Ameliorarea animalelor si progresul genetic

Cresterea productiei animaliere globale se realizeaza prin sporirea efectivelor si marirea

productiei pe cap de animal. Marirea productiei globale prin cresterea efectivelor nu este
totdeauna cea mai economica, ntruct presupune cheltuieli n plus pentru adapostirea,
hranirea si ngrijirea animalelor. De dorit este sa se realizeze productii mari prin marirea
productiei pe cap de animal prin mbunatatirea potentialului genetic. Plecnd de la
efectivele existente se formeaza o generatie noua cu potential genetic superior, care sa
dea productii superioare generatiei anterioare. ceasta modificare reprezinta
!ameliorarea!, avnd ca unitate de lucru populatia.
meliorarea animalelor este procesul de modificare dirijata a potentialului productiv, a
caracterelor ereditare, a genofondului populatiilor de animale domestice n directia dorita
de om " determina modificari n structura genetica a populatiei, n potentialul de
productie, deci, indirect, influenteaza productia.
#mul intervine n procesul de reproductie, modificnd structurile genetice ale
populatiilor $populatia este unitatea de lucru a ameliorarii%.
Deci, ameliorarea dirijeaza evolutia populatiilor.
Factorii care influenteaza productia animala globala
Cresterea productiei zootehnice globale se realizeaza prin&
cresterea numarului de animale $nu este totdeauna economica%'
cresterea productiei medii pe cap de animal $actionnd simultan prin ameliorarea
genetica si mbunatatirea conditiilor de exploatare%.
(itmul de ameliorare genetica, n ultima vreme, a crescut prin optimizarea programelor
de ameliorare, lucru mbucurator avnd n vedere scopul final " cresterea productiei.
Factorii ameliorarii
)actorii care modifica frecventa genelor si a genotipurilor dintr"o populatie sunt&
mutatia $sursa primara de variatie genetica%'
migratia'
selectia $procesul de discriminare reproductiva%'
deriva genetica $modificare ntr"o directie neprevazuta, dar cantitativ cunoscuta%'
consangvinizarea $mperecherea indivizilor mai apropiat nruditi%.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
Principalele mijloace folosite n ameliorare sunt selectia si dirijarea mperecherilor
$ncrucisare si consangvinizare%
Caracterele principale ce fac obiectul ameliorarii
,n ameliorare se tine seama de urmatoarele caractere& productia' reproductia' viabilitatea
si rezistenta la mbolnavire' exteriorul' originea si rudele colaterale $pedigreul%.
Deoarece tehnologia de ameliorare este dependenta de particularitatile genetice ale unui
caracter, de la fiecare este necesar sa se cunoasca heritabilitatea $h
-
% , repetabilitatea,
corelatia cu alte caractere, ponderea variatiei neaditive si de mediu special, limitarea,
influenta sau nlantuirea cu sexul.
.eritabilitatea este proprietatea fiecarui caracter, a fiecarei populatii, a fiecarei generatii
si a conditiilor de mediu n care evolueaza populatia respectiva. .eritabilitatea variaza
ntre / si 0' daca valoarea depaseste /,1 influenta genotipului este mare si invers.
2aloarea ridicata a heritabilitatii mareste sansa transmiterii caracterului la descendenti.
Daca heritabilitatea este redusa transmiterea caracterului este slaba si uneori evidentiaza
un mediu optim de crestere si exploatare.
,n principiu, gruparea caracterelor dupa heritabilitate este urmatoarea &
heritabilitate inferioara $3/,-% au caracterele& viabilitatea, fecunditatea, natalitatea,
prolificitatea, ritmul de reproductie, longevitatea productiva, rezistenta la boli etc.'
heritabilitate medie $/,-"/,4% au caracterele& durata lactatiei, cantitatea de lapte,
greutatea corporala, tipul de conformatie, talia, sporul n greutate, indicele de
conversie a hranei, finetea lnii, productia de oua etc.'
heritabilitate ridicata $5/,4% au caracterele& durata gestatiei, 6 de grasime, 6 78, 6 de
lactoza, 6 de proteina, randamentul la taiere, grosimea stratului de grasime, lungimea
fibrei de lna, precocitatea ouatului, greutatea oului, lungimea mameloanelor etc.
Cunoscnd gradul de determinare genetica a caracterelor, crescatorul opteaza pentru
folosirea factorilor de obtinere a rezultatelor favorabile n exploatare si, de asemenea,
pentru alegerea formei si metodei de selectie.
Daca caracterul are heritabilitate mare selectia se face numai dupa fenotip $acesta
prezinta certitudine n transmitere%' daca heritabilitatea este scazuta, n selectie se
folosesc criteriile genotipice.
Caractere de productie
)iecare productie este rezultanta unui ansamblu de caractere complexe care, la rndul lor,
sunt ansamblul caracterelor simple.
Productia de lapte include caracterele& cantitatea' 6 de grasime' 6 de proteina.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
Cantitatea de lapte este caracter limitat de sex, cu heritabilitate mica $h
-
9 /,- " /,4-%' se
coreleaza negativ cu 6 de grasime si slab pozitiv cu unele caractere de dezvoltare si
conformatie

