1.

AVANTAJELE UTILIZARII NUTRETURILOR COMBINATE COMPLETE

Industria nutreurilor combinate produce o mare parte din hrana animalelor de interes zootehnic i constituie din
punct de vedere social i economic una dintre cele mai importante industrii ale lumii.
Dezvoltarea acestei industrii s-a realizat mai ales n a doua jumtate a secolului al XIX-lea cnd a nceput
creterea pe scar larg a animalelor n sisteme intensive. La noi n ar primele fabrici de nutreuri combinate au
aprut n perioada 1960-1965 i n cca 30 de ani a ajuns o reea naional care a susinut creterea numeric i
intensificarea produciilor animaliere, mai ales la porci i psri.
n etapa actual a dezvoltrii zootehniei, nutreurile combinate utilizate n alimentaia animalelor trebuie s
determine obinerea unor performane productive superioare n condiii de eficien economic, asigurarea calitii
nutritive i securitatea produselor alimentare de origine animal, reducerea polurii mediului prin diminuarea
cantitilor de nutrieni eliminai prin dejecii.
Din punct de vedere al necesitii asigurrii controlului calitii materiilor prime, a fluxului de fabricaie i a
produselor finite, exigenele legislative impuse industriei nutreurilor combinate se aseamn tot mai mult cu cele
din industria alimentar.
n Romnia, dup o lung perioad de declin, n ultimii ani se constat o revigorare a industriei nutreurilor
combinate. Multe din fabricile mai vechi i-au modernizat fluxul de producere a nutreurilor combinate sau se afl
n plin proces de modernizare. Totodat au fost construite noi uniti de producie n special de capaciti mici i
mijlocii, dar i altele mai mari precum Fabrica de nutreuri combinate a Societii Comerciale Transavia, care
reprezint cea mai important investiie realizat n ultimele decenii n industria nutreurilor combinate.
Utilizarea nutreurilor combinate i n special a nutreurile combinate complete prezint o serie de avantaje n
comparaie cu hrnirea tradiional:
-materiile prime utilizate la fabricarea nutreurilor sunt supuse controlului tehnic de calitate prin care se
determin valoarea nutritiv i calitatea igienic a acestora;
-se formuleaz reete optimizate pe calculator att din punct de vedere nutritiv ct i economic n funcie de
disponibilul de materii prime i aditivi furajeri i de preul acestora;
-se pune n valoare potenialul productiv al animalelor i se obin cantiti mai mari de produse animaliere;
-se mbuntete calitatea produselor animale mai ales cele destinate consumului uman att din punct de
vedere nutritiv ct i sub aspectul biosecuritii;
-asigurarea unui aport corespunztor de energie i substane nutritive n perioada de cretere i n perioada de
adult permite o bun funcionare a funciei de reproducie, obinerea unui numr mai mare de produi, prelungirea
vieii active a reproductorilor;
-utilizarea nutreurilor combinate complete previne apariia unor carene i a bolilor nutriionale. Este diminuat
foarte mult posibilitatea transmiterii bolilor infecioase prin intermediul hranei .
-se poate mecaniza sau automatiza procesul de distribuire a hranei, ceea ce permite creterea productivitii
muncii;
-nutreurile combinate se pot administra sub diferite forme (mcinat, granulat brizurat) n stare uscat sau
umed n funcie de particularitile categoriei de animale creia i este destinat;
-prin fabricarea unor nutreuri combinate echilibrate n energie i substane nutritive se micoreaz pierderile
prin fecale i se reduce efectul poluant al creterii animalelor;
-se mbuntete eficiena economic a sectorului zootehnic.
n rile cu zootehnie avansat peste 80-90 % din nutreurile concentrate sunt prelucrate ntr-o fom sau alta n
fabricile de nutreuri combinate.
2.SPECIALIZAREA SI INTEGRAREA IN INDUSTRIA NUTRETURILOR COMBINATE
Principalii factori care influeneaz eficiena economic a unitilor care produc nutreuri combinate sunt :
concentrarea, specializarea i integrarea.
