SUBIECTE PSIHODIAGNOZA COPILULUI

PSIHODIAGNOZA COPILULUI – resupune evaloarea copilului, integrand informatii din diferite medii in
care copilul traieste (familie, scoala). Reprezinta in mare masura o evaloare a dezvoltarii care se face pe
mai multe directii: dezvoltarea cognitiva, achizitii la nivelul limbajului, dezvoltarea la nivel psihomotor,
dezvoltarea si deprinderile din perspectiva sociala, relationala si adaptiva.

Pentru a putea pune un diagnostic legat de ceea ce este normal sau nu in cazul copilului este importanta
sa existe cunostinte amanuntite in psihologia copilului si caracteristicile stadiilor de devoltare.
Psihodiagnoza copilului are legaturi stranse cu psihopatologia, defectologia, psihologia varstelor si
pediatria.

Evaloarea psihologica acopilului include: interviul cu parintii; evaloarea nivelului de dezvoltare cognitiva
a copilului; evaloarea personalitatii; masurarea diferitelor simptome, folosind scale( anxietate, depresie,
stres posttraumatic); evaloarea relatiei copil-parinte.

MODELELE TEORETICE IN EVALUREA COPILULUI- modelul teoretic folosit in psihodiagnoza este ca o

harta pe care o utilizam pentru a cunoaste directia in care exploram caracteristicile copilului.

Teorii psihodinamice -exista un model definit de Sigismund Freud al stadiilor de dezvoltare psihosexuale,
corelate cu anumite tulburr.Comportamentul anormal se traduce prin fixatii sau regresii la anumite
stadii. Erik Erikson a dezvoltat un al stadiilor de dezvoltare psihosociale, definite prin comportamenle si
sarcinile pe care le poate face copilul de-a lungul dezvoltarii sale. J Bowlby a formulat teoria
atasamentului , o teoriee a adptarii, considerand ca tipul de atasament are o influenta majora pe
parcursul intergului ciclu de viata.

Teoriile comportamentale- se bazeaza pe principiul conform caruia compotamentul rezulta din asocierile
facute cu rezultatele pozitive sau negative ale unui comportament.

Teoriile cognitive- au ca fundament principiul elatiei dintre ganduri si, emotii si comportament si modul
in care gandurile automate influenteaza relatiile si imaginea de sine. Jean Piaget a formula stadiile
devolatrarii cognitive: stadiul preoperational 2-7 ani –copilul prescolar; satdiul operatiilor concrete-
copilul scolar.

Teoriile social-cognitive - studiaza legatura dintre ganduri si comportament, punand accente pe modul in
care sistemul de credinte al copilului contribuie la comportamente dezadapate, deppresie, anxietate,
violenta.

Teoriile stilurilor parentare- Baumrind a studiat stilurile de crestere ale copilului si impactul lor asupra
comportamentului si dezvoltarii sale: stil de parentare autocratic(dictatorila)- copii sin agresivi,
necooperanti, stima de sine ascazuta; stil parental pemisiv - copii nu au autocontrol si nu sunt
responsabili: stl de parentare autoritar(ofera conditii optime pentru dezvoltare)- copii au atocontrol o
stima de sine ridicata.

Teoriile sistemului familial- recunosc importanta sistemului familial format din subsisteme parinte- copil,
rude,familia exista- comportamentul copilului este analizat i ealuat in ontextul sistemului familial.

Stadiile de dezvoltare a copilului in modelul Pamelei Levin

Stadiu : A fi (0-6luni) – caracteistici-bebelusul experimenteaza lumea, acceptare si griji, imi sunt
satisfacute nevoile, sunt valoros/valoroasa, apartin. Nevoia fundamentala este de contact.

Stadiu: A face (6-18luni) – caracteristici-coplilul vrea sa fie afectiv, exploreaza lumea, simturile
sale,verifica dac este in siguranta. Nevoia fundamentala este de stimulare.

Stadiul: A gandii (18luni- 3 ani)- caracteristici - copilul isi dezvolta capacitatea de a gandii, gandeste
pentru sine si ia decizii, incepe separarea de parinte, invata sa spuna ,,Nu”. Nevoia fundamentala este de
structura.

Stadiul: Identitatii (3-6 ani)- caracteristici- copilul decide ce fel de om va fi(bazandu-se pe modelele
oferite de mediu- parinti, educatori, alti adulti), desopera cine este, verifica ce consecinte au
comportamentele sale, invata din mediu cum sa gestioneze emotiile. Nevoia fundamentala este
recunoastere.

