitor
algoritmi 7 K
4deprinderi motorii 6 mersul pe "icicleta7 K
0# Dupa tipul de acti%itati in care se incadrea!a se pot pune in evidenta 2
4deprinderi de /oc 6a sari coarda; a /uca carti7 K
4deprinderi de invatare 6a scrie ; a citi ; a calcula ; a lua notite7 K
4deprinderi de munca 6 a croseta; a zid a dactilo4grafia7 K
,2#0 Eormarea s interactiuna deprinderilor
6oate deprinderile sunt doandite de-a lun"ul eBistentei noastre, cea ce
presupune un proces de formare a lor; proces care poate fi mai lung sau mai scurt; in primul
rand in functie de comple$itatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. &ealizarea acestui
proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii 2
,# conditii eBterne C
- o instruire verbala care sa vizeze conditiile de realizare; miscarile ce
tre"uie facute K
- demonstrarea actiunii K
- realizarea de exercitii pentru formarea si automatizarea miscariilor K
- ccontrolul si autocontrolul e$ecutiei ; semnalandu4se erorileK
- pastrarea metodelor; caracterul activ si calitatea acestora K
/# conditii interneC
4 interesul celui care invata pentru activitatea e$ersata K
4 exinstenta unor trairi afective care insotesc procesul de formare a
deprinderilor K
4 calitatie innascute pentru tipul de activitate dat;
4 prezente altor deprinderi ;
#ormarea unei deprinderi este un proces comple$ care se desfasoara in mai multe
etape C
,# Eamiliari!area cu actiunea C este etapa in care se realizeaza instruirea ver"ala
si demonstrarea realizarii actiunii; su"iectul do"andind informatiile necesare
despre actiune.
/# In%atarea analitica C sunt implicate atentia; vointa si gandirea; mai ales pentru
corectarea numeroaselor greseli.
0# Or"ani!area si sistemati!area Celementele anterior e$ersate sunt integrate
progresiv intr4un ansam"lu.
2# 9utomati!area Cerorile sunt eliminate; operatiile sunt prescurtate; atentia necesara
diminuandu4se progresiv.
41
4# Perfectionarea Cpresupune e$ecutarea actiunii in diverse conditii; treptet fiind
atinse niveluri superioare de precizie; viteza; corectitudine.
8naliza interactiunilor e$istente intredeprindderi permite punerea in evidenta a
doua fenomene C
- transferul, care reprezinta relatia pozitiva intre o deprindere deja formata
si una in curs de formare,in sensul ca aceasta din urma "eneficiaza de asemanarile
e$istente si integreaza elementele comune.
4 interferenta, reprezinta fenomenul de influenta negativa intre doua
deprinderi; in sensul ca deprinderea anterior formata pertur"a formarea noii
deprinderi. Influenta poate fi retroacti%a sau proacti%a#
8lte interactiuni ale deprinderilor sunt2
4 Priceperile2 apar in urma interactiuni dintre deprinderile si cunostintele
detinute; fiind prezente in toate domeniile.
4 Oisnuintele2 sunt componente automatizate ale activitatii; rezultate din
interactiunea deprinderilor cu tre"uintelor. 3le pot fi ne"ati%e 6 fumatul;
consumul de alcool;etc. 7 si po!iti%e 6 salutul; plim"area de dimineata;
spalatul pe dinti; etc. 7 .
$EP)I*$E)I EEICIE*6E $E S6($I(
,# *otitele C "anala activitate a luarii de notite se poate dovedi dose"it de relevant in
activitatiile noastre; mai ales atunci cand conte$tele in care ne aflam presupun
vehicularea unui volum mare de informatii 2
-nu reusim sa retinem tot ceea ce se prezinta intr4o ora de curs sau intr4o
discutie; asa incat stocarea e$terioara informatiilor ne permite sa facem
oricand apel la ele pentru a le revizui sau utiliza in diferite scopuri K
-luarea de notite permite o memorare mai facila a informatiilor; fi$area mai
temeinica si in cele din urma reactualizarea mai rapida si mai fidela a lor K
-strcturarea materialului se poate realiza in timpul receptarii acestuia.
/# E%identierea Crezulta o structura care pe langa posi"ilitatea retinerii cu mai multa
acuratete reprezinta si o AancoraA de care ulterior pot fi legate alte informatii
relevante. Pentru ca su"linierea sa permita insa atingerea intr4adevar a unei eficiente
superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli 2
4 decizia asupra caror idei sa fie su"liniate se ia dupa parcurgerea in intregime
a te$tului K
4 nu tre"uie su"liniata o cantitate foarte mare de te$t ; in acest caz rezultatul
nefiind relevant K
4 se utilizeaza semne sau culori diferite pentru su"linierea diferitelor elemente
ale te$tului.
0# Intele"erea C aceasta se poate realiza de mai multe maniere; in functie de
o"isnuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura te$tului 2 formularea de
intre"ari; clarificarea ideilor care pun pro"leme de intelegere; rezumarea te$tului;
realizarea de predictii in te$t.
2# Monitori!area in%atarii C invatarea este o activitate comple$a care pe masura ce
este e$ersata permite constituirea unor deprinderide monitorizare a invatarii; astfel
spus contri"uie la identificarea unor criterii personale a caror realizare semnifica
incheierea procesului.
4# $eprinderi de "andire critica #
.# Mana"ementul timpului de studiu C sta"ilirea independenta a scopurilor de
invatare; planificarea timpului de studiu; eliminarea factorillor de distragere;
adoptarea unor strategii potrivite de prelucrare si asimilarea informatiei; o atitudine
critica fata de ceea ce invatam si; de ce nu ; autorecompensarea ne vor permite sa
42
realizam ceeea ce ne intereseaza 2asimilarea rapida; temeinica si critica aceea ce
tre"uie sa invatam.
6IP()I $E I$EMI 2
Idemi suiecti%i
Idemi de tip eseu structurat H semistructurat 2reprezinta raspunsuri mai ample care
sunt diri/ate; orientate si ordonate cu a/utorul unor cerinte ; indicii; sugestii etc.
9tentia se refera la concentrarea si focalizarea efortului mental ce generaza
selectivitatea reflectarii; "azata pe refle$ul de orientare declansat spontan ; la inceput dar
apoi diri/at voluntar ; prin intermediul cuvantului. 3a se defineste ca fenomenul psihic de
orientare selectiva si de concentrare a energiei psihonervoase ; in vederea desfasurarii
optime a activitatilor psihice.
Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii; dintre
care cel mai important se refera la mecanismul si dezvoltarea sa . (e disting astfel o atentie
in%oluntara Dneintentionata; spontana; declansata de stimuli e$terni si interni 7 ;
%oluntara si post%oluntara#
9tentia %oluntara este forma superioara a atentiei ; declansata intentionat; care se
realizeaza cu un efort voluntar si este autoreglata constient # Cn rol important; in
declansarea ei; revine mecanismelor ver"ale prin care se ia decizia de a fi atent; se
stimuleaza si focalizeaza atentia.
9tentia post%oluntara reprezinta un nivel superior de manifestarea a atentiei care
rezulta din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi
atent ; deoarece e$ersarea mai indelungata intr4un anumit domeniu de activatate duce la
automatizare; la reducerea treptata a efortului pentru concentrare si sta"ilitate.
Lima&ul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediul lim"ii
si a altor sisteme de semne si sim"oluri. omunicarea este procesul de transmitere a
informatiillor ; lim"a fiind suportul si instrumentul comunicarii.!im"a/ul ; in conte$tul
e$istentei umane; indeplineste functii specifice precum 2 de comunicare; de cunoastere;
sim"olica de reprezentare; e$presiva sau afectiva; persuasiva sau de convingere; de
reglare sau de determinare; ludica sau de /oc; dialectica sau de formulare si rezolvare a
contradictiilor sau conflictelor pro"lematice; de detensionare nervoasa; pragmatica
etc.!im"a/ul are un rol important in formarea gandirii si in procesul de socializare; si
anume; in evolutia sa de la lim"a/ul egocentric la lim"a/ul socializat; ceea ce poate conduce
la eliminarea elementelor afective; personalizate; individuale.

S6)(C6()9 SI $EAVOL69)E9 PE)SO*9LI696II
,4#Personalitatea
,4#, Personalitatea ca sistem
,4#/ Modele de personalitate.
,.# Indi%id# Persoana# Personalitate1
43
,.#, Individ. Persoana. Personalitate.
,.#/ onstiinta ca nucleu al personalitatii.
,.#0 Diferente in manifestarea personalitatii.
,3# 6emperamentul
,3#, !atura dinamic4energetica.
,3#/*ipologii temperamentale.
,7# 9ptitudinile
,7#, !atura instrumental Ioperationala a personalitati
,7#/ lasificarea aptitudinillor
,7#0 Inteligenta ca aptitudine generala
,8# Caracterul
,8#, !atura relationala4valorica a personalitatii
,8#/ (tructura caracterului
,8#0 &olul caracterului in structura personalitatii
/5# Creati%itatea
/5#, onceptul de creativitate
/5#/ 5iveluri si stadii ale creativitati
/,# Etape in de!%oltarea personalitatii
/,#, Principiul dezvoltarii in psihologie
/,#/ 0arstele mici 6 3411,11 ani 7
/,#0 Preadolescenta 611,114 14,15 ani 7
/,#2 8dolescenta 614,1541-,1. ani 7
/,#4 *ineretea 61-, 1. I31 ani7
/,#. Maturitatea 631 I55,'1 ani 7
/,#3 9atranetea 655,'1 ani: 7