Specializarea n industria nutreurilor combinate s-a realizat pe dou direcii:
a.specializarea n funcie de tipul produsului principal fabricat. Marea majoritate a fabricilor produc nutreuri
combinate complete i n cantiti mai mici concentrate proteino-vitamino-minerale sau nutreuri combinate de
completare. O alt categorie de fabrici s-au specializat pe fabricarea premixurilor vitamino-minerale, sau pe
fabricarea substituenilor de lapte. Aceste uniti au un alt flux tehnologic, dein cntare de capacitate mai mic dar
foarte precise, malaxoare speciale etc. Fabricile de premixuri pot produce cantiti suficiente pentru cteva zeci de
fabrici de nutreuri combinate complete, astfel c n Romnia 3-4 uniti cu o productivitate medie acoper ntregul

necesar. n plus se import n fiecare an cantiti importante de premixuri n special din Germania, Frana i
Olanda.
b.specializarea n funcie de animalele pentru care au fost fabricate nutreurile. Unele uniti au produs nutreuri
pentru o singur specie, de exemplu pentru porci. Altele au fabricat nutreuri combinate numai pentru psri. Acest
lucru a fost posibil cnd fabrica a deservit un complex zootehnic de mare capacitate. Majoritatea unitilor au
fabricat reete pentru 2-3 specii de animale, deci nu au avut o specializare ngust. Au existat uniti care au
fabricat reete doar pentru cteva categorii de producie: pentru porci la ngrat, pentru unitile de selecie psri
i porci etc.
Specializarea prezint avantajul simplificrii procesului de fabricaie, posibilitatea introducerii unor tehnologii
perfecionate, folosirea mai bun a capacitilor de producie prin diminuarea timpilor mori, asigurarea unei bune
pregtiri a cadrelor etc. De obicei fabricile cu o specializare ngust au capacitate de producie mai mic deservind
un complex zootehnic sau distribuind nutreuri combinate pe o zon restrns.
Integrarea. n condiiile concentrrii i specializrii, fabricile de nutreuri combinate intr n legtur cu uniti
din amonte i din aval: uniti agricole productoare de cereale sau alte materii prime, fabrici de morrit, fabrici de
ulei, uniti din industria alimentar, uniti zootehnice, abatoare, bnci, etc.
ntre fabricile de nutreuri combinate i aceste uniti s-au realizat de-a lungul anilor diferite tipuri de colaborare
sau de integrare. Au aprut i conglomerate mari de tipul holding-urilor care dein cea mai mare parte a verigilor
proceselor de producie: teren agricol, complexe zootehnice, fabric de nutreuri combinate, incubaii, abatoare,
magazine de desfacere a produselor etc.
Avantajul acestor uniti mari este o mai bun utilizare a resurselor financiare i o mai judicioas repartiie a
profitului ntre unitile componente.
Pe lng aceti factori importani un rol deosebit l-au avut n perioada de tranziie spre economia de pia,
priceperea i calitatea managerilor fabricilor. Au fost situaii cnd uniti de capaciti mari au dat faliment datorit
complexelor zootehnice care nu au mai putut plti nutreurile combinate achiziionate.
Modernizarea fluxului de fabricaie i respectarea normelor de calitate este singura cale pentru funcionarea
intreprinderilor de producere a nutreurilor combinate n perspective integrrii Romniei n Uniunea European.
3.NUTRETURILE COMBINATE COMPLETE. DEFINITIE. CARACTERISTICI.
NOMENCLATURA
Nutreuri combinate complete reprezint amestecuri complexe de materii prime, aditivi furajeri i premixuri
vitamino-minerale a cror structuri sunt calculate pentru a satisface integral cerinele de energie i substane
nutritive pentru ntreinere i producie ale categoriei de animale creia i este destinat.
Aceste nutreuri reprezint produsele de baz ale industriei de nutreuri combinate. n vorbirea curent
majoritatea beneficiarilor le numesc pe scurt nutreuri combinate, nelegndu-se faptul c este vorba de cele
complete care constituie singure raia i se administreaz ca atare animalelor pentru care au fost fabricate.
Calculul nutreurilor combinate complete se realizeaz cu ajutorul unor softuri nutriionale specifice care
stabilesc ponderea optim de participare a ingredientelor astfel nct reetele s corespund parametrilor nutritivi,
la un pre de cost minim pe unitatea de produs.
Datorit numrului mare de specii, rase, linii, hibrizi, categorii de vrst sau de producie se justific utilizarea
unui nomenclator pentru identificarea nutreurilor combinate complete.
n Romnia a fost utilizat cu bune rezultate sistemul de identificare pe baza a dou numere dintre care primul
desemneaz specia iar al doilea categoria de animale creia i este destinat hrana. Micorarea perioadelor de
administrare a unei anumite reete i implicit apariia unor noi reete, modificarea parametrilor care caracterizeaz
valoarea unui anumit tip de nutre combinat a determinat ca de-a lungul ultimelor decenii acest sistem de
identificare s fie folosit din ce n ce mai puin. La acest lucru a contribuit i faptul c fabricile de nutreuri
combinate au dorit s-i particularizeze produsele prin denumiri specifice, aa cum au fcut productorii de
premixuri vitamino-minerale.