Stadiul: Aptitudinilor(6-12 ani) – caracteristici- copii dezvolta aptitudinle de care cred ca vor avea nevoie
si care se potrivesc cu identitatea lor, iau decizii bazate pe deciziile luate in stadiul anterior(isi dezvolta
aptitudinile si structura), isi testeaza identitatea raportat la familia in care traiesc, intelegerea lumii in
termeni de reguli si corectitudine. Nevoia funamentala este de incitare, stimulare, emotie.

Stadiul: Integrarii (12-18 ani)- denumit si Identitate, sexualitate si separare- caracteristici- adolescentul
trece din nou prin stadiile anterioare cu o viteza de doua ori mai mare decat inainte, reviziund
experientele, are loc o pregatire pentru separarea de parinti. Nevoia fundamentala este de sex.

Stadiul: Reciclarii restul vietii- incepand ci 18 ani se reancepe un nou ciclu de dezvoltare, parcurgand
aceleasi stadii. Fiecare schimbare din vita presupune intrarea intr-un miniciclu de dezvoltare in acel
domeniu specific.

EVALOAREA TRAUMEI SI A ABUZULUI

Abuzul copilului - reprezinta maltratrea fizica sau psihica a copilului intr-un mod intentionat, de catre
parinti sau ingrijitori. Abuzul poate fi fizic, emotional/psihologic sau sexual. Toate formele de abuz duc la
traumatizarea copilului. alte surse de trauma sun dependenta de substante parintilor ( alcoolismul),
separarea sau divotul parintilor, rude bolnave mintal sau cu tentative de suicid,violente asupra mamei,
rude aflate in inchisoare. Semne care atesta abuzul: tulburari comportamentale sau emotionale;,
dificultati in activitatea de invatare, la scoala; tulburari alimentare; insomnii; cosmaruri; probleme de
dezvoltare pe termen lung;e nefericit, ii este frica, este retras; isi face greu prieteni. Efectele pe termen
lung ale copilului duc la: depresie, anxietate, comportamente viloente, stima de sine scazut, siucid,
adictii, stres posttraumatic, disociere, automutilare, ulburari comportamentale, dificultati sexuale.

Trauma – conceptul de trauma se foloseste pentru a denumi: aspectele obiective ale factorilor de stres,
perceptia individuala subiectiva asupra factorului stresor, reactia individuala de stres acut sau cronic la
factorul de stres. La nivel psihologic, trauma reprezinta trairea unor evenimente catastrofale- razboi,
agresiune sexuala, dezastre naturale. Stresorii traumatici pot fi de natura fizica, psihica sau pot coexista.

Tulburarea de stres posttraumatic se refera la simptomelecare apar in urma unui evenient traumatic,
cum ar fi un accident de masina, incendiu, dezastru natural, abuz de orice fel, asistare la violenta in
familie sau la scoala, o pieredre importanata precum decesul neasteptat al unei rude apropiate.
Simptomele tulburarii de stres traumatic sunt expunerea la : trairea directa a unor experiente
traumatice, asistarea la evenimente traumatice, asistarea la evenimente traumatice traite de altii.

Simptomele posttraumatice intruzive: amintiri recurente involuntare stresante ale evenimentelor

traumatice (la copiii mai mari de 6 ani pot aparea jocur repetitive pe tema traumei);vise recurente
despre evenimentul traumatic ; reactii disociative; stres intens la contactul cu aspecte care seamana sau
simbolizeaza cu situatia traumatica;

Evitarea perseverenta a unor stimuli care sunt asociati cu situatia traumatica: evitare sau eforturi de a
evita amintiri, ganduri sau emotii stresant in legatura cu trauma; evitarea sau eforturi de a evita
aspecte exterioae care ar putea aduce aminte de trauma(persoane, activitati, cuvinte, obiecte, situatii)

Alterari cognitive sau de dispozitie: incapacitatea de rememora aspecte importante ale traumei;
credinte negative despre sine sau despre lume; stare emotionala negativa constant( teama, groaza,
panica, furie, rusine); interes scazut pentru orice activitati;sentimentul de detasare sau de instrainare
fata de ceilalti.