Tipuri de idemi 5
,4# PE)SO*9LI6E9
,4#, Personalitatea ca sistem
*ermenul de @personalitateA este utilizat intr4o multidutine de sensuri ; desi potrivit
acceptiei comune este o personalitate acel individ uman care se distinge prin rezultate de
e$ceptie in diferite domenii ale actiuni umane. Desigur; un astfel de punct de vedere
asupra personalitatii nu este si cel propriu psihologiei; in cadrul acesteia personalitatea
reprezentand in primul rand o calitate sau ; mai precis; un sistem integrator care pune in
discutie individul uman cu toate caracteristicile si particularitatile sale.
(istemul psihic uman este cel mai comple$ sistem energetico4informational; dotat si
constituit in "aza unor mecanisme de autorganizare si autoregla/; antiredundante si
autodeterminante.
44
Personalitatea repre!inta sistemul insusirilor stailite si specifice unei fiinte
umane concrete care isi pun amprenta decisi% asupra manifestarilor
psi+ocomportamentale ale acesteia
8ceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca intreg in manifestarile sale
comportamentele ne permit sa afirmam un caracter sistematic al personalitati; respectiv
personalitatea repre!inta un sistem io-psi+o-socio-cultural 2
4 dimensiunea iolo"ica este relativa la potentialul uman nativ; la ereditatea
fiecarei fiinte umane K
4 dimensiunea socio-culturala este un produs al procesulului de socializare;
respectiv interventia mediului socio4cultural asupra potentialului ereditar
disponi"il G
4 dimensiunea psi+olo"ica se constituie in zona de intersectie a nativului cu
do"andintul; pe masura constituirii sale; personalitatea do"andind
autonomie si capacitatea de autoevolutie.
Personalitatea se indentifica astfel cu suiectul uman concret considerat in
trasaturile sale definitorii ; anume ca su"iect al actiunii ; cunoasterii si valorizarii propriei
fiinte si a mediului in care traieste.
In calitate de o"iect de studiu psihologic , personalitatea treuie pusa in
le"atura cu ansamlul sistemului psi+ic uman, fara insa sa se identifice cu acesta#
*resaturi definitori ale personalitatii 2
4 caracterul inte"rator; sintetic in raport cu celelalte procese si functii
psihiceK
4 caracterul stail, in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansam"lul
sau si nu numai intr4un anumit raport concret K
4 caracterul adapti%, factorii nu sunt a"soluti rigizi ; ci su" actiunea
constanta a anumitor factorii pot cunoaste restructurariK
4 caracterul definitoriu, permite evaluarea glo"ala a unei fiinteK
*ermenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna
fiinta umana in intregritatea ei. 8stfel sunt utilizati termenii2
individ; individualitate si persoana.
4 termeul de indi%id desemneaza o fiinta vegetala sau animala considerata
ca unitate distincta a speciei din care face parte; fiind orice organism;
inclusiv omulK
4 termenul de indi%idualitate este un ansam"lu a particularitatilor proprii a
unui individ K
4 termenul de persoana desemneaza numai natura umana K
$efinitii ale personalitatii C
X Personalitatea reprezinta im"inarea non4repetitiva a insusirilor psihice care
caracterizeaza mai pregnant si cu un mai mare grad de sta"ilitate omul concret si
modalitatile sale de conduita Y
X Personalitatea este esenta elementului sta"il al conduitei unei persoana; modul sau
o"isnuit de afi ; ceea ce o diferentiaza de altele Y
,4#/ Modele de personalitate
(tudiul personalitatii umane; data fiind comple$itatea acesteia;se dovedeste una dintre
temele ce poate fi a"ordata su" o multitudine de aspecte;asa incat in urma cercetarilor
intreprinse; au fost construite mai modele ale sale2
,#Modelul psi+analiticCconstituie cel mai vechi dintre modelele personalitatii;fiind
datorat parintelui psihanalizei;anume Si"mund Ereud#8cesta; avand o "ogata
e$perienta clinica; a constatat ca psihicul uman are o organizare nivelara,
respectiv inconstient, preconstient si constient.INCN!"I#N"$% reprezinta
45
nivelul cel mai profound al psihicului nostrum; cel care nun e este accesi"il direct;
sediu al instinctelor se$uale;al agresivitatii; al dorintelor si actelor refulate
etc.&'#CN!"I#N"$% este sediul in primul rand al deprinderilor; dar si al
informatiilor care desi nu sunt constiente la un moment dat; pot fi actualizate in
functiile de necesitatile su"iectului uman concret6actioneaza de asemenea ca o
instanta de ;;cenzuraM; permitand accesul in contiinta doar a acelor produse ale
inconstientului care sunt accepta"ile pentru aceasta7.CN!"I#N"$%, suprafata
psihicului nostrum; este constituit dintr4un flu$ continuu de informatii si trairi
emotionale; detinand un rol important in modul specific de a fi al finite
umane.8cestui model care distinge 3 niveluri ale psihicului uman; #reud ii va
suprapune mai tarziu diferentierea a 3 instanteale psihicului uman fiecare avnd un
rol specific#
/#Modelul trasaturilorCo cercetare a e$istentei umane concrete pune in evidenta ca
inpofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat; e$ista o
anumita constanta a actelor; act.; reactiilor acestuia astfel incat se poate v". de un
character unitar.Din pct. De vedere psihologic strict; o importanta mai mare o are
teoria lui G# 9llport, potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 142
trasaturi cardinale; 11415 trasaturi principale si o multitudine indeterminate de
trasaturi secundare.
0# Modelul factorialCpsihologia este o stiintain cadrul careia aspectele de ordin
calitativ se im"ina cu cele de ordin cantitativ.el mai cunoscut model factorial;
rezultat in urma aplicarii metodei statistica numite analiza factoriala; este cel
apartinand psihologului american )aImond B# Cattel#8cesta a identificat 1'
factori ai identitatii care; permit furnizarea unui profil al personalitatii fiecarui
om.
2#Modelul constitutionalCtipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme
descoperita in cadrul e$perientei psihice intre constitutia corporala a unei pers. (i
manifestarile de ordin psihic.ea mai cunocuta tipologie constitutionala este cea a
lui E# Jretsc+mer, care diferentiaza 3 tipuri2picnic; astenic si atletic.
,.#I*$IVI$#PE)SO9*9#PE)SO*9LI696E1
,.#, Indi%id#Persoana#Personalitate
(4a putut o"s.in cap. precedent; la un nivel general care este semnificatia
acestor termini.&evenind asupra acelor semnificatii; a fost amintit in primul rand
cel de individ su"liniindu4se in cazul acestuia ca este vor"a despre caracterul
indivizi"il; unitar? al unei entitati; fara ca acest termen sa ai"a o utilizare stric
umana.In masura in care oricare orgasm este un individ; un reprez. 8l unei specii
iar dupa aceea prin prisma modului particular in care schim"urile se realizeaza la
nivelul fiecarui individ specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu
si evenimente traite.8ceasta inseamna ca oricare individ are o anumita
individualitate data de evolutia sa specifica in calitate de organism.%ricare
organism nu este atunci doar o ;;copieM un e$.al unui anumit tip; ci are un
character unic.8ceasta unicitate a vietii intr4un sens restrans; la nivelul individului
particular revine fiecarei vietati in masura in careevenimentele e$istentei sale sunt
distincte.omple$itatea acestei dimensiuni informationale a org. vii este insa de o
diversitate e$trema.3vident aceasta comple$itate este e$trema in cazul finite
umane pt. desemnarea acesteia unde este utilizat termenul de persoan; care
desemneaza numai natura umana si intrucat oamenii sunt pers. ;implicand anumite
roluri si statusuri sociale.In cazul omului personalitatea este cea care permite
4'
mentinerea unitatii si unicitatii individuale de o maniera radical dif. De cea a
oricarei finite vii.
,.#/ Constiinta ca nucleu al personalitatii
5u vom reveni in cadrul acestui capitol asupra celor preciz. In raport cu
personalitatea in cap. anterior.De asemenea de o anumita maniera s4a pus de/a si
pro"lema constiintei.orelarea acestor 2 pro"lematici se poate realize afirmandu4
se ca specificul psihicului uman este aparitia constiintei.8ici tre"uie realizata o
dif. Intreo constiinta primitive; implicita si nediferentiata si constiinta
refle$ive.%prindu4ne la nivelul constiintei implicite aceasta este doar constiinta de
ceva; o separare a mea de alte finite sau o"iecte.3ste v". De prezenta noastra intr4
o realitate distincta de noi unde ni se ofera totalitatea evenimentelor la care si noi
participam.In cazul naturii umane constiinta implicita este integrate unei forme
superioare; anume constiinta refle$ive.3a nu este insa prez. !a copilul mic
presupunand dezvoltarea contiintei de sine; responsa"il intr4un sens sau altul
simultan cu dez. )andirii a"stracte.!a acest nivel nu este v". De a trai simpla
separare in raport cu toate celelalte; ci; de asemenea a sti ca acestea sunt distincte
de mine pt. mine;cel care ma consider.#ormarea constiintei.de sine este un
process care se incheie in /urul varstei de 14415 ani; moment in care se
declanseaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot
ceea ce este o anumita pers. Cmana; respective un individ avand o individualitate
unica specifica umana.
,3# 6EMPE)9ME*6(L
,3#, Latura dinamico-ener"etica a personalitatii
3$ista oameni agitati care fac totul in gra"a sau dimpotriva pers. are se
dovedesc retrase linistite; calme.8ceste aspecte proprii au atras atentia inca din cele
ma vfechi timpuri; punadu4se pro"lma constructiei unei tipologii care sa permita
e$plicarea dif. Dar simultan a asemanarilor e$istente.3ste vor"a de ceea ce se
numeste temperament; un termen care provine din l". !atina.aracterul innascut al
temperamentului arata insa oricum ca nu se poate v". De o valorizare a insusirilor
temperamentale; deci de evaluarea lor prin prisma unor distinctii precum cele de
"ine4rau; dezira"il4indezira"il.*emperamentulse refera la aspectele formale ale
conduitei umane care se concretizeaza prin prisma celorlalte laturi ale personalitatii
anume cea relational4valorica sic ea instrumental4operational.u toate acestea
cunoasterea sa are relevanta mai ale in orientarea vocationala; deoareca poate
favoriza sau dimpotriva formarea anumitor capacitate.
,3#/ 6ipolo"ii temperamentale
Incercarile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase; prima
dintre ele fiind de plasat in sec. 0 ;care in "aza inregistrarii faptelor de conduita a
a/uns la concluzia ca acestea sunt det. de 4 ;;umoriM.*ipurile temperamentale
differentiate de Nipocrat au rezistat de4a lungul timpului ;clasificarile uzuale
delimitand in continuare 4 tipuri temp.2coleric; sangvinic; flegmatic si
4+
melancholic.Desigur;de4a lungul timpului teoriile temp. s4a diversificat ;printre cele
mai importante dovedindu4se2
a:6eoria lui I# P# P9VLOVCP3 98Q8 (*CDII!%& D3 !89%&8*%& (48
(*89I!I* 3=I(*35*8 C53I %&3(P%5D35*3 I5*&3 *IPC&I!3 D3
8*I0I*8*3 53&0%8(8 (CP3&I%8&8 (I *IPC&I!3 *3MP.Pe "aza acestor
caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temp.2
4tipul puternic; neechili"rat ;e$cita"il
4tipul puternic; echili"rat; mo"il
4tipul puternic; echili"rat; lent
4tipul sla"
:6eoria lui C# G# ;un"Cpornind de la "ogata sa e$perienta clinica; a constatat
ca unii oameni sunt orientate preponderant spre lumea e$t. alti oameni sunt
orientate spre lumea int.Pe "aza acestor constatari a precizat dif. Intre e$traversiune
si introversiune#
c:6eoria lui H# EIsencKCa construit urmatoarele tipuri temp.2
4e$travertul insta"il,colericul
4e$travertul sta"il,sangvinicul
4introvertul sta"il,flegmaticul
4introvertul insta"il,melancolicul
d:6eoria lui G# HeImans si E# $# <iersmaCeste o teorie mai nuantata decat
precedentele fiind delimitate in fct. De 3 parametrii2
4emotivitatea2se refera la reactiile de ordin afectiv
4activismul2unele pers. (unt mult mai predispose spre act. In raport
cu altele
4ecoul2se refera la ;;amprentaM mai profunda pe care evnimentele
vietii le lasa asupra vietii noastre
,7#9P6I6($I*ILE
,7#, Latura instrumental-operationala a personalitatii
8ptitudinea este o insusire sau un comple$ de insusiri psihice si fizice care
det. performante in activitate.*ermenul are insa 2 acceptiuni distinte2
4intr4un sens larg; reprez. Insusiri prez. !a toti indivizii; dar dez. Dif.
4intr4un sens restrans; desemneaza doar gradele inalte de dez. 8
insusurilor; ceea ce permite o"t. Cnor rezultate mai "une decat ma/oritatea pop.
%riginea si formarea aptitudinilor au fost e$plicate dif.; putandu4se
delimita urmatoarele teorii2
a:6eoria ereditaristaCle considera insusiri innascute; det. genetic
:6eoria amientalistaCconsidera ca determinante pt. constituirea aptitudinii
sunt mediul si educatia
c:6eoria dulei determinariCconsidera ca fiecare individ se naste cu un
potential "iologic care nu se valorifica decat intr4un mediu si cu o educati adecvata
,7#/ Clasificarea aptitudinilor
(e realizeaza in general dupa gradul de comple$itate2
1.aptitudini simple2sunt cele care opereaza omogen; influentant un singur aspect
al activitatii
4-
2.aptititudini comple$e2sisteme organizate si ierarhizate de aptitudini
simple.Potrivit gradului de generalitate; acestea se impart in2
a7aptitudini speciale2cele care asigura eficienta activitatii intr4un anumit
domeniu
"7aptitudini generale2cele care dovedesc utile in toate domeniile de
activitate
,7#0 Inteli"enta ca aptitudine "enerala
Daca in lim"a/ul comun inteli"enta este sinonima cu gandirea ; in sens psihologic ea
presupune o organizare superioara a mai multor procese psihice 2 gandirea ; memoria ; perceptia ;
imaginatia ; performante la nivelul lim"a/ului si atentiei etc.
*ermenul de inteligenta este utilizat intr4o du"la acceptie 2
De proces de adaptare prin asimilare si prelucrare a informatiilor K
De aptitudine constand in structuri operationale care prin calitatile lor asigura
eficienta conduitei.
onsiderarea unitara a inteligentei a fost contestata intr4o anumita masura de teoria lui
Louis 6+urstone , care considera ca factorul ) se poate diviza in mai multe Failitati primare' C
Compre+ensiunea %erala 2 a"ilitatea de a intelege cuvintele K
Eluenta %erala 2 a"ilitatea de a ver"aliza rapid ; a ritma cuvinte K
Eactorul numeric 2 a socoti rapid ; a lucra cu numere K
Eactorul spatial 2 a"ilitatea de a vizualiza relatii intre formele spatiale si de a
recunoaste aceeasi forma prezentata in pozitii diferite K
Eactorul memorie 2 a"ilitatea de a numi ver"al stimuli ; de a gasi perechi
cuvintelor etc. K
Eactorul perceptie 2 a"ilitatea de a sesiza rapid detaliile ; de a o"serva asemanarile
si deose"irile intre imaginile o"iectelor K
Eactorul rationament 2 a"ilitatea de a gasi regula generala in e$emplele prezentate
; de a determina modul in care este construita o serie de numere dupa ce s4a
prezentat o secventa din ea.
Inteli"enta repre!inta un sistem de insusiri staile proprii suiectului indi%idual , care
la om se manifesta in calitatea acti%itatii intelectuale centrata pe "andire#
8supra inteligentei au fost formulate mai multe teorii 2
1. 6eoria "enetica 2 creatorul acestei teorii a inteligentei este ;# Pia"et ; care porneste
de la ideea ca inteligenta este o relatie adaptativa intre om si realitatea
incon/uratoare. 9daptarea ; in acest conte$t ; este o echili"rare intre asimilare si
acomodare .
ercetarile intreprinse de ;# Pia"et l4au condus la formularea stadiilor de!%oltarii
inteli"entei C
Inteli"enta sen!orio-motorie 61427 care incepe cu stadiul exersarii reflexelor 6141
luna7 ; in cazul caruia sunt e$ersate schemele senzorio4motorii simple ; innascute ;
copilul descoperind treptat relatiile dintre ceea ce percepe si propriile actiuni.Cna
dintre cele mai importante achizitii este permanenta obiectelor 6' luni4 2 ani7 ;
anume ca o"iectele continua sa e$iste chiar daca nu le mai vede.
Stadiul preoperational 624+ ani7 in cadrul caruia achizitiile cele mai importante
sunt deprinderea mersului si lim"a/ului ; a functiei sim"olic4reprezentative in
general.aracteristicile cele mai improtante ale stadiului sunt
a7 8paritia unui tip de "andire cau!ala ; nu insa in sensul unui rationament
logic ; prin care incearca sa4si e$plice ceea ce se petrece in /urul lor K
"7 9mestecul realului cu ima"inarul si imposi"ilitatea de a trece dincolo
de aparente K
c7 E"ocentrismul ; in sensul ca nu pot vedea lucrurile decat din punct de
vedere.
4.
Stadiul operatiilor concrete 6+411 ani7 2 in aceasta etapa ; copii incep sa aplice
reguli logice operatiilor de transformare a informatiilor pentru a rezolva pro"lemele
cu care se confrunta.(e do"andeste capacitatea reversi"ilitatii actiunilor interiorizate
; la sfarsitul stadiului costituindu4se mecanismele de coordonare logica si
matematica.
Stadiul operatiilor formale 61141+ ani7 2 in aceasta etapa se do"andeste capacitatea
de a lucra cu concepte a"stracte si sa realizeze operatii cu operatii.
2. 6eoria psi+ometrica C psihometria se refera la conceperea de pro"e care sa
permita masurarea o"iectiva a unor calitati psihologice ; teoria psihometrica a
inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu.
6eoria inteli"entelor multiple
Inteli"enta lo"ica-matematica C Prevalenta ei determina analiza cauzelor si a efectelor ;
intelegerea relatiilor dintre actiuni ; o"iecte si idei. 8"ilitatea de a calcula ; cuantifica ; evalua
proprozitii si efectua operatii logice comple$e sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul
acestei inteligente impreuna cu a"ilitatile de gandire deductiva si inductiva si capacitati critice si
creative de rezolvare a pro"lemelor.
Inteli"enta mu!icala C Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet ; ritmuri ;
melodii si rime. (unt sensi"ili la tonalitate ; intensitate ; inaltimea si tim"rul sunetului K recunosc ;
creeaza si reproduc muzica folosind un instrument sau vocea.
Inteli"enta spatiala C Inseamna de a gandi in imagini si a percepe cu acuratete lumea
vizuala. 8"ilitatea de a gandi in trei dimensiuni ; de a transforma perceptiile si a recrea aspecte ale
e$perientei vizuale cu a/utorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente.
Inteli"enta naturalista C Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au
capacitatea de a recunoaste si clasifica indivizi si specii.
Inteli"enta c+ineste!ica C Dominantia acestei inteligente aduce dupa sine gandirea in
miscari si folosirea corpului in moduri sugestive si comple$e. 3a implica simtul timpului si al
coordonarii miscarilor corpului si ale mainilor in manipularea o"iectelor.
Inteli"enta interpersonala C Inseamna a intelege celelalte persoane ; a avea empatie ; a
recunoaste diferentele dintre oameni si a aprecia modul de gandire ; fiind sensi"ili la motivele ;
intentiile si la starile lor.
Inteli"enta intrapersonala C Determina o gandire si intelegere de sine ; a fi constient de
punctele tale tari si sla"e ; a planifica eficient atingerea o"iectelor personale ; monitorizarea si
controlul eficient al gandurilor si emotiilor ; a"ilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii.
,8# Caracterul
,8#, Latura relational-%alorica a personalitatii
Caracterul este totalitatea insusirilor psi+ice esentiale si staile care se
eBprima in %alorile promo%ate si prin atitudinile omului in raport cu diferite domenii ale %ietii
sociale si in raport cu sine#
In masura in care caracterul isi pune amprenta asupra intregii personalitati ; este necesara
delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii2
a: Caracter-temperament C
In timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio4moral ;
nefiind influentat de constiinta si deciziile acesteia ; caracterul sau
trasaturile de caracter pot si sunt %alori!ate ; receptate ca pozitive sau
negative K
51
(pre deose"ire de trasaturile temperamentale ; trasaturile de caracter sunt
doandite de4a lungul vietii su" influenta modelelor socio4culturare de
comportament si a valorilor pe care le cultiva si le impune societatea K
Caracterul este o instanta de control si %erificare ; respectiv chiar si in
cazul temperamentelor cu un nivel energetic redus e$ista posi"ilitatea ca
prin interventia constiintei acest lucru sa fie compensat K
*emperamentul isi pune amprenta asupra modului in care trasaturile de
caracter se manifesta in comportament.
,8#/ Structura caracterului
6rasaturile de caracter repre!inta po!itii ale suiectului fata de cele din
&ur , un mod de a se raporta la e%enimentele eBistentei sale in lume#
9titudinea repre!inta modalitatea de raportare la o clasa "enerala de
oiecte sau fenomene si prin care persoana se orientea!a suiecti% si se autore"lea!a
preferential#
Deoarece ierarhizarea atitudinilor si trasaturilor intr4un sistem este principala
particularitate a sistemului caracterial ; o "una definire a portretului caracterial presupune
precizarea unor caracteristici precum 2
(nitatea caracterului
EBpresi%itatea caracterului
Ori"inalitatea caracterului
Bo"atia caracterului
Statornicia caracterului
Plasticitatea caracterului
6aria de caracter
,8#0 )olul caracterului in structura pesonalitatii
8sa cum s4a su"liniat ; caracterul este eBpresia intre"ului sistem al
personalitatii ; in aceasta masura dovedindu4se a avea un rol deose"it de important in adaptarea si
integrarea individului in viata sociala.a atare ; si cu atat mai mult ; atunci cand dorim sau se impune
modificarea anumitor trasaturi caracteriale ; caracterul se do%edeste a influenta intre" sistemul
personalitatii noastre ; oferind un sens sau altul actiunilor noastre.
Caracterul ca suma de principii ce structurea!a insertia noastra
sociala , are o influenta determinata in ansamlul personalitatii noastre#
/5#Creati%itatea
/5#, Conceptul de creati%itate
Creati%itatea se defineste ca un compleB de insusiri si aptitudini care , in
conditii fa%oraile , "enerea!a produse noi si de %aloare pentru societate#
Orice suiect dispune de un potential creati% si fiecare dintre structurile
psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte ale acestui potential.
(unt puse in evidenta doua cate"orii de factori care determina , dispre
sistemul psi+ic uman , creati%itatea C
Vectorii 2 au rol de orientare si energizare ; fiind cuprinse aici toate procesele
psihice reglatorii responsa"ile de sustinerea energetica si incitarea la actiune.
Operatiile si sistemele operationale 2 moduri de lucru care se divid in operatii
simulative pentru producerea noului si operatii rutiniere 2 procedeele euristice ;
procedeele imaginatiei ; memoria fle$i"ila ; gandirea divergenta ; fluida ; laterala ;
li"ertate in e$primare si spontaneitate etc.
/5#/ *i%eluri si stadii ale creati%itatii
51
a proprietatea general umana ; creativitatea se manifesta in forme diferite ;
pe niveluri ierarhice distincte.Pot fi diferentiate urmatoarele ni%eluri de creati%itate 2
Creati%itatea eBpresi%a 2e$primare li"era ; spontana a persoanei care nu este
preocupata de o"tinerea unor produse utile sau valoroase K
Creati%itatea producti%a 2 satisfacerea inregistrata pe nivelul anterior permite
insusirea unor operatii ; tehnici ce au ca rezultat o"tinerea de produse mai mult sau
mai putin originale K
Creati%itatea ino%ati%a 2 se accentueaza gradul de originalitate ; elementele
o"tinute fiind ; de asemenea ; noi ; dar noutatea este o"tinuta prin com"inare si
recom"inare a unor elemente de/a cunosctute K
Creati%itatea in%enti%a 2 se caracterizeaza printr4un nivel de originalitate K
Creati%itatea emer"enta 2 nivelul de originalitate este atat de ridicat incat
determina modificari revolutionare ale unui domeniu .
MO$EL(L 6)I9$IC 9L E9C6O)ILO) I*6ELEC6(9LI 9I C)E96IVI696II
Intr4un capitol anterior a fost prezentat modelul )uilford al inteligentei; model
capa"il sa cuprinda si dimensiunea creativitatii.8cest model nu este singurul; un altul fiind
cel initiat de &.B.(tren"erg; anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai
creativitatii.Potrivit acestui model; activitatea cognitiva se desfasoara pe trei registre sau
niveluri; structural colerate2componential; metacomponential si epistemic.
!a primul nivel; cel componential; este vor"a de o multitudine de operatii de
prelucrare a informatiei6operatii matematice; logice etc.7;utilizate in rezolvarea
pro"lemelor.
8tunci cand se introduce o relatie de ordine intre operatii se formeaza o strategie
rezolutiva6algoritmica sau euristica7; acestea impreuna cu cunostintele ce stau la "aza lor
formand nivelul metacomponential al gandirii.
Mai mult; orice activitate stiintifica si nu numai; se desfasoara intr4o anumita paradigma;
care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al activitatii intelectuale.
&elevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele
individuale de creativitate si procesul de creatie au la "aza diferente personale localiza"ile
la aceste trei niveluri ale activitatii intelectuale.8 rezolva o pro"lema presupune in primul
rand stapanirea unor operatii; sansa fiind mai mare pentru cel care stapaneste un repertoriu
mai larg de opertatii.Mergand mai departe; ccomple$itatea pro"lemelor pretinde un
repertoriu de proceduri rezolutive; nivelul de creativitate fiind cu ata mai accentuat cu cat
acel repertoriu este mai mare.In cele din urma; creatiile deose"it de valoroase a/ung sa
conduca la modificarea registrului epistemic; cu impact si asupra celorlalte componente.
$ictionar
3mergentRcare rezulta dintr4un mediu; deci este un produs al interactiunii mai multor
sisteme comple$e.
3pistemologieRteorie a cunoasterii stiintifice; a modalitatilor in care se realizeaza
aceastaKprin e$tensie; desemneaza modalitatile de realizre a cunoasterii.
#acilitareRinlesnire; usurare a indeplinirii unei actiuni.
InovatieRrezolvarea in general a unei pro"leme de tehnica sau de organizare a muncii in
scopul perfectionarii tehnice.
InventieRrezolvare sau realizare tehnica dintr4un domeniu al cunoasterii care are un
caracter de noutate si reprezinta un progres fata de stadiul cunoscut pana atunci.
(pontanRcare se face sau se produce de la sinefara o cauza aparentaK
0ectorRfactor determinant si facilitant in raport cu un fenomen.
E69PE I* $EAVOL69)E9 PE)SO*9LI696II
52
Principiul de!%oltarii in psi+olo"ie.
Psihologia moderna su"liniaza dimensiunea genetica a psihicului.Dezvoltarea
personalitatii se desfasoara astfel in faze aflate intr4o succesiune determinata; numite cel
mai adesea PstadiiP.
!a nivel individual; psihogeneza se inscrie intr4un cadru socio4cultural in care sunt
rezumate; selectete si condensate rezultatele intregii dezvoltari filogenetice.
%ntogeneza este reprezentata de totalitatea schim"arilor sistematice; "io4psiho4sociale;
intraindividuale; care au loc pe parcursul vietii unui om.
Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul; rezultatul final
al dezvoltarii; ci sa se a"ordeze insusi procesul aparitiei si instalarii unei forme superioare a
fenomenului considerat; depistand treptele parcurse si functionalitatea lor in procesul
evolutiv.
Principalii factori ai de!%oltari suntC
1.3reditatea; care este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite; de la o generatie
la alta; mesa/e de specificitate; su" forma codului ge netic.In planuldezvoltari psihice; ea
apare ca un comple$ de predispozitii si potentialitati si nu ca un inventar de capacitati si
trasaturi de/a formate.3reditatea constitue premisa "iologica a dezvoltarii.
2.Mediul; constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza; direct sau
indirect ; in procesul devenirii sale.
3.3ducatia; care se defineste ca activitate specializata specificumana; care mi/loceste si
sustine; in mod constient; dezvoltarea.Intentionalitatea; actiunea sistematica si in cunostinta
de cauza deose"esc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici.
Cna dintre directiile de a"ordare este aceea a cercetarii copilului nisa sa de
dezvoltare.8cest concept desemneazatotalitatea elementelor cu care un copil intra in relatie
la o varsta data.structura nisei de dezvoltare cuprinde2
4o"iectele si locurile accesi"ile copilului la diferite varsteK
4raspunsurile reactiile antura/ului fata de copilK
4cerintele adultului vizand competentele incura/ate; varsta la care sunt solicitate si nivelul
de performanta acceptatK
4activitatile impuse; propuse sau ingaduiesc copilului.
riteriile in functie de care se sta"ilesc stadiile de dezvoltare a personalitati sunt
activitatea dominanta desfasurata; sistemul de relatii socio4culturale si structurile psihice
specifice.
opii sal"atici2(e cunosc cateva zeci de cazuri; in general acesti copii nefiind capa"ili sa
vor"easca sau sa emita sunete vocale omenesti; se deplaseaza in patru la"e; au modalitati
de hranire compara"ile cu cele ale animalelor si nu4si e$primaemotiile asa cum o fac
oamenii.ele mai cunoscute cazuri sunt cele ale;; sal"aticului din 8ve?ronZZ si ale ;;
copiilor4lupi ZZ de la Midnapore.Primul dintre ele este cel al unui "aiat descoperit in 1+..; in
varsta de 11412 ani; orice eforturi de educare a sa esuand.In celalalt caz este "or"a de doua
fetite numite 8mala si Uamala; capturate in India ; in 1.21.8veau apro$imativ 4 si - ani;
trains intro pestera alaturi de lupi.5u cunosteau lim"a/ul uman; alergau in 4 la"e si isi
e$primau suferinta urland ca lupii.8u invatat cu foarte mare greutete sa mearga in picioare
si cateva cuvinte.azurile de copii sal"atici demostreaza importanta mediului uman in
raport cu dezvoltarea umana.
Varstele mici
0arstele mici se caracterizeaza print4o dezvoltare fizica progresiva intensiva; dar mai ales
cantitativa.oncomitetul cu dezvoltarea anatomo4fiziologica; cu evolutia ascendenta
structural4functionala a creerului in deose"i; se dezvolta si particularitatile psihice si
53
actionale ale copiilor.
8tentia trece treptat de la forma involuntara la forma voluntara; de la cea putin sta"ila la
cea sta"ila.Memoria dovedeste o mare plasticitate; receptivitate; datorita stocuilui redus de
informatii.Ponderea cea mai mare este detinuta de gandirea concreta; imaginatia fiind cea
care se desprinde in mare masura de realitate; dovedindu4se deose"it de vie si
fantastica.opii mici se caracterizeaza; deasemenea printr4o mare curiozitate.
omportamentul se leaga de o intensa nevoie de miscare; de actiune; datorita procesului
intern de dezvoltare fizica; necesitati consumului de energie si fortei ce se acumuleaza.