Pentru porci i puii de carne se folosesc tot mai mult unele denumiri comerciale internaionale:
- prestarter (denumire dat reetei de pregtire, utilizat n primele zile de via la purceii sugari i la puii de
carne);
- starter (reet de pornire, folosit pn la nrcarea purceilor sugari i n sptmna a doua i a treia la puii de
carne;

- grower (reet de cretere corespunznd tineretului suin cu greuti cuprinse ntre 10-12 kg i 25-30 kg, iar la
puii de carne celor cu vrste ntre 3 i 5 sptmni);
- finisher (reet de finisare, destinat porcilor pui la ngrat, iar la puii broiler pentru ultima perioad de
cretere, care este n prezent sptmna a VI-a.
Nutreurile combinate complete se fabric sub form mcinat, granulat sau brizurat, iar uneori n stare
semilichid n funcie de categoria de animale, aspecte care vor fi detaliate n capitolele urmtoare.
4.PARAMETRII RETETELOR DE NUTRETURI COMBINATE
Parametrii sunt caracteristicile unui kg de NC, valoarea energetica, valoarea proteica, valoarea catorva
macroelemente si costul materiei prime.
Valoarea energetica - se exprima in kcal energie metabolizabila pe Kg NC. Kcal=4,184 Kj;
3000Kcal EM x 4,184=12552 Kj=12,55 Mj;
Valoarea energetic se exprima in valori absolute sau in interval pentru programele de calculator
Valoarea proteica: % PB, % PD, % PDI(intestin), g PB, g PD, g PDI. PB=Ntot x 6,25; (1 g azot este continut
de 6,25 g PB);
Aminoacizi esentiali: % Lizina; % Metionina si cistina; % Triptofan; % Treonina.
Parametrii minerali: % Ca; % Ptot; % Pdisponibil; % Na; % Mg.
Parametru celuloza bruta(%CB). CB este un polizaharid greu digestibil ceea ce il face un parametru de
maxim.
5. TENDINTE SI PERSPECTIVE IN INDUSTRIA NUTRETURILOR COMBINATE
INC are un caracter dinamic, fata de acum cateva decenii sau produs cateva schimbari.
-se modifica parametrii retetelor de NC. Ca urmare a muncii de ameliorare a speciilor, a raselor, aparitia unor linii
performante, aparitia hibrizilor, potentialul genetic se modifica de la an la an, concentratia in energie si mai ales in
proteina, in aminoacizi esentiali dar a crescut si concentratia in vitamine si minerale.
-se modifica structura retetelor. La nivelul materiilor prime- unele materii prime au fost interzise (faina animaliera,
exceptia faina de peste si sange) la rumegatoare sunt interzise toate. Au fost interzise o serie de grasimi: minerale,
grasimile de la industria alimentara nu mai sunt acceptate in hrana animalelor.O serie de materii prime se produc in
cantitati mai mici,sunt in cantitati mai mici pe piata cea ce determina o crestere foarte mare a pretului si implicit au
trebuit reduse sau scoase din reteta de NC.
-modificari care se produc la nivelul aditivilor furajeri.In fiecare an apar zeci de aditivi noi:enzime furajere,
probiotice, prebiotice, antioxidanti. Alti aditivi au fost restrictionati sau chiar interzisi.
-se modifica instalatiile, utilajele, fluxul tehnologic, in INC.
-exista tendinta de aparitie a fabricilor mici si mijlocii pt a limita cheltuielile legate de aprovizionare si desfacere
in timp ce fabricile de mare capacitate s au construit in zone portuare unde afluxul mare de materii prime au fost
ceva mai ieftin.
Fabricile de NC pe langa fabricarea NC desfasoara si activitatii de consultanta la nivelul beneficiarilor in
special la fermele mici si mijlocii.Si in urmatorii ani se va constata o marire, crestere a NC complete correlate cu
cresterea popluatiei.Comertul cu NC complete este in scadere datorita cheltuielilor cu transportul.O crestere a
comertului NC se constata la animalele de blana, de companie si pesti.Se constata o crestere a comertului cu
aditivi furajeri, premixuri, CPVM.
6. CONCENTRAREA IN INDUSTRIA NUTRETURILOR COMBINATE
Concentrarea ca principiu de organizare a produciei const n creterea mrimii unitilor economice.