Cantitatea de lapte este influentata de interactiuni genetice neaditive $dominanta%, de
factorii de mediu intern $vrsta la prima fatare, rangul lactatiei, luna de lactatie....%,
precum si de factorii externi $hranirea, igiena corporala, numarul de mulsori pe zi...%.
:rasimea si proteina din lapte sunt corelate pozitiv ntre ele' au heritabilitate mare $h
-
9
/,1"" /,;%.
Productia de carne $bovine, suine, ovine, caprine, pasari, iepuri% depinde de& sporul
mediul zilnic sau greutatea la o anumita vrsta $h
-
9 /,<1%' consumul specific $h
-
9 /,<"
/,;%' compozitia si conformatia carcasei.
Consumul specific este puternic corelat pozitiv cu sporul n greutate si este influentat, ca
si sporul, de factori de ordin intern $vrsta, sex, gestatie%, de influenta materna $vrsta,
produsii la o fatare, productia de lapte...% si factorii interni $alimentatie, adapost, mediu
etologic...%.
Productia de lna prezinta un aspect cantitativ $h
-
9 /,4"/,1% si un complex de caractere
determinate pentru calitate $h
-
9 /,1% .
Productia de oua este un caracter limitat de sex si cuprinde numarul de oua $h
-
9 /,-"/,<%,
greutatea oului $h
-
9/,1"/,=%, forma oului etc. >umarul de oua este corelat negativ cu
greutatea vie si este influentat de mai multi factori.
Caractere de reproductie
?mportanta acestora pentru ameliorare rezida din faptul ca sunt utile din punct de vedere
economic si pot influenta indirect eficienta selectiei $creste numarul de candidati, creste
intensitatea selectiei%.
)ertilitatea, prolificitatea si natalitatea, desi au mare importanta pentru exploatare, prin
heritabilitatea mica $h
-
9 /,0/"/,01%, intra rar n obiectivul selectiei.
meliorarea lor se realizeaza prin ncrucisari industriale, care vizeaza interactiunile
genetice neaditive $heterozis%.
Caractere de viabilitate si rezistenta la mbolnaviri
Desi importanta acestora pentru productie este mare, amelioratorii nu includ aceste
caractere ca obiective ale selectiei.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
(eferindu"ne la acestea, putem vorbi despre anomalii.
nomaliile ereditare pot fi uneori utile& gena nanismului !d*arf! $la gaini% produce gaini
pitice, mame de broiler, cu importanta n reducerea consumului propriu de furaje pe ou,
deci reducerea pretului de productie.
nomaliile produse de mediu $stari patologice determinate de temperatura, radiatia
solara, alimentatie, aglomeratie% se pot restrnge prin obtinerea de hibrizi, ce au rezistenta
mai mare dect rasele pure.
nomaliile produse de factorii patogeni sunt considerate boli adevarate. Desi au fost
executate experiente de selectie $pe gaini " Draganescu C., 0@=@% pentru rezistente la
diferite boli, nu s"au putut forma linii absolut rezistente sau receptive.
Aste mai sigur si mai ieftin a se dobndi rezistenta prin imunizare dect prin selectie .
Caractere de exterior
,n prezent, sunt luate n considerare numai caracterele corelate cu productia $dezvoltarea
corporala, conformatia corporala, constitutia, conditia, roba% si acestea n corelatie
genetica cu alte caractere.
Selectia
7electia este procesul de alegere a animalelor pentru reproductie sau procesul de
discriminare reproductiva nentmplatoare a genotipurilor.
7electia actioneaza la toate nivelurile de organizare a materiei vii si poate fi observata
prin numarul de descendenti produsi si retinuti de la fiecare individ .
Discriminarea reproductiva are urmatoarele cauze&
ntmplarea $un individ, indiferent de valoarea lui, poate avea mai multi sau mai putini
descendenti%'
selectia naturala $mediul de viata favorizeaza reproductia celor mai adaptati%'
selectia artificiala $omul actioneaza n directia dorita%.
7electia artificiala se face pe baza cunoasterii performantelor $productii& lapte, lna,
greutate...%, alegndu"se parintii $potentiali si apoi efectivi%' din indivizii efectivului
matca se aleg parintii generatiei urmatoare $selectia pe ascendenti cu nucleu de prasila%.
Atapele selectiei artificiale sunt .
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
predictia valorii de ameliorare a candidatilor la selectie'
clasarea candidatilor dupa valoarea de ameliorare'
retinerea la reproductie'
folosirea diferentiata la reproductie si obtinerea efectiva de descendenti $nivelul
realizat al selectiei%.
Afectul genetic al selectiei se materializeaza prin modificarea performantelor populatiei,
promovnd o parte din indivizi.
,n functie de sursa de informatie fenotipica, selectia se face dupa performanta proprie $pe
performante proprii, intrafamilial% si performantele rudelor $interfamilial, pe ascendenti,
pe descendenti si pe rude colaterale%.
Dupa numarul caracterelor luate n obiectivul selectiei, aceasta se face pentru un caracter
dupa metodele susmentionate, iar dupa mai multe caractere prin metodele n tandem, pe
nivele independente si pe indici de selectie.
Metodele de selectie se mai clasifica si dupa valoarea de ameliorare $generala sau
speciala% felul n care este vizata modificarea caracterelor $directa sau indirecta% si
directia de modificare a populatiei $directionala, stabilizatoare, disruptiva%.
7ub aspectul costului, selectia pe performante proprii $individuala sau masala% este cea
mai convenabila si are doua variante&
cu individualizare $nu impune controlul montei si fatarilor si nregistrarea originii' se
recomanda pentru ameliorarea cantitatii de lna a oilor si greutatii vii la porci, oi,
gaini, curci%'
masala $se grupeaza fatarile pentru obtinerea de loturi mari de contemporani, formarea
grupelor, controlul caracterului la o anumita vrsta si clasarea n momentul luarii
deciziei de selectie
,n cadrul populatiilor mici, unde este pericolul mperecherilor nrudite, se recomanda
selectia intrafamiliala, care se aplica pentru aceleasi caractere ca si precedenta
$caracterele nu sunt limitate de sex si nu impun sacrificarea pentru masurare% "
Paralel cu selectia artificiala actioneaza si selectia naturala' chiar daca nceteaza selectia
artificiala, selectia naturala continua, supravietuind numai animalele adaptate' dupa
cteva generatii constatam ca productiile acestora sunt scazute, motiv pentru care selectia
artificiala trebuie sa existe continuu.
,n vederea selectiei, animalele trebuie individualizate, trebuie sa li se tina evidenta
productiei, sa li se determine greutatea, sa fie masurate, sa se cunoasca sporul mediu
zilnic la tineret, genealogia etc., dar li se face si un riguros control sanitar veterinar.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
,n urma clasarii, ntr"o ferma elita, animalele se mpart n < categorii&
nucleul de prasila $efectivul"matca% 9 cele mai bune exemplare $din clasele !record! si
!elita! " tabelul;.-.% de la care se opresc descendentii pentru nlocuirea reformatelor,
deci asigura dezvoltarea crescatoriei'
nucleul de productie 9 animale destinate exploatarii sau livrarii altor ferme'
animale reformate 9 animale care nu mai sunt rentabile n exploatare $se vor
sacrifica%.
precierea reproducatorilor se face prin bonitare
Efectul selectiei
8rmarile excluderii de la reproductie ale genotipului populatiei se soldeaza cu modificari
ale acestuia la generatia urmatoare, care apar n snul populatiei si poarta denumirea de
efectul selectiei sau cstig genetic $D g% $:eorgescu :h.si Bavoi ?., 0@@0%. Afectul se
urmareste la toate caracterele.
,ntruct majoritatea caracterelor care intereseaza din punct de vedere economic sunt
cantitative, efectul selectiei reprezinta deplasarea mediei genetice a acestora n populatia
supusa selectiei.
Axprimarea efectului selectiei se face prin deplasarea mediei genetice de la o generatie la
alta $D g 9 h
-
x i% sau prin raportarea mediei genetice la intervalul dintre generatii&
Afectul selectiei depinde de urmatorii factori&
diferenta de selectie, i'
heritabilitatea caracterelor, h
-
$vezi mai sus%'
intervalul dintre generatii, + $n cazul calcularii efectului anual%.
Diferenta de selectie reprezinta diferenta dintre media caracterului la indivizii alesi pentru
prasila n urma selectiei si media caracterului la populatia din care provin. 7e exprima n
valori absolute ale caracterului analizat si n unitati ale deviatiei standard $s% sau ale
variatiei $s
-
%.
Marimea diferentei de selectie depinde de varianta genotopica a efectului selectiei si
intensitatea selectiei $(%.
2arianta genotipica mare permite realizarea diferentei accentuate, deci creste efectul
selectiei si invers $cazul liniilor consangvinizate%.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
?ntensitatea selectiei $procentul de animale retinute pentru prasila din fiecare generatie%
este raportul dintre numarul masculilor din fiecare generatie si numarul masculilor
retinuti pentru prasila $6 mic de retinere, intensitate mare%.
,n directia productiei de lapte, vrsta primei fatari reprezinta o nsusire individuala
importanta, cu implicatii att n reducerea duratei !vietii reproductive!, ct si n realizarea
productiei maxime ntr"o lactatie ct mai timpurie, ambele nsusiri avnd, la rndul lor,
corespondenta n accelerarea ritmului de selectie $tabelul ;.<.%, n tehnologia de
exploatare adoptata si economicitatea productiva.
Daca se mentine neschimbat numarul animalelor din efectiv,
,
n care& A " 6 anual de nlocuire a femelelor sau masculilor din efectiv&
,
unde& 2
0
" vrsta medie a primei fatari, ani'
2
-
" vrsta medie a reformarii, ani'
) " numarul mediu de femele sau masculi obtinuti anual de la o femela.
De exemplu& ntr"un efectiv de taurine avem 2
0
9 - ani si < luni, 2
-
9 C ani si < luni si )
9 /,4. 7a se calculeze A si (.


