Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD DIN IA I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

IONESCU DE LA BRAD DIN IA I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE Metode de conservare i preparare a
IONESCU DE LA BRAD DIN IA I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE Metode de conservare i preparare a

Metode de conservare i preparare a nutre urilor

Prof. Dr. TEU AN Vasile

Student:

MANEA Drago -Florin

-2016-

Tipuri de silozuri folosite pentru murarea nutre urilor, tehnologii de murare, aprecierea valorii nutritive a nutre urilor murate, folosirea nutre urilor murate în hrana animalelor

-2016-

CUPRINS

Importan a

1

1. Tipuri de silozuri

2

2. Tehnologii de murare

6

3. Aprecierea valorii nutritive a nutre urilor murate

9

4. Folosirea nutre urilor murate în hrana animalelor

11

5. Bibliografie

13

-2016-

IMPORTAN A

Maximizarea produc iilor animaliere este dependent într-o mare m sur de modul cum sunt produse i depozitate furajele. Valoarea nutritiv i implicit calitatea acestora este determinat de însu irile fizico-chimice i biologice pe care acestea le posed . Diversele metode de preparare i conservare a nutre urilor au drept scop modificarea sau men inerea acestor însu iri fizico-chimice i biologice care nu corespund mereu necesit ilor animalelor. Odat ce plantele au fost recoltate, pierderile în substan e nutritive pot ap rea prin simpla nerespectare a felului cum acestea sunt depozitate. Însilozarea reprezint una din metodele cele mai eficiente de conservare a nutre urilor suculente, precum i a celei mai mari p r i din produsele secundare i subprodusele cu destina ie furajer . Nutre urile însilozate asigur furajarea animalelor mai ales în perioada de stabula ie. Aceast tehnologie este folosit în majoritatea rilor lumii, îns în mod special în cele din emisfera nordic , unde condi iile pentru producerea fânurilor nu sunt favorabile.

I. TIPURI DE SILOZURI

Termenul de siloz provine din grecescul siros ( ), definit în antichitate ca groap pentru de inerea cerealelor, iar în ziua de azi ca structur pentru depozitarea materiilor prime în vrac. Silozurile sunt folosite în agricultur pentru depozitarea cerealelor (fig.1) i pentru fermentarea nutre urior murate (fig.2). Silozurile sunt grupte în trei mari categorii:

silozuri de suprafa ;

silozuri îngropate;

silozuri semiîngropate.

; silozuri îngropate; silozuri semiîngropate. Figura 1. Siloz cereale Figura 2. Siloz nutre murat 1.

Figura 1. Siloz cereale

silozuri semiîngropate. Figura 1. Siloz cereale Figura 2. Siloz nutre murat 1. Silozurile de suprafa

Figura 2. Siloz nutre murat

1. Silozurile de suprafa sunt cele mai utilizate, acestea la rândul lor fiind grupate în dou tipuri: verticale i orizontale. 1.a. Silozurile verticale sau tip turn sunt u or de recunoscut acestea având de obicei form cilindric , în l imi cuprinse între 8 i 20 de metri i sunt construite din diverse materiale. În marea lor majoritate acestea sunt construite din beton, c r mid sau tabl . Cele mai apreciate îns sunt cele care sunt construite din o el galvanizat cu c ptu eal interioar pentru protejarea o elului de efectele corozive ale acizilor de însilozare. Acest tip de silozuri au o capacitate de depozitare de aproximativ 100-500 de tone i au la baz guri i bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate. La rândul lor silozurile verticale pot fi divizate în dou tipuri:

silozuri verticale ce au partea superioar deschis i silozuri închise ( atmosfer controlat ) (fig. 3).

silozuri închise ( atmosfer controlat ) (fig. 3). Figura 3. Silozuri verticale 1.b. Silozurile orizontale .
silozuri închise ( atmosfer controlat ) (fig. 3). Figura 3. Silozuri verticale 1.b. Silozurile orizontale .

