Sunteți pe pagina 1din 39

CUPRINS

LISTA FIGURILOR
LISTA PLANŞELOR
PARTEA I CONSIDERAŢII GENERALE
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. TIPURILE DE MULS LA VACILE DE LAPTE, TIPURILE DE
SĂLI DE MULS
1.1. Tipurile de muls la vacile de lapte
1.1.1. Sistemul manual de mulgere a vacilor
1.1.2. Sistemul de mulgere mecanică
1.2. Înstalaţii de muls în adăpostul de exploatare
1.2.1. Instalaţiile de muls în adăpost

1.2.2. Mulgerea vacilor în săli speciale (la platformă)


1.2.3. Mulgerea vacilor la păşune
PARTEA a II-a CERCETĂRI PROPRII
CAPITOLUL II DATE MONOGRAFICE PRIVIND STAŢIUNEA DE
CERCETĂRI ŞI DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA BOVINELOR
(S.C.D.C.B.) DANCU
CAPITOLUL III SCOPUL CERCETĂRILOR, MATERIALUL ŞI METODELE
DE LUCRU
3.1. Scopul cercetărilor
3.2. Materialul luat în studiu
3.3. Metode folosite
CAPITOLUL IV ORGANIZAREA PLANULUI GENERAL ŞI FUNCŢIONAL
AL SĂLII DE MULS
4.1. Particularităţi constructive şi funcţionale ale sălii de muls din adăpost
4.1.1. Structura de rezistenţă
4.1.2. Elemente de închidere
4.2. Organizarea interioară a sălii de muls
4.2.1. Unităţile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680
4.2.2. Caracteristicile sălii de muls P1200
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Scheme tehnologice de muls vaci


Fig. 1.2. Grupul individual de muls
Fig. 1.3. Instalaţia mobilă de muls
Fig. 1.4. Instalaţia de muls cu colectarea şi transportul centralizat al laptelui
Fig. 1.5. - Schema instalaţiei de muls, fixă în adăpost cu colectarea laptelui în bidon
Fig. 1.6.- Schema instalaţiei de muls fixă, cu colectarea laptelui în vas deschis şi
transportul laptelui prin conductă
Fig. 1.7. Platforme de muls
Fig. 1.8. Sala de muls tip „Tandem”
Fig. 1.9. Sala de muls „Brăduleţ”
Fig. 1.10. Sala de muls „Side by Side”
Fig. 1.11. Schema platformelor poligonale de muls
Fig. 1.12 Sala de muls de tip rotativă
Fig. 1.13. Schema platformei de muls cu boxe cărucior deplasbile (unilactor)
Fig 1.14. Platformă de muls mobilă
Fig. 2.1. Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor - Dancu Iaşi
Fig. 2.2. Adăpost întreţinere taurine (vedere din exterior), capacitate de 200 de capete
Fig. 2.3. Adăpost întreţinere taurine (vedere din interior), capacitate de 200 de capete
Fig. 2.4. Sală de muls de tip “braduleţ” S.C.D.C.B. Dancu Iaşi

2
PARTEA I
CONSIDERAŢII GENERALE

3
INTRODUCERE

Creşterea taurinelor pe teritoriul României a fost, este şi va fi, întotdeauna, o activitate


productivă de primă importanţă în asigurarea produselor alimentare de origine animală, necesare
pentru alimentaţia oamenilor, pentru industria prelucrătoare, ca şi participarea ţării noastre la
comerţul internaţional.
Faptul că zona Moldovei dispune de teren şi importante resurse furajere pledează pentru
şansele reale ale valorificării biomasei vegetale de către speciile rumegătoare – bovine şi ovine –
pentru obţinerea de produse cu valoare biologică ridicată bazată pe aplicarea de tehnologii
agricole, zootehnice şi sanitar-veterinare performante.
Dacă până în prezent practica creşterii taurinelor a fost la discreţia, interesul şi
competenţa crescătorului sau a factorilor decizionali, noua perspectivă după aderarea ţării
noastre la Uniunea Europeană impune respectarea legislaţiei comunitare privind măsurile
ecologice şi sanitar-veterinare, ca parteneri şi concurenţi, pentru care multe ferme şi gospodăria
ţărănească nu este corespunzător pregătită.
În plus în toate ţările performante, au loc importante restructurări în producţia agricolă-
vegetală şi animală, impuse de concurenţa acerbă de pe piaţa liberă controlată de OMC
(Organizaţia Mondială a Comerţului).
În prezent, în raport cu ţările UE, România se situează pe ultimul loc în domeniul
creşterii şi exploatării numerice şi calitative a taurinelor la următorii indicatori:
- numărul de bovine raportate la numărul de locuitori: în România 1 bovină la 8 locuitori,
iar înUE 1 bovină la 3 locuitori;
- numărul de juninci gestante la 100 vaci: în România 6-8% juninci gestante, în UE 25-
30% juninci gestante;
- programe de accelerare genetică la taurine: în România zero, în UE-15 (diferenţiate pe
ţări şi rase de taurine);
- mulsul mecanic în exploataţiile de vaci: 10% în România, 90% în UE;
- dimensiunea medie a exploataţiilor de creştere a taurinelor: 1,5 cap în România, 18 cap
în UE şi cu tendinţă evidentă de creştere (Velea, 2012).

4
CAPITOLUL I
TIPURILE DE MULS LA VACILE DE LAPTE,
TIPURILE DE SĂLI DE MULS

1.1. Tipurile de muls la vacile de lapte


Mulsul este o lucrare tehnică de mare complexitate şi dificultate, prin care se extrage
laptele din ugerul vacilor şi ocupă aproximativ 50 % din timpul de lucru zilnic, în fermele de
vaci de lapte. În plus, mulsul influenţează producţia cantitativă şi calitativă de lapte, starea
igienică a laptelui, integritatea glandei mamare, durata exploatării vacilor şi nivelul eficienţei
economice în fermă.
În practică, se folosesc două sisteme de mulgere a vacilor: mulgerea manuală şi
mulgerea mecanică, fiecărui sistem constând din mai multe metode sau tehnologii de muls
(Velea, 2012).

1.1.1. Sistemul manual de mulgere a vacilor


Mulsul manual, prezintă tendinţe evidente de limitare întrucât are numeroase
neajunsuri: necesită un efort mare din partea mulgătorului – 20 mii de mişcări ale mâinii pe zi,
laptele este neigienic, deoarece vine în contact cu mâna mulgătorului şi se colectează în vase
deschise, determină obţinerea unor cantităţi mai reduse de lapte prin extragerea incompletă a
laptelui din uger. Cu toate acestea, sunt anumite situaţii în fermă care impun mulgerea manuală a
vacilor: defecţiuni ale instalaţiei de muls, vacile care prin conformaţia ugerului nu pot fi mulse
mecanic, locuri de păşunat neaccesibile la sursa de energie electrică etc.
Mulgerea cu mâna plină se aplică la vacile adulte, cu mameloane normale ca lungime
şi grosime. Metoda constă în prinderea mameloanelor în palmă, astfel încât să rămână liber
numai vârful acestuia. După aceea, se strânge baza mamelonului între degetul mare şi arătător,
apoi se presează succesiv cu celelalte degete până când laptele ţâşneşte sub forma unui jet
continuu. Este considerată cea mai bună metodă, deoarece asigură mulgerea rapidă, fără să
obosească mulgătorul şi nu provoacă dureri animalului.
Mulgerea cu nod este asemănătoare cu metoda precedentă, cu deosebirea că, presarea
mamelonului la bază, se face între degetul mare îndoit şi degetul arătător. Această metodă este

5
dureroasă pentru animal, de aceea se aplică numai la vacile cu sfârcuri groase şi cărnoase, care se
mulg greu.
Mulgerea cu două degete se foloseşte numai la vacile cu mameloane mici. Ea constă
în prinderea mamelonului la bază între degetul mare şi arătător, presându-se de sus în jos până
ţâşneşte jetul de lapte (Maciuc, 2006).

