Teoria evoluționistă

• Originea: Charles Darwin - Originea speciilor prin selecție naturală sau

păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență (1859);
• Evidența:
- toate organismele sunt, de obicei, bine echipate pentru a supraviețui și
a se reproduce în mediul în care trăiesc;
- fosilele arată că anumite specii au dispărut;
- selecția artificială, în principal a animalelor domestice, arată că speciile
pot suferi schimbări în timp (specia Canis lupus).
• Influențe: Thomas Malthus, Eseu asupra principiului populației (1798):
explozia populației și foametea sunt inevitabile, având în vedere rata
fertilității la specia umană;
• Rezultatul: teoria selecției naturale sub presiunea mediului: în lupta
pentru existență, organismele mai bine adaptate, care posedă anumite
caracteristici adaptative vor avea șanse mai bune de supraviețuire și
de transmitere a caracteristicilor respective.
• Argumentul pentru selecția naturală a organismelor este simplu și
se bazează pe observație.
 Teoria selecției naturale
• Pleacă de la trei premise principale:
- premisa variației (variation);
- premisa moștenirii/eredității (heritability);
- premisa adaptării (adaptation).
• Plecând de la aceste trei premise, s-a ajuns la
concluzia că formele de viață au evoluat printr-un
proces „orb”, neintenționat, numit selecție
naturală.
 Variația
• Organismele care fac parte dintr-o specie manifestă
diferențe la nivelul caracteristicilor fizice și
comportamentale;
• Variația = orice diferență între indivizii aceleiași
specii;
• Variația este demonstrată de faptul că nu există doi
indivizi ai aceleiași specii care să fie absolut identici
din punct de vedere fizic și/sau comportamental.

Ex.: statură/talie mare, medie sau mică; ochi albaștri,

verzi, căprui etc.
 Moștenirea genetică/ereditatea
• Variațiile/diferențele (caracteristicile identificabile)
între membrii unei specii sunt aproape întotdeauna
transmise de la părinți la urmași;
• Prin urmare, urmașii vor fi mai asemănători cu părinții
lor decât cu orice alt membru al speciei respective;
• Trăsătură moștenită - trăsătură ce poate fi
transmisă de la părinți la urmași.