Avantajele unor fabrici de nutreuri combinate de mare capacitate pot fi:
-posibilitatea de introducere a unor tehnologii moderne;
-utilizarea unor utilaje de mare productivitate (mori, amestectoare, granulatoare);
-producii mari de nutreuri combinate pe unitatea de suprafa construit;
-micorarea consumurilor de curent pe unitatea de produs;
-reducerea cheltuielilor indirecte;
-creterea eficienei economice.
Creterea mrimii fabricilor a reprezentat un factor obiectiv n toate rile care au mrit efectivele de animale
din rase ameliorate i perfecionate. Cererea mare de nutreuri combinate a impus i la noi n ar s se

construiasc fabrici cu capaciti de producie tot mai mari: 60 mii tone, 100 mii tone, 120 mii tone, 140 mii tone.
n 1979-1980 mrimea medie a intreprinderilor din Romnia a fost de peste 100 mii tone nutre combinat pe an cu
limite de la 60 la 140 mii tone.
Concentrarea poate determina i o serie de probleme legate de transportul materiilor prime i a produselor finite
pe distane mari ceea ce implic o cretere a cheltuielilor de transport i existena unor spaii mari de depozitare.
Unitile foarte mari sunt plasate n zone portuare, sau transport materiile prime pe calea ferat. Unele sunt
situate n bazinele cerealiere sau lng fabrici de ulei de soia i floarea soarelui.
7.CLASIFICAREA NUTRETURILOR COMBINATE
Nutreurile combinate reprezint amestecuri omogene alctuite din mai multe ingrediente, conform unei
formule de fabricaie, calculat pentru a satisface anumite cerine ale categoriei de animale creia i este destinat.
Clasificarea nutreurilor combinate se poate face dup mai multe criterii. n general se accept urmtoarele
categorii:
1. Nutreuri combinate complete - reprezint amestecuri complexe de materii prime, aditivi furajeri i premixuri
vitamino-minerale a cror structuri sunt calculate pentru a satisface integral cerinele de energie i substane
nutritive pentru ntreinere i producie ale categoriei de animale creia i este destinat.
2. Nutreuri combinate de completare - sunt amestecuri de materii prime energetice, proteice, minerale i uneori
premixuri vitamino-minerale, care asociate cu diferite nutreuri de volum formeaz raia a crei valoare nutritiv
trebuie s corespund normei.
3. Concentrate proteino-vitamino-minerale - reprezint un amestec de materii prime proteice i minerale, aditivi
furajeri i premixuri vitamino-minerale, care prezint caracteristici nutritive specifice, n funcie de ponderea de
integrare n nutreul combinat complet i categoria de animale creia i este destinat.
4. Substitueni de lapte - sunt nutreuri combinate speciale, fabricate cu scopul de a nlocui total sau parial
laptele matern dup perioada colostral n alimentaia vieilor, mieilor i purceilor sugari.
5. Premixuri - sunt produse formate din microingrediente dozate dup anumite reete n funcie de categoria de
animale creia i este destinat i de proporia n care urmeaz s fie integrat n nutreurile combinate, diluate pe un
suport pentru a se realiza o bun omogenizare n amestecul final.
Premixurile se clasific n funcie de compoziie i utilizarea lor:
premixuri vitaminice;
premixuri minerale;
premixuri vitamino-minerale complete;
premixuri de intervenie;
premixuri cu aminoacizi;
premixuri enzimatice.
6. Nutreuri combinate medicamentate - reprezint amestecuri speciale care conin unul sau mai muli aditivi
furajeri cunoscui ca medicamente i care se folosesc pentru a preveni sau a combate anumite boli
8.STRUCTURA RETETELOR DE NUTRETURI COMBINATE
Intelegem lista cu ingrediente si ponderea lor de participare. Structura se exprima in procente, in structura a
unei retete a unui NC intra: materii prime, aditivi furajeri, premixuri vitamino-minerale.De obicei ingredientele
sunt grupate pe urmatoarele categorii:
1.materii energetice de origine vegetala(cereal: porumb, grau, orz, ovaz, secara, sorg, mei, triticale, orez).
2.uleiuri, grasimi de origine vegetala (ulei de soia), de origine animala ( ulei de peste, seu de porc)
3.Concentrate proteice de origine vegetala(sroturi soia, floarea soarelui, rapita) gluten porumb, gluten grau,
taratele de grau si porumb, seminte de leguminoase: mazare, lupin, germeni de porumb, grau
4.Concentrate proteice de origine animal si microorganica:fainuri animaliere:de peste,de carne.de carne oase,
fainuri deseuri abator,faina de sange,faina de pene; Fainuri de origine microorganica: drojdie furajera,faina de
origine bacteriana.
5.Zaharul ca sursa de energie ( melasa), putand fii folosit si ca ligant.
