Grupa: AS 1902 Ameliorarea animalelor - este procesul de modificare dirijata a potentialului productiv, a caracterelor ereditare, a genofondului populatiilor de animale domestice, in directia dorita de om.
Este deci, o adaptare genetica, determina modificarea structurii
genetice a populatiei, modificarea potentialului de productie si indirect productia. Unitatea de lucru a ameliorarii este populatia, nu individul. In procesul de ameliorare, soiul, rasa sau susa reprezinta o populatie de organisme care se obtine artificial de catre om si se caracterizeaza prin anumite particularitati ereditare(rezistente la boli, calitatea produsului, productivitatea sporita). In acest caz, e absolut necesara cunoasterea legilor geneticii privind mostenirea caracterelor la descendenti. Anume genetica reprezinta baza stiintifica a ameliorarii. In procesul ameliorarii se utilizeaza doua metode de baza: Incrucisarea: -dirijeaza variabilitatea combinativa; -este de mai multe tipuri: încrucisarea apropiata(imbrinding-ul) -se manifesta atenuarea unor caractere ca urmare a homozigotizarii; -se asigura formarea unor linii pure; -nu se exclude complet heterogenitatea; -sporeste capacitatea fixarii caracterelor selectate; încrucisarea indepartata(autbriding-ul) -se asigura combinarea de noi gene in cadrul unui hibrid; -se extinde spectrul de variabilitate; -formele parentale provin din populatii diferite; -necesita metode ulterioare de selectie. Selecția: -asigura rezistenta formelor productive; -este de mai multe tipuri: Selecția în masă: -se realizeaza prin analiza caracterelor externe sau fenotip(culoare, greutate, forma); -este eficienta pentru populatiile heterogene; - decurge, de regula, destul de lent; Selecția individuală: -se realizeaza prin analiza productivitatii sau a genotipului; -se utilizeaza incrucisarea apropiata; -asigura valorificarea anumitor caractere ale indivizilor. De exemplu, daca un mascul este imperecheat cu un numar de femele luate la intamplare din populatie, atunci valoarea sa de ameliorare va fi egala cu dublul deviatiei medii a descendentilor sai de la media populatiei, aceasta deoarece masculul respectiv asigura numai jumatate de gene in descendenta, cealalta jumatate venind la intamplare din populatie. Principalele caractere ce fac obiectul ameliorArii Caracterele ce pot forma obiectul ameliorarii sunt: caractere de productie, caractere de reproductie, de viabilitate si rezistenta la imbolnaviri, de exterior. Deoarece tehnologia de ameliorare este dependenta de particularitatile genetice ale unui caracter, de la fiecare este necesar sa se cunoasca: heritabilitatea (h2), repetabilitatea (r), corelatia cu alte caractere, ponderea variantei neaditive si de mediu special, limitarea, influenta sau inlantuirea cu sexul. Animalele domestice sunt crescute, in principal de om, pentru urmatoarele productii: lapte, carne, oua, lana, blanite. Fiecare productie este rezultanta unui ansamblu de caractere complexe care, la randul lor, sunt un ansamblu de caractere simple. Caractere de reproducere Aceste caractere sunt importante pentru ameliorare pentru ca pe de o parte sunt utile economic, pe de alta parte pot influenta indirect eficienta selectiei (cresc numarul de candidati, deci creste intensitatea selectiei). Fertilitatea, prolificitatea, natalitatea au importanta mare pentru exploatare. Ele au o heritabilitate mica (h 2 = 0,10 - 0,15) si, de aceea, intra rar in obiectivul selectiei.