1.1.2. Sistemul de mulgere mecanică


Este un sistem modern de muls, de mare perspectivă pentru exploatarea vacilor de
lapte. În Uniunea Europeană, se foloseşte sistemul cotelor de lapte, pentru controlul producţiei
de lapte şi a produselor de lapte. La negocierile cu Uniunea Europeană, pentru ţara noastră a fost
alocată o cotă totală de 3,05 mil. tone de lapte la care se adaugă cantitatea de 0,188 mil. tone, o
cotă de rezervă care va fi folosită din 2009.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în afară de sistemul cotelor de
lapte, se pune un accent deosebit pe calitatea laptelui. Aceasta nu este dată numai de aspectul
organoleptic (gust, miros, culoare) ci şi de analize de laborator (NTG, NCS, punctul crioscopic,
grăsime %, proteină %, reacţia la antibiotice). Mulgerea mecanică prezintă mai multe avantaje
comparativ cu mulgerea manuală, ceea ce explică ponderea tot mai mare a acestui sistem pe plan
mundial, cele mai importante fiind: eficienţa economică sporită, reducerea considerabilă a
efortului fizic, obţinerea unei cantităţi mai mare de lapte, laptele cu calităţi igienice superioare
întrucât, nu vine în contact cu mâna mulgătorului şi, la majoritatea instalaţiilor de muls mecanic,
nici cu aerul din adăpost (Acatincăi, 2004, Maciuc, 2006).
Pentru asigurarea unei eficienţe mărite, corespunzător sistemului de creştere a
animalelor, se pot realiza diferite scheme tehnologice privind mecanizarea mulsului (fig. 1.1).
Instalaţie mobilă
Staţionare
Semistaţionare
Adăpost
Paralele
Platforme fixe Brăduleţ
Tandem
Sală de muls
Rototandem
Rotoradial
Platforme Rotobrăduleţ
mobile
Rotolactor
Unilactor

Platformă fixă

6
Păşune Platformă mobilă

Fig. 1.1. Scheme tehnologice de muls vaci


1.2. Înstalaţii de muls în adăpostul de exploatare
Se practică în cazul întreţinerii legate a vacilor şi se disting trei tipuri de instalaţii: la
bidon, cu colectarea şi transportul centralizat al laptelui, grup individual de muls.

1.2.1. Instalaţiile de muls în adăpost


Aceste instalaţii servesc la mulsul vacilor întreţinute în sistem legat. Fiecare vacă este
mulsă fără a părăsi standul şi locul la iesle. Aparatele de muls sunt aduse în adăpost doar pe
timpul mulsului, fiecare aparat fiind schimbat succesiv de la un animal la altul.
1. Instalaţiile mobile pentru mulsul în adăpost pot fi: grupuri individuale de muls şi
instalaţii mobile cu mai multe aparate.
a. Grupurile individuale de muls se folosesc în adăposturi cu efectiv mic de animale,
de exemplu în maternităţile fermelor sau în gospodăriile individuale (figura 1.2).
Un grup constă dintr-un cărucior pe care sunt montate reţeaua de vacuum şi aparatul
de muls. Reţeaua de vacuum constă din pompa de vacuum acţionată de electromotor, regulator
de vacuum, uniformizator de vacuum şi vacuumetru. Aparatul de muls constă din bidon,
pulsator, colector, distribuitor, pahare de muls şi furtunuri. Există şi grupuri cu două aparate de
muls (Maciuc, 2006, Velea, 2012).

Fig. 1.2. Grupul individual de muls (Maciuc, 2006)

b. Instalaţiile mobile (figura 1.3) se deosebesc de grupurile individuale prin


următoarele: sunt prevăzute cu un număr mai mare de aparate de muls (4 sau 8) manevrate de
mai mulţi mulgători; colectarea laptelui se face într-un rezervor comun, deplasabil odată cu
celelalte părţi ale instalaţiei.
2. Instalaţiile fixe de muls în adăpost pot fi: cu colectarea laptelui în bidon sau cu

7
colectarea şi transportul laptelui pe conducte (figura 1.4).
La ambele tipuri de instalaţii, reţeaua de vacuum are părţile principale montate într-o
încăpere special amenajată a adăpostului (sala maşinilor). Conducta de vacuum este montată în
adăpost deasupra ieslelor. Pe conductă se află racorduri cu robinete pentru conectarea la vacuum
a aparatelor de muls.

Fig. 1.3. Instalaţia mobilă de muls (Maciuc, 2006)

Fig. 1.4 Instalaţia de muls cu colectarea şi transportul centralizat al laptelui


(Maciuc, 2006)

O instalaţie poate avea 8 – 10 aparate de muls; fiecare muncitor poate lucra cu două
aparate de muls şi poate mulge 8 – 10 vaci într-o oră (Maciuc, 2006, Velea, 2012).
a. Instalaţiile fixe de muls, cu colectarea laptelui în bidoane (figura 1.5) sunt alcătuite
din reţea de vacuum, aparate de muls şi furtunuri de legătură.
Pulsatorul aparatului de muls este montat pe capacul bidonului unde, de regulă, este şi
un cârlig pentru susţinerea colectorului, distribuitorului şi paharelor de muls, când nu se
lucrează.

8
Instalaţiile de muls cu colectarea laptelui în bidoane sunt simple şi ieftine, fiind în
dotarea fermelor mici.

Fig. 1.5 – Schema instalaţiei de muls, fixă în adăpost cu colectarea laptelui în bidon
(Roşca, 2010):
1 – motor electric; 2 – cuplaj; 3 – pompa de vacuum; 4 – tobă de eşapament cu recuperator de
ulei; 5 – injector de ulei; 6 – manşon de cauciuc; 7 – uniformizator de vacuum; 8 – regulator
de vacuum; 9, 12 – vacuumetre; 10 – conducta de vacuum; 11 – robineţi cu racorduri pentru
furtunuri; 13 – pahare de muls; 14 – colector; 15 – bidon de colectare a laptelui; 16 – pulsator;
17 – distribuitor; 18 – piesă “Y” de bifurcaţie; 19 – furtunuri de legătură.

Dezavantajele acestor instalaţii sunt: productivitatea scăzută, cheltuieli de exploatare


ridicate; mulgătorul este solicitat mult, atât datorită poziţiei de lucru obositoare, cât şi datorită
necesităţii de a se executa manevrarea bidoanelor cu lapte; igiena laptelui nu este ireproşabilă
deoarece golirea în vase deschise a laptelui are loc în grajd, riscul de a se impurifica fiind mare.
b. Instalaţiile de muls fixe, cu colectarea laptelui la tanc (rezervor central) şi
transportul laptelui prin conducte au o alcătuire asemănătoare cu cea prevăzută cu bidoane, cu
deosebirea că în loc de bidoane prezintă un rezervor central etanş (tanc) aflat sub vacuum.
Transportul laptelui, de la nivelul colectoarelor aparatelor de muls până la tanc, se face prin
conducta de sticlă sau din oţel inoxidabil şi prin furtunuri de legătură.
Faţă de instalaţia precedentă, această instalaţie prezintă avantajul privind condiţiile de
igienă a laptelui care sunt mai bune deoarece laptele nu mai vine în contact cu mediul impurificat
din grajd. Această instalaţie păstrează dezavantajele instalaţiilor cu colectarea laptelui în
bidoane, în ceea ce priveşte productivitatea şi solicitarea mulgătorului (Maciuc, 2006).
Transportul laptelui prin conducte care au, de regulă, lungimi de 70–75 m, poate
provoca unele neajunsuri: dificultăţi în menţinerea constantă a intensităţii vacuumului la nivelul
aparatelor de muls, racordate la conductă; apariţia regimului turbulent la transportul laptelui în
conductă, ceea ce are ca urmare modificarea structurii globulelor de grăsime şi repartizarea lor
neuniformă în lapte (fenomenul de smântânire a laptelui), influenţând calitatea laptelui. După
muls, curăţirea conductei de lapte la îmbinări este dificilă. La aceste instalaţii, utilizarea unor
dipozitive pentru măsurarea cantităţii de lapte cedat de fiecare vacă la o mulsoare, este mai
dificilă.