Modificari ale modului de reactie: comportament iritabil; neglijenta sau comportamente autodistructive;
atentie crescuta, tresariri exagerate; probleme de concentrare; tulburari ale somnului.

Rezilienta- este conceptul care se refera la capacitatea de recuperare interna. Rezilienta nu este un mod
de negare, eitare a sau manifestare a unei patologii ascune, de asemenea nu reprezinta o capacitate
exceptionala de rezistenta, ci este un mod dereactie comun, raspandit. Insa chiar si persoanele reziliente
pot avea anumite simptome si dificultati( insomnii, ruminare, amintirea situatiei traumatice)., insa
acestea sunt de intensitate scazuta. Rezilienta se bazeaza fie pe o abordare pragmatica a situatiei, fie pe
o daptare flxibila la erintele situatiei.

TESTUL Trauma Symptom Checklist for Children (TSCC) – Obiectivul testului este de a evalua copii intre
8 si 16 ani, care au tarit experiente traumatice ca: abuzul fizic, abuzul sexual, victimizarea de catre
egali(agresiune fizica sau sexuala), pieredri importante, asistarea la traume suferite de alte persoane,
accidente sau dezastre naturale. TSCC contine un nr. scazut de intrebari, versiunea completa ciprinzand
54 itemi. Scalele TSCC : Underresponse – reprezinta negarea aspectelor raportate de majoritatea
subiectilor ca fiind peste zero; Hyperresponse- identifica situatia in care subiectulda raspunsuri in asa fel
incat sa para stresat sau disfunctional; Anxietate- indica nivelul la care copilul traieste anxietate
generalizata, frici, teama specifica de barbati sau de femei, teama de intuneric sau de a fi ucis; Depresie-
indica sentimente si ganduri triste, nefericire, episoade de plans, invinovatire sau autodenigrare; Furie –
indica nivelul de ganduri, sentimente si comportamnete cu continut agresiv, ura, control dificil al furiei,
tendinta de a tipa la altii sau de a rani, dorinta continua de acerta sau sau bate;Stres posttraumatic –
indica simptomele stresului ganduri intrizive, amintiri ale situatiei traumatice, cosmruri, tendinta de a
evita amintiri, ganduri; Disociere- indica preznta simptomelor de tip disociativ- senzatie de amortire
motionala, de ealizare, reverie, tulburari de memoie,evitare disocitiva; Preocupari sexuale- scala indica
nivelul de stres sexual, precum si preocuparile sexuale neadecvate varstei; 8 Itemi critici acestia se refra l
tendinta de autoagresiune, suicid, dorinta de a face rau altora, frica de a fi abuzat sexual, implicarea in
batai, teama de a fi ucis, frica de barbati sau femei;

Versiunea alternativa a TSCC are 44 itemi si nu contine itemi referitori la latura sexuala(lipseste scala de
Preocupari sexuale) Aceasta se foloseste atunci cand trebuie evitate intrebarile de natura sexuala.
EVALUAREA TULBURARILOR EMOTIONALE LA COPIL

Reglarea emotionala -este procesul folosit pentru a gestiona si schimbadaca, cand si cum, experientele
emotionale si starile psihologice, precum si modul in care emotiile sunt exprimate in comportament.
Reglarea emotionala are la baza modul de centrare a atentiei(concentrarea asupra unui aspect),strategii
cognitive(distragerea atentiei), controlul vountar, controlul inhibator(capacitatea de vorbi mai incet
atunci cand i se cere), modularea raspunsului comortamental.Capacittea de reglare emotionala este
asociata cu o buna adaptare la adolescenti, cu competentele sociale, constiinta, simpatia si
comportamentele prosociale. Capacitatea de autoreglare emotionala se masoara folosind metode
comportamentale, masuratori fiziologice sau chestionare psihologice.

