AMELIORAREA ANIMALELOR

Ameliorarea animalelor este procesul de modificare dirijata a potentialului

productiv, a caracterelor ereditare, a genofondului populatiilor de animale
domestice, in directia dorita de om.

Este deci, o adaptare genetica, determina modificarea structurii genetice a

populatiei, modificarea potentialului de productie si indirect productia. Unitatea de
lucru a ameliorarii este populatia, nu individul.

Modificarea structurii genetice a populatiilor se face prin interventia omului in

procesul de reproductie a populatiilor. Ameliorarea, deci, este o disciplina care are
ca obiect dirijarea evolutiei populatiilor de animale domestice.

Factorii de care depinde productia animala globala

Productia animala globala depinde de numarul de animale, cat si de productia

medie pe cap de animal. Cresterea productiei globale zootehnice se poate realiza
prin cresterea numarului de animale. Insa aceasta cale nu este totdeauna cea mai
economica, intrucat presupune cheltuieli in plus. Este de dorit sa se obtina o
productie globala mai mare prin cresterea productiei medii pe cap de animal.
Marirea productiei medii pe cap de animal se poate realiza prin actiunea simultana
a ameliorarii genetice si imbunatatirea conditiilor de exploatare. Pana in zilele
noastre, ritmul de ameliorare genetica a fost in general sub 1% anual; optimizarea
programelor de ameliorare a determinat cresterea acestui ritm in jur de 2% anual
(Draganescu, C., 1979). Pentru a realiza progrese mai rapide trebuie actionat
concomitent atat prin ameliorare genetica, cat si prin ameliorarea mediului.

· Factorii ameliorarii

Factorii ameliorarii sunt factorii care modifica frecventa genelor si genotipurilor

intr-o populatie. Acesti factori sunt: mutatia, migratia, selectia, deriva genetica si
consangvinizarea.
Mutatia - este procesul de aparitie a unei modificari in materialul genetic. Mutatia
este sursa primara de variatie genetica.

Migratia (imigratia) - este procesul de introducere a unor gene in populatie prin

intermediul unor indivizi imigranti. Migratia este a doua sursa de variatie genetica.

Selectia - este procesul de discriminare reproductiva, facuta de catre mediu

(selectia naturala) sau de catre om (selectia artificiala).

Deriva genetica - este procesul de modificare a frecventei genelor intr-o directie

imprevizibila, dar intr-o cantitate previzibila.

Consangvinizarea - este procesul de imperechere a indivizilor mai apropiat

inruditi intre ei, decat media gradului de inrudire din populatie.

Mutatia, migratia, selectia se numesc procese sistematice pentru ca tind sa

modifice frecventa genelor de o maniera previzibila, atat cantitativ, cat si ca
directie. Deriva genetica este un proces dispersiv pentru ca modificarea frecventei
genelor este previzibila cantitativ, dar nu si in ce directie.

Mijloacele principale de modificare a frecventei genelor si genotipurilor folosite de

om intr-o populatie sunt: selectia si dirijarea imperecherilor.

Dirijarea imperecherilor, in functie de gradul de inrudire dintre indivizi, se poate

face astfel:

· imperecherea de indivizi mai putin inruditi intre ei decat media

gradului de inrudire din populatie, aceasta numinduse incrucisare
(imigratie, hibridare);

· imperecherea de indivizi mai apropiat inruditi intre ei decat media

gradului de inrudire din populatie, aceasta numindu-se
consangvinizare.

Dirijarea imperecherilor in functie de asemanarea fenotipica dintre indivizi, se

poate face astfel:

· imperecherea de animale asemanatoare (homogamia);

· imperecherea de animale neasemanatoare (heterogamia).

Homogamia si heterogamia au efecte slabe in ameliorare, de aceea, se considera
ca principali factori ai ameliorarii: selectia, incrucisarea si consangvinizarea.

Actiunea factorilor ameliorarii si efectul lor, modificarea genetica a populatiilor

depind de: structura de reproductie a populatiilor, caracterele demografice ale
populatiilor (natalitate, mortalitate, precocitate, etc.) si de sistemul genetic al
populatiei. Trebuie precizat ca factorii ameliorarii nu sunt folositi practic izolat
unul de altul, ci concomitent.