9
c. Instalaţii de muls fixe, cu colectarea laptelui în vas deschis şi transportul laptelui
pe conducte se deosebeşte de instalaţia anterioară prin înlocuirea rezervorului închis etanş, cu un
rezervor deschis (figura 1.6).

Fig. 1.6 – Schema instalaţiei de muls fixă, cu colectarea laptelui în vas deschis şi transportul
laptelui prin conductă (Roşca, 2003):
1 – motor electric; 2 – cuplaj; 3 – pompa de vacuum; 4 – tobă de eşapare cu recuperator de
ulei; 5 – injector de ulei; 6 – manşon de cauciuc; 7 – uniformizator de vacuum; 8 – ruptor de
vacuum; 9 – vacuumetru; 10 – conducta de vacuum permanent; 11 – robineţi; 12 – filtru de aer
cu vacuumetru; 13 – pahare de muls; 14 – colector; 15 – conducta de lapte; 16 – pulsator; 17 –
distribuitor; 18, 19, 20, 24 – furtunuri; 21 – recuperator; 22 – tub de legătură cu supape; 23 –
vas deschis; 25 – pulsator; 26 – amplificator de debit; 27 – robinet de golire.

Avantajul acestei instalaţii constă în aceea că spălarea şi dezinfectarea vasului de


colectare a laptelui se face mai uşor.

1.2.2. Mulgerea vacilor în săli speciale (la platformă)


Se practică în fermele de tip industrial, cu întreţinerea liberă a vacilor. Instalaţia de
muls se amplasează într-o sală specială, construită în afara adăpostului – cu următoarele încăperi:
sala de aşteptare a vacilor, platforma sau grupul de muls, camera pentru răcirea şi depozitarea
laptelui, camera pentru agregate şi rampa de livrare a laptelui. Sala de muls se amplasează la o
distanţă de cel mult 18m faţă de adăpostul vacilor.
Sălile de muls sunt utilizate în mod normal în cazul fermelor în care vacilor cu lapte
sunt întreţinute liber la adăposturi, dar şi în cazul fermelor cu stabulaţie legată în condiţiile
folosirii unor sisteme de dezlegare şi legare colectivă sau a unor sisteme de deblocare colectivă şi
de autoblocare la iesle.
În fermele mari de vaci cu lapte platformele de muls sunt instalate nu în adăpost, ci în
încăperi special amenajate. Într-o astfel de construcţie sunt prevăzute, în afară de spaţiile pentru
muls, spaţii pentru sursa de vacuum, pentru colectarea laptelui, pentru agregatele frigorifice.

10
Spaţiile şi culoarele de aşteptare înainte de muls, precum şi cele de evacuare a animalelor după
muls, pot face parte din construcţia principală sau pot fi exterioare.
La orice tip de platformă de muls sunt prevăzute mai multe boxe pentru condiţionarea
animalelor în timpul mulsului. Accesul animalelor la aceste boxe poate fi individual sau în grup,
în funcţie de conformaţia platformei şi de modul de desfăşurare a procesului de lucru.
Numărul aparatelor de muls folosite la o platformă poate fi egal cu jumătate din
numărul de boxe, când fiecare aparat este utilizat la două boxe simetrice, sau poate fi egal cu
numărul de boxe.
În funcţie de numărul de boxe şi de structura procesului de lucru, o platformă poate fi
servită de un singur mulgător, de doi sau mai mulţi mulgători.
Capacitatea de lucru a platformelor de muls este mult mai mare decât cea realizată la
instalaţiile de muls în adăpost. Un mulgător poate lucra cu 2–10 aparate normale de muls,
mulgând 30–50 vaci/h, sau cu 4–20 aparate cu elemente de automatizare, când acesta poate
mulge 50–90 vaci/h.
Cele mai multe dintre tipurile de platforme de muls sunt prevăzute cu instalaţii pentru
distribuire, în timpul mulsului, a nutreţurilor concentrate (Maciuc, 2006).
a. Platforme fixe de muls cu boxe paralele (figura 1.7a). La acest tip de platformă
accesul vacilor la boxe este individual. Pentru manevrarea aparatelor de muls şi pentru celelalte
operaţii similare, mulgătorul se deplasează în zonele dintre perechile de boxe. Capacitatea de
lucru a instalaţiei în acest caz, este relativ scăzută şi de aceea aceste platforme nu sunt
răspândite.
b. Platforme frontale de muls (figura 1.7b). La aceste platforme accesul animalelor
se face în grup, de o parte şi de alta a unui culoar de lucru pentru mulgător. Numărul de boxe
este mic, iar capacitatea de lucru a instalaţiei de muls este redusă.

Fig. 1.7. Platforme de muls (Maciuc, 2006)


a. cu boxe paralele; b. frontal

11
c. Platforme de muls cu boxe dispuse în tandem. Boxele de muls sunt dispuse în
rând, fiind de regulă paralele cu culoarul pentru mulgător. Fiecare boxă are câte o poartă de
intrare şi una de ieşire. Accesul animalelor la boxe este individual. Comanda deschiderii porţii de
ieşire, la terminarea mulsului unei vaci şi apoi comanda de deschidere a porţii de intrare a boxei,
pentru animalul următor, se execută de către mulgător, cu ajutorul mecanismelor cu pârghii
acţionate direct sau prin intermediul unui cilindru pneumatic de forţă (Acatincăi, 2004).
O boxă, indiferent de poziţia acesteia în rândul de boxe, după ce devine liberă prin
terminarea mulsului unei vaci şi ieşirea ei, va fi din nou ocupată de un alt animal, primul din cele
care aşteaptă. Ritmul de intrare-ieşire la orice boxă este independent faţă de cel al celorlalte
boxe. Boxele, de obicei, sunt înclinate, pentru a uşura intrarea animalelor pe platformă (figura
1.8).

Fig. 1.8. Sala de muls tip „Tandem” (Maciuc, 2006)

Accesul animalelor din spaţiul de aşteptare spre zona rândului de boxe este permis de
o poartă glisantă care poate fi comandată de la distanţă de către mulgător, cu ajutorul unui
cilindru pneumatic.
Platformele pot avea un singur rând de boxe, dar de obicei au două rânduri cu câte 3–4

12
boxe. Pentru ferme cu efective mai mari, pot fi montate alăturat două platforme identice într-o
singură sală de muls.
Boxele de muls sunt prevăzute cu câte o cupă pentru distribuirea nutreţurilor
concentrate în timpul mulsului.
Conducta pentru colectarea şi transportul laptelui, la care sunt racordate aparatele de
muls ale instalaţiei, poate fi montată la înălţime sau poate fi amplasată sub nivelul pardoselii
boxelor de muls, pe pereţii culoarului pentru mulgători. Dispunerea joasă a conductei este
avantajoasă, deoarece asigură condiţii mai favorabile pentru circulaţia laptelui şi menţinerea la
valoare constantă a intensităţii vacuumului. Nu apare fenomenul de smântânire a laptelui.
Productivitatea instalaţiei este de 25–30 vaci/h/om.
d. Platforme de muls cu boxe în “V” (tip brăduleţ)
Platforma are două rânduri simetrice cu locuri de muls dispuse înclinat cu circa 35 0
faţă de axa longitudinală a sălii de muls. O platformă poate avea 2 . 3–2 . 12 locuri, dar
platformele cu 2×8-2×10 locuri sunt cele mai răspândite.
Instalaţia propriu-zisă de muls şi instalaţiile anexe nu diferă în principiu, de cele ale
altor tipuri de platforme de muls.
Un mulgător lucrează cu 3–5 aparate normale de muls, în cazul platformelor la care
numărul total al aparatelor este egal cu jumătate din numărul boxelor sau cu 6–12 aparate de
muls cu elemente de automatizare, în cazul platformei dotate cu atâtea platforme de muls câte
boxe (locuri de muncă) are. La platformele cu trei sau mai multe locuri de muls pe un rând,
lucrează doi mulgători (Acatincăi, 2004, Maciuc, 2006).