The Children’s Behavior Qestionnare (CBQ) (Chestionarul comportamentului la copii) – este un

instrument de evaluare a temperamentului la copiii intre 3-7 ani.Chestionarul este aplicat parintilor
referindu-se la copii lor. Testul evalueaza 15 dimensiuni le temperamentului: nivelul de activitate(nivel
global de activitate moorie, incluzand si gradul de locomotie); furie/frustrare(nivelul afectului negativ
care apare atunci cand este intrerupta o sarcina in desfasurare); abordare(nivelul de entuziasm si
anticipare pozitiva unor activitati placute care sunt asteptate); concentrarea atentie (capacitatea de a
mentine atentia concentrata asupra aspectelor legate de tema); disconfort(cantitatea de afect negativ
fata de calitatile senzoriale ale stimularilor-luminozitate, miscare, sunet,textura); reactivitate si calmare
(ritmul recuperarii dupa momentele de stres ridicat, entuziasm, sau excitare globala); teama (cantitatea
de afect negativ, neliniste, ingrijorare, nervozitate, care apar in anticiparea unei dureri, stres sau unei
situatii amenintatoare); placerea de intensitate ridicata(nivelul de placere sau bucurie care apare in
situatii cu stimuli de intensitate, complexitate, noutate si distonanta ridicata); impulsivitate (rapiditatea
raspunsului); control inhibitor (capacitatea de a planifica si reprima raspunsuri nepotrivite in baza
instructiunilor sau in situatii noi, neclare); placerea de intensitate scazuta (nivelul de placere sau bucurie
care apare in situatii cu stimuli de intensitate , complexitate, noutate si distonanta scazuta);
sensibilitatea perceptiei(capacitatea de a detecta stimuli exteriori cu o intensitate scazuta); tristete
(nivelul afectului negativ , suferinta dezamagire, dispozitie scazuta ); timiditate(abordarea lenta sau
inhibata in situatii care presupun noutate sau neclaritate); zambet si ras ( nivelul afectuli pozitiv, ca
raspuns la schimbarea intensitatii, complexitatii sau distonantei stimulului). Varianta initiala a
chestionarului are 195 itemi, insa exista si in doua variante mai scurte cu 94, respectiv 36 itemi. Se
raspunde pe o scala Likert de la 1la 7 unde 1 este ,, extrem de neadevarat pentru copilul tau” si 7
reprezinta ,,extrem de adevarat pentru copilul tau”.

Children’s Depression Inventory(CDI) sau Inventarul de depresie la copii – este un instrumentde

evaloare a simptomelor depresiei la copii si adolescenti intre 7 si 19 ani, avand prprietati psihometrice
bune. Testul cuprinde 27 de intrebari. Se aplica individual sau in grup prin autoevaloare sau
heteroevaloare. Evaloarea dureaza intre 5 si 15 minute. Scalele testului sunt: dispozitie negativa,
probleme interpersonale, ineficienta, anhedonie, stima de sine scazuta, probleme functionale, probleme
emotionale. CDI poate fi folosit in scoli, clinici ambulatorii, spitale de psihiatrie,centre de detentie
juvenila si cabinete de practica pivata.

KID-SCID, tradus Interviul Clinic structurat pentru DSM IV , versiunea pentru copii, este un instrument
semistructurat. Varianata initiala a fost construita pentru adulti si se numeste SCID. Scopul testului este
de a ajuta in realizarea unui diagnostic psihiatric pentru copii- masoara anxietatea. Scalele testului sunt:
tulburari de comportament disruptiv, episoadele afective si psihotice, tulburari afective si psihotice,
tulburari anxioase, tulburari in legatura cu alcoolul si subsatntele, tulburarile de adptare. Ca in toate
evaluarile copilului, se folosesc informatii obtinute in timpul interviului cu copilul, in timpul interviului cu
parintii si informatii obtinute din alte surse.

Inventarul de expresie a Anxietatii ca Stare si Trasatura pentru copii (STAIC)(State-Trait Anxiety

Invetory for Children) –Instrumentul este format din 40 itemi, se adreseaza copiilor intre 6 si 14 ani si se
aplica fara limita de timp. Chestionarul contine doua scale acate 20 itemi, care masoara doua aspecte
diferite ale anxietatii: anxietatea ca stare (S - Anxiety)- evalueaza starile trecatoare subiective de
anxietate, constientizate ca stari de teama, tensiune,ingrijorare , care variaza ca durata si intensitate-
subiectii raspund cum se simt la un moment dat in timp; anxietatea ca trasatura (T – Anxiety)- evalueaza
diferentele individuale stabile in privinta tendintei catre a simti stari anxioase. Copii care obtin scoruri
ridicate la acesata scala raspund la situatii percepute ca amenintatoare cu mai multa anxietate decat cei
care obtin scoruri mici. Subietii raspund din perspectiva modului in care se simt in general. Inventarul
STAIC se foloseste pentru : diagnoza clinica; diferentierea anxietatii; evaluarea anxietatii clinice la
pacienti cu probleme psihiatrice, psihosomatice sau supusi unor interventii chirurgicale sau ale medicinii
generale; cercetari in domeniul psihologiei si al sanatatii