$procentul de vitele retinute pentru prasila din cele nascute%

Dar, n practica, avnd n vedere eliminarile care se fac, trebuie retinut un efectiv dublu
de vitele.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
?ntervalul dintre generatii reprezinta timpul scurs de la data nasterii parintilor si data
medie a nasterii descendentilor
Problema intervalului dintre generatii este acuta la speciile mari, deoarece pentru
obtinerea efectului selectiei dorite este nevoie de timp ndelungat.
De exemplu, la taurine trebuie sa se acorde atentie deosebita la alegerea reproducatorilor
masculi $testarea dupa descendenti%.


Potrivirea perechilor la animalele domestice
#peratiunea de mperechere ntr"un anumit fel a cuplurilor n scopul obtinerii de produsi
cu baza ereditara dorita poarta denumirea de potrivirea perechilor' urmareste obtinerea
unei descendente prin combinarea sexelor opuse, cladeste baza ereditara si determina
ameliorarea prin modificarea frecventei genotipurilor.
Dar*in spunea ca !mpiedicarea mperecherilor libere si alegerea judicioasa a indivizilor
pentru mperechere sunt pietre unghiulare n arta cresterii animalelor!.
7tabilirea cuplurilor masculi x femele are ca scop fixarea n baza ereditara a
particularitatilor selectionate la animalele de prasila si intensificarea lor la generatiile
urmatoare.
,n cazul mperecherilor ntmplatoare " nedirijat " efectivele de animale prezinta
omogenitate' de exemplu rasele naturale.
,n cazul mperecherilor dirijate " partenerii au aceleasi nsusiri " n descendenta nsusirile
parintilor vor fi evidente si produsii rezultati constituie punctul de plecare pentru
formarea liniilor si familiilor.