Fig. 1.9. Sala de muls „Brăduleţ” (Maciuc, 2006)

Caracteristica principală a platformelor cu dispunerea boxelor în “V” o constituie


intrarea şi ieşirea în grup a animalelor. Fiecare grupă de vaci ocupă, după intrarea la platformă,
una din părţile laterale ale acesteia. Accesul la cupele de hrănire cu nutreţ concentrat, precum şi

13
configuraţia cadrului metalic al boxelor, obligă vacile să aibă poziţia corectă în timpul mulsului.
După spălarea şi masarea ugerului se face ataşarea paharelor. Dacă mulgătorul
observă încetarea cedării laptelui la una din vaci, adică s-a terminat mulsul propriu-zis, închide
colectorul şi detaşează paharele, pe care le ataşează apoi la vaca situată în poziţia simetrică, din
grupa de vaci de pe partea opusă. Pregătirea vacilor din această grupă se face în timp ce la prima
grupă are loc prima parte a mulsului. Animalele părăsesc platforma numai după ce toate vacile
grupei de pe o partea a platformei s-a terminat mulsul şi toate aparatele au fost detaşate. Aceasta
constituie un dezavantaj al platformelor de muls tip brăduleţ, deoarece din cauza unei singure
vaci la care mulsul durează mai mult (vaca cedează mai greu laptele, producţia de lapte este mai
mare etc), se prelungeşte durata de şedere pe platformă a întregii grupe şi astfel, scade numărul
vacilor mulse într-o oră. Atenuarea acestui dezavantaj prin lotizarea animalelor nu este practic
posibilă deoarece durata cedării laptelui nu depinde numai de producţia de lapte a animalului, dar
şi de alţi factori, fie permanenţi, fie temporari. Avantajul acestei paltforme îl constituie faptul că
necesită spaţiu redus pentru instalare (Cozma, 2012).
Capacitatea medie de lucru a unei platforme tip brăduleţ este destul de mare. La o
platformă cu 2×8 locuri, doi mulgători pot mulge 64–72 vaci/h.
e. Sala de muls “Side by Side” (figura 1.10)

Fig. 1.10. Sala de muls „Side by Side” (Cozma, 2012)


1. stand pentru vaci de lapte; 2. tanc de colectare lapte; 3. computer ; 4. pompă vacuum

f. Platforme poligonale de muls. La aceste platforme, având intrarea şi ieşirea


animalelor în grup, dispunerea boxelor este asemănătoare cu cea de la platformele de tip “V”, dar
diferă forma spaţiului de lucru pentru mulgători şi modul de intrare şi ieşire a vacilor.
La platformele rombice (figura 1.11a) şi la cele triunghiulare figura 1.11c), numărul de
animale mulse într-o oră, de un mulgător, este mai mare decât cel realizat la platformele tandem
sau cu boxe dispuse în “V”, la acelaşi număr de locuri de muls.

14
c

Fig. 1.11. Schema platformelor poligonale de muls (Roşca, 2003)


a – schema platformei rombice de muls: 1 – locuri de muls; 2 – locuri de lucru pentru mulgători.
b,c – schema platformei triunghiulare de muls: 1 – locuri de muls; 2 – locuri de lucru pentru
mulgători.

Se aseamănă foarte mult între ele şi asta pentru că, principiul de funcţionare este
acelaşi, diferenţele apar doar la aşezarea vacilor. În prima variantă, vacile sunt aşezate pe trei
rânduri iar în a doua variantă, pe patru rânduri, independente unul de altul, în timpul mulsului.
Capacitatea diferă de la 4 la 10 locuri pe o latură. Se recomandă în fermele cu efective mari de
vaci, de peste 400 capete.
g. Platforme rotative de muls. O platformă rotativă are un disc inelar care se roteşte
în plan orizontal şi pe care sunt dispuse boxele pentru animale. Spre deosebire de platformele
fixe, la platformele rotative mulgătorii care ataşează şi detaşează aparatele de muls nu se
deplasează de la un animal la altul, fiind posibilă o productivitate mai mare de lucru (Maciuc,
2006).
Numărul boxelor de pe platformă poate fi cuprins între 6 şi 40. Utilizarea unor
platforme cu număr mic de boxe nu este justificată, deoarece la aceeaşi capacitate de lucru cu
platformele fixe, sunt mai complicate şi mai scumpe. Platformele rotative cu număr mare de
boxe (locuri de muls) se pretează să fie folosite în ferme cu efective mari, de peste 800 vaci de

15
lapte.
Dispunerea boxelor şi modul de intrare şi ieşire a animalelor sunt foarte diferite. Pe
platforma inelară, boxele pot fi dispuse astfel: în tandem (rototandem), radial (rotoradial), în
poziţie înclinată faţă de direcţia radială (brăduleţ).
La dispunerea radială (rotoradială), animalul stă cu capul către centru, iar la ieşire de
pe platformă se deplasează către înapoi (figuea 1.12).

Fig. 1.12 Sala de muls de tip rotativă (Cozma, 2012)


1. stand pentru vaci de lapte; 2. tanc de colectare lapte; 3. computer ; 4. pompă vacuum

La dispunerea boxelor cu înclinare faţă de direcţia radială (rotobrăduleţ), animalele


intră dinspre exterior şi ies fie spre exterior, fie spre interior. În cazul boxelor cu ieşirea spre
exterior, animalele sunt orientate cu capul spre periferia platformei, unde se află montate cupe
pentru distribuirea nutreţului concentrat. La platformele cu ieşire spre interior, animalele sunt
orientate cu capul spre centru, iar după ieşirea din boxă, părăsesc zona platformei printr-un canal
subteran.
La platformele rotative numite şi rotolactoare sau carusele de muls, mulsul fiecărei
vaci are loc în timpul unei rotaţii. Durata unei rotaţii poate fi reglabilă sau constantă şi trebuie să
fie corelată cu durata medie a mulsului unei vaci. În cazul în care, la terminarea unei rotaţii, nu s-
a terminat încă mulsul unei vaci, mulgătorul poate comanda oprirea temporară a rotirii
platformei.
Numărul de muncitori care lucrează la platformă depinde de mărimea acesteia. De
regulă, un mulgător ataşează aparatele de muls şi altul detaşează aparatele. În afară de aceştia, la
platformele cu număr mare de locuri, alţi unul sau doi mulgători execută pregătirea ugerului sau
supraveghează pe parcurs aparatele de muls. Pentru dirijarea animalelor spre şi de la platforma
de muls sunt necesari încă unul sau doi muncitori.
Capacitatea de lucru realizată la o platformă este de 50–200 vaci/h, fiind în funcţie de
numărul de aparate de muls. La platformele mari, pentru un mulgător revin 60–75 vaci/h.

16
h. Platforme de muls cu boxe-cărucior deplasabile (unilactorul). Pentru muls
fiecare animal ocupă o boxă-cărucior. Platforma poate avea mai multe cărucioare, de exemplu
13–19, formând un lanţ fără sfârşit, cu mişcare continuă, pe şine de ghidare, în jurul culoarului
de muls (figura 1.13).

Fig. 1.13. Schema platformei de muls cu boxe cărucior deplasbile (unilactor) (Roşca, 2003):
1 – intrare; 2 – boxa deplasabilă; 3 – locul de lucru al mulgătorului; 4 – ieşire;
5 – grup de acţionare.