Mltidimensional Anxiety Scale for Childen (MASC) – Scala Multidimensionala de Anxietate pentru
Copii- ete un instrument de evaloare a anxietatii la copii si adolescenti intre 8 si 19 ani. Testul cuprinde
39 itemi si este format din: simptome fizice- scal de baza, cu subscalele tensiune si simptome somatice;
evitarea lezarii- scala de baza, cu subscalele perfectionism si coping anxios; anxietate sociala- scala de
baza, cu subscalele fricii de umilire si fricii de performanta; separare- panica- scala de baza masoara
anxietatea totala; indicele tulburarilor anxioase- indice major,util in identificarea raspunsurilor aleatorii.
Raspunsurile se dau pe o scara Likert in patru trepte. Poate fi completat in 15 minute iar profilul se
poate realiza in 10 inute, de aceea tesul este util in situatii de evaloare rapida.

EVALUAREA ARIILOR DE DEZVOLTARE

Dezvoltarea se realizeaza in itmuri diferite, in functie de diferitele perioade ale vietii, si este conditionata
de mostenirea genetica, istoria sau experientele de viata prin care trece o persoana si specificul
mediului in care are loc. Testele de dezvoltare sunt instrumente pentru masurarea progresului copilului
de la nastere pana in adolescenta. Coeficientul de dezvoltare(DQ) este similar coeficientului de
inteligenta ( IQ)si se refera la dezvoltarea generala, din punct de vedere fizic si mintal, si nu doar la
dezvoltarea pur intelectuala. Evaloarea dezvoltarii foloseste observatia si testele standardizate si
urmareste mai multe aspecte: dezvoltarea motorie; dezvoltarea cognitiva; dezvoltarea limbajului;
dezvoltarea emotionala; dezvoltarea capacitatii de fi autonom(opilul se imbraca singur, merge la
toaleta). Instrumentele de evaluare a dezvoltarii sunt scurte si se bazeaza pe joc. Dezvoltarea se
caracterizeaza prin: schimbari directionale(evolutiare are loc permanent intr-un sens ascendent);
schimbari ordonate, sistematice( dezvoltarea este treptata si logica, are loc in trepete); schimbari
cumulative ( caracteristicile etapei anterioare se regasesc in etapa actuala adaugandui-se aspecte
specifice etapei); schimbari cantitative ( exista modificari concrete, evidente -inaltime, greutate,
vocabular); schimbari calitative (modificari interioare ale abilitatilor si trasaturilor de personalitate);
schimbari durabile(exista trasaturi care dureaza in timp ceea ce face posibila realizarea unei predictii
asupra comportamentului).
Testul DENVER, Denver Development Screening Test (DDST)- este destinat copiilor cu vrste intre 0 si 6
ani- are ca obiectiv diagnosticarea posibelor probleme de dezvoltare la copii mici, cum ar fi dizabilitati de
invatare , tulburari ale limbajului, emotionale. Nu evalueaza coeficientul de inteligenta. DENVER II este
format din 125 itemi, care alcatuiesc patru scale de evaluare : personal- social(evalueaza interactiunea
cu alte persoane si capacitatea de a avea grija de propriile nevoi); motor fin-adaptativ(evalueaza
coordonarea ochi –mana, capacitatea de manipulare a obiectelor mici si rezolvarea de probleme); limbaj
(evalueaza auzul, intelegerea si utilizare si utilizarea limbajului); motor grosier ( evalueaza statul jos,
mersul, saritului, miscarile care implica muschii mari ai copilului). Testul include in plus cinci itemi care
se refera la comportamentul in timpul testarii si sunt completati dupa administrarea testului.Denver II se
administreaza interactiv ssi are nevoie de un spatiu sufiecien de mare si confortabil.