Criterii de clasificare si sisteme de mperecheri
Criteriile dupa care sunt clasificate sistemele de mperechere sunt&
felul reproductiei& consangvina si normala'
repartizarea cuplurilor& individuala sau de clasa'
asemanarea sau neasemanarea fenotipica $heterogene sau omogene% si genotipica
$nenrudite sau nrudite%.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
,mperecherea consangvina se realizeaza ntre animale nrudite, cu unul sau mai multi
ascendenti comuni $vezi punctul ;.=.%.
,mperecherea normala se realizeaza ntre animale din aceeasi rasa, fara legatura de
rudenie, n scopul combinarii ideale a celor mai importante caractere ale partenerilor
$productie, dezvoltare, conformatie%. 7e obtin astfel cirezi omogene cu efecte
ameliorative lente, dar sigure.
,mperecherea individuala este operatia de repartizare a femelelor pentru fiecare mascul.
Prin aceasta metoda se obtin rezultate rapide si certe.
,mperecherea de clasa reprezinta operatia de stabilire a categoriei sau clasei de femele ce
se repartizeaza masculilor.
,mperecherea heterogena $heterogamia% se foloseste n urmatoarele situatii&
mperecherea femelelor dintr"o clasa inferioara cu masculi dintr"una superioara n
vederea ameliorarii'
mperecherea indivizilor din linii diferite pentru obtinerea de linii noi, care sa
nsumeze calitatile celorlalte.
De exemplu, se pot mperechea linii de taurine cu productii mari de lapte si 6 mic de
grasime, cu linii de la care se obtin productii medii de lapte si 6 mare de
grasime,urmarindu"se fie formarea unei linii caracterizata prin valori ridicate ambelor
caractere, fie infuzia unei linii n calitatea celeilalte. stfel de mperecheri au
aplicabilitate la toate speciile.
,mperecherea omogena are ca scop ntarirea nsusirilor ereditare la descendenti "
homogamie " mperecherea facndu"se ntre animale cu nsusiri morfo"productive si chiar
ereditare asemanatoare.
cest sistem se foloseste n vederea obtinerii animalelor de prasila. Masculii rezultati din
aceste mperecheri sunt valorosi datorita marii puteri de transmitere a caracterelor
ereditare.
,mperecherea nenrudita se practica ntre indivizi al caror pedigreu nu prezinta stramosi
comuni. 7e recomanda a fi folosita n fermele de productie, dar si n cele de selectie,
produsii obtinuti fiind normal dezvoltati si cu vitalitate sporita.
Dezavantajul este ca, din lipsa stramosilor comuni valorosi ai partenerilor, posibilitatile
de consolidare a nsusirilor valoroase n generatiile urmatoare sunt reduse.

Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro

ncrucisarea
,ncrucisarea este mperecherea ntre indivizii unei populatii sau din populatii diferite.
Afectele ncrucisarii sunt&
se schimba frecventa genelor, deci si performanta populatiei'
influenteaza varietatea populatiei'
se produce fenomenul heterozis.

Metodele de ncrucisare sunt determinate de& gradul nrudirii si scopul urmarit.
Dupa gradul nrudirii&
a. mperecherea animalelor din specii diferite&
hibrizii genului Dos& taurine x Beb 95 7anta :ertruda, Charbrai, Drangus' taurine x
Eac'
hibrizii subfamiliei AFuinae& magar x iapa 9 catr'
armasarxmagarita9bardou'
cabaline x zebre 9 zebroizi'
hibrizii genului #vis& Merinos x Muflon 95 Merinos de munte $n Caucaz%'
la pasari& gsca comuna x gsca carunculata'
gaina x fazan'
rata comuna x rata Geseasca'
b. mperecherea animalelor din rase diferite 95 metisi'
c. mperecherea animalelor din linii diferite 95 hibrizi.
Dupa scopul urmarit&
a. ncrucisari de ameliorare&
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
ncrucisarea de absorbtie $se practica pentru nlocuirea raselor slab productive " de
exemplu& sura de stepa nlocuita cu 7immenthal sau Druna' Higaia si Hurcana cu
Merinos%
ncrucisarea de infuzie $pentru a corecta unele defecte si pentru evitarea
consangvinizarii% ".'
ncrucisarea pentru formarea de rase noi de sinteza $se prefera combinari de rase cu tip
productiv diferit%'
b. ncrucisari industriale 9 au ca obiectiv producerea hibrizilor de exploatare' hibrizii nu
se mperecheaza ntre ei&
simpla $ncrucisarea ntre doua populatii pentru obtinerea )
0
de comercializare%. 7e
aplica la pasari $cocosi Geghorn x gaini (hode ?sland 9 gaini oua%, la vaci cu lapte
$Charolaise pentru tineret de carne%, la oi $pentru obtinerea mieilor de carne%.
Dezavantajul este ca efectul heterozis matern nu foloseste $mielutele, scrofitele,
vitelele din )
0
se sacrifica%'
dubla de ntoarcere $DacI"cross ".%. 7e aplica mai ales n ameliorarea porcinelor de
exploatare'
tripla " pentru producerea porcinelor si ovinelor de carne si a pasarilor pentru oua. Ga
noi n tara se aplica la pasari& la rasa Geghorn, hibridul lbo =/ a rezultat din
ncrucisarea a trei linii J$D x )% x GK. #uale cu coaja colorata se obtin de la hibrizii
(oso =/ J$? x M% x .K din rasa (hode"?sland'
cvadrupla " se foloseste n ameliorarea industriala a gainilor pentru carne'
rotativa " este simpla ca aplicare si se obisnuieste la ameliorarea porcinelor, ovinelor si
taurinelor'
heterogamia " actioneaza invers homogamiei, mentinnd heterozigotia.