La extremitatea de intrare-ieşire a vacilor, în culoarul care are lăţimea redusă, un


singur mulgător execută atât ataşarea aparatelor de muls, la animalele de pe ramura de intrare,
cât şi detaşarea aparatelor de la animalele de pe ramura de ieşire.
Mulgătorul are postul de lucru fix şi nu poate supraveghea pe parcurs funcţionarea
aparatelor de muls. Pentru ca mulsul să se defăşoare corect este necesar să fie utilizate aparate de
muls cu elemente de automatizare. În aceste condiţii, un mulgător poate mulge 80–90 vaci/h.
Faţă de instalaţiile de muls cu platforme fixe, instalaţiile de muls cu boxe mobile sunt
scumpe şi mai complicate (Roşca, 2003).

1.2.3. Mulgerea vacilor la păşune


Se practică în cazul vacilor întreţinute pe păşune, la distanţe mari de fermă. Mulsul se
poate realiza prin grupuri individuale de muls, asemănătoare cu cele din adăpost, sau platforme
de muls mobile (figura 1.14).

Fig 1.14. Platformă de muls mobilă (Maciuc, 2006)

17
Ele sunt prevăzute cu 8-16 locuri, dispuse simetric, pe două rânduri, faţă de axul
longitudinal al platformei.
Instalaţia este prevăzută cu agregat de vacuum şi generator electric. Tehnica de muls
este asemănătoare cu cea din sălile de muls. Întreaga platformă poate fi remorcată de tractor.
Pentru mulsul la păşune al vacilor de lapte pot fi utilizate grupuri individuale de muls,
instalaţii cu mai multe aparate de muls şi platforme de muls pentru păşune.
Platformele de muls la păşune pot fi realizate sub forma unor şasiuri deplasabile, de la
un loc de lucru la altul, prevăzute cu roţi. În timpul mulsului, platforma este fixă. Boxele de muls
sunt concepute în aşa fel încât, în timpul mulsului, animalele sunt urcate pe un podium mai înalt
cu 60–70cm faţă de sol, fie stau pe sol.
Platformele cu podiumuri pentru animale au boxe dispuse în “V”, pe două rânduri,
între care se formează culoarul de lucru pentru mulgători. Pentru urcarea şi coborârea grupurilor
de vaci se folosesc planuri înclinate sau trepte. Platforma are acoperiş. Procesul de lucru se
desfăşoară asemănător cu cel de la platformele fixe din sălile de muls, cu acelaşi mod de
dispunere a locurilor de muls.
La platformele cu animalele pe sol, boxele sunt paralele între ele de o parte şi de alta a
şasiului şi perpendicular pe acesta. La fiecare boxă poate fi prevăzută o cupă pentru distribuirea
nutreţului concentrat. Deasupra boxelor sunt instalate copertine de protecţie împotriva
intemperiilor. Procesul de lucru se desfăşoară asemănător cu cel de la instalaţiile fixe de muls în
adăpost (grajd).
Un agregat de muls la păşune cuprinde platforma propriu-zisă, reţeaua de vacuum,
aparatele de muls, sistemul de colectare a laptelui cu conducte, furtunuri (furtune) şi rezervor de
lapte cu înveliş termoizolant. Mai pot fi prevăzute şi cu sistem de răcire a laptelui.
Producerea vacuumului pentru instalaţiile de muls la păşune se realizează, în mod
normal, cu ajutorul pompelor de vacuum, a căror acţionare se poate face fie cu un motor electric
conectat la reţeaua obişnuită de curent continuu, cu un motor electric alimentat de la generatorul
unui grup electrogen, având motor termic sau motor eolian, cu un motor termic independent, de
la priza de putere a tractorului, etc.
Pentru un număr mic de aparate de muls, vacuumul poate fi asigurat cu ajutorul unui
dispozitiv de produs vacuum prin aspiraţia aerului de către motorul Diesel al tractorului (Maciuc,
2006).

18
CAPITOLUL II
DATE MONOGRAFICE PRIVIND STAŢIUNEA DE CERCETĂRI ĂI
DEZVOLTARE PENTRU CREŞTEREA BOVINELOR (S.C.D.C.B.)
DANCU

S.C.D.C.B. Dancu este situată în partea de N-E a municipiului Iaşi, la 7-8km de râul Prut,
la 1,5km de Aeroportul Iaşi şi la 2km distanţă de Staţia meteorologică–Aeroport Iaşi.
A fost înfiinţată în anul 1981 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 170/1981, iniţial ca
Staţiune de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Bovinelor Dancu, (S.C.P.C.B. Dancu),
instituţie publică cu personalitate juridică şi cu finanţare extrabugetară, conform Legii 290/2002,
în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Şişeşti", (A.S.A.S),
Este reorganizată în anul 2002, ca instituţie publică, cu personalitate juridică şi cu
finanţare extrabugetară şi din venituri proprii, în subordinea A.S.A.S., conform Legii 290/2002
Din anul 2006, funcţionează ca Staţiune de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea
Bovinelor Dancu,( S.C.D.C.B. Dancu ), cu statut de instituţie publică cu personalitate juridică şi
finanţare extrabugetară, bugetară şi din venituri proprii, conform H.G nr. 35/2006
Este o instituţie specializată în cercetarea ştiinţifică în domeniul creşterii taurinelor,
acumulând o experienţă în domeniu de peste 25 de ani, cu un portofoliu important de proiecte
naţionale şi internaţionale.
În prezent S.C.D.C.B – Dancu (figura 2.1) funcţionează cu statut de instituţie publică cu
personalitate juridică şi finanţare din venituri proprii şi bugetare, în baza Legii 72/2011. Unitatea
are în alcătuire 3 sectoare de activitate:
I. Sectorul de Cercetare
II. Sectorul de Dezvoltare
III. Sectorul Economic-Administrativ

19
Fig. 2.1. Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor - Dancu Iaşi
(www.scdb-dancu.ro)

Sectorul de Dezvoltare cuprinde ferma zootehnică şi ferma vegetală.


Ferma zootehnică are un efectiv total de taurine din rasa Balţată cu Negru românească,
640 capete şi un nucleu în conservare de 60 vaci, rasa Sură de stepă. Sistemul de exploatare cu
circuit închis, precum şi respectarea tehnologiilor şi a normelor sanitar veterinare au contribuit la
menţinerea stării de sănătate a întregului efectiv de taurine care este indemn la bolile infecto –
contagioase.
Ferma vegetală asigură furajerele necesare efectivului de vaci şi tineret din unitate.
Structura furajeră permite alcătuirea unor raţii adecvate pe stări fiziologice, vârstă, nivele de
producţie şi rasă.
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru creşterea Bovinelor - Dancu Iaşi, are ca obiect
de activitate creşterea, ameliorarea şi exploatarea taurinelor pentru lapte având o contribuţie
însemnată în cercetarea ştiinţifică şi în dezvoltarea sectorului bovin în zona Moldovei.
Sistemul de creştere aplicat în cadrul S.C.D.C.B – Dancu este de tip intensiv, în
stabulaţie liberă, în 2 adăposturi închise, cu capacitate de 200 capete fiecare (figura 2.2),
remarcându-se printr-un nivel de concentrare a efectivelor, specializate şi cu producţie integrată,
datorită tehnologiilor de exploatare intensive şi moderne. Exploatarea intensivă a vacilor pentru
lapte în ceea ce priveşte partea economică, solicită sume mari de bani, investiţiile făcându-se în
construirea adăposturilor, cu confortul corespunzător cerinţelor organismului, precum şi cu
diversele instalaţii, maşini, utilaje, aparatură etc. Fluxul tehnologic este mecanizat, automatizat,
muncitorii sunt calificaţi în domeniu, efectivele de vaci pe fermă, sunt mari, permiţând
recuperarea într-un timp relativ scurt a investiţiilor.