Testele Torance de gandire creativa(TTCT- Torrance Test of Creative Thinking)- reprezinta un

instrument cunoscut care are ca obiectiv evaluarea creativitatii. Se foloseste pentru copii peste 5 ani ,
adolescenti si adulti. Abilitatile de gandire creativa cuprind abilitati mentale generale, care au un rol
impotrant in productiile creative. Obtinerea unui scor inalt la ceste teste arata un grad ridicat de
dezvoltare a acestor abilitati si posibilitatea crescuta ca subiectul sa s comporte creativ. Gandirea
creativa se mai numeste si imaginatie, gandire divergenta, productiva sau inventiva. Durata testului este
deo ora si este format din doua subteste: forma figurala(contine 3 activitai si durata este de 30 min);
forma verbala (contine 6 activitati si dureaza 40 min). Creativitaea in acest test este modul in care se
formuleaza o problema sau o ipoteza, se identifica si se verifica o solutie si se comunica rezultatul. Este
evaluata prin cinci indicatori: fluenta(capacitatea de produce un nr de idei); flexibilitatea( capacitatea de
a produce o varietate de idei); elaborarea( abilitaea de adezvolta sau finaliza o idee);
originalitatea( abilitatea de a produce idei noi, originalecare nu sunt evidente sau banale si a caror
aparitie este redusa); rezistenta la inchiderea prematura a imaginii ( capacitatea de a folosi multe
informatii). Este un instrument usor de aplicat, putand fi utilizat de orice organizatie sau persoana.

Modelul dezvoltarii motorii a lui Gallahue – este un model stucturat in patru etape ale dezvotarii
motorii: miscari reflexe( peroada inainte de nastere pana la un an)- miscarea motorie din acesata
perioada este reflexa, bazata pe instinctele de supravietuire; miscari rudimentare (de la nastere pana la
doi ani)- controlul capului si gatului, corpului, capacitatea de a manipula obiecte, miscari locomotorii);
miscari fundamentale( de la doi ani pana la sapte ani)- perioada in care se dezvolta modelele de miscare
de baza, mai complexe, locomotorii ,care mentin echilibrul,- mers sarit, alergat, aruncat, a trage, a
impinge. Acestea fiind o baza pentru dezvoltarea ulterioara a abilitatilor pentru sport, dans, jocuri.

EVALOAREA PERSONALITATII LA COPIL

Personalitatea copilului este evaluata permanent de catre toate persoanele implicate in cresterea ,
parinti, bunici, educatori, in functie de asteptarile lor. Dezvoltarea personalitatii are un rol central in
dezvoltarea copilului ca persoana, in cresterea psihica, mentala, emotionala si in eusitele in toate
domeniile vietii. Nevoia de evaluare a personalitatii copilului de catre un profesionist (psiholog, clinician,
consilier scolar, asistent social, psihiatru pentru copii) apare doar atunci cand intervin probleme
semnificativein comportamentul sau.

Testul nonverbal de personalitate – NPQ – se poate aplica individual sau in grup , la copii incepand cu
varsta de 11 ani. Este un test nonverbal , un instrument structurat. Chestionarul este format din 136
itemi care urmaresc sa masoare concepte specifice. Itemi sunt stimuli vizuali, imagini, desene ale unui
persinaj central care are un comportament in legatura cu trasaturile evaluate in anumite situatii.
Pentru fiecare imagine , subiectul are de ales intre mai multe variante de raspuns pe o scara Likert cu
sapte trepte unde 1 -,,extrem de improbabilca voi avea acest comportamen” si 7 – ,,extrem de probabil
ca voi avea acest tip de comporament”. Scalele testului sunt in nr. de 17 ( afiliere, agresiune,
dominanta, rezistenta, exchibitie, joaca, senzorialitate, intelegere, deviere, etc). NPQ evalueaza de
asemenea cei cinci metafactori de personalitate, cunoscuti sub numele de BIG Five: extraversie
(Extraversion)-preferinta pentru activitati sociala,petreceri, conversatii,ii place sa-si fac prieteni noi;
agreabilitate (Agreeableness)- isi asuma rolul de ingrijitor, ajuta,, sustine, evita confruntarea;
constiinciozitate ( Conscientiousness)- mentine ordinea , isi organizeaza lucrurile,are obiective
ambitioase, si are capacitatea de a se concentra pe termen lung; nevrotism( Neuroticism)- are nevoie de
suport emotional si sustinere atunci cand a suferit o dezamagire, suspiciune si tema fata de posibila
ostilitate a celorlalti, frecvent depresie sau tristete; deschidere fata de experiente (Openness to
Experience) – apreciaza arta, citeste mult, interes pentru descoperirile stiintifice si pentru a fi in natura.