Tehnici Și Tehnologii În Sectorului Zootehnic

Mecanizarea și
Automatizarea
Sectorului Zootehnic
Lector universitar: Gheorghița Andrei
Chișinău, 2015
9. Generalităţi şi elemente ale mulsului mecanizat vaci
9.1. Tehnologia mulsului; cerinţele impuse operaţiilor, instalaţiilor

şi aparatelor de muls mecanizat.
9.2. Noţiuni despre vacuum continuu şi vacuum alternativ pentru
funcţionarea aparatelor de muls.
9.3. Scheme funcţionale şi principiul de realizare ale tactelor

mulsului mecanizat.
9.4. Diagrame teoretice de funcţionare a aparatelor de

muls în două şi trei tacte de lucru.
9. Sarcini pentru studiul individual ghidat de profesor.
9.1. Studierea componenţei şi principiul de lucru a

sistemului de vacuum al instalaţiei de muls
Maşini pentru recoltarea produselor obţinute de la animale
Instalaţii de muls vaci, oi, capre
Instalaţiile de muls vaci, de muls oi şi de muls capre sunt utilizate

pe întreaga perioadă a anului fiind puse zilnic în funcţiune la intervale
precise de timp.
Mulsul manual implică un volum mare de muncă (30…40% din

timpul de muncă a unui îngrijitor) şi necesită personal calificat.
Prin executarea mulsului mecanizat se obţin o serie de avantaje,

cum ar fi:
scăderea efortului depus de lucrători;
scăderea timpului destinat acestei lucrări;
creşterea productivităţii (de până la trei ori);
muls igienic;
Prin executarea mulsului mecanizat se obţin o serie de avantaje,

cum ar fi:
posibilităţi reduse de transmitere a bolilor de la om la animal şi

invers;
scăderea numărului de îmbolnăviri a animalelor cu afecţiuni la

nivelul ugerului.
Executarea mulsului mecanic trebuie să îndeplinească anumite

cerinţe:
să fie executat de personal calificat;
să realizeze recoltarea în totalitate a laptelui;
să nu afecteze starea de sănătate a ugerului animalelor mulse;
să coreleze parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de

muls, cu aptitudinile pentru mulsul mecanic ale ugerului;
Executarea mulsului mecanic trebuie să îndeplinească anumite

cerinţe:
să nu modifice calităţile fizico-chimice şi organoleptice ale laptelui;
instalaţiile de muls să aibă o funcţionare liniştită, fără zgomot;

să fie simple şi fiabile.
Instalaţii de muls vaci
Principiul de funcţionare al aparatelor pentru muls

Principiul utilizat la instalaţiile moderne de muls este cel care imită
suptul viţelului şi stă la baza construcţiei şi funcţionării paharului
pentru muls.
Principiul de funcţionare a paharului pentru muls
Acest principiu se bazează pe existenţa a două camere

concentrice, separate între ele de un manşon de cauciuc (figura 12.1)

şi anume o cameră centrală la nivelul căreia se manifestă o
depresiune continuă (vacuum continuu), şi o cameră laterală, în care
alternează depresiunea (egală ca valoare cu cea din camera
centrală) cu presiunea atmosferică sau, chiar, cu suprapresiune.

În momentul când în ambele camere există depresiune, se realizează
extracţia laptelui (manşonul rămâne nedeformat), iar în momentul când în
camera centrală este depresiune şi în cea laterală presiune atmosferică, prin
deformarea manşonului se întrerupe aspiraţia laptelui şi se realizează masajul
mamelonului.

Existenţa celor două camere separate, a condus la denumirea de
pahar cu două camere, iar alternarea extracţiei cu masajul a făcut ca
aparatele de muls cu pahare de acest tip să fie incluse în categoria
celor în doi timpi.
Elementele componente ale aparatelor pentru muls
Aparatele pentru muls execută extragerea laptelui din uger şi

reprezintă acea parte a instalaţiilor pentru muls care vine în contact
cu animalul.
3. Устройство, принцип работы и режимы
работы доильных стаканов
а –двухтактный доильный аппарат: 1- такт сосания; 2- такт
сжатия.
б – трехтактный доильный аппарат: 1- такт сосания; 2- такт
сжатия; 3- такт отдыха.
Режимы работы доильных стаканов
Работа доильного стакана характеризуется следующими
технологическими параметрами:
• величиной вакуумметрического давления P, кПа (P=30…50 кПа);
• частотой пульсаций, пульсаций/мин;
• величиной соотношения рабочих тактов.
Частота пульсаций доильных стаканов составляет:
 2-х тактных …………….. 45…60 пульс./мин ;
 3-х тактных…………..60…65 пульс./мин .
Соотношение рабочих тактов в % :
2-х тактных: такт сосания ..... 65…70;
такт сжатия ……35…30
3-х тактных : такт сосания ..... 65…70;
такт сжатия …..35…30 ;
такт отдыха……25…18.
Общее устройство доильного аппарата АДУ-1
оборудованного для доения коров в доильное ведро в
системе молокопровода:
1-молочно- воздушный кран;
2-пульсатор;
3 -шланг системы разрежения;
4 – воздушно- вакуумный шланг;
5-доильный стакан;
6-коллектор;
7- молочный шланг;
8- крышка ведра;
9- доильное ведро.
5.Принцип работы и рабочий цикл доильного
аппарата
5.1. Принцип работы 2-х тактного доильного аппарата
а - т акт сосания; б - т акт
сжат ия;
1-вакуум- провод;
2- пульсат ор;
3-коллект ор;
4- доильный ст акан;
5-счет чик молока;
6- шланг молочный;
7- шланг переменного
вакуума;
8- молокопровод;
9-мембрана;
10- клапан пульсат ора;
11- клапан коллект ора;
а, б- каналы и в – щелевой
дроссель соединяющие
камеру II c камерой IV.
5.2. Принцип работы 3-х тактного доильного аппарата
а —такт сосания; б—такт сжатия;

в —такт отдыха;
1 — трубка переменного вакуума;
2 — шланг переменного вакуума;
3 — мембрана пульсатора;
4— регулировочный винт;
5— штуцер магистрального шланга;
6—клапан пульсатора;
7—молочный шланг;
8— нижний клапан коллектора;
9— молочный патрубок;
10 — доильный стакан;
11 — межстенная камера;
К — коллектор;
А — отверстие между камерами;
П — пульсатор;
Д — доильное ведро;
I—IV — камеры пульсатора и коллектора.
5.3. Рабочий цикл доильного аппарата
Техническая характеристика доильных аппаратов
Un aparat pentru muls vaci cuprinde:
patru pahare pentru muls (câte unul pentru fiecare mamelon);

un colector pentru lapte;
un pulsator;
un distribuitor;
furtunuri.
Paharul pentru muls

Paharul pentru muls

Prin montarea manşonului de cauciuc în piesa-suport, se formează
un spaţiu inelar, denumit cameră laterală sau exterioară. Trebuie
evitată montarea răsucită a manşonului, pentru a nu obtura camera
interioară.
Paharul pentru muls
Manşonul de cauciuc trebuie să aibă suprafaţa interioară netedă,

fără asperităţi şi să se încadreze într-un grad de elasticitate moderat.
Paharul pentru muls
Dacă are o rigiditate mare, nu se deformează corect, iar dacă este

prea elastic, acţionează brutal.
Paharul pentru muls
Diametrul minim interior trebuie să fie mai mare de 10 mm, pentru a

garanta o evacuare bună a laptelui.
Paharul pentru muls
Înălţimea manşoanelor trebuie să permită introducerea a trei sferturi

din lungimea mamelonului şi să conţină la partea inferioară un volum
suficient de mare, pentru colectarea jetului de lapte şi pentru plierea
mamelonului în timpul masajului.
Paharul pentru muls
Manşonul de cauciuc poate fi pus în legătură cu furtunul scurt pentru

lapte prin intermediul unei piese transparente cu rol de vizor, sau
poate fi prevăzut cu o prelungire cu rol de furtun.
Paharul pentru muls
Pentru mameloanele mici se recomandă manşoane cilindrice

strâmte, cu pahare uşoare şi un nivel de depresiune de 40…43 kPa,
iar pentru cele normale, manşoane conice (cu efect ventuză), cu
pahare grele şi un nivel de depresiune de 41…42 kPa.
Colectorul pentru lapte
este destinat colectării laptelui de la cele patru pahare de muls şi

conducerii acestuia, printr-un racord, la furtunul de legătură cu
bidonul sau conducta de colectare şi transport a laptelui.
este prevăzut cu patru racorduri de legătură cu furtunurile scurte pentru

lapte, de la paharele pentru muls, şi cu un racord pentru furtunul ce face
legătura cu bidonul sau conducta de colectare.