Aditivi furajeri utilizati in structura retetelor de nureturi combinate
Aminoacizi sintetici
Principalii aminoacizi sintetici folositi in hrana animalelor sunt: lizina,metionina, treonina, triptofan. Sunt
aminoacizi esentiali si limitativi. Aminoacizi limitative sunt cei din cei esentiali care in mod obisnuit au un raport

insuficient prin hrana si limiteaza sinteza proteinei corporale.In mod obisnuit sunt: lizina, metionina,
triptofan,treonina.
1.lizina=L-lizina- Hcl 77,8% SA; L-lizina-sulfat 60% SA; Produsul commercial este o sare de acid sulfuric cu
lizina forma stabile.
2.metionina produsa prin sinteza chimica. DL-metionina 98%-99% SA
3.triptofan- L-triptofan 98%-99% SA
4.treonina - L- treonina 98%-99% SA
Antibioticele Cu rol de biostimulator, au fost reduse foarte mult,cea mai mare parte a fost interzisa.
Probiotice Sunt biopreparate care contin microorgansime vii ce actioneaza benefic asupra animalului gazda si pot
fi monoculture si policulturi.Probioticele se folosesc mai ales la animalele tinere, purcei ,vitei contribuind la
mentinerea sanatatii animalului si o mai buna valorificare a hranei marinduse sprurile in greutate si reducerea
consumurilor specific cu 5-7%.
Prebiotice Sunt preparate care contin substante ce favorizeaza dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor
dorite, simbionte insa nu contin microorganism vii.
Sunt de 2 categorii: -oligozaharide care provin din peretele celular de drojdie; -acizii organici.
Oligozaharidele au capacitatea de a forma legaturi cu micotoxinele si se elimina prin fecale. Acizii organici
modifica Ph din intestinul subtire si cel gros in sensul cresterii aciditatii.Se folosesc in hrana dar si in apa de baut
si Ph devine usor acid.
Hormoni Au fost interzisi ca biostimulator pt cresterea animalelor la nivelul U.E. Au fost hormoni cu structura
steroida sau hormone steroizi cum sunt hormonii sexuali masculi (androgeni), femeli (estrogeni) si hormoni
corticosuprarenali.
Preparatele enzimatice Enzimele furajere se folosesc de circa 25-30 ani pe scara larga initial au fost folosite de
tarile nordice,enzime digestive sunt introduse in hrana pt a mari digestibilitatea unor materii prime mai greu
digestibile.
Enzimele endogene care se introduce in hrana animalelor tinere. Enzimele exogene care nu ale organismului
animal sunt sintetizate de microorganism si care introduse in hrana maresc capacitatea organismului de a ataca mai
multe substraturi (fitaze,celulaze).
Preparate de monoculture, preparate multi enzimatice. Specificitatea unui preparat multienzimatic cu 3-5 tipuri de
enzime este data de concentratia cea mai mare a unui tip sau 2 tipuri de enzime.
SUBSTANTE AZOTATE NEPROTEICE SINTETICE
Substante antioxidante
Se folosesc in scopul de a stabiliza anumiti componentii ai nutreturilor cum sunt vitaminele si grasimile.Acizii
grasi nesaturati se oxideaza mai usor.Se folosesc antioxidanti: butilhidroxitoluene (BHT), butilhidroxianisol
(BHA),etoxiquinul.
Exista si produse naturale:
-lecitina obtinuta in industria uleiului.Se prezinta ca un ulei vascos de culoare galbena pana la brun roscat cu
gust si miros placut. Se folosesc ca antioxidant pentru protejarea grasimilor din inlocuitori de lapte unde se
introduce in proportie de 3-5% contribuind si la emulsionarea grasimilor.
-pigmentii carotenoizi- se folosesc in retetele pentru pasari.Se folosesc 2 tipuri de substante:betacarotenul care
este si cel mai activ dar acesta nu se stocheaza; xantofirele se stocheaza in cantitatii importante in piele si in
galbenusul de ou.Pot fi de origine naturala, concentrate de lucerna sau origine sintetica.
Substante conservante - acidul propionic.
Substante corectoare de gust si miros: dextroza, zahar,melasa, glutamatul monosodic.
Lianti- sunt adezivi care se folosesc cu scopul de a marii adezivitatea dintre particulele componenete ajutand la
granulare.Se folosesc substante naturale; melasa, grasimii, lianti chimici(bentonita de sodium). Substantele
actioneaza presiunii si a temperaturii ridicate in conditii de umiditate se realizeaza un gel de amidon si bentonita
care constituie un liant pt particulele ce se granuleaza.