Inventarul ideilor

(Kassinove, Crisci, Tiegerman, 1977)

Nume____________________________________________________
Sex: Masculin_______________Feminin________________________
Vârsta:________Data_____________________________________________

Oamenii au diferite idei. Noi suntem interesaţi să auzim care este opinia voastră cu privire la
următoarele expresii. Puneţi un "x" la numărul care credeţi că reflectă cel mai bine credinţele
despre fiecare idee.

1= Acord (A)
2= Nesigur (N)
3= Dezacord (D)

1 Oamenii au nevoie de dragoste şi aprobare de la aproape toţi cei pe care îi 123

consideră importanţi.
2 Simt că sunt o persoană proastă când nu fac lucrurile la fel de bine ca şi 123
prietenii mei.
3 Criminalii trebuie să fie sever pedepsiţi pentru greşelile lor. 123
4 Este groaznic când lucrurile nu sunt în felul în care îmi doresc să fie. 123
5 Câteodată, persoanele din familia mea mă fac foarte furios. 123
6 Sunt constant îngrijorată că mi se întâmplă accidente periculoase. 123
7 Este mai uşor să amân unele responsabilităţi şi dificultăţi decât să le fac 123
faţă direct
8 123
Devin supărat când nu este nimeni care să mă ajute să mă gândesc la
problemele dificile.
9 123
Mă deranjează să recunosc că unele din gândurile pe care le am de mult
timp sunt neschimbate.
10 123
Ar trebui să mă supăr pentru problemele şi dificultăţile altor persoane.
11 Îmi este frică pentru faptul că nu găsesc cea mai bună cale de a fi de acord 123
cu superiorii mei.
12 Devin supărat când altor oameni nu le place felul în care arăt şi îmi critică 123
stilul de îmbrăcăminte.
13 A fi o persoană de valoare trebuie să fii perfect adecvat şi competent în 123
aproape toate lucrurile.
14 Duşmanii tăi ar trebui să sufere şi să plătească pentru actele lor rele. 123
15 Devin supărat şi furios când planurile mele merg rău. 123
16 Nefericirea este cauzată de oameni şi evenimentele din jurul nostru şi noi 123
nu avem aproape deloc controlul asupra lor.
17 Sunt frecvent îngrijorat că mă voi îmbolnăvi grav. 123
18 123
Devin foarte anxios şi încerc să mă opresc când trebuie să fac faţă
sarcinilor dificile, ca de exemplu să dau veşti proaste la cineva.

19 Noi avem nevoie să fim dependenţi de alţii şi anume de cineva mai puternic 1 2 3
decât noi înşine.
20 Devin depresiv când realizez că nu voi fi niciodată capabil să schimb ceva 1 2 3

312
 din obiceiurile mele.
21 Devin foarte trist când aud că cineva dintre cunoştinţele mele este foarte 123
bolnav.
22 Este groaznic când nu pot găsi soluţia corectă ori perfectă pentru 123
problemele mele.
23 Când sunt la o petrecere mă simt foarte rău dacă cunoscuţi de-ai mei nu vin 123
să mă salute.
24 Mă simt insuficient şi fără valoare când am un eşec la şcoală (serviciu). 123
25 Oamenii care sunt foarte răi şi imorali ar trebui să fie învinovăţiţi şi 123
pedepsiţi.
26 Mă simt furios şi respins când opiniile şi ideile mele nu sunt acceptate. 123
27 123
Nu mă pot simţi decât respins şi trist când ceilalţi mă dezamăgesc.
28 Când ceva este periculos şi cauzează o îngrijorare mare, ar trebui să ne 123
gândim constant la posibilitatea apariţiei ei.
29 În timp ce devin nervos, evit situaţiile în care va trebui să iau decizii 123
dificile.
30 Devin anxios şi simt nevoia de a fi ajutat de alţii atunci când trebuie să mă 123
confrunt singur cu responsabilităţi dificile.
31 Multe evenimente din trecutul meu mă afectează puternic astfel încât este 123
imposibil să le schimb.
32 Devin copleşit de emoţie când văd persoane cu retard. 123
33 Sunt îngrijorat că nu găsesc soluţia corectă la problemele mele de la şcoală 123
(serviciu).