Racordurile pentru intrarea laptelui sunt teşite la un anumit unghi, pentru
ca muchiile rezultate să permită întreruperea depresiunii la nivelul
paharului pentru muls, în momentul când acesta este detaşat de la uger şi
este lăsat liber (atârnat).

Funcţie de volumul camerei practicate în corpul colectoarelor, acestea se
pot împărţi în două categorii şi anume:
cu volum mic de colectare cu volum mare de colectare.

Evitarea urcării paharelor pe mameloane, impune colectoarelor încadrarea
într-o anumită greutate. În cazul colectoarelor cu volum mare se ia în calcul
şi greutatea laptelui colectat.

Materialele utilizate frecvent în fabricarea colectoarelor sunt: oţelul
inoxidabil şi materialele plastice transparente sau opace.

Materialele utilizate frecvent în fabricarea colectoarelor sunt: oţelul
inoxidabil şi materialele plastice transparente sau opace.
Pulsatorul
are rolul de a transforma vacuumul permanent în vacuum intermitent.

Clasificarea pulsatoarelor din punct de vedere al modului de comandă
pulsatoare cu comandă mecanică;

pulsatoare cu comandă mecanică;
pulsatoare cu comandă pneumatică;
pulsatoare cu comandă hidro-pneumatică;
pulsatoare cu comandă hidro-pneumatică;
pulsatoare cu comandă electromecanică;
pulsatoare cu comandă electromagnetică.
Din punct de vedere al organelor de lucru, pulsatoarele
cu supape
sertare
pistoane
Clasificarea pulsatoarelor Funcţie de numărul de aparate

pentru muls deservite
individuale (deservesc un singur aparat pentru muls)
centrale (deservesc mai multe aparate pentru muls)

pulsatoarelor tipuri de pulsatoare asigură funcţionarea
simultană a celor patru pahare pentru muls
funcţionarea alternativă, două şi două pahare.

Indiferent de tipul constructiv, pulsatorul utilizat trebuie să

îndeplinească o serie de cerinţe:
să realizeze pulsaţiile cât mai aproape de diagrama

ideală;
să-şi menţină în timp reglajul;
caracteristicile funcţionale să nu fie influenţate de

mediu şi de uzura componentelor.
Hidropulsatorul
Un astfel de pulsator, figura menţine constant ritmul pulsaţiilor şi raportul
dintre timpii de extracţie şi de masaj, indiferent da variaţiile de
temperatură, umiditate şi presiune atmosferică din mediul înconjurător.
1; 2- cameră cu lichid; 3- tub de

legătură; 4; 5- cameră pentru vacuum
intermitent; 6- cursor (sertar); 7-
pârghie; 8- piesă oscilantă; 9; 10-
racord pentru vacuum intermitent; 11-
racord pentru vacuum continuu; 12-
arc; 13; 14- membrană;
Hidropulsatorul
Se montează uşor atât pe conducta pentru vacuum permanent cât şi pe
capacul bidonului pentru muls.

Hidropulsatorul
Comanda la acest tip de pulsator este de tip pneumatic.

Hidropulsatorul
Ritmul pulsaţiilor este determinat de viteza de trecere a lichidului prin
tubul (3), de legătură, viteză controlată prin intermediul unor orificii
calibrate.

Hidropulsatorul
Organul de distribuţie al pulsatorului este constituit de sertarul plan (6),
căruia i se imprimă o mişcare liniară alternativă pe o placă.

Hidropulsatorul
Placa are un orificiu central de comunicare cu conducta de vacuum continuu (11), şi
două orificii e comunică cu racordurile de vacuum intermitent (9; 10). Când sertarul
principal se găseşte deasupra orificiului (11) şi a unuia dintre racordurile de vacuum
intermitent (9, 10)

Hidropulsatorul
la acesta din urmă se manifestă vacuum, în timp ce la al doilea racord de
vacuum intermitent, rămas în afara sertarului se manifestă presiunea
atmosferică.

Hidropulsatorul
Deplasarea sertarului este comandată prin intermediul tubului de legătură
(3), de către membranele elastice (13, 14), de care acesta este prins.

Hidropulsatorul
Fiecare membrană se află într-o cameră împărţită în două spaţii: unul
conţinând un lichid special şi altul în care alternează vacuumul cu
presiunea atmosferică.

Hidropulsatorul
Deformarea membranelor, care se produce datorită diferenţei de presiune
din camerele membranelor, determină deplasarea axială a tubului (3).

Hidropulsatorul
Alternarea aerului atmosferic cu vacuumul în camerele cu membrane este
comandată de un mecanism de inversare alcătuit dintr-o pârghie (7), o
piesă oscilantă (8), şi un arc (12).

Hidropulsatorul
Schimbarea poziţiei piesei oscilante se face prin intermediul arcului.

Hidropulsatorul
Odată cu deformarea membranelor se produce şi trimiterea lichidului
dintr-o cameră în alta, trecând printr-un orificiu calibrat din interiorul
tubului (3).

Hidropulsatorul
Circulaţia cu debit constant a lichidului contribuie la uniformizarea
mişcării tijei, a cursorului şi a pârghiei, obţinându-se o funcţionare corectă
a pulsatorului.

Pulsatoare electromagnetice
Aceste tipuri de pulsatoare reduc abaterile de la valorile nominale ale
indicilor funcţionali, care apar la pulsatoarele cu comandă pneumatică, ca
urmare a variaţiilor depresiunii de lucru, a abaterilor de fabricaţie sau a
uzurilor mecanice.
În cazul utilizării unor astfel de pulsatoare, funcţionarea paharelor pentru
muls este dependentă de frecvenţa şi mărimea impulsurilor electrice,
precum şi de timpii dintre impulsurile consecutive.
Un pulsator electromagnetic cu o bobină este prezentat în figura 12.5.
Acest tip de pulsator este de fapt o electrovalvă pneumatică comandată
de un generator de impulsuri electrice.
Pulsator electromagnetic cu o singură bobină

1-bobină; 2- miez (sertar); 3- racord pentru vacuum
permanent; 4- racord pentru vacuum intermitent; 5-
generator de impulsuri; 6- orificiu pentru pătrunderea
aerului atmosferic.
Poate fi folosit de sine stătător sau ca element de comandă pentru alte
tipuri de pulsatoare.

aerului atmosferic.
În momentul când bobina electrică este pusă sub tensiune, datorită
semnalului primit de la generatorul de impulsuri, sertarul este atras de
câmpului magnetic format,

aerului atmosferic.
ceea ce face ca racordul de vacuum permanent să fie pus în legătură cu
cel de vacuum intermitent, iar orificiul de legătură cu aerul atmosferic să
fie obturat.

aerului atmosferic.
La încetarea alimentării bobinei, câmpul magnetic dispare, ceea ce face ca
sertarul să coboare si să obtureze racordul de vacuum permanent,

aerului atmosferic.
iar orificiul de comunicare cu aerul atmosferic să fie pus în legătură cu
racordul de vacuum intermitent.

aerului atmosferic.
Frecvenţa de lucru a pulsatorului este dată de frecvenţa impulsurilor
electrice de comandă, produse de generatorul de impulsuri.

aerului atmosferic.
Raportul dintre timpul de extracţie şi cel de masaj este poate fi modificată
funcţie de semnalul electric primit.

aerului atmosferic.
Distribuitorul pentru vacuum intermitent

reprezintă piesa care distribuie vacuumul intermitent provenit de la
pulsator, la cele patru camere laterale ale paharelor pentru muls, fiind
format dintr-un corp, din material plastic sau metal inoxidabil, prevăzut cu
cinci sau şase racorduri (patru de legătură cu camerele laterale ale
paharelor pentru muls; unul sau două, de legătură cu racordul sau
racordurile pentru vacuum intermitent ale pulsatorului).
Distribuitorul pentru vacuum intermitent

La aparatele pentru muls la care perechile de pahare pentru muls
funcţionează alternant (a) , iar pentru cele cu funcţionare simultană a
paharelor pentru muls, distribuitorul arată ca în figura (b).
Schema distribuitorului aparatului pentru muls

a - asimetric; b- simetric
Componente pentru colectarea laptelui

Laptele rezultat din procesul de muls mecanic se poate colecta fie în
bidoane etanşe de 10…20 de litri, fie în rezervoare de 1.000…2.000 de
litri.

Bidonul reprezintă acea parte a instalaţiei pentru muls în care se
colectează laptele.
Are formă aproximativ cilindrică sau tronconică şi este închis ermetic la

partea superioară cu ajutorul unui capac, prevăzut cu o garnitură de
etanşare.
Pe capac se găsesc racordurile de legătură cu furtunul pentru vacuum

permanent şi cu cel cuplat la colector.