Ex.: Dacă părinții au ochi căprui, copiii lor vor avea, cel
mai probabil, ochi căprui.
 Adaptarea
• Organismele sunt adaptate (fitted) la mediul în care
trăiesc, iar unele organisme sunt mai adaptate
decât altele;
• Adaptarea = caracteristicile moștenite care
sporesc șansele unui organism de a supraviețui
și a se reproduce în mediul său;
• În mediul său natural, orice organism manifestă/dă
dovadă de trăsături fizice și comportamentale care
îl ajută să facă față și să exploateze caracteristicile
mediului în care trăiește.
 Selecția naturală
• Organismele prezintă diferențe (variații), aceste variații pot fi
moștenite, iar speciile sunt adaptate la mediul în care trăiesc;
• Dar nu toate variațiile sunt „egale” în ceea ce privește capacitatea
unui organism de a supraviețui și a se reproduce;
• Totuși, membrii unei specii care sunt mai bine adaptați nu doar
supraviețuiesc o perioadă mai mare de timp, dar tind să „producă”
mai mulți urmași;
• Selecția naturală = procesul prin care indivizii mai bine adaptați
supraviețuiesc și se reproduc, lăsând mai mulți urmași decât ceilalți
membri ai speciei;
• Variațiile care facilitează supraviețuirea și reproducerea vor fi mai
răspândite la generațiile următoare;
• Reiterarea procesului prin care unii membri ai unei specii
transmit urmașilor caracteristicile care îi ajută să
supraviețuiască și să se reproducă este selecția naturală;
 Cerințe ale evoluției
Selecția naturală permite evoluția dacă:
1. Există VARIAȚII în cadrul speciei
2. Aceste variații sunt MOȘTENITE (transmise
ereditar)
3. Aceste variații moștenite influențează
capacitatea de ADAPTARE a unui organism,
adică abilitatea sa de a supraviețui și a se
reproduce sub presiunea selectivă a mediului.
 Teoria selecției naturale
reformulată
- Problema eredității: dacă urmașii moștenesc o
combinație a trăsăturilor părinților lor, cele mai bune
trăsături se vor pierde în timp.
- Problema aptitudinilor inutile (non-fitness):
speciile posedă trăsături și manifestă
comportamente care par inutile sau chiar dăunătoare
supraviețuirii.
- Problema egoismului și altruismului: având în
vedere presiunea selectivă a mediului, de ce nu sunt
toate organismele, în mod implacabil, egoiste?
 Adaptări „stranii” sau problema non-
adaptării
- Multe organisme, inclusiv oamenii, dovedesc trăsături fizice
și comportamentale care sunt tipice pentru o specie, dar par
să fie în detrimentul perspectivelor de supraviețuire și
longevitate ale deținătorului și care nu pot fi explicate în
termeni de selecție naturală;
- coada păunului;
- „sindromul bărbatului tânăr”;
- pentru specia umană, arta, muzica, umorul, ficțiunea, religia, filosofia.
- Deși selecția naturală ar trebui să conducă trăsăturile
ambelor sexe ale aceleiași specii în aceeași direcție, în
cazul multor specii masculii au dimensiuni mai mari și
trăsături mai „stridente” decât femelele;
- Masculii manifestă comportamente riscante într-o măsură
mult mai mare.
 Problema Non-adaptării (Non-
Fitness)
- Ch. Darwin, Originea omului și selecția sexuală (1871): evoluția
nu favorizează longevitatea per se, ci favorizează succesul
reproductiv.
è Teoria selecției reproductive (selecția sexuală)
- Trăsăturile fizice și comportamentale care reduc
longevitatea dar facilitează reproducerea pot persista în
timp, într-o populație;
- Calitatea genetică a partenerului unui organism determină,
în medie, jumătate din calitatea genetică a urmașilor;
- Pentru a se reproduce, orice individ se află în competiție cu
alți indivizi de același sex pentru atragerea de parteneri.
 Selecția sexuală
-Selecția sexuală se aplică acelor
caracteristici care oferă indivizilor
avantaje în accesul la parteneri.
è Selecția naturală este
„supraviețuirea celui mai bine
adaptat”.
è Selecția sexuală este
„supraviețuirea celui mai atrăgător”.
 Selecția intersexuală
- Selecția intersexuală constă în faptul că membrii
aparținând unui sex încearcă să impresioneze membrii
de sex opus;
- Este „responsabilă” pentru existența, la indivizii de sex
masculin, a unor arme utilizate în competiția cu ceilalți
(colți, coarne, prag redus pentru agresiune etc.) și/sau
„ornamente sexuale” (penaj colorat, dansuri de
împerechere etc.);
- Implică ideea de alegere a persoanelor de sex feminin:
acestea tind să fie selective și să discrimineze în funcție
de ornamentarea și comportamentul indivizilor de sex