313
 II. 1.2. INVENTARUL IDEILOR
(IDEA INVENTORY, KASSINOVE, CRISCI ŞI TIEGERMAN,1977)

II.1.2.1. Introducere
În încercarea lor de a măsura tendinţele de dezvoltare în gândirea iraţională, Kassinove,
Crisci şi Tiegerman (1977) au realizat Inventarul Ideilor (The Idea Inventory). Această scală
măsoară gradul de aprobare a unui număr de idei iraţionale şi poate fi administrat elevilor din
clasele a treia până în clasa a doisprezecea, dar şi adulţilor. În studiile realizate de Kassinove şi
colaboratorii, rezultatele au indicat faptul că iraţionalitatea descreşte odată cu vârsta. Investigând
diferenţele de clasă, rasă şi sex în gândirea raţională, Briley (1980, apud Wilde, 1992) a găsit o
corelaţie puternică între Inventarul Ideilor şi Scala de convingeri raţionale pentru copii, forma C.
Gorman şi Simon (1976) realizează un studiu corelaţional, 100 de studenţi înscrişi la cursul
de introducere în psihologie au fost testaţi cu 16PF şi Inventarul Ideilor. S-a adus o mică modificare
Inventarului Ideilor, cotarea s-a făcut pe o scală de 5 puncte Likert şi nu de 3 puncte cum se
foloseşte de obicei. Nu există diferenţe specifice de sex pentru Inventarul Ideilor. Rezultatele arată o
corelaţie semnificativă statistic între 6 din cele 16 scale ale testului 16PF (Forma A) şi iraţionalitate/
raţionalitate evaluate cu Inventarul Ideilor, majoritatea acestor scale intrând în compoziţia factorului
adaptare vs. anxietate. Paternul corelaţiilor relevă că persoanele raţionale tind să fie mai realiste,
stabile, lipsite de anxietate, tensiune şi depresie.

II.1.2.2.Ce măsoară testul?

Inventarul "ideilor" măsoară 11 credinţe iraţionale, fiecare fiind exprimată în trei itemi. Cei
33 de itemi sunt formulaţi ca idei iraţionale, aşa că dezacordul cu fiecare reprezintă gândirea
raţională.
Cele 11 cogniţii iraţionale sunt:
1. Oamenii au nevoie de aprobare şi dragoste de la aproape toate persoanele pe care le consideră
importante;
2. A fi o persoană de valoare trebuie să fii perfect competent şi adecvat în aproape toate lucrurile;
3. Cei care îţi greşesc trebuie să fie pedepsiţi pentru greşelile lor;
4. Este groaznic dacă lucrurile nu sunt cum aş dori să fie;
5. Tulburarea emoţională provine din presiunea exterioară şi nu-mi pot controla sau schimba
sentimentele;
6. Ar trebui să-mi fie foarte frică de evenimentele incerte sau potenţial periculoase;

314
7. Este mai uşor să eviţi dificultăţile vieţii decât să le faci faţă;
8. Noi avem nevoie să fim dependenţi de cineva mai puternic decât noi înşine;
9. Evenimente din trecutul nostru ne influenţează prezentul iar noi nu mai putem schimba nimic în
legătură cu aceste evenimente;
10. Oamenii şi lucrurile ar trebui să fie mai buni (e) decât sunt, aşa cum sunt ele sunt groaznice;
11. Trebuie să existe o soluţie perfectă la problemele cu care mă confrunt.