Materialele utilizate la fabricarea bidoanelor pentru lapte sunt
oţelul inoxidabil
sau materiale plastice.


Rezervoarele pentru lapte se fabrică din, oţel inoxidabil, aliaje pe bază de
aluminiu, pentru industria alimentară, sau fibre de sticlă, putând avea
forme şi dimensiuni diferite.

În funcţie de modul de utilizare, rezervorul poate fi montat pe un cadru fix
sau pe unul prevăzut cu sistem de rulare.

Din punct de vedere funcţional, rezervoarele pentru colectarea laptelui se
pot grupa în:
rezervoare de tip deschis
rezervoare de tip închis


pot grupa în:
rezervoare de tip deschis
presiunea din interiorul rezervorului este egală cu cea a mediului

ambiant, chiar şi în timpul procesului de muls

pot grupa în:
rezervoare de tip închis
în interiorul rezervorului se realizează o depresiune la valoarea de

50 kPa în tot timpul funcţionării instalaţiei
Aparatura de producere, reglare şi transport a vacuumului

Aparatura de producere, reglare şi transport a vacuumului are rolul de a
realiza şi menţine constantă depresiunea necesară pentru funcţionarea
aparatelor pentru muls, pentru transportul în instalaţie a laptelui recoltat,
pentru funcţionarea echipamentelor de spălare şi dezinfecţie a utilajelor
pentru muls.

În componenţa acesteia sunt incluse:
pompele pentru vacuum
regulatoarele pentru vacuum
uniformizatoarele pentru vacuum
vacuummetrele
conductele pentru vacuum.

Pompa pentru vacuum

poate fi realizată în diverse tipuri constructive: cu piston, cu inel de lichid
sau cu palete culisante montate pe rotor excentric.
Pompa pentru vacuum are rolul de a aspira aerul din instalaţia de muls, în
vederea obţinerii depresiunii de lucru ( 50 kPa la nivelul pompei şi
minimum 40 kPa la nivelul paharului pentru muls).
Pompa pentru vacuum
Pompa de tip cu palete culisante montate pe rotor excentric
Pompă cu palete culisante

Pompa de tip cu palete

În momentul rotirii rotorului, datorită forţelor centrifuge ce apar, paletele
glisează spre exterior, sprijinindu-se pe suprafaţa internă a statorului.

În acest fel între rotor, cele două palete succesive, stator şi capacele
laterale, se formează volume a căror mărime variază funcţie de poziţia
ocupată la un moment dat de rotor.

Aerul absorbit prin orificiul de admisie este comprimat în timpul rotirii rotorului,
datorită micşorării volumului dintre două palete consecutive, la o presiune mai mare
decât cea atmosferică, ceea ce permite evacuarea forţată a acestuia în momentul
deschiderii orificiului de refulare.

După depăşirea poziţiei în care volumul spaţiului dintre două palete
consecutive este minim, acestea trec de orificiul de refulare, iar rotirea în
continuare a rotorului are ca efect mărirea volumelor spaţiilor dintre
paletele alăturate

ceea ce va duce la scăderea presiunii sub valoarea celei din instalaţie,
astfel încât la intrarea din nou în legătură cu orificiul de aspiraţie să se
poată absorbi o nouă cantitate de aer.

În vederea obţinerii unei etanşeităţi corespunzătoare şi pentru reducerea
uzurii, pompele pentru vacuum sunt prevăzute cu dispozitive de ungere.
Măsurarea debitului pompei se face în m3/h sau l/min.


În alegerea pompei trebuie să se ţină cont de faptul că pentru
funcţionarea unui aparat de muls este necesar un debit de aer de
2,5…3,5 m3/h.

În timpul funcţionării unei instalaţii de muls mecanic, cantitatea de aer
refulată variază funcţie de numărul de aparate pentru muls aflate
simultan în funcţiune şi de unele scăpări accidentale de aer, de scurtă
durată

ceea ce impune utilizarea regulatoarelor pentru vacuum şi a
uniformizatoarelor pentru vacuum.
Regulatorul pentru vacuum

are rolul de a asigura şi păstra, în limite apropiate, valoarea de lucru a
vacuumului din instalaţia pentru muls.
Regulatoare pentru vacuum [G]
a - regulator cu greutate: 1-
supapă; 2- orificiu pentru aer; 3-
tijă; 4- greutate; 5- conductă pentru
vacuum.
b - regulator cu arc: 1- supapă; 2-
orificiu pentru aer; 3- tijă;4- arc; 5-
conductă pentru vacuum.
c - regulator cu membrană: 1-
supapă; 2- tijă; 3-membrană; 4-
orificiu pentru aer; 5- conductă
pentru vacuum

Acest aparat are în alcătuire o supapă, care închide un orificiu practicat pe
conducta de admisie a pompei de vacuum.
vacuum.
pentru vacuum

Închiderea şi deschiderea acestei supape se face în funcţie de diferenţa de
presiune creată în interiorul şi exteriorul conductei pentru vacuum.
vacuum.
pentru vacuum

Supapa se deschide în cazul în care intensitatea vacuumului în conductă depăşeşte
valoarea normală de lucru, lăsând să pătrundă o anumită cantitate de aer, ceea ce va
avea ca efect stabilizarea valorii depresiunii.
vacuum.
pentru vacuum

Regulatorul pentru vacuum nu poate însă compensa eventualele scăderi
de presiune sub valoarea normală de lucru.
vacuum.
pentru vacuum

a - regulator cu greutate: 1- supapă; 2- orificiu pentru aer; 3- tijă; 4- greutate; 5- conductă pentru vacuum.
b - regulator cu arc: 1- supapă; 2- orificiu pentru aer; 3- tijă;4- arc; 5- conductă pentru vacuum.
c - regulator cu membrană: 1- supapă; 2- tijă; 3-membrană; 4- orificiu pentru aer; 5- conductă pentru vacuum
Uniformizatorul pentru vacuum - reprezintă un rezervor tampon,

plasat între pompa pentru vacuum şi restul instalaţiei, mărimea
acestuia depinzând de mărimea instalaţiei şi de numărul de aparate
pentru muls folosite.
Uniformizatorul pentru vacuum are rolul de a amortiza şi atenua

variaţiile debitului de aer absorbit de pompă, astfel încât la nivelul
conductei de vacuum să avem o presiune constantă. Constructiv, se
poate realiza şi dintr-o găleată pentru muls, prevăzută cu un capac
etanş, rabatabil.
Uniformizatorul pentru vacuum mai are şi posibilitatea de a colecta

eventualele impurităţi şi condensul din aerul aspirat prin conducta
pentru vacuum, de către pompă, şi de a le evacua în mediul exterior.
Vacuummetrul - este un aparat de măsurare a depresiunii din

interiorul conductelor pentru vacuum.
Modelele utilizate sunt, în exclusivitate, cele de tipul
cu cadran şi ac
indicator.
Punctele de măsurare în care se utilizează vacuummetrele sunt:
intrarea în pompa pentru vacuum
capătul îndepărtat al conductei pentru vacuum.

Conductele pentru vacuum - au rolul de a permite aerului să se

deplaseze de la nivelul aparatelor pentru muls în funcţiune, la pompa
pentru vacuum, precum şi cel de a menţine depresiunea de lucru.
Sunt realizate din tronsoane de ţeavă metalică sau material plastic,

îmbinate prin racorduri filetate sau manşoane de cauciuc, şi sunt
prevăzute cu robinete, destinate racordării, prin furtunuri, a aparatelor
pentru muls.
Clasificarea instalaţiilor pentru muls
Instalaţiile pentru muls utilizate în fermele de creştere a vacilor de
lapte pot fi clasificate astfel:
• din punct de vedere al locului unde se execută mulsul:
- instalaţii pentru muls în adăpost;
- instalaţii pentru muls cu platformă sau sală de muls;
- instalaţii pentru muls la păşune;

• din punct de vedere al modului de lucru:
- instalaţii pentru muls mobile;
- instalaţii pentru muls fixe;

• din punct de vedere al modului de colectare a laptelui:
- instalaţii pentru muls care colectează laptele în bidon;
- instalaţii pentru muls care colectează şi transportă

laptele prin conductă şi îl înmagazinează în
rezervoare.
Instalaţiile pentru muls cu platformă (săli de muls) se pot
clasifica:
• din punct de vedere al tipului de boxă:
- cu boxe fixe;
- cu boxe în mişcare;
Instalaţiile pentru muls cu platformă (săli de muls) se pot
clasifica:
• din punct de vedere al dispunerii boxelor pe platformele

pentru muls:
- platforme pentru muls tip tandem;
- platforme pentru muls tip tandem;
- platforme pentru muls tip paralel;