20
Figura 2.2. Adăpost întreţinere taurine (vedere din exterior), capacitate de 200 de capete
(foto original)

Efective de taurine în cadrul S.C.D.C.B - Dancu Iaşi - Unitatea dispune în prezent de o


fermă, cu un efectiv de peste 700 capete, din care 60 capete reprezentate de rasa Sură de Stepă,
640 capete rasa Bălţată cu Negru Românească (BNR), din care 320, turmă de bază pentru
producţia de lapte, iar diferenţa este reprezentată de tineret femel grupat pe categorii de vârste.
Începând cu anul 1961, în România, au fost introduse taurine Holstein Friză, pe baza
cărora s-au realizat importuri de junici, tauri precum şi material seminal din Canada, Anglia, şi
Polonia intensificându-se mai apoi în perioada 1967-1978 din Olanda, Danemarca, Germania,
S.U.A., Suedia, etc.
Efectivul de taurine de rasă Bălţată cu Negru Românească are la origine un nucleu de
juninci Holstein - Friză, importat din Danemarca în 1965. În anul 1983 nucleul a fost omologat
ca rasă Balţată cu Negru Romanească. În ceea ce priveşte materialul biologic acesta păstrează, în
prezent, o asemănare genetică de 8% cu rasele substituite şi 92% cu rasele participante la
încrucişările de absorbţie. În anul 1987, populaţia obţinută a fost omologată sub denumirea de
“Bălţată cu Negru Românească”.
Fluxul tehnologic este în totalitate mecanizat şi automatizat, hrănirea, adăparea,
mulgerea, evacuarea dejecţiilor, depistarea vacilor în călduri, toate realizându-se cu utilaje
specifice sistemului de întreţinere practicat.
Capacitatea unui adăpost este de 200 de vaci cu standul scurt de 1,6-1,8m ceea ce ajută la
defecarea şi urinarea rapidă în rigolă, vacile menţinându-se mult mai uşor curate (figura 2.3).
Standurile sunt delimitate prin separatoare, realizate din ţeavă metalică, cu înălţimea de
90-100cm.
Munca este organizată pe principiul echipelor specializate care efectează anumite lucrări,
precum prepararea şi administrarea furajelor, mulsul mecanic, supravegherea animalelor etc.

21
Aleea de furajare comunică cu exteriorul prin intermediul uşilor largi, iar pentru
operaţiunile de muls, evacuarea dejecţiilor şi mişcarea animalelor se folosesc două alei de
circulaţie, ce comunică cu exteriorul prin două uşi amplasate pe peretele longitudinal.
Dejecţiile sunt evacuate la exterior cu ajutorul racleţilor batanţi, montaţi în canalul
colector.

Fig. 2.3. Adăpost întreţinere taurine (vedere din interior), capacitate de 200 de capete
(foto original)

Datorită faptului că, bovinele sunt animale care îşi asigură temperatura optimă din
adăpost, nerealizarea temperaturilor optime influenţează sănătatea animalelor prin producerea de
boli, duce la scăderea producţiilor şi întârzie reproducţia la animale.
Mulsul vacilor are influenţă asupra cantităţii şi calităţii laptelui, trebuie să fie complet,
realizat într-un timp cât mai scurt, efectuat la ore fixe, la intervale egale de timp şi în perfectă
linişte, se realizează mecanic cu instalaţia de tip “brăduleţ”, de două ori pe zi (figura 2.4).

Fig. 2.4. Sală de muls de tip “braduleţ” S.C.D.C.B. Dancu Iaşi


(foto original)

22
CAPITOLUL III
SCOPUL CERCETĂRILOR,
MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU

3.1. Scopul cercetărilor


Mulsul vacilor are influenţă asupra cantităţii şi calităţii laptelui, acesta trebuind să fie
complet, realizat într-un timp cât mai scurt, efectuat la ore fixe, la intervale egale de timp şi în
perfectă linişte.
Pentru realizarea acestui deziderat, în prezenta lucrare, am realizat un studiu cu privire la
soluţiile constructive ale sălii de muls pentru vacile de lapte, în condiţiile de exploatare a
S.C.D.C.B. Dancu, Iaşi.

3.2. Materialul luat în studiu


Pentru realizarea studiului de faţă, am considerat necesar evidenţierea aspectelor
constructive şi funcţionale ale sălii de muls tip “Brăduleţ”, utilizată în cadrul fermei S.C.D.C.B.
Dancu, Iaşi.

3.3. Metode folosite


În vederea realizării scopului propus am utilizat metoda vizuală, fotografică şi analiza
schiţelor planurilor constructive ale fermei.

23
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA SPAŢIULUI INTERIOR ÎNTR-O SALĂ DE MULS

La fel ca şi în cazul adăpostului, atenţia la detaliile şi particularităţile construcţiei, se


regăseşte şi în proiectarea şi realizarea sălii de muls, a spaţiilor tehnice şi a zonei de aşteptare.
Sala de muls şi spaţiile tehnice sunt realizate dintr-o structură autoportantă, cu pereţi şi acoperiş
din panouri termoizolante, care asigură un microclimat şi o temperatură propice mulsului, pe
întreg parcursul anului.

4.1. Particularităţi constructive şi funcţionale ale sălii de muls


Amplasarea sălii de muls se face în interiorul incintei fermei, în funcţie de numărul de
vaci de lapte întreţinute într-un grajd. Fiecare adăpost este prevăzut cu sală de muls.
Sala de muls, care face subiectul pentru studiul nostru, are o suprafaţa totală construită de
350m2 (din care pentru sala de muls, spaţiu de depozitare şi birou sunt destinaţi 85m2).
Compartimentarea şi dimensionarea compartimentelor din sala de muls şi a diferitelor
funcţiuni, corespund normelor de adăpostire a animalelor în funcţie de tipul de întreţinere a
vacilor şi tineretului (Anexa 1).

4.1.1. Structura de rezistenţă


Structura de rezistenţă a clădirii în care este amplasată sala de muls, este din metal, cu
parapeţii din blocuri ceramice tip GYP (365180138mm) fixate în zidul de 37,5cm, finisate cu
mortar de zidărie M5 (figura 4.1 şi figura 4.2).

Fig. 4.1. Structura de rezistenţă pentru pereţi (foto schiţă original)

24
Fig. 4.2. Plan general sală de muls (foto schiţă originală)
Clădirea este amplasată în zona seismică C, în clasa de importanţă IV şi categoria de
importanţă "D" cu grad II de rezistenţă la foc (Ac=569,40m2 şi Ad=569,40m2).
Acoperişul este în două ape, alcătuit din şarpantă metalică (elementul de susţinere şi
rezistenţă) şi are învelitoarea propriu-zisă din tablă ondulată.
Coama transparentă cu deschidere reglabilă electric, împreună cu aerisirea lateral cu
panourile mobile de policarbonat, contribuie la izolarea termică a clădirii, asigurând totodată
ventilarea spaţiului de muls şi prevenirea condensului din interior.
Fundaţia sălii de muls este din beton, discontinuă, cu stâlpi de susţinere amplasaţi în
pahare din beton. Deoarece este considerată o structură uşoară, fundaţia respectă măsurile
referitoare la rezistenţă şi durabilitate. Între fundaţie şi pereţi există un strat izolator hidrofug,
format din carton bituminat şi bitum, cu rolul de întrerupere a ascensiunii apei capilare din sol.
Pereţii exteriori sunt construiţi din zidărie uşoară, din blocuri ceramice GVP
290240138mm, în zidărie de 30cm, ceea ce oferă satisfacerea cerinţelor cu referire la
rezistenţă fizică, rezistenţă la foc, agenţi chimici şi fizici (inclusiv agenţii utilizaţi în procesul
decontaminării).
Pereţii sunt tencuiţi în exteriorul şi interiorul grajdului, cu mortar de zidărie M5, având
un grad acceptabil de finisare a suprafeţei. Placajele pereţilor la exterior sunt din cărămidă
aparentă.