II.1.2.3. Descrierea itemilor

Conform autorilor, repartiţia itemilor pe subscale este următoarea:
1. Oamenii au nevoie de aprobare şi dragoste de la aproape toate persoanele pe care le consideră
importante: itemii 1, 12, 23;
2. A fi o persoană de valoare trebuie să fii perfect competent şi adecvat în aproape toate lucrurile:
itemii 2,13, 24;
3. Cei care îţi greşesc trebuie să fie pedepsiţi pentru greşelile lor: itemii 3, 14, 25;
4. Este groaznic dacă lucrurile nu sunt cum aş dori să fie: itemii 4,15, 26;
5. Tulburarea emoţională provine din presiunea exterioară şi nu-mi pot controla sau schimba
sentimentele: itemii 5, 16, 27
6. Ar trebui să-mi fie foarte frică de evenimentele incerte sau potenţial periculoase: itemii 6,17, 28;
7. Este mai uşor să eviţi dificultăţile vieţii decât să le faci faţă: itemii 7,18, 29;
8. Noi avem nevoie să fim dependenţi de cineva mai puternic decât noi înşine: itemii 8, 19, 30;
9. Evenimente din trecutul nostru ne influenţează prezentul iar noi nu mai putem schimba nimic în
legătură cu aceste evenimente: itemii 9, 20, 31;
10. Oamenii şi lucrurile ar trebui să fie mai buni (e) decât sunt, aşa cum sunt ele sunt groaznice:
itemii 10, 21, 32;
11. Trebuie să existe o soluţie perfectă la problemele cu care mă confrunt: itemii 11, 22, 33.
Pentru a verifica menţinerea celor 11 subscale şi în cazul populaţiei româneşti, am recurs la
analiză factorială exploratorie a componentelor principale, cu rotaţie varimax. Eşantionul din
populaţia românească folosit pentru adaptarea acestei scale este de 914 de subiecţi şi anume 419
copii, 247 preadolescenţi şi 248 adolescenţi (băieţi şi fete) cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani, elevi
din mai multe şcoli bihorene. Testarea gradului de adecvare a eşantionului s-a făcut cu metoda
Kaiser - Meyer – Olkin (KMO), obţinându-se o valoare de .87 ceea ce denotă faptul că eşantionul
îndeplineşte condiţii excelente pentru aplicarea analizei factoriale. Matricea obţinută pentru anti-
imagine are pe diagonala principală valori mai mari de .90 pentru 8 itemi (12, 15, 21, 22, 23, 27,
33), valori mai mari de 80 pentru 20 itemi (1, 3, 4, 5, 8, 9, 11, 13, 14, 16, 18, 20, 24, 25, 26, 28, 29,
30, 31, 32), o valoare peste .70 pentru 4 itemi (2, 6, 7, 17) şi una peste .60 pentru 2 itemi (10, 19).

315
Aceste valori indică o bună adecvare a eşantionului pentru fiecare variabilă în parte. Testul de
sfericitate Barlett este semnificativ statistic (4770, p=.000), oferind şansa realizării analizei
factoriale.
Au fost evidenţiaţi 9 factori. După rotire, Factorul 1 explică 10, 41% din varianţa datelor
(eagenvalue de 3,43), factorul 2 explică 7,58% (eagenvalue de 2,50), factorul 3 – 6,25 (eagenvalue
de 2,06), factorul 4 – 4,72 (eagenvalue de 1,56), factorul 5 – 4,52 (eagenvalue de 1,49), factorul 6 -
4,00 (eagenvalue de 1,32), factorul 7 – 3,88 (eagenvalue de 1,28), factorul 8 – 3,57 (eagenvalue de
31,18), factorul 9 – 3,56 (eagenvalue de 1,17).
Factorul 1 este compus din itemii 3, 25, 21, 1, 22, 14, 32, 33. Am denumit acest factor
“Cerinţe absolutiste de tipul Trebuie”
Factorul 2 menţine structură identică cogniţiei 4 (e groaznic dacă lucrurile nu sunt aşa cum
mi-aş dori să fie) şi anume 4,15,26. Acestor itemi se adaugă numerele 12 şi 23, componente ale
cogniţiei 1 (devin supărat când altor oameni nu le place felul în care arăt şi îmi critică stilul de
îmbrăcăminte; când sunt la o petrecere mă simt foarte rău dacă cunoscuţi de ai mei nu vin să mă
salute) şi numerele 5, 27, componente ale cogniţiei 5 (câteodată persoanele din familia mea mă fac
foarte furios; nu mă pot simţi decât respins şi trist când ceilalţi mă dezamăgesc). Tot în componenţa
acestui factor ar intra şi itemul 8 (devin supărat când nu este nimeni să mă ajute să mă gândesc la
problemele mele dificile). Am denumit acest factor – “e groaznic când lucrurile nu sunt aşa cum aş
dori”.
Itemii 31, 24, 20, 9 intră în compoziţia factorului 3 (incapacitatea de schimbare şi influenţa
trecutului).
Factorul 4: 6,17,28 respectă structura cogniţiei 6 şi anume – ar trebui să-mi fie foarte frică
de evenimentele incerte sau potenţial periculoase.
Factorul 5: 7,18, 29 corespunde cogniţiei 7 – este mai uşor să eviţi dificultăţile vieţii decât să
le faci faţă. Am inclus aici şi itemul 7 deşi are o saturaţie mai mică pentru acest factor (.199)decât în
factorul 6 (.356)
Factorul 6: se compune din itemii 11 (îmi este frică de faptul că nu găsesc cea mai bună cale
de afi de acord cu superiorii mei) şi 16 (nefericirea este cauzată de oameni şi de evenimentele din
jurul nostru şi noi nu avem aproape deloc controlul asupra lor). Am denumit acest factor “lipsa
controlului şi influenţa evenimentelor şi oamenilor din jurul nostru”.
Factorul 7 este compus din itemii 19 şi 30 şi am numit acest factor “nevoia de a depinde de
cineva mai puternic”.
Factorul 8 cuprinde itemii ce vizează evaluarea globală de sine: 2 şi 13.
Factorul 9 este reprezentat doar de itemul 10 – ar trebui să mă supăr pentru problemele şi
dificultăţile altor persoane.