- platforme pentru muls cu boxe dispuse în “V”;
platforme pentru muls poligonale.
Tipuri constructive de instalaţii pentru muls
Instalaţii pentru muls mobile
Instalaţiile pentru muls mobile sunt ieftine şi mai simple din punct de
vedere constructiv decât celelalte tipuri existente, figura
Instalaţie pentru muls mobilă

Aceste instalaţii utilizează 1…2 aparate pentru muls, având o capacitate de

lucru de circa 10…20 (vaci/oră)/lucrător.
Elementele instalaţiei se montează pe un cărucior, cu două sau trei roţi,
prevăzut cu mânere , pentru a putea fi deplasat de la un animal la altul.
Pompa pentru vacuum are un debit de circa 6…8 m3/h, fiind antrenată fie prin
intermediul unui motor electric monofazat sau trifazat, fie prin intermediul
unui motor termic de 2…3 CP.
Laptele este colectat în unul sau două bidoane (6), cu capacităţi de 20…25 litri,
care au şi rol de uniformizator de vacuum.
Conducta de refulare a pompei pentru vacuum este prevăzută cu dispozitive

mai complexe de amortizare a zgomotului, faţă de cele din dotarea instalaţiilor
obişnuite.
Pentru exploatarea unei astfel de instalaţii este necesar un singur lucrător,

care execută deplasarea instalaţiei, pornirea acesteia, mulsul mecanic, golirea
bidoanelor şi spălarea şi dezinfecţia componentelor ce intră în contact cu
laptele.
Instalaţii pentru muls fixe cu colectarea laptelui în bidon
Instalaţiile pentru muls la bidon, figura 13.4, sunt destinate executării mulsului
mecanic în adăposturile pentru vaci de lapte cu efective cuprinse între 100 şi
120 de capete.
Instalaţie pentru muls, la care colectarea laptelui se face în bidon

Cu aceste tipuri de instalaţii se execută mecanic numai mulsul propriu-zis,
operaţiile auxiliare legate de transportul laptelui colectat în bidoane la
rezervorul de lapte efectuându-se manual.

Depresiunea în instalaţie se realizează cu ajutorul pompei pentru vacuum,
care se montează, împreună cu uniformizatorul şi regulatorul pentru vacuum
şi cu unul dintre vacuummetre, într-o cameră separată de adăpost şi alăturată
acestuia.

În interiorul adăpostului sunt montate conductele pentru vacuum, la care se
pot conecta, prin intermediul robinetelor, aparatele pentru muls.

La capetele cele mai îndepărtate, de pompă, ale conductelor pentru vacuum
se montează vacuummetre pentru controlul depresiunii.

Avantajul acestei instalaţii constă în simplitate şi preţ de cost scăzut faţă de
alte tipuri de instalaţii pentru muls.

Instalaţii de muls în adăpostul
de exploatare
Instalaţia de muls la bidon
• are un număr diferit de aparate de muls, în raport cu
numărul vacilor din adăpost. Investiţiile fiind mici,
se practică în fermele cu efective reduse de vaci.
Laptele se poate păstra până la livrare, în bidoane de
colectare iar, pentru timpul de muls, nu este nevoie
de construcţii suplimentare. De asemenea, vacile
sunt tratate individual şi nu îşi schimbă locul în
timpul mulsului. Toate acestea, sunt avantaje
evidente pentru mulsul vacilor la bidon, însă nu sunt
de neglijat, dezavantajele: productivitatea muncii
este redusă (în medie de 14-16 vaci pe oră şi
mulgător), solicită efort mai mare din partea
mulgătorului, laptele vine în contact cu aerul din
adăpost depreciindu-se calităţile sale igienice,
necesită efort şi timp mai îndelungat pentru spălarea
şi dezinfectarea aparatelor de muls, a bidoanelor de
colectare şi de păstrare a laptelui.
Instalaţia de muls cu colectarea şi transportul centralizat a
laptelui
• Laptele din aparatul de muls, trece prin intermediul
unui furtunului în conducta de lapte, iar de aici
ajunge în „tancul” izoterm situat la unul din
capetele adăpostului. Conducta trebuie să aibă cât
mai puţine unghiuri, pentru a evita încărcarea
acestor zone cu grăsime. O instalaţie este echipată
cu mai multe aparate de muls şi poate deservi până
la 120 vaci. Comparativ cu instalaţia de muls la
bidon, în acest caz, productivitatea muncii este mai
mare; se elimină efortul pentru deplasarea bidonului
de la o vacă la alta; laptelui având un circuit închis,
nu i se depreciază calitatea igienică. Dar, prezintă şi
unele neajunsuri: cheltuielile anuale de întreţinere a
instalaţiei şi investiţiile iniţiale sunt mai ridicate,
conducta de colectare cu coturi numeroase poate
deprecia calitatea laptelui.
Grupul individual de muls sau mulsul la cărucior mobil
• constă în folosirea unei instalaţii de
muls cu două aparate montate pe un
cărucior care este deplasat de la o
vacă la alta. Este o instalaţie ieftină,
care se recomandă la efective mici,
respectiv pentru mulgerea vacilor în
maternităţi şi exploataţii familiale.
Ca şi componente, instalaţia este
formată din motor electric, pompă
de vacuum, aparatul de muls cu
anexele sale, toate montate pe un
cărucior.
Mulsul vacilor în săli speciale
•Se practică în fermele de tip industrial, cu
întreţinerea liberă a vacilor. Instalaţia de
muls se amplasează într-o sală specială,
construită în afara adăpostului – cu
următoarele încăperi: sala de aşteptare a
vacilor, platforma sau grupul de muls,
camera pentru răcirea şi depozitarea laptelui,
camera pentru agregate şi rampa de livrare a
laptelui. Sala de muls se amplasează la
distanţa de cel mult 18 m faţă de adăpostul
vacilor.
• Se cunosc mai multe tipuri de săli de muls, care diferă prin
modul de dispunere a vacilor în timpul mulsului, modul de
introducere şi evacuare a acestora, numărul de standuri care
revin unui aparat de muls şi forma sălii de muls. Pentru a se
asigura o poziţie comodă mulgătorului în timpul procesului
de muls, fiecare sală destinată acestui scop, este prevăzută
cu o alee de serviciu, situată la cca. 70 cm sub nivelul
standului vacilor, astfel încât, ugerul se găseşte la nivelul
mâinilor mulgătorului. În sălile în care mulgerea vacilor se
face în grup, poate să existe un aparat de muls la fiecare
stand sau un aparat la două standuri. De asemenea, sălile de
muls pot fi dotate cu instalaţii mecanice ori automate de
distribuire a concentratelor în timpul mulsului sau, ele pot fi
administrate după muls, într-o sală alăturată sau în adăpost.
• Totuşi, s-a constatat că administrarea concentratelor în
sala de muls, nu este indicată, întrucât consumul de
furaje în timpul mulsului, nu constituie un
comportament natural iar uneori se reduce intensitatea
reflexului de ejecţie a laptelui. Nu în ultimul rând, se
pune întrebarea, dacă vacile sunt capabile să consume
întreaga raţie de concentrate în cele cca. 8-10 minute
cât se găsesc în sala de muls. În acest scop, trebuie
avut în vedere nivelul productiv al vacilor, viteza de
consum a concentratelor şi viteza de muls. Datorită
acestui aspect, în cele mai multe ferme din ţările cu
zootehnie avansată, s-a renunţat la administrarea
concentratelor în sala de muls.
•Mulsul în săli de muls, prezintă mai multe
avantaje şi anume: productivitatea muncii este
foarte ridicată; efortul fizic depus de mulgători
este minim; vacile sunt mulse în condiţii
confortabile şi igienice; vacuumul se menţine
mai uşor constant pe durata mulgerii; se poate
mări efectivul de vaci pe fermă. Ca dezavantaj,
investiţiile sunt mult mai mari comparativ cu
celelalte grupe de instalaţii.
Sala de muls tip „Tandem”
• Acest tip de sală poate avea capacitatea de 1 × 2
standuri; 1 × 4; 2 × 2; 2 × 3; 2 × 4 şi până la 16 boxe
de muls, dispuse pe un rând sau pe două rânduri. La
muls, vacile sunt aşezate una în spatele celeilalte, în
poziţie paralelă faţă de mulgător. Boxele pentru
vaci, sunt prevăzute cu o uşă de intrare şi una de
ieşire, manipulate de mulgător sau automatizat, iar
dimensiunile sunt de 2,4 × 0,8 m. În sala de muls,
există o alee suplimentară de circulaţie a vacilor,
ceea ce permite introducerea şi evacuarea
individuală a acestora.
•Faptul că vacile sunt tratate individual, permite
punerea în valoare a potenţialului productiv,
întrucât pot fi supravegheate cu atenţie, în
privinţa vitezei de mulgere şi stării de sănătate
a ugerului. Are însă neajunsul că,
productivitatea muncii este mai redusă, distanţa
parcursă de mulgător pe aleea de serviciu, de la
o vacă la alta, este mai mare şi investiţiile, pe
loc de muls, sunt mai mari. Se recomandă în
fermele cu efectiv mai redus de vaci, până la
150 capete.
Sala de muls „Brăduleţ”
•Sălile de muls de acest tip au capacităţi diferite
de la 2 × 4, 2 × 8, 2 × 10 până la 2 × 20 locuri şi
chiar mai mult. Vacile sunt dispuse simetric şi
oblic la 30° sau 45° faţă de aleea de serviciu, pe
unul sau două rânduri. Lăţimea unui stand de
muls este de 0,8 – 1 m iar vacile de pe aceeaşi
linie se blochează la capete cu grilaj metalic.
Fiecare rând de standuri, este prevăzut cu uşi
pentru accesul şi evacuarea vacilor din sala de
muls. Productivitatea muncii este mare, între 40-
58 animale pe oră, în funcţie de capacitatea sălii
de muls şi numărul mulgătorilor.
•De asemenea, investiţiile sunt mai mici întrucât
spaţiul construit pe loc de muls, este mai redus.
Neajunsul principal al acestui tip de sală de muls
îl constituie, tratarea în grup a vacilor în timpul
mulsului şi, ca urmare, animalele care se mulg
greu reţin în sală întregul grup. Reducerea
acestor consecinţe, este posibilă doar printr-o
lotizare corespunzătoare a vacilor după nivelul
productiv şi viteza de muls. Sălile de muls
brăduleţ, se recomandă în fermele cu grad ridicat
de concentrare a efectivului, respectiv 150-400
capete.
Sala de muls „Side by Side”
• În sala de muls, vacile sunt aşezate
perpendicular, în unghi de 90° faţă de
aleea de serviciu. Lăţimea unui loc de
muls este de 0,65 m iar intrarea şi
ieşirea vacilor din sala de muls, se
face în grup. Capacitatea acestor săli
variază de la 2 × 8 şi până la 2 × 20
locuri. Productivitatea muncii este
mare iar spaţiul construit pe loc de
muls este mai redus decât în sala de
tip brăduleţ. Pentru o mai bună
organizare a mulsului, se impune
lotizarea vacilor în funcţie de
producţia de lapte şi viteza de muls.
Sala de muls de tip rotativă sau „rotolactor”
• Platforma de muls circulară a fost concepută în
SUA, în perioada interbelică şi are capacitatea de
15-35 locuri. Ea este instalată pe suporţi metalici,
prevăzuţi cu role şi cu ax central în jurul căruia, se
poate roti. Standurile pentru vaci sunt
individualizate. Durata unei rotaţii complete, poate
fi reglată în funcţie de producţia de lapte a grupului
de vaci care se mulg (8-10 minute). Orice
defecţiune tehnică este semnalizată computerizat şi
instalaţia poate fi oprită instantaneu, de mulgător.
Sala de muls de tip rotativă sau „rotolactor”
•Înainte ca platforma să facă o rotaţie completă,