Preadolescenta
3ste caracterizata prin marile transformari anatomo4fiziologice; semnul declansari ei
constituindu4l ;; puseul de crestere a staturi ZZ care se produce intre 11412 ani2cresc in
special mem"rele inferioare; iar toracele si "azinul raman mai mici.Musculatura
dezvoltandu4se mai lent decat scheletul; apare o oarecare stangacie in miscarile
concomitetului cu o intensa dorinta de miscare; prezenta mai ales la "aeti.
toate aceste transformari solicita un consum energetic mare datorita caruia se manifesta
frecvent dureri de cap; dureri a"dominale; senzati de sufocare; ameteli; o"oseala
persistenta.resterea in inaltime; asociata cu o pozitie vicioasa a umerilor; a capului
determine ; adesea; deformari ale coloaneiverte"ralesau deficiente de vedere.
In sfera proceselor cognitive se remarca2
4 dezvoltarea spiritului de o"servatie si a actualitati senzorialeK
4 cresterea capacitatii de memorare si a selectivitati memorieiK
4asimilarea unor tehnicide invatare si de rezolvare a pro"lemelorK
4 perfectionarea lim"a/ului; paralel cu tendinta de utilizare a unui lim"a/ specific
grupului6argoul7; senm al tendintei de indepemdenta fata de adult.
Preadolescentul este foarte critic cu adultii 6parinti; profesori7 arora le descopera
numeroase defecte; conflictele fiind ma$ime intre 11 si 15 ani.3l se detaseaza fata de
familie; descoperind placerea vieti de grupKaici; tanarul se simte mai puternic fiind aparat
de egalii care4i apro"a comportamentele si ii ofera o imagine pozitiva a personalitati sale.
8dolescentul aspira spre autonomie si originalitate este preocupat de cunasterea propriei
persoane.&eusitele il entuziazmeaza; dar ele sunt nesigure; infangerile distrugand rapid
imaginea pozitiva de sine.