Consangvinizarea (endogamia)
Consangvinizarea este mperecherea unor animale mai nrudite dect media nrudirii din
populatie. #rice reproducere !n sine! a unei populatii duce la consangvinizare, gradul ei
depinznd de marimea populatiei, selectie si dirijarea mperecherilor. Hoti indivizii din
!populatii nchise! sunt, dupa un anumit numar de generatii, nruditi ntre ei' cu ct
populatia este mai mica, nrudirea este mai mare.
:radul de nrudire se stabileste cu ajutorul coeficientului de consangvinitate " ) " ce se
poate estima pe pedigreu &
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
n care&
)
$x%
" coeficientul de consangvinizare a individului x'
n
0
si n
-
" numarul schimbarilor de generatie ntre stramosul comun si mama sau tata'
)
$a%
" coeficientul de consangvinizare al stramosului comun'
" se nsumeaza toate posibilitatile de consangvinizare pe diferiti stramosi comuni.
Calculul presupune trasarea pedigreului structural al unui individ, care sa arate legatura
cu stramosii comuni.
Coeficientul de consangvinizare este diferit, astfel& parinte x descendent 9 -16' ntre frati
9 -16' de jumatate frati 9 0-,16' de veri primari 9 ;,-1 6' de jumatate veri primari 9
<,0-1 6.
Deci, coeficientul de consangvinizare este 0L- din coeficientul de nrudire.
,n functie de cresterea medie a consangvinizarii pe generatie se deosebesc mai multe
tipuri de consangvinizare&
incestuoasa $ F = 12 - 25%);
apropiata $ F = 6 - 12%);
moderata $ F = 1 - 6%);
ndepartata $ F < 1%).

6.7.1. Efectele consangvinizarii
,mperecherea nrudita are urmatoarele efecte pozitive&
fixeaza si intensifica unele calitati dorite'
mareste puterea de transmitere ereditara a caracterelor la reproducatori'
reface conservatismul ereditar, daca acesta a fost !zdruncinat!' este util n cazul
formarii de rase noi.
Afectele negative mai frecvent ntlnite sunt&
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
scaderea fecunditatii si prolificitatii'
micsorarea taliei si a greutatii corporale a descendentilor'
scaderea vitalitatii si a productiei'
scaderea puterii de folosire a hranei'
aparitia monstruozitatilor.
,n este prezentata manifestarea depresiunii de consangvinizare la cteva nsusiri ale
animalelor domestice. Productia de lapte scade cu <,-6, numarul de purcei cu 4,;6,
numarul de oua cu ;,-6 la cresterea coeficientului de consangvinizare cu 0/6.
Depresiunea de consangvinizare se manifesta diferit, afectnd mai ales caracterele cu
heritabilitate mica, cele implicate n adaptarea la mediu.
)recventa si intensitatea cu care apar efectele imperecherilor nrudite depind de&
specia& efectele se resimt repede si pregnant la animalele cu ciclu de reproductie scurt
si la cele politocice $iepuri, suine, pasari%'
gradul si modul de nrudire& efectele sunt mai puternice la animalele cu grad mai
apropiat de nrudire'
durata practicarii consangvinizarii& efectele sunt mai evidente daca se practica
ndelungat'
conditia fiziologica si nsusirile de exterior ale indivizilor supusi mperecherii& efectele
sunt mai putin evidente la animalele cu conditie fiziologica buna si celelalte nsusiri
bune'
conditiile de mediu n care au fost crescuti parintii& efectele negative ale
consangvinizarii dispar daca animalele nrudite au fost tinute n conditii diferite de
mediu " regiuni geografice diferite, hranire diferita'
ontogeneza& daca produsii sunt crescuti n mediu corespunzator vor resimti mai usor
efectele negative ale mperecherilor nrudite.
,n practica zootehnica consangvinizarea este folosita n lucrarile curente de ameliorare.
7e obtin astfel linii si familii n cadrul raselor, dar si rase noi. Din !ncrucisarea! liniilor
consangvinizate se obtine fenomenul de heterozis la hibrizii consangvini.
Ginia consangvinizata reprezinta un grup de indivizi $mai mult sau mai putin asemanatori
genetic% ce a rezultat din mperecheri ntre indivizi nruditi timp de mai multe generatii.
,mperecherile sunt de tipul& parinti x descendenti' frate x sora' semifrati x semisurori'
veri primari .
Giniile consangvine exprima un grad de nrudire mediu superior fata de populatia din care
provine $Dinu ?. si colab., 0@C-%.
Pentru obtinerea liniilor consangvinizate se parcurg mai multe etape&
alegerea intemeietorului liniei dintr"o familie valoroasa genetic, urmarindu"se
capacitatea lui de a"si transmite nsusirile'
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
formarea si consolidarea nsusirilor prin alegerea femelelor cu caractere valoroase
asemanatoare, nrudite cu ntemeietorul'
mentinerea si perfectionarea nsusirilor prin selectia riguroasa a masculului si
femelelor.
Dupa scoaterea ntemeietorului de la reproductie se alege un continuator din descendentii
cu cele mai valoroase nsusiri, pentru a pastra sau intensifica chiar nsusirile valoroase ale
liniei.
Ga animalele domestice, producerea si combinarea liniilor consangvinizate s"au realizat
la porc $anul 0@4/ " debut%, gaini, ovine, taurine ,cabaline etc.
Axperimentul producerii liniilor consangvinizate, dupa Draganescu C. $0@=@% releva
urmatoarele aspecte&
fixarea genotipurilor valoroase necesita cuprinderea ntregii populatii de origine,
rezultnd un numar mare de linii'
consangvinizarea strnsa, fara selectie, este cea mai eficienta mperechere'
sub raport economic, formarea liniilor consangvinizate este costisitoare'
cresterea liniilor valoroase este foarte costisitoare.