4.2.2. Elemente de închidere


Elementele de închidere, sunt reprezentate de uşi, care sunt confecţionate din panouri tip
sandwich de nuanţă gri-metal, asigură circulaţia personalului şi animalelor, fiind de dimensiuni
de 1,0x2,0m, iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2,8x3,0m (figura 4.3 şi 4.4).
Pereţii despărţitori sunt uşori, confecţionaţi din gips carton, iar panotajul este dublu şi
rezistent la umiditate.
În partea frontală a grajdului, peretele este înlocuit cu o prelată care rămâne, în cea mai
mare parte a anului, rulată în partea superioară, sub straşina adăpostului. Peretele din spate are, în
partea superioară, un oblon transparent şi mobil care serveşte la controlul ventilaţiei; pe durata
verii, acesta rămâne deschis, fapt ce face ca fluxul de aer să genereze senzaţia de răcoare şi să
elimine căldura acumulată sub tavan.
Pardoseala finită este situată la ca înălţime la cota +0.00 faţă de nivelul solului,
executată din beton ceea ce-i conferă rezistenţă la rulare, evitând alunecarea.
În zona (aleea) de circulaţie şi furajare, pardoseala este din beton raiat cu o lăţime de
3,6m. Aleea este suficient de rezistentă pentru a susţine un tractor cu lamă utilizat la evacuarea
dejecţiilor.
Fig. 4.3. Schiţa constructivă a uşii de intrare în adăpostul de animale
(foto schiţă original)

Fig. 4.4. Schiţa constructivă a uşilor de intrare în camera de colectare a laptelui


(foto schiţă original)

Pardoseala are o pantă de scurgere de 1,5-2% care începe dinspre o intrare şi se continuă
spre cealaltă; la capătul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea gunoiului şi fosa pentru
purin. Panta de scurgere este de 1,5% se regăseşte şi în plan transversal, în direcţie opusă faţă de
intrarea în sala de muls, astfel ca purinul să nu pătrundă în această încăpere (figura 4.5).
În camera de colectare a laptelui şi a camerei ce conţine pompa de vacuum, pardoseala
este finisată cu mozaic sau gresie, iar pereţii sunt placaţi cu faianţă de culoare albă (figura 4.6).
În camera mulgătorului, pardoseala este finisată cu beton rolat, iar pereţii sunt din rigips,
zugrăviţi cu lapte de var (figura 4.7).

Fig. 4.5. Schiţa constructivă a sălii computerizate şi magazia de furaje


(foto schiţă original)

Fig. 4.6. Schiţa constructivă a camerii de vacuum, magaziei şi camerii de colectare lapte
(foto schiţă original)
Fig. 4.7. Schiţa constructivă a cabinetului veterinar şi a grupurilor sanitare
(foto schiţă original)
Pentru reprezentarea schiţei constructive a sălii de muls din cadrul S.C.D.B. Dancu,
prezentăm Anexa 1.

4.2. Organizarea interioară a sălii de muls


Adăpostul este constituit din mai multe compartimente:
- sală de muls;
- camera de lapte;
- camera pompei de vacuum;
- tancul de răcire a laptelui şi agregatul de producere a vacuumului;
- o încăpere pentru depozitarea concentratelor şi premixurilor;
- un birou şi un grup sanitar pentru fermier.
Sala de muls este de tip 2x16 standuri, cu 32 aparate de muls care pot deservi toate
standurile platformei. Vacile sunt dispuse oblic, la un unghi de 30º faţă de aleea de serviciu a
platformei (figura 4.8).

Fig. 4.8. Dispunerea vacilor în poziţie oblică (unghi de 30°) faţă de aleea de serviciu
(foto original)
Dimensiunile sălii de muls sunt condiţionate de sistemul de muls ales, în cazul studiului
nostru “tip braduleţ”, care permite mulgerea simultană a 3 capete. Sala de muls este alcătuită
dintr-o zona de 1,555,05m, delimitată de despărţituri metalice zincate (figura 4.9 şi 4.10), de
90cm înălţime, unde stau vacile în timpul mulsului şi zona de mişcare a mulgătorului.

Fig. 4.9. Delimitarea animalelor prin pereţi despărţitori


(foto original)

Fig. 4.10. Despărţituri metalice zincate


(foto original)

Fig. 4.11. Aspecte constructive din sala de muls


(foto original)
Sala de muls are o suprafaţă totală de 7,82m2.
Canalul unde mulgătorul îşi desfăşoară activitate este amplasat la cota -0,90m faţă de cota
+0.00. Accesul mugătorului în canal se face prin intermediul unei scări (figura 4.12 şi 4.13). are
dimensiuni de 2,50×10,00m.

Fig. 4.12. Schiţa constructivă a scărilor de acces în zona de mişcare a mulgătorului


(foto schiţă originală)

Fig. 4.13. Zonă de acces pentru mulgători


(foto original)

Pentru evacuarea dejecţiilor şi a gunoiului, precum şi a apelor provenite din operaţiile


spălarea şi curăţare a sălii se amplasează 2 sifoane de 50mm, unul în canal şi celalalt la cota
+0,00. Total suprafaţă sala de muls = 133,50m2.
Accesul vacilor pentru muls, din sala de aşteptare pe standul boxei este permis printr-o
poartă glisantă (figura 4.14 şi 4.15), comandată de la distanţă de mulgător, cu ajutorul unui
cilindru pneumatic. Pentru funcţionarea normală a acestui cilindru este necesar un compresor.
Distribuitoarele de aer comprimat sunt acţionate electromagnetic, butoanele
întrerupătoarelor electrice fiind amplasate pe culoarul de muls, în dreptul fiecărei boxe.
Fig. 4.14. Schiţa constructivă a porţilor glisante
(foto schiţă original)

Fig. 4.15. Poarta glisantă (foto original)

Secţiunea care conţine boxele are dimensiunea de 2500mm, cu lăţimea puţului la nivelul
podelei de 2300 mm, plafonul la 2000mm, adâncimea puţului la 850mm, iar lungime este dată de
numărul de boxe×2500mm + 2120mm.
Boxele de muls sunt prevăzute cu câte o cupă în vederea distribuirii furajului concentrat
în timpul mulsului. Buncărul de la care se face alimentarea cu furaj are un dozator acţionat de
către mulgător, iar alimentarea tuturor buncărelor se face prin intermediul unui transportor
elicoaidal sau spiral.
Conducta pentru colectarea şi transportul laptelui (figura 4.16), la care sunt racordate
aparatele de muls ale platformei, amplasate sub nivelul pardoselii boxelor de muls, pe pereţii
culuarului pentru mulgători.
Fig. 4.16. Conducte pentru colectarea laptelui
(foto original)

Camera de lapte este racordată la apă curentă rece şi caldă. Dimensiunile camerei de
lapte sunt 4,05×6,3m. Pentru stocarea laptelui provenit din 2 mulgeri, pe durata unei zile este
necesar un tanc de 1000 litri (figura 4.17), echipat cu dispozitiv automat de spălare şi dispozitiv
de răcire la o temperatura de 4C. Camera de lapte este mai este dotată cu suport pentru bidoane
şi aparate de muls.