6ineretea
3ste etapa de varsta in care su" raport fizic se definitiveaza si se perfectioneaza calitativ
componemtele tuturor sistemelor organismului.
Procesele psihice cognitive2atentia este puternic voluntara si sta"ilaKmemoria este
preponderent logicaKimaginatia are evidente calitati realist4stiintifice; sta"ilindu4se un
echili"ru intre visare si actiune.
Procesele afective se caracterizeaza printr4o im"inare armonioasa cu actele rationale;
logice; fiind conditionate social.
Motivatia si motivele sunt tot mai legate de mo"iluri interioare superioare;dar se o"serva
si o stimulare determinata de mo"iluri e$terioare.
Maturitatea
Poate fi a"ordata su" mai multe aspecte2
4"iofziologic2consta in definitivarea procesului de crestere si de structurare functionala a
organismuluiK
4psihic2ca maturitate intelectuala; prin structurarea meca[nismelor cognitive; si ca
maturitate afectiva;emotionalaK
54
4social2ca adaptare la conditiile vietii si activitatii sociale; ca implicare responsa"ila in
pro"lemele comunitatii.
8dultii stiu din e$perienta sa4si dozeze fortele interioare astfel incat sa raspunda unor
sarcini care4l solicita timp indelungat si chiar sa o"tina performante in realizarea lor.
Batranetea
ele mai mari schim"ari se remarca su" aspect fizic.
9atranetea se manifesta printr4o scadere sensi"ila a aptitudinilor senzorio4motorii.
ele mai afectate procese psihice sunt atentia si memoria de scurta durata.8re loc
frecvent fenomenul de reminiscienta; prin care sunt reamintite fapte ce pareau uitate; se
amelioreaza functia reproductiva a memoriei dupa un interval de fi$are.
auza principala a scaderii capacitatilor cognitive se datoreaza unei din ce in ce mai
sla" articulte motivatii pentru cunoastere; aparitia delasarii si instaurarea unei stari apatice.
Intrarea in perioada de pensie conduce la o restructurare a intregului sistem de relatii
interpersonale; se pierd legaturile cu colegii de serviciu.De multe ori "atranii se simt
devalorizati; izolati; deprimati; tristi.
9atranii constitue un spri/in important pentru familiile copiilor lor; mai ales in ingri/irea
si educarea nepotilor.Mem"rii adulti ai familiei gasesc in cei mai in varsta un suport
moralKadesea le solicita sfatul si si invata din e$perienta de viata a acestora.
Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica; definitivarea personalitatii
fiind apro$imativ simultana cu incheierea celei fiziologice.!a om; dezvoltarea nu se reduce
la simpla crestere; ci progresiv; su" influenta conditiilor fiziologice si socioafective; apar
noi forme de functionare care il conduc pe sugarul supus principiului placerii; la starea de
adult adaptat realitatii.
#iecare fiinta umana are un ritm de dezvoltare propriu; e$istand insa si o serie de legitati
general aplica"ile.(pre e$emplu; s4a sta"ilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza
potrivit a$ei Zcap4picioareZ
adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in asa fel incat copilul do"andeste mai
intai controlul capului; apoi al mem"relor superioare si; la sfarsit ; al celor inferioare.
$ictionar
onflictRlupta de tendinte; de intereseKpe de o parte poate fi vor"a de conflicte intrapsihice;
afective sau
cognitive.
ulturaRdezvoltare specific umana su" influenta mediului social.%rice societate umna;
oricat de primitiva; poseda cultura sa; care conditioneaza dezvoltarea totala a mem"rilor
sai.
DeficientRsu"iectul care reprezinta o insuficienta mentala; motrice sau senzoriala.3 ducatia
copiilor deficienti intelectual; or"i; surdomuti; infirmi motor incapa"ili de un parcurs
scolar normal; se face in institutii specializate; care dispun de tehnici si material
didactic adecvat.
DiferentiereRtrecerea de la general la particular; de la conditie glo"ala si omogena la alta
mai speciala si eterogena.
ImitatieRnu este specific umna; consta in reproducerea unor fenomene; ma/oritatea
comportamentelor sociale.
BocRactivitate fizica sau mentala fara finalitate utila; careia i te dedici din simpla placere.
MuncaRactivitate fizica sau intelectuala ceruta de societate sau care se impune in vederea
atingerii unui scop determinat.
Mutual4care se face in mod reciproc si simultan.
&eminiscentaRamintire a unor fapte aproape disparute din memorie sau care mult timp nu
au putut fi reactualizate.
55
6ipuri de itemi
Itemi suiecti%i
Itemi de tip eseu structurat,nestructurat2reprezinta raspunsuri mai ample care sunt diri/ate;
orientate si ordonate cu a/utorul unor cerinte; indicii; sugestii etc.
%rice activitate a organismului uman este orientata spre satisfacerea necesitatilor
acestuia pentru mentinerea vietii.In acest sens; motivatia constitue elementul care pune in
miscare organismul; ea fiind cauza interna a organismului.Motivatia reprezinta totalitatea
mo"ilurilor interne ale conduitei; fie ca sunt innascute; fie ca sunt do"andite; constientizate
sau neconstientizate; simple tre"uinte fiziologice sau a"stracte.
Motivatia este un filtru alinfluentelor e$terne; o parghie a autoreglarii individului; forta
motrice a intregii dezvoltari psihice umne.5u easte suficient insa sa sta"ilim numai scopul
actiunii pentru a o"tine o anumita performanta; deoarece daca lipseste stimularea si
sustinerea energetica; atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul
scontat.
&eglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri
motivationale; ci si o anumita intensitate a sa.&elatia dintre intensitatea motivatiei si nivelul
performantei depinde de comple$itatea sarcinii pe care su"iectul o are de
indeplinit.3ficienta activitatii mai depinde si de relatia dintre intensitatea motivatiei si
gradul de dificultate al sarcinii.Intre motivatie si gradul de dificultate tre"uie realizata o
asemenea adecvare incat sa se a/unga la optimumul motivational2intensitatea optima a
motivatiei care sa permita o"tinerea unor performante inalte.
%ptimumul motivational depinde de la o persoana la alta si de la o activitate la alta;
totalitatea caracteristicilor si trasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul
motivational si masura in care el se realizeaza.(pre e$emplu; persoanele apartinand tipului
puternic; echili"rat si mo"il; au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari
determintate de stari motivationale mai intense sau sarcini ami dificile; in timp ce
persoanele care apartin tipului sla"; reusesc intr4o mai mica nasura sau chiar deloc.8stfel;
la nivelul elevului; ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la o motivatie
intrinseca; fie la o motivatie e$transeca.In principiu; gradul de reusita; chiar la intensitati
mai mici ale motivatiei; va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci.
)eneralizand; de optimum motivational se poate vor"i in doua situatii2
1.cand dificulatea sarcinii este corect apreciata si su"iectul realizeaza motivatia
corespunzatoareK
2.cand dificulatea sarcinii este incorect apreciata de su"iect; e$istand doua situatii2
a.su"aprecierea dificultatii sarcinii; caz in care su"iectul este su"motivat si va actiona in
conditiile unui deficit de energie; ceea ce va duce la nerealizarea sarciniiK
".supraaprecierea dificulatii sarcinii; caz in care su"iaectul este supramotivat si va actiona
in conditiile unui surplus de energie care l4ar putea stresa sau chiar dzorganiza; care s4ar
putea consuma inainte de inceperea activitatii; a/ungandu4se la esec.
Iptimum4ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reuseste pe de o parte;
sa evalueze corect sarcina si gradul de dificultate; iar pe dealta parte autoevaluarea
propriilor posi"ilitai este adcvata.
Prin toate acestea motivatia se dovedeste unul dintre procesele reglatorii determinante
in raport cu actiunea umana; functiile sale realizandu4se insa doar in masura in care e$ista o
adecvare intre intensitatea sa si sarcinile ce urmeaza a fi realizate.ontri"uind decisiv la
o"tinerea succesului in activitatile noastre; ea poate la fel de "ine sa le faca relative sau
chiar sa le "locheze.
Eseul este una dintre modalitatie de lucru des intalnite in cadrul disciplinelor socio4
umane;desi nu intotdeauna este deose"it de clar care sunt cerintele intr4o astfel de
pro"a.8stfel;se poate aprecia;in primul rand ca eseul este o lucrare de factura li"era;in care
autorul nu urmareste epuizarea erudite a temei;ci mai curand o reflectie asupra
pro"lematicii precizate.8ceasta inseamna ca el presupune o integrare a cunostintelor
5'
insusite anterior dintr4un punct de vedere original 6personal7astfel incat sa se dovedeasca
fecunditatea punctului de vedere adoptat.

1.Clarificarea temei sau pro"lematicii aduse in discutie ; inclusive prin incadrarea
acestora intr4un anumit conte$t 6gandirea unui autor;un current de gandire; o tematica mai
generala;o epoca istorica4lucrurile depend si de disciplina la care se realizeaza eseul;dar si
de tema pusa in discutie7K
2.Pre"atirea aordarii ; care presupune identificarea cunostiintelor care pot fi
fructificate in tratarea su"iectului si sta"ilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va
fi a"ordatK
3#Conceperea planului eseului;care tre"uie sa respecte cerintele de completitudine 6a
nu se confunda cu e$haustivitatea7;de rigoare si coerenta a redactarii;de
structuradinamica;etc.Kplanul precizeaza dimensiunile mari ale lucrarii si idea generala care
se dezvolta in fiecare diviziuneK
4.)edactarea eseului; structurat pe trei parti2

a.Introducerea care contureaa si precizeaza pro"lema; punand in evidenta
importanta sa ;dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuiaK

". $e!%oltarea ;care cuprinde tratarea efectiva a su"iectului;de o maniera
argumentata 6se pot da citate si pot fi invocate ideile unor autori7 si e$emplificandu4se pe
cat posi"il ideile sustinute.
c#Conclu!ia pune in evidenta solutia pro"lemei discutate; fara insa sa fie
vor"a de o LinchidereM in masura in care un eseu este o LincercareM.
22. Ima"inea de sine si peceptia ei sociala
23. Ima"inea de sine
Imaginea de sine /oaca un rol important in viata noastra2influenteaza tonusul
trairilor noastre afective; ne indruma san e 6auto7cunoastem prin raportare la altii;ne a/uta
san e organizam aceasta cunoastere intr4o schema de sine si ne conduce spre o"tinerea
stimei de sine.

Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu ;
respective capacitatea finite umane de a actiona si de a reflecta asupra propriilor actiuni;de
a fi cunoscator si cunoscut totodata; de a construi imaginea de sine.
>illiam Bames a facut distinctia intre trei aspecte ale eului2
4 eul material2este constituit din corpul persoanei; dar si din im"racamintea; casa
si celelalte posesiuni ale eiK
4 eul social2este constituit din totalitatea impresiilor pe care individual le face
asupra celorlaltiK
4 eul spiritual2se refera la capacitatea noastra de autoreflectie; la e$perientele
noastre interioare; la valorile si idealurile care reprezinta aspecte relative sta"ile
ale e$istentei noastre.3ul spiritual este contemplativ si include idei despre
sensul vietii; despre divinitate;despre originea universului; etc.
(tructura eseului poate fi a"ordata de diferite maniere ;una dintre acestea luand in
considerare principalele coordinate ale conduitei2
5+
4 componenta cognitiva Iconceptul de sine2reprezinta totalitatea perceptiilor si a
cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor6este
un rezultat al modului in care ne percepem7
4 componenta evaluativ4motivationala4stima de sine2componenta evaluative a
eului care se refera la autoevaluarile positive sau negative ale persoanei.
4 componenta comportamentala4 auto4prezentarea2se refera la strategiile pe care
le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el.
Eormarea eseului se reali!ea!a prin mai multe procese si anume2
Sociali!area2 este procesul prin care persoana invata modul de viata al societatii in care
traieste si isi dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ si ca mem"ru
grupuri.(ocializarea incepe la nastere si continua de4a lungul intregii vieti ; avand
urmatoarele scopuri2
4 invatarea de catre individ a a"ilitatilor necesare pentru a trai in societateK
4 insusirea capacitatii de a comunica efficient cu ceilaltiK
4 interiorizarea valorilor de "aza si a credintelor fundamentale ale societatiiK
4 dezvoltarea de catre individ a propriului eu; etc.
Compararea sociala 2 eul nu este o realitate fizica; ci o realitate ce se construieste in
mintea fiecaruia dintre noi; iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti.
Perceptia de sine 2 pentru a a/unge la o "una cunoastere de sine tre"uie sa actionam; san e
implicam in evenimente si sa ne o"servam comportamentul propriu.Privirea Ldin e$teriorM
ne da indicii despre atitudinile; credintele; despre efectul actelor noastre.
<illiam ;ames 61-4241.1172 #ilosof american; fondator impreuna cu .(. Peirce al
pragmatismului; pu"lica in 1.1+ LPragmatismulM; in care afirma ca adevarul este Lceea ce
este practice; util sau eficaceM. In domeniul psihologiei considera ca faptele psihice nu sunt
decat constientizari ale tul"urarilor fiziologice .
Identitatea psi+olo"ica este rezultatul intersectiei socialului 6reprezentat de
grupuri; institutii; colectivitati7 cu individualul; reunind reprezentarea de sine si de altii.3ste
o sinteza intre esenta individuala si caracteristicile unei culture commune; intre aptitudinile
personale si rolurile sociale ale individului.
In sens restrans ; identitatea evoca continuitatea e$istentei; faptul ca individul
ramane in acelasi timp; ca persevereaza intr4o formula de sine.In sens larg; identitatea poate
fi asimilata cu o reprezentare unificatoare a e$istentei; cu imaginea de sine si conceptual de
sine.Dar; in masura in care este legata de practicile sociale; de ancorarea sociala si de
im"ogatirea culturala; identitatea nu se poate limita la imaginea de sine si la transmisia
culturala a unor reprezentari.3a se structureaza si se construieste prin asumarea unor roluri
pe scena sociala si se reface continuu in cursul e$istentei.
9firmarea identitatii presupune urmatoarele dimensiuni 2
4 continuitatea2care da sentimental sta"ilitatii; integrarii in conte$t si capacitatii de a
ela"ora proiecte de viataK
4 unitatea sau cooerenta interna 2 care permite su"iectului social sa gaseasca elemente
de legatura intre diversele activitati si evenimente pe care le traverseaza; sad ea sens istoriei
sale personaleK
5-
4 diversitatea2 care se refera la articularea unor identitati multiple; confruntarea
acestora pe un teritoriu comunK
4 autonomia si afirmarea2 pentru a se forma; individul se opune adesea presiunii
e$terioare ; se diferentiaza; se distinge de altii K
4 originalitatea2 care afirma singularitatea; tendinta individului de a4si afirma unitateaK
4 actiunea2 urmare a asumarii responsa"ilitatiiKidentitatea se afirma si se consolideaza
prin creatia individualaK
4 valorizarea 2 prin actiune si depasirea unor situatii dificile; individul se valorizeaza in
ochii altora si in propriii sai ochiK orice om nutreste dorinta sa se afirme in conte$t social;
raportandu4se la persoanele pe care le admira2dorinta de schim"are; efortul pentru prgres isi
au originea in aceeasi nevoie de valorizare.
*eoria identitatii sociale 2 potrivit acestei teorii; apartenenta la un grup social ii
determina pe indivizi sa se autodefineasca in termenii specifici grupului respectiv; astfel
incat se poate aprecia ca grupul confera mem"rilor o anumita identitate sociala.
aracterul pozitiv sau negative al acestei identitati sociale se sta"ileste prin compararea
grupului de apartenenta cu alte grupuri; acest effort comparative fiind su"intins de dorinta
indivizilor de a do"andi si a mentine o stima de sine ridicata.In cazul in care identitatea
sociala devine nesatisfacatoare; indivizii incearca fie sa paraseasca grupul; pentru a se
integra in unul care asigura o identitate sociala pozitiva; fie sa lupte pentru castigarea de
catre grup a unor caracteristici pozitive .
Mediul scolar si valorizarea negative. In cadrul invatamantului unul dintre grupurile
valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatiile de esec scolar. 8paritia unui astfel
de grup ; in masura in care e$ista anumite criterii ale succesului; este inevita"ila. 3levii cu
performante sla"e ; su" presiunea colegilor si a profesorilor vor simti ca formeaza un grup
valorizat negative; ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a castiga o
identitate sociala pozitiva; incercari de a4si intari stima de sine. Cna dintre cele mai
intalnite situatii intr4un astfel de conte$t este aceea prin care acesti elevi fie vor cauta
dimensiuni noi de comparative; care sa4I avanta/eze fie vor incerca sa schim"e radical
criteriile unei identitati positive.

//#/ Statusul si rolul L indicatori ai comportamentului social
(tatusul este ansam"lul comportamentelor la care o persoana se poate astepta in mod
legitim din partea celorlalti.
(e delimiteaza un status actual; care este pus in evidenta la un moment dat; si un status
latent; ceea ce inseamna ca o persoana are in acelasi timp mai multe statusuri 6de e$emplu2
sot; parinte; "ar"at; adult; inginer; prieten; etc.7fiecare actualizandu4se intr4o situatie
specifica. (e poate vor"i astfel de setul de statusuri; dintre care unele sint atri"uite ; iar
altele do"andite.Intre statusuri pot e$ista fie raporturi de concordanta; fie raporturi de
discordanta.
&olul este ansam"lul de comportamente pe care cei din /ur le pretend si le asteapta de la
o persoana data.
5.
omportamentul de rol e$prima modul concret in care persoana se manifesta si
actioneaza.omportamentele asteptate au un character prescriptive; theoretic; in timp ce
comportamentele de rol au un character real; functional.Individul dispune ;de asemenea; de
un set de roluri; dintre care unele sunt impuse ; iar altele do"andite.and apare o
discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol si prescriptiile rolului se
naste conflictul intrarol.
/0 )elatiile interpersonale
/0#, Specificul relatiilor interpersonale 2
In calitatea de fiinta sociala omul este produsul in primul rand al unui process de
socializare ; ceea ce inseamna ca nu poate trai singur; izolat de ceilalti.3$istenta umana nu
poate fi conceputa in afara relatiilor sociale; printer acestea u rol deose"it de important
fiind detinut de relatiile interpersonale.
Caracterul psi+olo"ic al legaturii arata ca este vor"a de doua surse psihice distincte ;
inzestrate cu toata gama functiilor; insusirilor; starilor si trairilor psihice.
Caracterul constient al legaturii arata ca relatiile interpersonale sunt posi"ile numai in
cadrul e$istentei constiintei de sine ; a constiintei semenului.


Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptive
intre personae.
/0#/ 6ipuri de relatii interpersonale

1.Criteriul nevoilor si a trebuintelor indivizilor implicate in relatia interpersonala;
potrivit caruia se distng2
4 relatiile de intercunoastere; dezvoltare din nevoia de a dispune de cat mai multe
date despre partenerul relatiei.u cat cunoasterea despre partenerul relatiei este
mai "ogata si mai adecvata; cu atat relatiile se vor desfasura mai usor. In acest
conte$t un rol deose"it il au imaginea de sine si imaginea despre celalalt.
4 &elatiile de intercomunicare ; dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica.
Cn rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesa/elor
transmise si receptionate ; continutul lor ; prezenta sau a"senta intentiei de a
modifica comportamentul celuilalt; etc.Importanta acestor relatii in e$istenta
umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de pertur"are a comunicarii.
4 &elatiile afectiv4simpatetice; dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati
de ceilalti; de a impartasi emotiile impreuna cu ceilalti; etc. 8cestea pot fi
unilaterale sau reciproce; au intensitati diferite si pot fi positive sau negative.
2. Criteriul caracterului procesual ; potrivit caruia se disting2

4 relatii ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor;
unde se includ2

'1
a. relatii de cooperareK
". relatii de competitieK
c. relatii conflictuale.

4 relatii ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor;
unde se include2

a. relatii de acomodareK
". relatii de asimilareK
c. relatii de ierarhizareK
d. relatii de alienare.
/0#0 Locul si rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii

!a un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt decat relatii
interumane interiorizate; peronalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda si e$presia relatiilor
interpersonale.
&elatiile interpersonale sunt cele care mo"ilizeaza si dinamizeaza viata psihica a
individului; determina aparitia anumitor stari psihice; conduc la formarea si manifestarea
unor insusiri psihice; constituind totodata spatial in care se mainfesta intreaga viata psihica
a individului;Datorita relevantei lor in raport cu constituirea propriei personalitati si cu
evolutia sociala se impune astfel necesitatea simularii de catre societate ; in toate
elementele sale structurale; a unor relatii interpersonale positive.
/0#2 Grupul si psi+olo"ia de "rup
)rupul reprezinta un ansam"lu de indivizi; constituit in timp; intre care e$ista diverse
tipuri de interactiuni si relatii commune determinate.
)rupul cere2

4 un rol important in evolutia persoanei; constituind cel mai important mi/loc de
socializare si integrare socialaK
4 o contri"utie decisive la transmiterea valorilor unei societatiK
4 un rol ma/or in a oferi individului securitate; dar si mi/loace de afirmareK
4 capacitatea de a raspunde nevoilor associative si de apartenenta ale finite
umane.
Pentru ca o asociere de personae sa poata fi denumita grup este necesara realizarea
urmatoarelor conditii2
4 e$istenta unei determinari in timp; a comunitatii temporaleK
4 e$istenta unor interactiuni intre mem"rii grupuluiK
4 esistenta unor scopuri commune tuturor mem"rilor.
8ceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiuni specifice2
'1
4 dimensiunea instrumentala; care se refera la coordonarea mem"rilor catre un
scop comun si organizarea comunicarii in vederea fluidizarii informatiilorK
4 dimensiunea relationala; care se refera la interactiunile socioafective din
interiorul grupului.
4 Dimensiunea conte$tuala; care se refera la conditiile materiale economice;
/uridice ; institutionale; ideologice si politice in care evolueaza grupul.
riteriile care pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt2