Figura 3. Silozuri verticale

1.b. Silozurile orizontale. Acestea sunt cele mai r spândite fiind mult mai practice dar i mai economice fa de cele verticale. În func ie de tipul de construc ie acestea pot avea caracter temporar sau permanent i capacit i de circa 500-1500 de tone. Cel mai întâlnit siloz de tip orizontal este cel de tip platform (fig.4). Unele au pere i laterali din materiale durabile (c r mid , beton, lemn) sau din panouri demontabile ce se deta eaz dup terminarea silozului. Dimensiunile acestor silozuri sunt de circa 6-12 m l ime, 40-50 m lungime i 2-3 m în l ime. Celula de siloz reprezint o suprafa de însilozare cu pere ii de cel pu in 1 metru în l ime. Aceasta poate fi deschis la ambele capete sau numai la unul dintre ele. Se recomand s aib ambele capete deschise întrucât cre te flexibilitatea golirii silozului i se îmbun t e te posibilitatea de tasare a furajelor pe toat suprafa a, atunci când nu exist col uri.

Figura 4. Silozuri de tip platform
Figura 4. Silozuri de tip platform
a furajelor pe toat suprafa a, atunci când nu exist col uri. Figura 4. Silozuri de

În gospod rii se mai utilizeaz un tip de siloz, unul foarte simplu de forma unei stive (fig.5). Acest tip de siloz se cl de te sub form paralelipipedic sau trunchi de piramid , dimensiunile acestuia depinzând de cantitatea de nutre ce se însilozeaz (lungime 20-40 cm, l ime 6-12 m, în l ime 3-5 m).

Figura 5. Siloz tip stiv

ime 6-12 m, în l ime 3-5 m). Figura 5. Siloz tip stiv 2. Silozurile îngropate

2. Silozurile îngropate (fig.6). Sunt un tip de silozuri întâlnite mai rar, acestea fiind

amplasate doar pe terenuri unde apa freatic este la o adâncime mai mare de 3-4 m. Din punct de

vedere constructiv acestea pot avea urm toarele dimensiuni: 10-40 m lungim, 2-3 m în l ime, l imea 4-5 m la baz i 6-7 m la suprafa . Acestea pot avea capacit i de 50-500 de tone.

Figura 6. Silozuri îngropate
Figura 6. Silozuri îngropate

3. Silozurile semiîngropate (fig.7). La fel ca i cele îngropate se construiesc pe terenuri

cu ap freatic la o adâncime suficient . Acestea au forme de celule sau de tran ee având

deasupra solului pere i confec iona i din p ci prefabricate, lemn sau baloturi de paie. Dimensiunile acestor silozuri sunt de 20 30 m lungime, 5 m latime la baza si 6 m la suprafata, iar inaltimea de 2 2,5 m, din care 1 m la suprafata. Pe lâng aceste tipuri de silozuri, odat cu intensivizarea tehnologiilor moderne în agricultur Figura 7. Siloz semiîngropat

moderne în agricultur F i g u r a 7 . S i l o z

4| P a g e

s-a dezvoltat tendin a folosirii ma inilor performante de balotat ce pot însiloza nutre ul direct în saci sau în tunele din material plastic (fig. 8).

Figura 8 Siloz în saci sau tunele din material plastic
Figura 8 Siloz în saci sau tunele din material plastic

Sacii pentru depozitarea nutre uilor murate sunt confec ionate din 3 straturi (2 albe i unul negru) de înveli ce au capacitatea de protec ie împotriva ac iunii razelor ultraviolete i a apei. Ace tia sunt confec iona i din materii prime de ultim genera ie i au diametrul cuprins între 2,4 i 3,6 m i lungimi de la 60 pân la 100 de metri.

II. TEHNOLOGII DE MURARE

Conservarea furajelor prin însilozare ocup un loc important în cadrul tehnologiilor moderne de preg tire a furajelor. Ob inerea unui furaj calitativ cât i diminuarea pierderilor de substan e nutritive este dependent de respectarea strict a verigilor tehnologice de producere a acestei categorii de nutre uri. O tehnologie corect presupune respectarea urm toarelor etape tehnologice (fig. 9).