mulgătorul scoate paharele de muls şi
dezinfectează mameloanele, vaca, fiind apoi
evacuată din sală printr-o altă uşă decât cea de
acces. Productivitatea muncii este foarte
ridicată, între 60-100 vaci pe oră şi mulgător.
Instalaţia este costisitoare şi se recomandă în
ferme cu efective mari de vaci (peste 300
capete) şi cu producţii ridicate de lapte.
Sala de muls unilactor
• Are formă dreptunghiulară, iar poziţia vacilor,

faţă de aleea de serviciu, este asemănătoare cu
cea din sălile de muls, în tandem. În timpul
mulgerii vacilor, platforma de tip cărucior, se
deplasează în linie dreaptă, în jurul culoarului
mulgătorului. Capacitatea platformei este de 14-
22 locuri iar productivitatea muncii este de
aproximativ 50 vaci pe oră şi mulgător.
Sala de muls trigonală şi poligonală
• Se aseamănă foarte mult între ele şi asta
pentru că, principiul de funcţionare este
acelaşi, diferenţele apar doar la aşezarea
vacilor. În prima variantă, vacile sunt
aşezate pe trei rânduri iar în a doua
variantă, pe patru rânduri, independente
unul de altul, în timpul mulsului.
Capacitatea diferă de la 4 la 10 locuri pe
o latură. Se recomandă în fermele cu
efective mari de vaci, de peste 400
capete.
Robotul automat de muls
• Fazele tehnologice sunt tot mai mult automatizate, în
fermele de vaci de lapte. Identificarea electronică a vacilor,
distribuirea hranei controlată prin calculator, sistemul
automat de declanşare a aparatului de muls, sunt doar câteva
exemple elocvente în acest sens. Înlocuirea acţiunii manuale
a mulgătorului a fost o încercare curajoasă şi greu de
depăşit. Sistemul automat de prindere a ugerului a fost
integrat în echipamentul de muls, împreună cu sistemul
automat de declanşare a aparatului de muls, distribuirea
concentratelor şi managementul computerizat, în aşa fel
încât sistemul automatizat de mulgere a vacilor de lapte, a
devenit realitate.
• Un astfel de robot de muls, se compune dintr-un bloc de muls cu o
platformă rotativă, pe care se găseşte un sistem de senzori ultra
sonici sau un sistem video cu unde laser, pentru a determina poziţia
corectă a sfârcurilor, perii cu jet de apă (sau rulouri din burete),
pentru a curăţa şi dezinfecta ugerul şi paharele de muls. De
menţionat, că senzorul de precizie este fixat la mijlocul celor patru
sfârcuri. O dată localizate, paharele de muls sunt ataşate unul după
altul. După ataşare, braţul robotului este deconectat de la blocul de
muls şi se mişcă spre următoarea boxă de muls. De asemenea, apa
uzată rezultată de la spălarea sfârcurilor cât şi primelor jeturi de
lapte sunt separate de sistemul de muls. La finalizarea mulsului,
toate paharele sunt desprinse automat, în acelaşi timp.
• O altă variantă a robotului constă în aceea că, după
ataşarea paharelor de muls, braţul robotului rămâne
sub uger în timpul mulsului, iar la sfârşitul acestuia
paharele de muls sunt desprinse unul câte unul. În
acest caz, blocul de muls se deplasează de la o boxă
la alta, de unde va prelua braţul cu care va executa
toate operaţiile. Când ultimul pahar de muls este
detaşat, braţul robotului cu cele patru pahare se
mută pe partea laterală a cuşetei, vaca este eliberată
şi, o altă vacă intră în boxă.
•Ambele variante sunt conectate la un calculator
personal şi pe un program managerial care
întocmeşte lista de atenţie pentru fermier.
Aceasta include cantitatea zilnică de lapte,
starea de sănătate a animalelor, manifestarea
căldurilor, consumul de concentrate, cât şi
performanţele sistemului automat de muls
(exemplu – numărul de mulsori pe vacă şi zi).
• Boxa de muls este prevăzută cu porţi de intrare şi
ieşire, un panou de fixare a părţii posterioare a vacii,
o cupă de hrănire cu furaj combinat care fixează şi
partea anterioară a vacii şi un sistem electronic,
pentru comanda robotului de muls. Un robot de
muls care deserveşte o singură boxă, poate mulge
zilnic 55-60 vaci, în cazul unui robot care deserveşte
două boxe acesta poate mulge cca. 85-90 vaci,
capacitatea maximă a sistemului cu trei sau patru
boxe fiind de 120 respectiv 150 vaci. Dacă la acelaşi
număr de boxe, trei sau patru, se vor asigura mai
mulţi roboţi de muls, va creşte şi numărul de vaci
care pot fi mulse.
• Animalele vizitează boxa de muls de 1-10 ori (în
medie 2,5 – 2,8 ori/zi) pe parcursul întregii zile şi
chiar şi noaptea, în funcţie de producţia de lapte,
perioada de lactaţie şi de numărul de animale
repartizate unui robot de muls. Intrarea vacilor în boxa
de muls, se poate face longitudinal sau din lateral, în
ultimul caz boxa având o lungime de 3,5 m.
• Obişnuirea vacilor de lapte cu robotul de muls, poate dura
aproximativ două săptămâni, totuşi, 10-15% din efectivele
de animale nu pot fi mulse automat din cauza sensibilităţii
exagerate a vacii sau a formei ugerului. În această perioadă,
animalele îşi formează reflexele condiţionate favorabile
mulsului automat, prin obişnuirea cu traseul către boxa de
muls, cu prezenţa robotului de muls, zgomotului instalaţiei
de muls, etc. Prin adaptarea constructivă a adăpostului,
vacile pot fi atrase către boxa de muls prin montarea unor
porţi de trecere unisens, de la zona de odihnă către zona de
hrănire, cu trecere obligatorie prin zona boxei de muls, unde
un post de identificare şi selectare a animalelor poate să le
dirijeze prin boxă sau pe lângă aceasta.
• Primul robot de muls a fost instalat în Franţa în 1993, într-o
fermă din Somme. Alte surse din literatura de specialitate
nominalizează Olanda ca fiind ţara în care a fost instalat
primul robot – la ferma experimentală a Staţiunii de
Cercetare pentru creşterea bovinelor, cailor şi oilor. Piaţa
roboţilor pentru muls a început să se dezvolte spre sfârşitul
anului 1998. Astăzi există o mare diversitate de roboţi de
muls: Astronaut, Miros, Freedom, Dü velsdorf, VMS, AG,
RMS, Merlin, Liberty, Westfalia etc. realizaţi de firme
constructoare din Europa, precum Alfa Laval din Suedia,
Leley Industries şi Prolin Development din Olanda,
Westfalia din Germania, Silsol Reseearch din Marea
Britanie şi Gascoingne Melotte respectiv Cernagref din
Franţa.
Mulsul vacilor la păşune
• Se practică în cazul vacilor întreţinute pe păşune, la
distanţe mari de fermă. Mulsul se poate realiza prin
grupuri individuale de muls, asemănătoare cu cele
din adăpost, sau platforme de muls mobile. Ele sunt
prevăzute cu 8-16 locuri, dispuse simetric, pe două
rânduri, faţă de axul longitudinal al platformei.
Instalaţia este prevăzută cu agregat de vacuum şi
generator electric. Tehnica de muls este