1. riteriu cantitativ potrivit caruia se disting2
a. grupuri mari2 numar relative mare de mem"rii ; e$istenta unor
relatii sociale oficiale; intercunoasterea superficiala a mem"rilor si
intervalorizare sla"aK
". grupuri mici2 numar redus de mem"rii; relatii directe;
intercunoastere si intervalorizare "une.
2. riteriu calitativ potrivit caruia se pot distinge grupuri primare si
secundare.
Cn grup indeplineste mai multe functii ; precizarea acestora putandu4se realiza din
mai multe perspective2
1. Satisfacerea ne%oilor2
4 satisfacerea diferentiata a nevoilor mem"rilor ; in functie de organizarea
ierarhica a grupului
4 satisfacerea nevoii de incorporare sociala si de dominare K
4 crearea de noi nevoi; pe masura ce grupul evolueaza spre noi scopuriK
2. Caracterul functional2
4 functia de integrare sociala a individului; a nevoilor si a aspiratiilor sale prin
parcurgerea unui traseu de recunoastere reciproca individ4grupK
4 functia de diferentiere; care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul o
ofera individului de a "eneficia de prestigiul grupului in cauza ;dar si de a se
afirma personalK
4 functia de mi/loc si loc al schim"arii; grupul fiind un camp d?namic in care
persoana do"andeste e$periente; intervine asupra evenimentelor; isi proiecteaza
viitorulK
4 functia de producator de idei; grupul fiind un mediu creative privilegiat datorita
interactiunilor dintre mem"ri;li"ere de alte constrangeri in afara celor proprii
grupului.
Caracteristici ale "rupului mic2
4 numarul relative scazut al mem"rilor saiK
4 interactiunea nemi/locita a mem"rilor grupuluiK
4 e$istenta unor scopuri commune;acceptate de toti mem"rii grupuluiK
'2
4 e$istenta unei structuri a grupului;nascuta din interactiunea mem"rilor si care
se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei si ierarhia din cadrul
grupuluiK
4 compozitia grupului;derivate din caracteristicile anterioare si din caracteristicile
personale ale mem"rilor.Din acest punct de vedere; grupurile pot fi omogene
sau eterogeneK
4 organizarea grupului; care poate privi o organizare formala sau una informalaK
4 coeziunea mem"rilorK
4 gradul de autonomieK
4 gradul de conformismK
4 gradul de permea"ilitateK
4 gradul de sta"ilitateK
4 sintalitatea grupului.
LI$E)II SI CO*$(CE)E9

0iata grupurilor si a societatii este de neconceput fara organizare si fara conducere.Procesul de
conducere apare astfel ca essential pentru e$istenta unui grup ; putand fi definit ca procesul prin care un
membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii unor scopuri specifice grupului.
Cna dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal si
liderul informal. !iderul formal este cel mai oficial ; numit sau ales ; cu responsa"ilitati "ine definite ; inscrise
de o"icei in documentele oficiale.
8tat in grupurile formale ; cat si in cele informale e$ista insa lideri informali ; recunoasterea acestora
venind dinspre mem"rii grupului.
Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial ;
in aceasta noua postura declasandu4se si in raport cu persoana sa procesul care i4a conferit in cele din urma
calitatea de lider formal.
3$ista insa si alte criterii de indiferentiere a tipurilor de lideri ; stilul de conducere fiind unul din cele
uzuale. 8stfel ; potrivind acestui criteriu se face diferenta intre lideri democrati ; autoritari laissez faire ;
orientat spre sarcina sau focalizati pe relatiile interpersonale e$istente in grup.
$ictionar
9comodare R actiunea de adaptare ; de o"isnuire cu noi conditii de viata
9liniere R indepartare ; instrainare K in conte$t social este vor"a de ostilitate fata de factorii de civilizatie ;
pana la a se simti izolat in cadrul societatii desi continua sa traiasca in mi/locul ei.
$emo"rafie R stiinta care ; prin metode cantitative ; studiaza fenomene si procese privitoare la numarul ;
repartitie geografica ; structura ; densitatea ; miscarea populatiei umane si compozitia ei pe
grupe de varsta ; de se$ etc.
InertieR tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in inactivitate ; apatie.
Opinie pulicaR procesul psihosocialogic interactiv de agregare a /udecatilor evaluative ; atitudinilor si a
credintelor referitoare la o pro"lema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr4o
comunitate carese e$prima ver"al deschis.
Presti"iuR ascendent legat de statut si succes care poate reveni unei persoane ; grup ; loc sau epoci. 3ste
atri"uit de catre semeni si se impuneopiniei pu"lice determinand deferenta si admiratia prin
puterea sa de influentare.
/2# COMPO)69ME*6E P)O SI 9*6ISOCI9LE
/2#, Comportamente pro si antisociale
'3
%ricare din comportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin directe asupra
celorlanti. In functie de aceste urmari ; comportamentele sunt 2
Comportamente prosociale ; care resprezinta o categorie foarte vasta de
comportamente si se refera la acte valorizate pozitiv de socetate. (unt comportamente intentionate ; realizate
in afara o"ligatiilor profesionale si orientate spre conservarea si promovarea valorilor sociale ; fara asteptarea
unei recompense e$terne.
omportamentul de a/utorare se poate defini drep actul intentionat efectuat in folosul
altei persoane.
3$plicatiile oferite acestor tip de comportament au fost ela"orate de pe duoa pozitii
teoretice 2
Perspecti%a iolo"ica 2 acest tip de comportament este innascut ; e$istand la oameni
predispozitia "iologica de a4i a/uta pe cei care sufera sau pe semeni nostri aflati in pericol 6o astfel
de prespectiva se "azeasa pe ipoteza supravietuirii prin inrudire ; care contrazice legea selectie
naturale 7 K
Prespecti%a in%atarii sociale 2 cei mai multi psihologi argumenteaza ca acest ttp de
comportament isi are originea in procesul de socealizare 6 socealizare primara 7 ; fiind invatat atat
prin mecanismul recompensei ; cat si al pedepsei si intaririi .
Incercarea de sistematizare a alemantelor care sustin comportamentul de ajutorare permite
punerea in evidenta a doua categorii K
Eactori situationali 2 e$ista situatii in care ; indiferent de caracteristicile de personalitate ale
individului ; el va acorda a/utor altuia 6de a$emplu situatiile de urgenta 7 ; dupa cum e$ista situatii in
care ; indiferent de profilul de personalitate al individului ; el nu va acorda a/utor K
Eactori de personalitate 2 aici sunt de amintit starile psihice tranzitorii si caracteristicile
persoanei .
Comportamentul altruist resprezinta o su"categorie a comportamentului de a/utorare ;
referindu4se la acte motivate de dorinta de a4i face un "ine celuilat fara a astepta castiguri personale. In
general ; persona altruista se caracterizeaza prin empatie ; credinta intr4o lume dreapta ; responsa"ilitate
sociala ; egocentrism scazut ; credinta intr4un control intern .
Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane ; rezultat al
alegerii li"ere si "azata pe afectiune ; incredere si pretuire mutuala. &elatia de prietenie are in centrul ei
afectivitatea si pretuirea reciproca ; "ucuria ; placerea si entuiasmul partenerilor de a fi inpreuna . 3ste o
relatie autentic afectiva intre persoane egale ; dincolo de conditia sociala sau de alta natura ; contand nu atat
cine esti , ci ce esti .
Simpatia resprezinta relatia psihosociala cu o incarcatura afectiva ridicata ; fara
insa ca aceasta sa ai"a la "aza o decizie constienta ; manifestata printr4o anumita @ deschidere @ si asa
disponi"ilitatea in raport cu anumite persoane .
Increderea este modalitate de investire a unei alte persoane 6poatefii s reciproca 7
cu o anumita @ infaili"ilitateA ; in sensul ca cela ce vin dinspre persoana in care avem incredere numai sunt
supuse unui proces de avaluare ; fiind acceptate ca atare.
Comportamente antisociale ; care sunt comportamente ce sfidea!a oradinea
sociala con%enita , contraria!a prin neluarea in seaama a normelor si a instutiilor sociale . 8cest tip de
comportamente sunt fie intentionate ; savarsite de persoane ce incalca in mod constient legile /uridice si
normele morale ; fie savarsite de persoane "olnave ; cu grave tul"urari de personalitate .
omportamentul agresiv este compotamentul desfasurat cu intentia de a face rau
altei persoane .
3$plicatiile au fost construite ; deasemenea ; pe "aza a doua pozitii teoretice 2
Perspecti%a iolo"ica 2 considera agresivitatea o tendinta innascuta de actiune ; respectiv
agresivitatea apare ca un instinct K etologia ; ramura "iologiei ce studiaza instinctele ; a aratat ca
agresivitatea are un aspect functional ; pozitiv ; in lumea animal find limitata de anumite semnale
de capitulare si de supunere a invinsului ; aceasta inhi"itie disparand insa la om K
EBplicatii sociale si iosociale 2 insista pe trairi psihice precum frustrarea ; care
determina furie ; ostilitate si comportament agresiv .
'4
Factorii comportamentuli agresivi sunt 2
Eactori personali 2 tipuri de personalitate si se$ul 6 procesul de socializare educa spre
e$emplu "aietii in acest sens ; in timp ce fetele sunt descura/ate 7 K
Eactorii de mediu 2 zgomotul ; temperatura ; aglomeratia .
/2#/ *ormalitate si anormalitate sociala
5ormele prescriu comportamente dezirabile , reglementeaza relatiile dintre indivizi in numele
unei autoritati ( regula ; morala ; legea 7. (la"irea sau incoerenta normelor reprezinta sursa anomiei ;
respectiv absenta normelor , functionarea patologica a socetatii , dezordinea , dereglarea valoriilor
traditiionale .
Caracteristicile unei norme sunt C
6ematica 2 prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva si cum tre"uie sa se faca
ceva K
Claritatea 2arata cum tre"uie sa te rapurtezi la norme 2
Mar&a de toleranta 2 desemneaza amplitudinea comportamentelor acceptate si de unde
incepe dezapro"area K
Constanta 2 desemneaza sta"ilitatea normei ; daca se aplica doar uneori sau intotdeauna K
$efinirea anormalitatii 2 precizarea comportamentelor contrare normei 2
Practicarea normei 2 depinde de particularitatile individuale ; dar si supraindividualeK
norma se impune daca este eficace in comportamentul real .
(e distinge intre modelul cultural real ; rezultand din raspunsurile asemanatoare a unei
populatii sau grup sau intr4o situatie data si un model ideal ; o a"stractie ela"orata de mem"rii unei socetatii
pentru reglementarea situatiilor considerate capitale .
el mai importatnt rol in definirea normalitatii si a normalitatii psihosocile il au
grupurile sociale ; deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundamentale ale acestora .
Efectele pe care indi%i!i le au unii asupra altora pri%esc 2
1. *oramali!area ; respectiv uniformizarea relativa a comportamentelor si a atitudinilor
membriilor unui grup.#enomenul fundamental in situatiile de normalizare consta in ine$istenta
unei norme sta"ilite dinainte ; pe care grupul ar impune4o indiviziilor fara ca el insusi sa fie
sensi"il la pozitiia acestora .
2. Conformismul , respectiv procesul de schimbare a comportamentului datorita presiunii
implicite a grupului ; face ca interactiunea dintre mem"ri grupului sa fie posi"ila si predicti"ile ;
permitand grupului sa4si atinga scopurile . 3fectele conformismului pot fii a$plicate prin influenta
informationala si influenta normativa .
3. Oedienta ; respectiv situtiile in care scimbare de compotament survine ca uramare a unui
ordin venit din partea unei surse de influenta inzestrate cu autoritate legitima . 8utoritatea
pretinde din partea celui o"edient un comportament pe care ea nu il realizeaza ; cel putin nu in
fata acestuia .
4. Influenta minoritara ; care se refera la faptul ca nu numai grupurile e$ercita o influenta
asupra indiviziilor ; dar si indivizii propun la randul lor norme . 8tunci cand normele aflate in
vigoare intr-un grup dat sunt violate se vor"este de devianta ; rezultatul acesteia fiind adesea
e$cludarea men"rului deviant din grup .

*eoriile dezindividualizarii isi au sursa in lucrarea &sihologia multimilor a lui
Gusta%e Le Bon D,72,-,80,: ; potrivit acestuia in anumite conte$te de grup individual pierzandu4si
sentimentul de responsa"ilitate sociala ; recrezand spre o forma inferioara de evolutie.