Fenomenul de heterozis si selectia pentru heterozis
Duffon si Dar*in, n secolul M2??? si, respectiv M?M, au sesizat ca produsii de ncrucisare
" hibrizii " sunt mai vigurosi dect indivizii puri. Prin heterozis $termen propus de 7chull
n 0@04% se ntelege superioritatea performantei medii a hibrizilor reciproci, fata de media
performantelor populatiei parentale, n aceleasi conditii de mediu&

n care&
.
D
" procentul de heterozis, 6'
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
P
D
" media descendentei )
0
a hibridului'
P

" performanta medie a liniei '

P
D
" performanta medie a liniei D.
.eterozisul este opus $complementar% depresiunii de consangvinizare. Prin mperecheri
nrudite are loc un proces invers, de crestere a homozigotiei, deci de manifestare a
efectului genelor nefavorabile si de scadere a performantei indivizilor consangvinizati
fata de performanta medie a indivizilor neconsangvinizati.
,mperecherea liniilor consangvinizate ntre ele fara a se face selectie duce la egalarea
fenomenului heterozis cu depresiunea de consangvinizare' n cazul selectarii lor dupa
aptitudinea combinata si apoi mperecherea lor, efectul heterozis depaseste depresiunea
de consangvinizare si reprezinta baza producerii hibrizilor industriali " mai ales la plante.
Datorita importantei fenomenului pentru marea productie, animalele ce manifesta efect
heterozis sunt produse pe cale industriala, prin ncrucisarea unor populatii selectionate cu
acest scop.
7electia populatiilor destinate hibridarii are loc dupa cum este nfatisata n si $?uliana
>eagu, 0@@C%.


enetica si ingineria genetica n zootehnie

Genotipul animalelor
:enotipul reprezinta totalitatea materialului genetic continut n fiecare celula care
alcatuieste organismul.
?ndividul este produs prin fuziunea celulelor sexuale provenite de la parinti $celulele
somatice ale descendentului contin 0L- cromozomi ai tatalui si 0L- cromozomi ai mamei%.
)iecare specie are un numar specific de cromozomi, de dimensiune si forma determinata
Cromozomii sunt constituiti din gene, care determina caracterele si, practic, pot exista
urmatoarele situatii&
o gena determina un caracter, iar altele mai multe. De exemplu, gena . determina
absenta coarnelor $la bovine si caprine%' gena # determina pozitia aplecata a urechilor
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
la porc'
o gena determina mai multe caractere $mai rar%& gena C $gena de albilism% determina
absenta culorii parului, pielea alba, ochii sensibili la lumina, fragilitate mare la mai
multe specii de animale'
mai multe gene determina un caracter $frecvent%& aptitudinile economice ale
animalelor $productii, spor de crestere, talie, culoare...% sunt influentate de numeroase
gene.
,n functie de asemanarea genelor, animalele pot fi homozigote $perechea de cromozomi
au aceeasi gena% si heterozigote $perechea de cromozomi poarta o gena diferita%.
:enele pot actiona dupa cum urmeaza&
o gena nu permite ca alta sa se exteriorizeze 9 dominanta. De exemplu, gena .
mpiedica formarea coarnelor, deci este dominanta, fata de gena h care este recesiva'
genele actioneaza cu aceeasi forta 9 ereditate intermediara. De exemplu, genele (r
actioneaza deopotriva si dau culoarea murga la cal'
cromozomii heterozigoti sunt superiori celor homozigoti 9 superdominanta' se
manifesta n cazul prolificitatii, fecunditatii, capacitatii de adaptare...
Hransmiterea caracterelor de la o generatie la alta are la baza legile ereditatii $:regor
Mendel%&
uniformitatea indivizilor din prima generatie $)
0
%, care au baza ereditara homozigota,
din combinarea lor rezultnd produsi cu acelasi genotip'
disjuntia caracterelor n )
-
. (aporturile genotipurilor sunt& 0 homozigot dominant, -
heterozigoti si 0 homozigot recesiv, iar la fenotipuri <&0 n cazul transmiterii
dominante. Ga transmiterile intermediara si superdominanta raporturile dintre
fenotipuri sunt 0&-&0'
transmiterea independenta a caracterelor $prezenta coarnelor si culoarea se transmit
independent%.
Ga animale, o problema interesanta a biologiei moderne, cu implicatii economice
semnificative, o constituie determinarea sexului.
,n !echipamentul cromozomic al animalelor! exista cromozomi obisnuiti $autosomi% si
cromozomi determinanti ai sexului $heterocromozomi%.
De exemplu, un taur are -@ cromozomi dispusi n pereche plus cromozomii ME, total ;/
cromozomi' vaca are -@ cromozomi dispusi n pereche si de doua ori cromozomii M, n
total ;/ cromozomi.
Mecanismul determinarii sexului se prezinta n figura ;.0<.Ga mamifere sexul mascul
este heterogam $ME%, iar femela este homozigota $MM%. Ga pasari cariotipul se prezinta
invers& masculii au cromozomii MM si femelele ME.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
:erber si Morel $0@C<% au aratat ca este posibila separarea spermatozoizilor cu
cromozomi M de cei cu cromozomi E pentru alegerea sexului descendentilor din regnul
animal, reprezentnd chiar o !revolutie! n cresterea animalelor. stfel s"ar putea obtine&
cresterea numerica a masculilor destinati ngrasarii'
cresterea intensitatii selectiei, folosindu"se numai masculii valorosi'
utilizarea pe scara larga a ncrucisarilor industriale, intensificndu"se efectul
heterozisului $cresterea cu -"16 a randamentului de sacrificare, cresterea cu
aproximativ 016 a progresului genetic% .
,n ereditatea sexului sunt si anomalii, provocate de dereglarea mecanismului genetic.
a% .ermafroditismul poate fi provocat de fenomenul crossingover $n faza de meioza%,
non"disjunctia perechilor de cromozomi sexuali $n meioza%, pierderea unui cromozom M
la prima diviziune a ovulului fecundat....
stfel ca, la un individ sunt prezente ambele sexe opuse. 7e ntlnesc hermofroditism
lateral $0L- din corp este femel si 0L- mascul%, hermafroditism fata"spate $fata exprima un
sex, spatele pe celalalt% si hermafroditism mozaicat $un sex are caracterele diseminate pe
caracterele celuilalt sex%.
b% ?ntersexualitatea $schimbarea sexului n ontogenie% se ntlneste la porci si capre
$majoritatea intersecsilor sunt cariotipic de sex femel, chiar daca au gonade mascule% si
poarta denumirea de !sindromul Nlinefeler!.