asemănătoare cu cea din sălile de muls. Întreaga
platformă poate fi remorcată de tractor.
• Pentru practicarea mulsului mecanic este nevoie de un
minim de cunoştinţe tehnice, legate atât de caracteristici
constructive şi funcţionale ale instalaţiilor, cât şi de
exploatarea propriu-zisă a acestora. De asemenea, vacile
trebuie obişnuite cu mulsul mecanic, altfel există riscul ca,
un număr mai mic sau mai mare de vaci, să nu se adapteze.
Această situaţie poate fi evitată prin respectarea unor reguli
generale privind mulsul mecanic, dar mai ales, prin
modalitatea de trecere la efectuarea mulsului mecanic. Cu
câteva zile înainte ca vacile să fie mulse mecanic, acestea
trebuie să intre în standurile de muls pentru a se obişnui cu
aparatele mecanice care vor funcţiona în gol.
Platformă de muls mobilă
• Mulgerea corectă necesită şi ea respectarea unor etape de
lucru, efectuate cronologic. Asemănător mulsului manual,
şi mulgerea mecanică a vacilor în săli de muls prezintă trei
etape preliminare: pregătirea instalaţiei de muls, pregătirea
mulgătorului şi pregătirea ugerului. Aceste etape sunt
urmate de operaţiunile necesare mulsului propriu-zis şi
anume, dezinfecţia ugerului şi spălarea echipamentului de
muls. Deoarece vacile produc laptele, iar echipamentul de
muls îl colectează, cele două componente nu vor veni
niciodată în contact fără a treia parte – mulgătorul. De
subliniat faptul că mult mai importantă decât aparatul de
muls, este tehnica mulsului, adică cum este folosită şi
întreţinută instalaţia de muls.
• Pentru practicarea mulsului mecanic este nevoie de un
minim de cunoştinţe tehnice, legate atât de caracteristici
constructive şi funcţionale ale instalaţiilor, cât şi de
exploatarea propriu-zisă a acestora. De asemenea, vacile
trebuie obişnuite cu mulsul mecanic, altfel există riscul ca,
un număr mai mic sau mai mare de vaci, să nu se adapteze.
Această situaţie poate fi evitată prin respectarea unor reguli
generale privind mulsul mecanic, dar mai ales, prin
modalitatea de trecere la efectuarea mulsului mecanic. Cu
câteva zile înainte ca vacile să fie mulse mecanic, acestea
trebuie să intre în standurile de muls pentru a se obişnui cu
aparatele mecanice care vor funcţiona în gol.
• Pregătirea ugerului constă în introducerea vacilor pe standul
de muls şi apoi vor fi efectuate operaţiunile pentru muls,
astfel: se va asigura un mediu curat şi lipsit de stres în sala de
muls; se va şterge ugerul cu un prosop umed, insistând
asupra sfârcurilor; se va face dezinfecţia mameloanelor cu
soluţie destinată pentru aşa ceva; vor fi mulse primele jeturi
de lapte pentru a îndepărta laptele infectat cu microbi şi
pentru a verifica dacă ugerul este bolnav; se va şterge din
nou ugerul pentru a îndepărta soluţia dezinfectantă; ataşarea
paharelor de muls se va face întotdeauna cu cel mai
îndepărtat sfârc şi terminând cu cel mai apropiat. Din
momentul începerii pregătirii ugerului pentru muls şi până
când se ataşează paharele de muls nu trebuie să treacă mai
mult de 60 secunde.
• Înainte ca paharele de muls să fie detaşate de pe
sfârcuri, se va închide vacuumul, după care se va face
dezinfecţia sfârcurilor şi pregătirea aparatului pentru
următoarea vacă. În sălile de muls, echipamentul este
spălat automat. Întreţinerea corectă a echipamentului
de muls asigură obţinerea unui lapte igienic. Spălarea
instalaţiei de muls se realizează în patru faze, şi
anume; clătirea cu apă curată, potabilă, la o
temperatură de 35-42°C; spălarea cu detergent alcalin
la temperatura de 70°C timp de 10 minute; clătirea cu
soluţie acidă la temperatura de 35-42°C şi dezinfecţia
instalaţiei cu soluţii speciale, care rămân în instalaţie
până la 30 minute înainte de mulsoarea următoare.
• Pregătirea ugerului constă în introducerea vacilor pe
standul de muls şi apoi vor fi efectuate operaţiunile
pentru muls, astfel: se va asigura un mediu curat şi
lipsit de stres în sala de muls; se va şterge ugerul cu un
prosop umed, insistând asupra sfârcurilor; se va face
dezinfecţia mameloanelor cu soluţie destinată pentru
aşa ceva; vor fi mulse primele jeturi de lapte pentru a
îndepărta laptele infectat cu microbi şi pentru a
verifica dacă ugerul este bolnav; se va şterge din nou
ugerul pentru a îndepărta soluţia dezinfectantă;
ataşarea paharelor de muls se va face întotdeauna cu
cel mai îndepărtat sfârc şi terminând cu cel mai
apropiat.
• Din momentul începerii pregătirii ugerului pentru muls şi
până când se ataşează paharele de muls nu trebuie să treacă
mai mult de 60 secunde. Înainte ca paharele de muls să fie
detaşate de pe sfârcuri, se va închide vacuumul, după care se
va face dezinfecţia sfârcurilor şi pregătirea aparatului pentru
următoarea vacă. În sălile de muls, echipamentul este spălat
automat. Întreţinerea corectă a echipamentului de muls
asigură obţinerea unui lapte igienic. Spălarea instalaţiei de
muls se realizează în patru faze, şi anume; clătirea cu apă
curată, potabilă, la o temperatură de 35-42°C; spălarea cu
detergent alcalin la temperatura de 70°C timp de 10 minute;
clătirea cu soluţie acidă la temperatura de 35-42°C şi
dezinfecţia instalaţiei cu soluţii speciale, care rămân în
instalaţie până la 30 minute înainte de mulsoarea următoare.
• Pentru ca spălarea să fie eficientă, trebuie îndeplinite cerinţele
producătorului instalaţiei, referitoare la viteza apei de spălare:
turbulenţa apei în instalaţie, volumul de apă folosit la fiecare ciclu de
spălare, temperatura apei la fiecare ciclu de spălare, echilibrul
chimic al soluţiei de spălare, durata fiecărui ciclu de spălare,
scurgerea apei din sistem după terminarea spălării. De asemenea,
pentru a obţine un lapte igienic, se efectuează periodic următoarele
operaţiuni de întreţinere a echipamentului de muls: zilnic se spală la
exterior toate conductele, se spală recipientul intermediar, se spală
furtunele şi paharele de muls; lunar se spală pulsatoarele, se
înlocuiesc filtrele şi/sau se spală sistemul de control al vacuumului;
la 6 luni se înlocuiesc toate părţile de cauciuc ale pulsatorului, se
înlocuiesc furtunele pulsatorului, se înlocuiesc furtunele de lapte, se
spală pulsatorul şi conducta de vacuum; anual se înlocuiesc toate
furtunele de spălare, se înlocuieşte cureaua de la pompa de vacuum;
la 1200 mulsori se înlocuiesc manşoanele de cauciuc.
Mecanizarea și
Automatizarea
Chișinău, 2015
4. Instalaţii şi maşini pentru dozarea, amestecarea şi
compactarea furajelor.
4.1. Cerinţele înaintate către maşinile de dozat şi