$ictionar
ConteBt R ideile ; credintele ; normele ; o"isnuintele etc. %rganizate intr4un sistem ; care constituie cadrul
de evolutie a individului si care se transmit prin lim"a/ si educatie. 8cesta furnizeaza cadre de
referinta ; modele de comportament si practici cotidiene ; astfel incat se sustine procesul de
'5
socializare si integrarea sociala.
Cost R in conte$t psihologia ; cea ce investeste afectiv ; individual intr4un conportament prosocial 2 timp ;
"ani ; efort ; emotii etc.
Credinta intr-o lume dreapta R convingerea ca fiecare primeste ce merita si merita ceea ce primeste.
Personalitate autoritara R tip de personalitate conservatoare ce are ca trasatura dominanta intoleranta fata
de straini si minoritari ; dar care adopta o atitudine o"edienta fata de cei care detin
puterea. In general ; poate desemna oricare persoana in cazul careia relatiile cu
su"ordonatii au un caracter unilateral ; in sensul ca acestia tre"uie sa se supuna
conditionat ordinelor sau indicatiilor primite ; responsa"ilitatea pentru nereusita
revenind integral acestora ; in timp ce succesele i se datoreaza .
6ran!itoriu R intermediar ; de tranzitie K ceea ce face trecerea de la o stare la alta .
/4# 9titudinile sociale si formarea lor
/4#, 9titudiniile sociale
8sa um s4a su"liniat anterior 6capitolul @ aracterul @7 ; atitudinea repre!inta
modalitatea de raportare la o clasa "enerala de oiecte sa fonomene prin care persoana se orientea!a
suiecti% si se autore"lea!a preferential# Prima definitie riguroasa a acestui concept a fost propusa in 1.35
de G#<#9llport ;8cesta su"liniind ca orice atitudine reprezinta 2
% eBperienta personala cu su"strat neuro"iologic K
Cn ansalu de elemente co"niti%e relativ la un o"iect asiciate cu trairi afecti%e pozitive
sau negative.
)eactii adaptate si consistente fata de o"iectul asociat atitudinii.
9titudinea ; in "aza acesteia semnificatii a conceptului este o com"inatie de reactii cognitive ; afective si
comportamentele fata de un o"iect ; o constructie psihica sintetica ce cuprinde elemente co"niti%e ,
efecti%e-moti%ationale si %olati%e si suintindere comportamenteul . in functie de prepoderanta unora
dintra elemente se poate vor"ii atunci de atitudinea determinate , efecti% sau %oliti% , dar in oricare dintre
situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor %aluntare#(untem astfel
de acord sau nu cu ultima moda lansata ; pozitia unui partid politic intr4o anumita pro"lema; cersatoria ;
e$primarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri ; nuditatea afisata cotidean etc.; iar in functie de
acordul sau dezacordul nostru ; de indesitatea sa vom avea asa4numite reactii de raspuns. *oate acestea
modalitati de raportare a noastra constituie clasa atitudinilor sociale#
9titudinile sociale se do%edesc structuri relati% durilede opinii Dcredinte:, trairi
afecti%e si manifestari comportamentale fata de persoane D "rupuri de persoane:,oiecte si
e%enimentecare din punctde %ederesocialsuntsemnificate#
Proprietatiele atitudinii sunt delimitate de 2
Valenta, care se leaga de pozitia pe care o ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv 2
o
8titudine poate fi pozitiva sau negativa ;favota"ile sau defavora"ila unui anumit a"iect sau clase de
oviecte .
Indesitatea, care se refera la pozitia pe care atitudinea pe o scala continua ce are ca
e$treme cupluri pozotiv,negativ; favora"il,nefavora"il; cosiderandu4se ca plasareamai aproape de o
e$trimitatesau alta semnifica a atitudinemai intensa.
Centralitatea; respectiv pozitia pe care o acupa atitudinea in ansam"lul de elemante care
constituie indentitatea individului precum 2 valorile ; apartenentee sociale ; personalitatea ;
aptitudiniile etc. K asocierea mai mult sau mai putin putenica cu elemente de gen va determina
gradul de contralitate
9ccesiilitatea, legata de forta cu care atitudinea este raportata la o"iaectul sau ; atitudinea
fiind cu ata mai pro"a"il activa cu cat aceasta legatura este mai intensa.
9titudinile indeplinesc mai multe functii C
Eunctie de recunoastere 2 atitudinea serveste drep cadru de referinta pentru avaluarile o"iectelor
sau ale avenimenimetelor.
''
Eunctia de adaptare 2 este vor"a de adapterea sociala; prin atitudinile noastre ; construite sau in
concardantacu conteztul social in care ne plasam ; atingand un anumit grad de intregrare sociala K
Eunctia eBpresi%a 2 atitudile servesc la e$teriorizarea credintelor si a valorilor pe care la provocam .
Eunctia de aparare a eului 2 atitudinile ne parmit prote/area sau accentuarea stimei de sine mai ales
inpotriva amenintarilor e$terioare sau a conflictelor interne.
/4#/ Eormarea si modificarea atitudinilor sociale
8titudinile intra in categoria componetelor psihocomportamentale dobandite in timpul e$istentei
noastre ; deci invatate. Desigur , asimilarea lor se realizeaza in cursul procesului de socializare, pe masura
ce ne intregram conte$telor sociale in care ne plasam . In acest conte$t ; se pune pro"lema faoramrii lor; a
modului in care a/ngem la un anumit moment sa avem o anumita atitudine.
ercetarea surselor afecti%e a aratat ca atitudinile sociale pot fi ; pe de o parte; re!ultatul
conditionarii 6potrivit unor e$perimente ; repetarea ; spre e$emplu ; a unor denumiri denationalitati
corelate cu cuvinte pozitive sau negative ; poate determina o atitudine ; de un anumit gen ; fata de aceste
nationalitati K este e$plica"ila atunci atitudinea noastra generala fata de alte notionalitati ; chiar daca nu am
avut contacte directe7; dar pe alta parte ; al simplei eBpuneri fata de un stimul 6e$punerea repetata fata de
un stimul ; astfel incat sa e$iste posi"ilitatea perceptiei; ar fi suficienta pentru a determina o atitudinte mai
favora"ila7.
Sursele co"niti%e sunt mai putin cercetate ; dar este evident ca orice informatie este receptata si in
maniera afectiva ; asa incat in functie de informatiile pe care la detinem sau le a"tinem sa pot constitui sau
modifica anumite atitudini sociale 6 atunci cand avem informatii despre anumite categorii si o"iecte ; nu ne
sunt cunoscute ; nu vom avea nici o atitudine in raport cu ele ; dar pe masura ce vom recepta infoarmatii
in acest sens vom a/unge sa adoptam o anumita atitudine K
Surse comportamentale au fost legate de conditionarea ce are la a!a intarirea raspunsului
6inatrirea pozitiva creste pro"alitatea aparitiei unei atitudini in timp ce cea negativa diminueaza aceasta
posi"ilitate 7 si de perceptia de sine 6 atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care o avem in
raport cu propria noastra persoana.7.
Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent ; cauzele sale fiind legatemai ales de
persuasiune si autopersuasiune C
1. Persuasiunea # &eprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor ,
credintelor , atitudinilor unei persoane in conditiile in care aceea persoana are inpresia ca
detine o liertate totala#Pentru ca scopul actelor persuasive sa fie atins este necesar indeplinirea
mai multor conditii le"ate de sursa de mesa& si de canalul de comunicare #Cna dintre cele mai
cunoscute strategii de avitare este cea a expunerii selective , care nici nu respinge in "loc toate
incercarile de persuasiune .
2. 9utopersuasiunea# %amenii isi schim"a atitudinile nu numai datorita interventiei din afara; a
actelor persuasive venind dinspre campul social ; ci si in "aza propiilor comportamente. 8stfle ; a te
agan/a ;spre e$emplu ; intr4un comportament care contravine unei anumite atitudini; poate conduce
la modificarea atitudinii in cauza si chiar la instalarea altei attitudini .
Modificare de atitudine aste prin uramre un proces care poate fi privit din doau directii C
$e la interior 6modificare de atitudine7 catre eBterior
6comportament 7 ,persuasiune K
$e la eBterior catre interior H autopesuasiune#
'+
Structura "enerala a interactiunii
$intre factori sc+imarii
9titudinale
#ata modelul clasic 6 sursa I mesa/ I receptor 7; modelul prezentat incorporeaza ideea
a determinarea varia"ilelor indepedente este mediate de procese affective ; comportamentele si
cognitive; acestea din uram fiind decisive.
/4#0 )elatia %alori , atitudini , comportamente