!ngineria genetica
!Complexul de procese folosit de om pentru a interveni si influenta mecanismele de
transmitere a caracterelor de la o generatie la alta, precum si mecanismele naturale care
asigura formarea, dezvoltarea si evolutia organismelor! poarta denumirea de inginerie
genetica $Popescu 2.7t., 0@=C%. Aa deschide perspectivele intensificarii ameliorarii
animalelor.
,n prezent, metodele biotehnologice ce se utilizeaza pentru sporirea ritmului de
ameliorare a animalelor domestice sunt& nsamntarea artificiala, transplantul de
embrioni, controlul sexului, fecundarea in vitro, clonarea si transgeneza.
Hransplantul de embrioni
cest procedeu reprezinta prelevarea de embrioni din aparatul genital femel $donator% n
vederea transferului la femele din aceeasi specie $receptor% pentru a asigura gestatia.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
ceasta metoda biotehnologica de ameliorare eficienta a animalelor este folosita n
7.8.., )ranta, Cehoslovacia, :ermania, Canada, Danemarca, nglia, #landa etc.' n
(omnia a debutat n 0@;1, primii produsi obtinuti fiind la ovine si suine.
Hransplantul de embrioni include urmatoarele operatii& descoperirea femelelor n calduri'
alegerea donatoarelor si receptoarelor' producerea si recoltarea embrionilor' transplantul
embrionilor' diagnosticarea gestatiei.
Dupa depistarea donatoarelor n calduri $observarea atenta de doua ori pe zi% n ziua C"0<
de la debutul caldurilor li se executa injectii hormonale pentru stimularea functiei
ovarului. )ecundarea are loc prin monta naturala sau nsamntare artificiala repetate, la
0- si -4 ore dupa intrarea n calduri. (ecoltarea embrionilor din uter se face cu o sonda
plasata n colul uterin .Donatoarea se pregateste apoi pentru o noua nsamntare.
,n privinta receptoarelor, acestea trebuie sa apartina cirezii de origina, sa nu se neglijeze
fenotipul, sa fie bine ntretinuta si sa nu prezinte afectiuni ale aparatului genital. 7e aleg
vitele de 0C luni ce au realizat -L< din greutatea adultului, iar pregatirea ca receptoare
consta n sincronizarea ciclurilor sexuale $receptoare"donatoare%. (eceptoarele utilizate
pot fi n calduri naturale sau induse prin tratament, iar nainte si dupa transferul de
embrioni se evita stresul.
Ambrionii se colecteaza n solutie de sulfat de sodiu O saruri minerale, glucoza si
proteine, cu ajutorul instrumentarului steril' se examineaza si se spala, apoi se conserva
$in vitro, la -/
/
C' prin refrigerare, la "4
/
C' pe lunga durata cu lichid azotic " congelare
treptata, la "0@;
/
C%.
Hransferul lor $donatoare"receptoare% se face chirurgical sau cervical, embrionul fiind
depus n colul uterin cu un pistolet de transplant' !transferul chirurgical determina un
procent mai mare de gestatii fata de cel cervical $=/L;/6%!.
plicndu"se tratament de superovulatie donatoarelor $taurine%, se pot obtine <,1 si chiar
mai multi vitei pe an.
vantajele acestei biotehnologicii sunt&
reproductia rapida a femelelor cu performante exceptionale'
posibilitatea determinarii sexului embrionilor'
maximizarea progresului genetic pe an si generatie'
obtinerea de gemeni identici $de mare importanta n lucrarile de ameliorare%'
permite formarea de nuclee !superelita! n cadrul raselor si multiplicarea rapida a
genotipurilor superioare provenite din import'
permite importul si exportul de embrioni valorosi si formarea !bancilor de embrioni!'
are ca efect mbunatatirea starii de sanatate a septelului.
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
,n cadrul acestei metode, la ;"C zile $vrsta la care se face transplantul embrionului% este
posibila determinarea sexului, dar prin detectarea cromozomului mascul E.
Controlul sexului
ceasta metoda vizeaza caracterele economice utile ce se manifesta fenotipic la unul din
sexe. Metoda se bazeaza pe separarea spermatozoizilor cu cromozomi M de cei cu
cromozomi E prin centrifugare, sedimentare, electroforeza, cromatografiere, cmp
magnetic etc .
,n urma cercetarilor s"au obtinut unele rezultate pozitive&
n (usia, la iepuri'
n 7uedia, la taurine.
Metoda dirijarii sexului este moderna si de perspectiva pentru dezvoltarea zootehnica.
)ecundatia in vitro
ceasta tehnica a reproductiei are loc n afara organismului si cuprinde urmatoarele faze&
penetrarea si fixarea spermatozoidului n zona pelucida'
fuziunea membranelor plasmice ale celor doi gameti'
ncorporarea spermatozoidului n ooplasma'
activarea ovocitului si singamia.
)ecundatia in vitro are perspective de aplicare datorita implicatiilor sale asupra
reproductiei, dar si a ameliorarii. (olul n ameliorare consta din obtinerea, la un cost
redus, a ovocitelor utilizate ca receptoare de nuclei de embrioni proveniti de la vaci cu
potential genetic sporit, n cursul clonarii.
Clonarea embrionara
Clonarea este operatia de producere a numeroase animale dintr"un singur embrion'
animalele sunt genetic"identice.
Metoda aceasta a aparut n 0@<@, obtinndu"se pna n prezent clone la amfibieni, miei,
vitei, iepuri.
Atapele clonarii sunt&
obtinerea de ovocite anucleate destinate primirii nucleelor'
izolarea nucleelor de embrioni donatori'
reconstituirea embrionilor'
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
cultivarea embrionilor reconstituiti in vitro.
Clonarea prezinta interes stiintific, genetic, zootehnic si comercial. stfel se obtin
animale cu potential genetic ridicat $ex.& la taurine%' la acestea se poate face cu precizie
evaluarea reproducatorilor si a influentei mediului asupra performantelor.
Prin clonare se pot obtine copii transgenetice de animale rare, deci contribuie la
conservarea rezervelor genetice valoroase.
Hransgeneza
Prin transgeneza orice gena se poate izola, transfera si reintroduce ntr"o celula $sau un
organism ntreg% n scopul schimbarii caracterelor genetice.
Primele observatii au fost facute n 0@C0 pe soareci si mai trziu la iepure, vaca, oaie,
capra.
Cercetatori din 7.8.., nglia si 8ngaria au reusit sa realizeze, prin transfer de gene,
hibrizi celulari ntre plante si animale, hibrizi celulari ntre globulele rosii de la gaina si
protoplastele de drojdia de bere etc.
Ga vaca, oaie si capra, prin aceasta metoda, dupa superovulatie s"au obtinut 4"1 embrioni
si o rata a gestatiei de -/"4/6.
Hransgeneza are perspective de dezvoltare pe masura sporirii numarului de embrioni prin
clonare.