316
 II.1.2.4.Administrare şi cotare
 Administrarea
Administrarea chestionarului se poate face atât colectiv cât şi individual.
 Cotarea
Scorul total al iraţionalităţii poate varia de la 33 (iraţionalitate înaltă), la 99 (raţionalitate
înaltă).

II.1.2.5. Fidelitatea testului

Se obţine un αCronbach=.83, ceea ce denotă o bună fidelitate a scalei. Pentru prima subscală
“Cerinţe absolutiste de tipul trebuie” valoarea lui α Cronbach este . 75 (fidelitate bună).
Coeficientul de fidelitate pentru factorul 2 este de .67, pentru factorul 3 se obţine un α Cronbach
de .49, pentru factorul 4, valoarea lui α Cronbach este .51. Subscalele 5, 6, 7, 8, 9 înregistrează o
slabă fidelitate, coeficienţii luând valori de .29, .26, .19 şi. 06.

II.1.2.6. Validitatea testului

Pentru studiul validităţii concurente, de criteriu am recurs la corelaţii inter-instrument.
Eşantionul este format din 234 de subiecţi: 68 elevi clasa a III-a (9-10 ani), 66 elevi clasa a VI-a
(12-13 ani), 100 de adolescenţi şi adulţi (17-60 de ani). S-au obţinut corelaţii semnificative între
Inventarul ideilor (II) şi Scala de Atitudini şi Convingeri 2 (ABS2), subscala de raţionalitate şi
subscala de iraţionalitate (R (ABS 2); IR (ABS2)):
 IR (II) - IR (ABS): r = . -77; p = .000
 IR (II) - R (ABS): r = . 28; p = .003
Pentru studiul validităţii discriminative am ales să comparăm performanţa la învăţătură a
elevilor cu iraţionalitate ridicată cu cea a elevilor cu iraţionalitate scăzută. Au fost cuprinşi în studiu
120 de elevi. Pentru ciclul primar am obţinut un t = 6,8 la un prag p =.000. Rezultatele sunt
semnificative, deci putem spune că există diferenţe în ceea ce priveşte performanţa şcolară a
elevilor manifestând convingerile iraţionale şi a elevilor care interiorizează astfel de convingeri mai
puţin. Media primei categorii este de 6.63, pe când media celor mai puţin iraţionali este de 9.2.
Pentru ciclul gimnazial se obţine un t= 9,6, p=.000. Elevii cu iraţionalitate ridicată din gimnaziu
obţin o medie de aproximativ 6.36, pe când cei iraţionalitate scăzută o medie de 8.86. Se obţin
diferenţe semnificative şi pentru elevii liceeni t= 4,5, p=.000. Media primei categorii se ridică la
7.13 iar a celei de a doua la 8.65. Putem concluziona că Inventarul Ideilor reuşeşte să discrimineze
elevii cu succes şcolar de cei cu insucces.

317
 II.1.2.7. Etalonarea testului
Propunem următorul etalon:
II
F. iraţional 33-46
Iraţional 46-56
Mediu 56-67
Raţional 67-78
F. raţional 78-99

Bibliografie:

Trip, S. (2007). Educația Rațional-Emotivă și Comportamentală: Formarea Deprinderilor de

Gândire Rațională la Copii și Adolescenți. Oradea; RO: Editura Universității din Oradea

318