8sa cum s4a precizat anterior ; se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini. 8ceste trei
componente se pot afla insa fie intr4un process de con%er"enta ; fie in unul de di%er"enta .
In ceea ce priveste co%er"enta ; acesta semnifica e$istenta unui paralelism ridicat dintre
raspunsurile atitudinale si cele comportamentele , paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii
de forta motivationala . &ealizare sa ; potrivit specialistilor in psihologie sociala ; priveste trairea
atitudinii ca auto&ustificare sau ca re!ultat al perceptiei propriului comportament #
eea ce pune pro"leme si a atras . de atfel ; intr4o mai mare masura ; atentia este di%er"enta ; mai
ales in conte$tul societatilor democratice ; caracterizte ; cel putin la nivel declarativ ; printr4un nivel
inalt de toleranta . In acest sens ; s4a facut diferenta intre atitudinile ade%arate si atitudiniile M de
fatadaF ;atunci cand disocierea este evidenta .
Incercarile de sistematizare a cauzelor divergentei,convergentei e$istente intre atitudini si
comportamente au pus in evidenta doua cate"orii de cau!e C
'-
S()S9
MES9;
)ECEP6O)
CO*6EX6
P)OCESE
9EEC6IVE
P)OCESE
COG*I6IVE
P)OCESE COM-
PO)69ME*69LE
SCHIMB9)E
96I6($I*9L9
1. Eactori de parsonalitate unde sunt de amintit taria atitudinii ; gradul de
accesi"ilitate ; nivelul de activism al persoanei etc.
2. Eactori sitoationali , unde sunt de amintit gradul de definire a cerintelor situatiei ,
pr)zenta altor semeni etc.
ele precizate permit sa se reafirme e$istenta unei relatii stranse intre atitudinii comprtamente ;
fara insa ca posi"ila corelatie sa fie a"solut certa ; ci mai curand pro"a"ilista .In generl ; atitudinea
detremina comportamentul ; fiind insa posi"la si relatia inversa ; asa in ca se poate afirmae$istenta
unei anumite interdependete cauzuale .8cest lucru este cu atat mai mult vala"i l cu cat durata
temporala considerata este mai mare .
Opinia pulica
S# C+elcea si P# Ilut in #nciclopedie de psihosociologie , definsc opinia pulica drept procesul
psi+osociolo"ic interacti% de a"re"are a &udecatilor a%aluati%e , atitudinilor si credntei
referitoare la o prolema sociala a unui numar semnificati% de persoane care se eBprima
%eral desc+is#
8naliza acestei definiti permite punerea in evidenta a condiitilor in care o apinie are un astfel
de carater 2
EBistenta unei proleme importatnte pentru un numar mare de parsoane G
Prolema are rele%anta sociala #
%pinia pu"lica reprezinta un compleB de pareri care se eBprima pulic ; la "aza acestei
e$presii pu"lice tre"uind insa sa se vor"easca de o opinie pu"lica latenta ; premargatoare .
$ictionar
$iscriminare R consecinta comportamentala a aplicarii steriotipurilor si pre/udecatiilor in raport cu
una sau mai multe persoane ; doar in "aza apartenentei lor la un grup sau categoriei
sociala.
Etnocentrism R atitudine care cnsta in raportarea toturor fenomanelor sociale la acelea care nesunt
miliare ; propri grupului caruia ii apartin .
Gandire sociala R ansam"lul credintelor colective ; reprezentatilor socale si memoriei sociale ;
vehiculate de catre men"ri unei soceteti .
Pre&udecata N reactie afectiva fata de mem"ri unui grup sau unei categorii sociale.
Steriotip N un set de caracteristiti considerate relevante pentru descrierea unui grup sau catgorii
sociale.
6ransformare N Proces de evolutie si schim"are su" impactul ideilor ; normelor ; parcticiilor
6sociale7 noi .
6IP()I $E I6EMI .
9)G(ME*69)E9# COME*69)I(L S6)(C6()96# COME*69)I(L
8ceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. 8stfel; in timp ce
argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de pro"leme; comentariul structurat
si comentariul tin de categoria itemilor su"iectivi. (a preferat tratarea lor corelata; deoarece; pe
de o parte; e$ista elemente comune in tratarea lor; iar; pe de alta parte; sunt mai putin intalnite
in cadrul psihologiei ca disciplina de studiu in liceu.
9r"umentarea consta din selectarea unor temeiuri logice pentru o teza si derivarea ei din
ele. 8ceste temeiuri tre"uie sa fie necesare si suficiente in raport cu teza argumentata; astfel
spus in "aza lor tre"uie derivata teza si numai teza.
8rgumentarea se poate utiliza in cele mai diferite domenii; mergand de la matematici; unde
forma specificata este demonstratia 6precizarea sirului de rationamente; verificarea si
deducerea a ceea ce se cere demonstrat7 pana in domeniul literelor 6unde este vor"a in primul
rand de interpretare; de a sti sa citesti un su"iect; de a4l interpreta si dezvolta; ilustrandu4l cu
'.
a/utorul e$emplelor si citatelor7; dar; de asemenea; acolo unde nu mai este vor"a de un
domeniu propriu4zis sau unde domeniul este intregul; anume in cadrul demersului specific
filosofiei. In randurile care urmeaza nu este vor"a insa de a specifica acest demers la un
domeniu sau altul; ci de a schita liniile generale ale unui demers argumentativ.
,# 9ordarea este prima etapa; etapa ce consta in dega/area unei pro"lematice.
8ceasta anga/eaza in discutia propriu4zisa a su"iectului; constituind ceea ce se
numeste Opro"lematizareM sau punere in valoare a pro"lemei. (e poate vor"i de
OtraducereaM pro"lemei astfel incat discutarea sa sa devina posi"ila. (e impune
dupa aceea formularea unei ipoteze. #ormulata su" aceasta forma; pro"lematica
su"iectului ramane deschisa.
/# $e!%oltarea presupune mai intai e$aminarea ipotezei de plecare. 8desea; pentru
ca e$amenul pro"lemei sa fie complet; este necesar ca dupa avansarea ipotezei
pozitive sa fie avansata si ipoteza negativa. In cadrul tezei si antitezei introduceti
Osu"4pro"lemeM; acestea permitand detalierea mai amanuntita a pro"lemei.
8rgumentand in mod egal teza si antiteza; se a/unge la o contradictie. um se
cere un raspuns; este necesar sa se deplaseze din nou sensul pro"lemei; iar
aceasta in directia tezei ce se cere sau se doreste argumentata.
0# Inc+eierea presupune deplasarea sensului pro"lemei; ceea ce nu inseamna
patrunderea intr4un su"iect; ci in reluarea tezei si antitezei si raportarea cu
evidenta una la cealalta; conchizand asupra tezei prin repingerea antitezei. 3$ista
desigur si situatia in care se poate a/unge la a arata ca teza si antiteza sunt ele
insele adevaruri partiale; deschizandu4se astfel posi"ilitatea de a merge dincolo
de raspunsurile date; de intemeierea oferita tezei 6este cazul mai ales al
disciplinelor socio4umane; al literaturii etc.7
Comentariul structurat este tehnica de analiza ce presupune considerarea te$tului in
orizontul unei pro"lematici care determina insasi structura argumentarii; respectiv a
lantului de argumentare care incearca sa dea seama de ideile prezentate in te$t. hiar daca
sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza; sunt precizate
anumite linii directoare ale lucrarii.
Comentariul structurat nu se improvizeaza; ci survine doar dupa o refle$ie asupra
su"iectului si ela"orarea unui plan. Deoarece fata de simplul comentariu de te$t in acest caz
intervine un su"iect; este necesar ca refle$ia si; in cele din urma; redactarea sa fie facute din
perspectiva propusa de su"iect. Intr4un fel; comentariul structurat poate fi considerat o
tehnica de analiza a unui te$t intermediara intre argumentare si comentariul propriu4zis.
#iind vor"a insa de o lucrare mult mai ela"orata decat argumentarea; se impune precizarea
unei metode adecvate; metoda care presupune parcurgerea mai multor etape2
,# 9nali!a suiectuluiC 3ste necesar ca mai intai te$tul si su"iectul sa fie citite cu
atentie; sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie; acestea permitand refle$iei
sa se concentreze asupra pro"lemelor esentiale. Crmeaza o a doua lectura a
te$tului; inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele
su"iectului. % "una intelegere trece mai intai prin definirea termenilor cheie.
#ormularea su"iectului permite; de asemenea; sa se identifice tipul de refle$ie
solicitat2 analizati; comparati; ilustrati; prezentati etc. 3ste necesara; de
asemenea; anterior urmatoarei etape; o delimitare a su"iectului; adesea aceste
limite fiind precizate chiar in formularea su"iectului2 temporale; spatiale;
geografice etc.
/# Elaorarea planuluiC 5otati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la
su"iect. 8ceste idei pot avea cele mai diverse origini2 cunostite do"andite la
scoala; infomatii oferite de mass4media; literatura specifica domeniului;
documente ane$ate etc. Precizati4va; mai inatai; ideile generale; cele care vor
schita structura analizei voastre; ramanand insa in campul su"iectului.
Determinati; dupa aceea; in raport cu aceste idei generale; o pro"lematica; planul
tre"uie sa raspunda la o intre"are esentiala care sa constituie Ofirul rosuM al
redactarii. 8"senta unei pro"lematici conduce la o e$punere descriptiva; fara
interes. (ta"iliti planul. 8cesta tre"uie sa puna in evidenta o inlantuire de idei;
+1
iar ca atare este necesar sa fie logic; sa raspunda la pro"lematica si sa survina din
refle$ia asupra su"iectului.
0# )edactareaC In primul rand; "ineinteles; introducerea. 8ceasta precede de
dezvoltarea si are cinci o"iective2 sa arate interesul su"iectului; sa precizeze
semnificatia termenilor cheie; sa precizeze delimitarea su"iectului; sa prezinte
pro"lematica si planul.
Comentariul de teBt este tehnica de analiza a unui te$t care presupune discutarea in
detaliu a pro"lemelor puse de tectul propus; urmarindu4se structura si articulatia logica a
te$tului.
Comentariul de teBt presupune in general un demers asemanator cu cel precizat la
comentariul structurat. Dupa cum s4a su"liniat de/a; in cazul acestei tehnici de analiza a
unui te$t ceea ce o structureaza este insasi te$tul. (e paote vor"i si de un plan de redactare
propriu acestei tehnici de analiza 6in parcurgerea pasilor precizati este necesar sa se tina
seama si de precizarile facute in cazul comentariului structurat; cu modificarile de rigoare72
,# Situarea teBtuluiC ceea ce; mai simplu; ar constitui intrducerea. (e poate realiza
incadrand te$tul fie pe linia autorului; fie pe linia pro"lemei puse in discutie. In
primul caz este vor"a de a situa te$tul; plecand de la epoca in care a trait autorul
fragmentului; de la precizarea tendintelor generale ale momentului respectiv; in
acest cadru urmand sa fie situat chiar autorul din perspectiva intregii sale opere.
Daca se prefera sau daca su"iectul o impune; linia pro"lemei; te$tul ce urmeaza a fi
scris tre"uie sa de"uteze prin relevarea importantei temei generale pe care te$tul de
analizat o presupune prin continutul sau. Crmeaza prezentarea liniilor directoare;
schitarea acestei teme generale; in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie
precizat locul pro"lemei tratate in te$t.
/# Ideea "enerala a teBtuluiC In legatura directa cu cele precizate in prima parte a
comentariului se va formula; concis; o fraza care sa precizeze pe cat posi"il sensul
general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. um insa aceasta etapa a
comentariului este intr4un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa;
anume comentariul propriu4zis; in formularea frazei tre"uie sa se tina seama si de
sensul in care se va opera pro"lematizarea.
0# Comentariul propriu-!isC indiferent de maniera in care se va realiza ; va tre"ui sa
se tina seama de structura logica a te$tului; respectiv de modul in care argumentele;
rationamentele; dovezile sau e$emplele propuse; actiunile realizate; faptele
precizate etc. se inlantuie; se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un
anumit sens. Cn intreg va tre"ui sa formeze de asemenea si comentariul care se va
realiza; iar structura de "aza a te$tului care va constitui produsul analizei de te$t
este de dorit sa fie cea a sensului te$tului supus analizei. Pe aceasta structura de
"aza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu4zisa; dezvolatarea ce nu
tre"uie sa e$cluda simultan un demers comparativ si adoptarea unei pozitii
personale in raport cu diferitele pro"leme aduse in discutie.
2# Conclu!iaC dupa cum se spune insusi titlul acestei parti a comentariului; este
momentul in care se conchide demersul desfasurat in cuprinsul propriu4zis al
comentariului. 8ceasta nu inseamna insa ca este vor"a de un rezumat al acestui
demers. In aceasta ultima etapa se impune mai ales o considerare a importantei
temei analizate si su"linierea posi"ilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in
raport cu cele propuse de te$t. Iar in masura in care acest lucru nu s4a realizat in
etapa precedenta; se impune si adoptarea unei opozitii in legatura cu pro"lemele
puse in discutie.
I*VI696IE L9 9(6OC(*O9S6E)E
#unctionarea si adaptarea optima la mediul social; mentinerea sanatatii mentale si
emotionale; identificarea si concretizarea potentialului propriu; in cele din urma o
dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoasterea de sine.
Cunoasterea de sine se dezvolta pe masura ce treim si noi si noi e$periente; do"andite
+1
progresiv o capacitate mai mare si mai profunda de autorefle$ie. De altfel; studierea
psihologiei in cadrul liceului are ca scop general; parasind cadrele strict legate de sistemul
educational; oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei
capacitati. eea ce va propunem in finalul acestui manual este; daca vreti; o intalnire mai
sistematica cu propria persoana; astfel incat ima"inea de sine sa se contureze in linii mai
precise.
um putem a/unge la o cunoastere de sine adecvata si profundaW *inand seama de
faptul ca fiecare din noi suntem unici; ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta o
constructie ce se realizeaza; intr4o masura mai mare sau mai mica; de4a lungul intregii vieti;
consideram ca un demers propriu in acest sens ar tre"ui sa includa2
4 autooser%atia
4 estimarea resurselor indi%iduale
4 identificarea intereselor, a aspiratiilor si a scopurilor
4 identificarea si anali!a %alorilor personale
4 anali!a retrospecti%a a propriei %ieti
4 anali!a re!ultatelor rele%ante
8 realiza toate aceste identificari si analize reprezinta; desigur; un demers destul de
la"orios. 5u ne4am propus totusi sa facem acest lucru; ci mai curand sa va sugeram diverse
posi"ilitati care sa permita o apropiere de propria personalitate.
O6ipul de inteli"entaF DPeter Jline si Bern+ard Saunders:C acest chestionar
permite o identificare a dezvoltarii tipurilor de inteligenta pentru propria persoana
6chestionarul reprezinta o prelucrare a teoriei prezentate la pag +27.
8cest chestionar nu este un test de inteligenta; ci el permite identificarea relativa a
tipurilor dominate de inteligenta si strategiilor preferate de invatare; nepunandu4se
pro"lema ierarhizarii lor. &aspundeti cu *a sau Nu la cele ++ de enunturi de mai /os;
numarati pe fiecare categorie raspunsurile *a si precizati in ta"elul urmator.
*ipul de inteligenta Puncta/ *ipul de inteligenta Puncta/
0izual4spatiala Muzical4ritmica
orporal4chinestezica 0er"al4lingvistica
Cmanista !ogic4matematica
Introvertit4filosofica
5&. &*. 3nunturi &aspuns
1 )andesti in imagini. 1
2 Inveti facand. 2
3 3sti o persoana sigura pe tine. 3
4 3sti atent la emotii; vise; idei. 4
5 anti la un instrument sau poate la un cor. 5
' (crii corect '
+ Iti place calculatorul +
- Inveti vazand si o"servand 1
. *e pricepi la tricotat 2
11 Iti place sa lucrezi in echipa 3
11 8i incredere in propria intuitie 4
12 olectionezi cd4uri; casete si discuri 5
13 Iti plac /ocurile de cuvinte '
14 Iti plac lucrurile logice +
15 Iti amintesti usor figurile 1
1' Iti controlezi deplin motricitatea 2
1+ (imti ce gandesc; simt si cred ceilalti oameni 3
1- *raiesti in propria ta lume 4
1. !ucrezi ritmat; asociat cu muzica 5
21 Iti place sa dezlegi cuvinte incrucisate '
+2
21 Memorezi "ine teorii si principii +
22 3sti priceput la rezolvarea de puzzle 1
23 umunici "ine non4ver"al 2
24 3sti un "un meditator in conflicte 3
25 8i opinii puternice 4
2' Iti amintesti mai "ine faptele pe fond muzical 5
2+ 8i talent la spus povesti si "ancuri '
2- Iti plac romanele (# +
2. In timpul li"er colectionezi o"iecte artizanale sau de arta plastica 1
31 *e amesteci in tot felul de lucruri; poate inconstient 2
31 Iti place sa te /oci; sa participi la activitatile de grup 3
32 8i un stil propriu;original de a te im"raca si comporta 4
33 Dai drumul la muzica pentru ati e$prima sentimentele mai usor 5
34 3sti un "un scriitor '
35 (e psune ca esti stralucitor destept inteligent +
3' Iti plac filmele; casetele video; si sa fotografiezi 1
3+ Iti plac activitatile fizice 2
3- 0or"esti mult cu vecinii 3
3. 8i un ho""? 4
41 ompui cantece pentru ocazii festive 5
41 (e spune ca esti rapid istet si vor"aret '
42 &eflectezi adesea la structuri; idei ; concepte +
43 &espcti cu minutiozitate locul lucrurilor prin casa 1
44 Preferi povestire cu multa actiune 2
45 Ii intelegi "ine pe ceilalti 3
4' 8i o solida incredere in tine despre care nu prea vor"esti 4
4+ (e spune ca esti muzical sau talentat 5
4- )andesti in cuvinte '
4. Inveti mai "ine senzorial si e$aminand conte$tul +
51 Iti place tehnica si masinariile 1
51 and vor"esti; emotionezi cu usurinta oamenii 2
52 (tii cu ce se ocupa colegii tai in afara serviciului 3
53 (e spune ca esti o personalitate "ine informata 4
54 %"isnuiesti sa fluieri sau sa murmuri pentru tine 5
55 Inveti cel mai "ine cu voce tare '
5' 3sti permanent intre"ator si sceptic +
5+ itesti usor harti si grafice 1
5- Imiti "ine 2
5. (e spune ca esti un "un ascultator; suportiv 3
'1 Iti cunosti sentimentele 4
'1 Iti place sa dansezi sau sa iesi sa asculti muzica 5
'2 Iti place sa scrii '
'3 Iti plac ghicitorile si e$ercitiile logice +
'4 8desea visezi cu ochi deschisi 1
'5 (e spune ca esti "un dansator sau atletic 2
'' In timp ce vor"esti;gandesti 3
'+ Inveti cel mai "ine independent de altii 4
'- 8i intotdeauna opinii despre muzica 5
'. Iti amintesti usor nume si detalii '
+1 )andesti "ine a"stract si teoretic +
+1 (e spune ca esti creativ si talentat 1
+2 *e simti "ine cand faci miscare 2
+3 Inveti cel mai "ine in grupuri de studiu 3
+3
+4 8i o personalitate foarte puternica te simti independent 4
+5 *e deran/eaza zgomotul din camera 5
+' Iti place sa citesti carti "une '
++ 3sti "un la matematica +
+4