1. REPARAREA I CUR IREA SILOZURILOR

2. FAZA OPTIM DE RECOLTARE

3. RECOLTARE I TRANSPORT

2. FAZA OPTIM DE RECOLTARE 3. RECOLTARE I TRANSPORT 4. METOA DE ÎNSILOZARE: - Însilozare la
2. FAZA OPTIM DE RECOLTARE 3. RECOLTARE I TRANSPORT 4. METOA DE ÎNSILOZARE: - Însilozare la
2. FAZA OPTIM DE RECOLTARE 3. RECOLTARE I TRANSPORT 4. METOA DE ÎNSILOZARE: - Însilozare la

4. METOA DE ÎNSILOZARE:

- Însilozare la cald, la rece, prin folosirea de aditivi furajeri, cu umiditate sc zut

Figura 9. Etapele tehnologice pentru ob inerea nutre urilor murate

1. Repararea i cur irea silozurilor

Înainte cu câteva s pt mâni de începerea campaniei de însilozare se efectueaz cur irea i dezinfectarea silozurilor unde urmeaz s fie depozitate nutre urile cu var stins într-o concentra ie specific de 5% i cupru 1% .

2. Faza optim de vegeta ie pentru recoltare

Ob inerea unui furaj de bun calitate i conservarea în bune condi ii a acestuia depinde de momentul când se face recoltarea plantelor, momentul ideal fiind cel când plantele au con inutul în substan e nutritive cel mai ridicat. Faza optim de recoltare este diferit în func ie de specie (tab. 1).

Tabelul 1

Faza optim de recoltare pentru însilozare pentru diverse culturi

Nr.crt.

Cultura

Faza optim pentru recoltare

1.

Porumb, planta întreag

Faza de lapte cear (30-40 % SU)

2.

Porumb, tiule i

Începutul fazei de cear ( > 50% SU)

   

- coasa I, începutul înfloririi (10 % din plante)

3.

Lucern

- coasa II, înflorit deplin (25 50% din plante)

4.

Trifoi

Plantele sunt înflorite 25 50 %

5.

Borceag

Înfloritul leguminoaselor i faza de burduf la cereale

3. Recoltarea i transportul

Recoltarea se face mecanizat, fiin preferate utilajele care execut concomitent t ierea i tocarea nutre urilor. Transportul nutre ului se recomand s se fac în timp cât mai scurt pentru

evitarea pierderilor în substan e nutritive, spre exemplu un siloz de 500-1000 tone trebuie încheiat în circa 5-10 zile (fig. 10).

Figura 10. Recoltarea i transportul nutre ului murat
Figura 10. Recoltarea i transportul nutre ului murat

4. Metode de însilozare

În func ie de con inutul plantelor în glucide solubile i în ap , precum i în func ie de posibilit ile fermierului se pot practica mai multe metode de însilozare: însilozarea la cald, la rece, prin folosirea de aditivi i însilozarea cu umiditate sc zut .

a) Însilozarea la cald. Este o metod pu in utilizat ce prezint urm toarele dezavantaje:

pierderile de substan e nutritive sunt de 20-30 %, datorit temperaturii ridicate (> 30 0 ) se dezvolt bacteriile de fermenta ie butiric .

b) Însilozarea la rece (cea mai utilizat ). Tehnologia presupune recoltarea plantelor cu combine speciale, care execut taierea i m run irea cât mai fin , iar produsul rezultat în final final se a eaz în siloz în straturi succesive. Odat cu a ezarea se face nivelarea i tasarea pentru eliminrea aerului din masa însilozat . Temperatura din siloz este de 25-30 0 C iar pierderile fa de însilozarea la cald sunt mai mici cu 12-17 %.

c) Însilozarea prin folosirea aditivilor. Este o metod practicat în cazul furajelor ce au un con inut în glucide solubile sc zut. Tehnologia este la fel ca cea obi nuit cu deosebirea c în masa nutre urilor însilozate se adaug aditivi furajeri (zahar furajer; melas ; uruieli de porumb, orz, ov z), chimici ( acid formic, propionic, clorur de sodiu, formiat de sodiu, Microacid) sau biologici ( Lactosil, Biocons). Utilizarea acestora are drept rezultat cre tere con inutului în zaharuri fermentescibile i sc derea acidit ii din masa însilozat .