masculin.
 Principiul „Handicapului” (Amotz Zahavi, 1975)
- Cum evaluează femelele calitatea masculilor?
- Masculii pot dezvolta ornamente nu pentru a arăta atrăgător,
ci, în mod perfid, ca un impediment, pentru a-și demonstra
abilitățile de a supraviețui în ciuda deținerii unui „handicap” –
ele sunt indicatori ai abilității reproductive, sănătății și energiei;
- Masculii dezvoltă ornamente elaborate pentru a semnaliza:
„Am gene de calitate ridicată dacă pot supraviețui cu această
povară!”;
- Ornamentele masculine permit femelelor să evalueze
abilitatea acestora de a supraviețui, fiind semnale autentice
ale calității genetice;
- Principiul handicapului se aplică nu doar ornamentelor
sexuale, ci și coloritului țipător, posturilor de amenințare
și multor aspecte ale culturii umane.
 Trăsăturile ca indicatori ai abilității
reproductive (fitness indicators)
- Din cauza dominanței genetice și a simptomelor unei
boli, multe mutații genetice și/sau maladii nu sunt
vizibile;
- Trăsături complexe (precum coada păunului) ce
variază ostentativ la nivel individual pot fi foarte
informative în această privință;
- Trăsăturile complexe, care depind de o multitudine de
gene ce trebuie să interacționeze eficient, au evoluat ca
„indicatori ai abilității reproductive” („fitness
indicators”);
- Acești indicatori fac vizibilă abilitatea de a supraviețui și
reproduce a unui individ.
 Teoria semnalizării costisitoare
- Aproape toate semnalele indivizilor – trilurile păsărilor,
luminile licuricilor, feromonii, dansurile de curtare etc.
– transmit informații de auto-promovare a celui care
semnalizează: tipul individului (specie, sex, vârstă) și
calitatea (abilitatea reproductivă, status, starea de
sănătate, fertilitate);
- Organismele transmit semnale către o gamă redusă
de indivizi, pentru un număr redus de motive: în
principal pentru a solicita îngrijire și hrană, pentru a
amenința rivalii, pentru a atrage parteneri;
- Sunt transmise informații credibile despre nevoi („Dă-
mi de mâncare!”) sau calități („Am gene bune, deci ar
trebui să mă alegi pe mine!”)
 Semnalizarea onestă
- Un ornament/comportament poate fi un indicator
direct și onest al calității genelor;
- Femelele aleg trăsături masculine care demonstrează
calitate genetică reală;
- Trăsăturile masculine semnifică superioritate genetică,
adică „urmași sănătoși”;
- Indicatorii abilității reproductive funcționează ca:
- Reclamă: anunță/pretind calitate;
- Garanție: garantează calitatea.
- Indicatorii atrag atenția dacă sunt costisitori, greu de
produs și dificil de falsificat.
 Echivalentul uman al cozii
păunului
- Creierul uman este cea mai bună reclamă despre
calitatea genelor noastre;
- Complexitatea creierului uman îl face vulnerabil în fața
mutațiilor genetice, dimensiunea sa îl face costisitor din
punct de vedere fiziologic, iar produsul său complex
(mintea) îl face imposibil de falsificat:
- Arta demonstrează abilitățile vizuale sau auditive și
calitățile estetice;
- Conversația arată personalitatea și inteligența;
- Moralitatea arată calitățile și abilitatea de a lega
prietenii și alianțe.
 Indicatori ai abilității reproductive
la specia umană
- Indicatori fizici: trăsăturile fizice (corpul și
fața), care oferă informații despre sănătate,
fertilitate, vârstă, forță etc.;
- Indicatori mentali: creierul (trăsături
psihologice);
- Indicatori de status: resurse materiale,
financiare sau de altă natură.
 Manipularea indicatorilor abilității
reproductive
- Cultura a înlocuit comportamentele/trăsăturile/
organele ostentative/extravagante cu consumul
ostentativ;
- Consumerismul promovează două moduri
„alternative” de semnalizare:
1. Produsele de calitate peste medie pot compensa
pentru trăsături de calitate inferioară: înfățișarea fizică,
inteligența aparentă, personalitatea, virtuțile morale;
2. Produsele pot oferi modalități impresionante de
etalare a trăsăturilor dezirabile, ceea ce un
comportament natural nu poate face.
 Teoria evoluționistă - rezumat

- Caracteristicile și comportamentele tipice

unei specii au evoluat gradual și au fost
selectate natural și sexual.
- Selecția naturală are loc prin competiția
pentru supraviețuire, iar selecția sexuală
apare prin competiția pentru reproducere.
- Formele complexe din natură sunt produse
ale evoluției prin selecție naturală, rafinate și
remodelate într-o lungă perioadă de timp.