Sisteme si metode de ameliorare
meliorarea se realizeaza pe baza unor programe' un grup de programe de ameliorare
asemanatoare constituie o metoda de ameliorare, iar un grup de metode asemanatoare
constituie un sistem de ameliorare.
7istemele de ameliorare si metodele fiecarui sistem sunt&
a - ameliorarea prin endogamie:
ameliorarea raselor perfetionate,
ameliorarea raselor locale,
ameliorarea raselor de tranzitie,
ameliorarea raselor neconsangvinizate,
ameliorarea liniilor moderat consangvinizate,
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro
ameliorarea liniilor consangvinizate'
b - ameliorarea prin ncrucisare (industriala sau comerciala):
ameliorarea prin ncrucisare simpla,
ameliorarea prin ncrucisare dubla,
ameliorarea prin ncrucisare rotativa.
,n prezent se prefera n exploatare hibrizii' populatiile endogene $crescute n rasa pura%
sunt mijloc de productie pentru hibrizi, iar ameliorarea prin endogamie este anexa
ameliorarii industriale.
Comparativ cu ameliorarea n populatii endogene, ameliorarea industriala prezinta
avantajele&
determina efect heterozis mai mare pentru caracterele cu heritabilitate mica
$viabilitate, performante de reproductie%'
beneficiaza de complementaritate ntre performantele diferitelor populatii.
Aficienta maxima n aplicarea ameliorarii industriale o reprezinta buna coordonare a
activitatii fermelor de selectie, de multiplicare, ncrucisare si productie. Ga acestea se
adauga cunoasterea celei mai eficiente metode de ncrucisare, cum se amelioreaza
populatiile destinate ncrucisarii si, nsasi, organizarea ncrucisarii industriale.

Powered by www.referate-gratis.ro
Po*ered b+ ***.referate"gratis.ro