d) Însilozarea cu umiditate sc zut . Este o metod modern ce presupune reducerea umidit ii prin ofilire i este practicat în cazul nutre urilor bogate în proteine dar cu un con inut redus în glucide fermentescibile. Prin aceast metod se ob in semisilozul i semifânul. Principala deosebire în metoda de preparare a celor dou este timpul necesar de ofilire, respectiv 4-28 de ore pentru semisiloz i 24-48 de ore pentru semifân.

este timpul necesar de ofilire, respectiv 4-28 de ore pentru semisiloz i 24-48 de ore pentru

III. APRECIEREA VALORII NUTRITIVE A NUTRE URILOR MURATE

Calitatea nutre urilor murate este dependent de o serie de factori precum:

1)

valoarea nutritiv a materialului folosit la însilozare;

2)

tipul de siloz;

3)

tehnologia aplicat ;

4)

metoda de însilozare.

Determinarea calit ii nutre urilor murate se face urm rind o serie de indici prin analiza chimic i organoleptic a acestora. Aprecierea calit ii unui siloz presupune analiza urm torilor indicatori:

1. Culoare 2. Miros 9| P a g e 3. Gust 4. Structur Figura 12.
1. Culoare 2. Miros

1. Culoare

1. Culoare 2. Miros

2. Miros

9| P a g e

3. Gust

4. Structur

1. Culoare 2. Miros 9| P a g e 3. Gust 4. Structur Figura 12. Indicii

Figura 12. Indicii calitativi ai nutre urilor murate

5. Con inut în acizi

5. Ph

3. Gust 4. Structur Figura 12. Indicii calitativi ai nutre urilor murate 5. Con inut în

Se consider ca fiind un nutre murat bun în momentul în care prezint urm toarele caracteristici:

culoarea apropiat de cea a plantelor din care a provenit; miros pl cut de mere coapte sau pâine proasp t ; gust acri or aromat; structura ini ial a plantelor din care provine; ph între 3,8 i 4,5; acizi între 1,5 i 2,5 % din total, dintre care 2/3 s fie acid lactic, 1/3 acid acetic i acidul butiric s fie absent.

Tabelul 2

Valoarea nutritiv a unor nutre uri murate

Denumire furaj

SU

UFL

PDIN

PDIE

UIDL

Ca

P

(g/kg)

Siloz ierburi

1000

0,84

60

56

1,35

3,5

3

209

Siloz porumb

1000

0,60

53

64

1,22

3

2

25

% SU

250

Siloz porumb

1000

0,90

50

68

1,03

3,5

2,5

35

% SU

350

Siloz lucern

1000

0,78

117

71

1,04

16,5

3

350

IV. FOLOSIREA NUTRE URILOR MURATE ÎN HRANA ANIMALELOR

Utilizarea nutre urilor murate ca principal surs de hran pentru animalele rumeg toare este de principal actualitate datorit multiplelor avantaje de ordin tehnologic pe care acestea le prezint : pierderile mici; timpul îndelungat de p strare; mecanizarea total a producerii, form rii i distribuirii la animale; reducerea folosirii nutre urilor concentrare; cre terea produc iei de lapte i carne. Acesta se poate folosi în alimenta ia tuturor animalelor de ferm îns se preteaz mai bine în alimenta ia erbivorelor în special a rumeg toarelor. Consumul de nutre murat este influen at de calitatea lui. Este redus in cazul unui continut ridicat in acizi, mai ales in acid acetic (porumb recoltat in faza de lapte). Nutre ul însilozat se introduce treptat în hrana animalelor, începand cu cantitati mici astfel incat dupa 10 15 zile de obisnuire sa se ajunga la cantitatile recomandate in ratii. Apoi, intre nutretul fibros si cel insilozat se va respecta un anumit raport si anume pentru 5 7 kg nutret insilozat se va administra 1 kg fan, iar la taurine la ingrasat 1 kg paie sau coceni de porumb tocati. Administrarea in hrana se va face dupa nutreturile concentrate si fan. In ratia zilnica, nutretul insilozat se recomanda in urmatoarele cantitati: la tauri de reproductie 6 15 kg, taurasi de prasila 4 8 kg, berbeci de reproductie 1 2 kg, armasari de reproductie 3 6 kg, vieri de reproductie 1 3 kg. La femelele adulte si tineretul de reproductie in functie de specie, categoria de varsta, stare fiziologica si calitatea nutretului insilozat, se pot administra urmatoarele cantitati zilnice:

pana la 10 15 kg la vacile in gestatie avansata; 15 35 kg la vacile in lactatie, 30 40 kg la taurine adulte la ingrasat; 10 20 kg la tineret taurin la ingrasat; 5 15 kg la tineretul taurin de reproductie; 1 2 kg la oile de reproductie; 3 12 kg la iepe de reproductie; 2 3 kg la scroafe de reproductie si 0,5 2 kg la tineretul porcin de reproductie. La pasari, mai ales la palmipede si curci, se recomanda 50 100 g/zi. La vacile de lapte, semifanul se poate da in cantitate de 6 kg/zi, iar semisilozul 10 12 kg/zi.

In hrana femelelor gestante, nutretul insilozat va fi scos cu 3 4 saptamani inainte de fatare. Se recomanda ca in ultima parte a gestatiei sa fie utilizate nutreturi insilozate de foarte buna calitate. Pentru tamponarea aciditatii se foloseste 1,5 2 g calciu nutreturir/1 kg nutret insilozat. Necesarul anual de nutret insilozat pentru o vaca de lapte este de 4 5 t la o productie de pana la 3 000 l/an; 5 6 t la o productie de 4 000 5 000 l/an si 6 7 t la o productie anuala de 6 000 7 000 l/an. La folosirea nutretului insilozat trebuie avut in vedere sa nu se scoata din siloz decat cantitatea necesara unei singure administrari, maximum a unei zile. Trebuie indepartate resturile neconsumate de la tainul anterior, iar nutreturile inghetate se administreaza numai dupa dezghetare. Administrarea nutre urilor murate (fig. 13) se face folosind o serie de reguli generale precum:

se scoate din siloz doar cantitatea pentru un tain;

nu se las în iesle resturile neconsumate anterior;

introducerea în ra ie se face treptat;

cele înghe ate se administreaz dup dezghe are;

pentru femelele în ultima parte a gesta iei se folosesc doar nutre uri de foarte bun calitate.

Figura 13 Distribuirea nutre urilor murate
Figura 13 Distribuirea nutre urilor murate

V. BIBLIOGRAFIE

1. Frederiksen H., Daniel D., M inistru M., Greculescu A., 2010. Sisteme pentru depozitarea

furajelor, standarde de ferm . Editura Danish Agricultural Advisory Service, Aaarhus, Danemarca

2. Pop M. I., Halga P., Avarvarei T., 2006. Nutri ia i alimenta ia animalelor, volumul II.

Editura Tipo Moldova, Ia i

3. Pop M. I., Halga P., Avarvarei T., 2006. Nutri ia i alimenta ia animalelor, volumul III.

Editura Tipo Moldova, Ia i

4. Samuil C., 2010. Producerea i conservarea furajelor. Editura Ion Ionescu de la Brad, Ia i

5. Simeanu D., Teu an V., Ionesu C., ubulc R., 2006. Prepararea furajelor i producerea

nutre urilor combinate. Editura Alfa, Ia i

6. www.corn.agronomy.wisc.edu/Silage/S004.aspx

7. www.extension.psu.edu/business/ag-safety/confined-spaces/silo-safety

8. www.fastonline.org/CD3WD_40/LSTOCK/001/LSFeed/Silos%20and%20Silage

/silage04.html

9. www.rasfoiesc.com/business/agricultura/INSILOZAREA-FURAJELOR46.php

10. www.silobagsinternational.com/home

11. www. usaid.gov/pdf_docs/Pnadq897.pdf