amestecat componente furajere.
4.2. Clasificarea şi tipul de dozatoare pentru dozarea
componentelor de furaje.
4.3. Clasificarea maşinilor de amestecat furaje şi de

preparat nutreţ animalier.
4.4. Metode şi utilaje de compactat furaje şi nutreţuri

animaliere; însemnătatea tehnologică şi economică a
proceselor de compactat furaje.
4.1. Studierea presgranulatoarelor de granulat combifuraj

concentrat
4.2. Studierea secţiilor de preparat nutreţ unic la ferme

taurine şi porcine.
Utilaje pentru dozarea furajelor
Dozarea reprezintă operaţia de măsurare a

componentelor reţetei, prin cântărire gravimetrică
sau volumetrică [G].
Supradozarea sau subdozarea unor componente pot produce

intoxicaţii sau carenţe alimentare. Operaţia de dozare se execută cu
utilaje ce poartă denumirea de dozatoare.
Cerinţe faţă de procesul de dozare
- precizia dozării să fie invers proporţională cu

procentul de participare în reţetă (amestec) a
diverselor componente.
- granulaţia componentelor să fie cu atît mai fină

cu cit procentul de participare în reţetă este mai
mic şi cu cît valoarea biologică a acestuia este mai
mare.
Clasificare
din punct de vedere al metodei de dozare,

dozatoarele pot fi:
volumetrice;
gravimetrice;
mixte.
Clasificare
din punct de vedere al modului de funcţionare:
cu acţiune continuă;
cu acţiune discontinuă.
Dozatoarele volumetrice – sunt folosite în cazul în
care reţeta este formată dintr-un număr mic de
componente şi în proporţii apropiate.
Sunt caracterizate de simplitate, deservire uşoară,

dar eroarea de măsurare este mare (10...12%).
În funcţie de organul activ folosit pot fi:
Rotor cu alveole, cu turaţie reglabilă

cu transportor elicoidal cu turaţie reglabilă;

cu transportor cu bandă şi şuber de reglare;

cu dozatoare cu camere cu volum constant.

Dozatoarele gravimetrice – dozează furajele prin
cântărire.
Cantitatea dozată se poate regla în limite largi, iar

eroarea de măsurare este sub 3%.
În această categorie se înscriu:
Cântarele mecanice se clasifică în
balanţe
bascule
funcţionează pe principiul pârghiilor.
Cântarele electomecanice
folosesc traductoare care convertesc
greutatea în mărimi electrice, ce pot fi
prelucrate chiar şi cu ajutorul calculatoarelor
Dozatoare gravimetrice
Dozarea gravimetrică este larg răspîndită în Fabrici de Nutrețuri

Combinate
unde se utilizează diverse sisteme de dozare
dozarea în vrac din buncăre (celule) cu ajutorul cîntarului mobil

cu benă
dozarea în vrac cu ajutorul cîntarului fix plasat sub buncăre
cu comandă manuală sau automată şi dozarea în vrac
cu o serie de bascule cu bene, cu prereglaj şi descărcare

sincronizată, aşezate sub fiecare celulă
Sisteme de cîntărire mecanic
1 — buncar; 2 — mecanism de suspendare; 3 — cîntar; 4 — doze
tensometrice; 5 — aparatură de afişare, înregistrare şi reglare.
Sisteme de cîntărire electronic
Sisteme de cîntărire combinat
Sisteme electronice de amplificare, reglare şi afişare
Utilaje pentru omogenizarea furajelor
Definiţie
Omogenizarea nutreţurilor pentru hrana

animalelor, reprezintă operaţia prin care se
amestecă în mod uniform, componentele
unui sistem eterogen, pentru a se obţine un
amestec care să aibă aproximativ aceeaşi
compoziţie, în toată masa sa.
Prin acest mod de preparare, nutreţurile grosiere se pot

introduce în diferite proporţii alături de cele fibroase,
concentrate, sau suculente pentru a se obţine diverse reţete
de furajare.
Gradul de omogenizare a unui amestec este

dependent
de proprietăţile fizico-mecanice ale nutreţurilor ce intră în

componenţa acestuia
de utilajul folosit
de timpul de amestecare
de numărul componentelor
de gradul de umplere.
Utilajele care realizează omogenizarea

nutreţurilor pentru hrana animalelor, poartă
denumirea de amestecătoare.
Acestea pot fi clasificate astfel:
• din punct de vedere al mobilităţii:
amestecătoare staţionare;
amestecătoare mobile;
• din punct de vedere funcţional:
cu funcţionare discontinuă;
cu funcţionare continuă;
Acestea pot fi clasificate astfel:
• din punct de vedere al poziţiei de funcţionare:

verticale;
orizontale;
• din punct de vedere al hranei amestecate:
pentru furajei uscate;
pentru hrană lichidă;
pentru hrană semilichidă;
О omogenizare rapidă se obține în cazul particulelor cu

aceeași granulație.
În ce privește densitatea, întrucât componentele mai grele tind

spre partea inferioara a cuvei amestecătorului, acestea trebuie
introduse ultimele.
Forma ideala pentru о amestecare rapidă este cea

sferică, iar forma cea mai dezavantajoasă este cea
alungită.
Obținerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se

realizează prin măcinare.
Coeficienții de frecare ai componentelor, diferiți, dau

naștere la tendințe de auto separare sau la aderență la
pereți, datorită electricității statice, înlăturarea acestor
fenomene se realizează prin adaos de 2--3% grăsimi,
insuflare de aer, respectiv legarea la pământ a carcasei
amestecătorului.
În ce privește raportul de participare al componentelor

în retetă, omogenizarea se realizează în timp minim când
acest raport este unitar și cu atât mai greu cu cât acest
raport este mai mare.
Dintre parametrii de exploatare, timpul necesar

omogenizării este cel mai important.
Experiențele au arătat ca gradul de omogenitate al

amestecului crește rapid în primele 5 min de
amestecare după care creșterea devine lentă, astfel că
după 15 min amestecarea devine neeconomică.
Dependenţa gradului de omogenitate de timpul de amestecare.
Gradul de omogenizare (λ 0) reprezinta principalul indice
de determinare a calitajii procesului de amestecare si se
determina cu relaţia:
Amestecătoare verticale pentru furaje uscate
Acestea mai sunt denumite şi

amestecătoare cu regim forţat,
deoarece omogenizarea se
face sub acţiunea presiunii
coloanei de nutreţ [G].
Amestecător vertical cu melc

Din coşul de alimentare,
materialul este preluat şi
deplasat pe verticală de către
melc şi refulat pe la partea
superioară a acestuia. De aici
prin intermediul unei palete de
împrăştiere este răspândit în
interiorul buncărului.
Din buncăr materialul este

preluat din nou de către melc,
deplasat pe verticală, şi
deversat prin intermediul
paletei de împrăştiere în
interiorul buncărului.

Omogenizarea are loc

prin circulaţia repetată a
nutreţului din buncăr în
melcul transportor şi
invers.
La nivelul melcului
transportor fragmentele
de nutreţ sunt deplasate
de jos în sus iar în
interiorul buncărului de
sus în jos.
Amestecătoare orizontale pentru furaje uscate
Amestecător orizontal cu palete montate în cilindru de

amestecare
- lucrează pe principiul amestecării prin cădere liberă.