Fig. 4.17. Tanc de răcire (foto original)

Pentru a asigura apă caldă necesară spălarii, este amplasat un boiler cu capacitate de
minimum 100 l apă. Igiena camerei de lapte este asigurată prin intermediul ghiuvete şi a
sifonului de preluare a apei.
Total suprafaţă cameră de lapte = 25,51m2.
Camera de vaccum este racordată la sistem electric prevăzută cu un tabloul electric, de
dimensiuni 2,052,81m, pentru ca noxele şi vaporii de ulei formate în timpul funcţionării pompei
să se poată evacua în exterior, iar zgomotul produs să nu deranjeze mulsul.
Total suprafaţă camera pompa vacuum 5,76m2. 
Camera de lapte şi camera pompa vacuum deţin 31,27m2.
Camera computer este racordată la sistemul electric, cu tablou la 220V, având
dimensiunile de 4,20×3,55m, prevăzută cu calculator performant, unde sunt înregistrate toate
datele referitoare la activitatea din sala de muls. Suprafaţa totală a sălii computerizare este de
14,91m2.
Cabinetul medicului veterinar, este situat lângă magazie, fiins o cameră destinată
activităţii specialistului din cadrul fermei, având o dimensiune de 14,55m2.
Camera mulgătorului are dimensiuni de 2,254,05m utilată cu o ghiuvetă şi sifon de
preluare a apei.
Total suprafaţă cameră mulgător = 9,11m2.
Magazia, este un spaţiu destinat depozitării materialelor, cu suprafaţa totală de 6,61m2.
Grupurile sanitare, sunt racordate la instalaţia de apă, prevăzute cu boilere electrice, iar
dimeniunile sunt de 4,41m2.
Pentru toate compartimentele anexe ale sălii de muls, uşile de acces au dimensiuni de
2,10×90m.

4.2.1. Unităţile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680


Contoarele punctului de muls deLaval MP580 şi MP 680 beneficiază de un desing
special, fiind create pentru maximizarea producţia fermei, printr-o rutina a mulsului corect şi
eficient. Acestor unităţi au rolul de a controla toate funcţiile de urmărire şi înregistrare a datelor
importante necesare. În mod practic unitatea de muls acţionează ca o interferenţă pentru
mulgător şi programul de management a fermei.
Unităţile de muls au mai multe funcţii principale, precum: funcţia de pornit/oprit mulsul,
pornire muls manual, acţionarea porţilor de selecţie etc., MPC 580 are mai multe LED-uri şi
simboluri care indică mulgătorului mai multe alerte şi alarme cum ar fi: vaca nu trebuie mulsă,
laptele trebuie separate (contaminat cu antibiotic); cantitate redusă de lapte (când la o mulsoare,
de la o vacă se mulge o cantitate de lapte mai mică cu 20% decât media mulsorilor precedente).
Unitatea de muls este prevăzută cu un dispozitiv cu LED-uri care conferă o vizibilitate
foarte bună pentru mulgător, dar şi alte funcţii şi alarme cum ar fi: lapte contaminat, urme de
sânge în lapte, lapte cu conductivitate diferită, manşină care alunecă de pe mamelon, colector
lovit de vacă etc.
Sala de muls este dotată cu două vase receptoare (figura 4.18) fiecare având capacitatea
de 100 l receptoarele de lapte sunt dotate cu pompe de lapte şi cartuş pentru filtrele de lapte.
Filtrele sunt de înaltă calitate nepermiţând particulelor mai mari de 50 de microni şi să
ajungă în tancul de răcire.
Colectorul de lapte este conceput special pentru vacile înalt productive având capacitate
mare (360 ml) şi foloseşte tehnologia patentată Top-Flow. Prin această tehnologie laptele
pătrunde în conducta de lapte prin partea superioară a colectorului fiind preluat de la baza
colectorului printr-un tub interior. În acest fel, se previne contaminarea încrucişată de la
sferturile afectate la cele sănătoase.

Fig. 4.18. Vas receptor


(foto original)

O altă caracteristică a acestui tip de colector (figura 4.19) este faptul că laptele este
preluat din manşon direct în colector, fără nici o restrictive de diametru, această caracteristic,

Fig. 4.19. Colector (foto original)


împreună cu tehnologia Top-Flow, permite colectorului să menţină un vacuum stabil sub
mamelon chiar în cazul unor debite foarte mari de lapte (face faţă depitelor chiar până la 15
l/minut, aproape imposibil de atins de către vacile cele mai productive.
Paharele de muls (figura 4.20) sunt confecţionate din oţel inoxidabil, iar colectorul
propriu-zis este confecţionat dintr-un material transparent şi foarte rezistent la loviturile
mecanice la care ar putea fi supus. Pentru a se putea plia pe particularităţile fiecărei ferme,
colectorul MC53 poate fi echipat cu un sortiment variat de manşoane de muls (figura 4.21).

Fig. 4.20. Pahare de muls din oţel inoxidabil (foto original)

Fig. 4.21. Manşoane de muls (foto original)

În cazul exploatării instaţiei de muls tip brăduleţ, standurile prevăd ataşarea unităţilor de
muls (paharele de muls+colectoare) pe partea laterală a animalelor, la un unghiul de dispunere a
animalelor de 30-40˚.
Dacă standul cu animalele este dispus la 50˚, ataşarea unităţilor de muls se face printre
picioarele animalelor, ceea ce face necesară deţinerea unor vaci de lapte cu o conformaţie
corecăa a aplomburilor (poziţia picioarelor pe sol), deci unghiul făcut cu solul de către membrele
posterioare să fie de 90˚, iar membrele să fie paralele, lărgimea crupei mare, adâncime potrivită a
ugerului.
4.2.2. Caracteristicile sălii de muls P1200
BIBLIOGRAFIE

Acatincăi, S., 2004 – Producţiile bovinelor, USAMVB Timişoara.


Acatincăi, S. 2005 – Proiectare tehnologică la bovine. USAMVB Timişoara.
Atanasi R., 1986 – Construcţii şi amenajări agrozootehnice. Adăpostirea animalelor.
Editura Ceres, Bucureşti.
Blumer, B,. Defour, D. 1973 – Adaptarea adăposturilor la tehnologii noi de creştere a
animalelor, Ed. Ceres, Bucureşti.
Călin, L., ş.a. 1970 – Complexe agrozootehnice de tip industrial, Editura Tehnică,
Bucureşti.
Cozma, D. 2012 - Contribuţii la studiul influenţei valorii genetice şi managementului
asupra performanţelor de producţie şi reproducţie într-o fermă de vaci pentru lapte. Teză
doctorat.
Cucu I., 1994 - Construcţiile din unităţile zootehnice şi modul de exploatare a acestora
în prezent şi viitor, Comunicare, Simpozion ştiinţific, Facultatea de Zootehnie, Dec., Iaşi
Cucu Ion, Liahu Mihai, 1994 - Importanţa elementelor tehnico – funcţionale ale unui
plan general în organizarea şi exploatarea unei ferme familiale de vaci de lapte, Comunicare,
Simpozion ştiinţific, Facultatea de Zootehnie, Dec., Iaşi.
Diaconescu Natalia, 1993 - Ferma de vaci de lapte, Revista de Medicină Veterinară şi
Creşterea Animalelor, Nr. 8-12, Bucureşti.
Dinescu S., 1996 - Concepte moderne în zootehnie, Editura Ceres, Bucureşti.
Gligor, V., Popescu, D. 1975 – Principii de igienă la construcţiile zootehnice, Ed. Ceres,
Bucureşti.
Leonte, C., 2006 - Elemente de construcţii. Editura Alfa, Iaşi.
Leonte, C., 2013 – Construcţii zootehnice. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
Maciuc, V.2006 - Managementul creşterii bovinelor. Editura Alfa, Iaşi.
Roşca, R., 2009 – Maşini şi instalaţii zootehnice. Editura Ion Ionescu de Brad, Iaşi.
Stanciu, G. - 1999: Tehnologia creşterii bovinelor. Ed. Brumar, Timişoara.
Şerban Al., Cucu I., 1981 - Construcţii zootehnice, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
Velea C., Mărginean Gh., 2012 - Tratat de creştere a bovinelor, Volumul II, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca.
***Plan zonal S.C.D.C.B. Dancu
*** Statistica MAD, MADR, FAO

S-ar putea să vă placă și