Nutreţul introdus printr-o gură de alimentare, pătrunde în

cilindrul de amestecare, care se roteşte sub acţiunea unui
motor electric. Cilindrul de amestecare este prevăzut la
interior cu palete, montate în diverse poziţii. Nutreţul este
antrenat până la o anumită înălţime, de unde cade din
nou spre partea inferioară a cilindrului realizând în acest
fel amestecarea. După o anumită durată de funcţionare,
materialul este evacuat din cilindrul de amestecare prin
intermediul unei guri de evacuare.
Se impune ca turaţia cilindrului amestecător să nu

fie prea mare, pentru ca forţele centrifuge ce
acţionează asupra nutreţului, să nu îl imobilizeze la
nivelul peretelui.
În timpul funcţionării,
prin rotirea arborelui,
paletele montate cu o
anumită înclinaţie,
antrenează nutreţul
dinspre peretele camerei
de amestecare, către
centrul acesteia, ceea ce
va avea ca rezultat
omogenizarea
Amestecător orizontal cu palete montate
amestecului.
pe arbore
Amestecătorul orizontal cu spire
este format dintr-o cameră de amestecare în

interiorul căreia se rotesc în sensuri contrare
două rotoare sub formă de elice.
Amestecătoare pentru furaje semilichide
sunt de tip vertical
Paletele de la mijlocul
rotorului au înclinări
diferite, astfel că pot crea
atât curenţi ascedenţi cât
şi curenţi descendenţi.
De la nivelul
amestecătorului furajul
Amestecător cu palete obţinut se transportă cu
ajutorul pompelor.
Amestecătoare hidraulice
nu au organe în mişcare
Amestecarea furajului
uscat începe prin
umectarea acestuia cu
ajutorul apei pulverizate
de ţeava inelară cu
orificii şi continuă în
rezervor sub acţiunea a
Amestecător hidraulic
două capete de
turbionare.
Mașini și instalații
Zootehnice
Chișinău, 2015
Introducere
Obiectivele cursului:
- dezvoltarea abilitatăţii de a analiza o problemǎ datǎ

într-o manierǎ simplǎ şi logicǎ şi de a o rezolva prin
aplicarea cunoştinţelor obţinute în domeniul
mecanizării sectorului zootehnic.
- pregǎtirii specialiștilor orientate spre introducerea în

practică a măsurilor necesare în vederea folosirii
eficiente a utilajului în sectorul zootehnic cu
respectarea cerințelor ecologice.
Introducere
Conţinutul cursului:
Probleme şi perspectivele mecanizării şi automatizării proceselor

tehnologice din zootehnie.
Maşini pentru mărunţirea furajerelor grosiere, fibroase, suculente

şi concentrate.
Maşini şi utilaje pentru încărcat, transportat şi distribuit nutreţ.
Instalaţii de captat, înmagazinat şi distribuit apă la ferme

zootehnice.
Introducere
Conţinutul cursului:
Instalaţii şi maşini de evacuat, transportat, prelucrat şi utilizat
dejecţii.
Instalaţii şi utilaje pentru recoltarea laptelui.
Maşini şi instalaţii pentru prelucrarea primară a laptelui muls.
Utilaje şi maşini pentru mecanizarea şi automatizarea proceselor în

avicultură.
Utilaje şi maşini de mecanizare a proceselor tehnologice în

ovicultură.
Introducere
Probleme şi perspectivele mecanizării şi automatizării
proceselor tehnologice din zootehnie.
1.1. Scopul și importanța mecanizării şi automatizării

proceselor tehnologice din zootehnie pentru obţinerea
produselor de origină animală.
1.2. Procese tehnologice specifice pentru mecanizarea şi

automatizarea lucrărilor în zootehnie.
1.3. Structura şi caracteristica obiectelor zootehnice.

Introducere
Pentru sectorul zootehnic, ca și pentru celelalte

ramuri ale agriculturii mecanizarea are o importanță
primordială la creșterea productivității muncii, în
modificarea caracterului ei, care aduce o contribuție
însemnata alături de ceilalți factori la sporirea
producției zootehnice și la valorificarea mai
eficientă a potențialului genetic și biologic al
animalelor.
Introducere
Specializarea și concentrarea efectivelor

animaliere în diferite tipuri și forme de întreprinderi
zootehnice, în concordanță cu prezența sistemelor
de mașini și mecanisme a dat posibilitatea de a
implanta în zootehnie tehnologii mecanizate
modeme pentru condiționarea, creșterea și obținerea
produselor animaliere. Multiplul de mașini și
instalații folosite au dat posibilitatea de a mecaniza
și automatiza procesele tehnologice zootehnice,
contribuind astfel la ridicarea gradului de
mecanizare în zootehnie.
Introducere
O sarcină de mare însemnătate pentru specialiștii

în zootehnie o reprezintă cunoașterea temeinică și
folosirea rațională a mașinilor și instalațiilor
zootehnice în condițiile mecanizării și automatizării
proceselor tehnologice de creștere și de exploatare
a animalelor domestice, însușirea metodelor de
calculare și argumentare a proceselor tehnologice
aplicate atât în condițiile fermelor și întreprinderilor
asociate gospodărești, cât și la ferme mici private.
Introducere
Sectorul zootehnic este o ramură de bază în

complexul agroalimentar al Republicii Moldova.
În perioada anilor 1980...1990 în costul total al

producției agricole) cota parte a producției din
vitărit a constituit în medie 50%.
Introducere
Majoritatea producției (84%) din sectorul

zootehnic a fost obținută la întreprinderi
specializate mari:
Asociații științifice de Producție
Complexuri pentru creșterea bovinelor,

porcinelor, raselor avicole
Gospodării agricole etc.

Introducere
Nivelul mecanizării și automatizării

proceselor tehnologice în sectorul zootehnic
a atins până la 60...80%. Cel mai înalt nivel a
fost obținut la întreprinderi avicole și pentru
producerea cărnii de porc și de vită.
Introducere
Capacitățile întreprinderilor specializate au
permis creșterea anuală a:
750 mii capete de porci

peste 160 mii capete de bovine
30 mii capete de ovine
35 mii t carne de păsări
Pentru asigurarea necesităților sectorului

zootehnic se produceau anual peste 400 mii t
de nutrețuri combinate.
Introducere
În perioada precedentă anilor ’90 ai

secolului XX sectorul zootehnic al Republicii
Moldova a ocupat locuri de frunte în fosta
URSS și a servit drept pilon în complexul
agroindustrial. De exemplu, în a. 1990 în
Moldova au fost produse 177,2 mii t carne de
porc, ceea ce constitue cca 42 kg la un
locuitor
Introducere
Însă în a. 2005 agricultorii din RM au produs

numai 41,6 mii t carne de porc, ceea ce
constitue 13 kg pentru un locuitor sau 46% din
necesarul pentru asigurarea normelor
alimentare. Este necesar de menționat, că
carnea și produse din carne întotdeauna au fost
surse importante pentru export din țară.
Introducere
Mecanizarea lucrărilor în sectorul creșterii animalelor are

implicații profunde sub aspect economic si social contribuind
in mod direct la:
creșterea productivității muncii
a producției animaliere sub aspect cantitativ si calitativ
asigurarea realizării unor lucrări în concordanta cu cerințele

biologice.
Introducere
După modul cum efectuează lucrările, mașinile din

zootehnie pot fi:
Mobile Staționare semistaționare
Mașinile mobile se deplasează pentru a efectua

procesul de lucru (mașinile de distribuit nutrețuri);
Mașinile staționare executa procesul de lucru staționar

(morile cu ciocane);
Mașinile semi staționare sunt prevăzute cu roti pentru a

putea fi deplasate, dar in timpul lucrului nu se deplasează.
Introducere
Mașinile zootehnice după modul în care sunt acționate se
clasifică în:
mașini cu acționare manuală
mașini acționate de animale
mașini acționate mecanic
acționate electric
În fermele zootehnice predomină acționarea electrică.

Introducere
Tehnologia de mecanizare a proceselor de
producție din zootehnie este determinata de:
capacitatea fermei
gradul de tehnicitate
baza energetica disponibila
baza furajera proprie
posibilitățile de utilizare a reziduurilor
planul de perspectiva pentru dezvoltarea fermei
sau complexului
Introducere
Esența caracteristicilor distinctive ale mașinilor

pentru creșterea animalelor este că obiectele
asupra cărora ele acționază sunt animalele,
păsări vii, reprezentând mediul în care are loc
diferite proceselor biologice. De exemplu, cum
ar fi formarea de lapte în uger la vaci și oi,
formarea oului de pui în organism, și altele.
Introducere
Având în vedere aceste caracteristici, mașinile folosite la
creșterea animalelor au cerințe speciale care decurg din
proprietățile materiei vii:
Asigurarea siguranța deplină a animalelor și păsărilor și

eliminarea impactul negativ al organelor de lucru al mașinii asupra
animale și păsări.
Regurile tehnologice ale mașinii și echipamentelor trebuie să ia

în considerare caracteristicile fiziologice ale animalelor și păsărilor
și de a ajuta pentru la stimularea productivității.
Prevenirea formării și răspândirii murdăriei început si a bolilor

infecțioase
Introducere
În condițiile de producție ale întreprinderilor

animaliere, aferente cu ceșterea animalele sunt
implicate trei verigi:
Personalul de deservire - operator
Animalul
Mașina
Introducere
Verigile, în procesul de producție, sunt strâns

legate și reprezintă sistemul tehnologic:
Operator Animalul Mașină

Introducere
În sistem sunt legate:
Proprietăți psihologice ale operatorului;
Caracteristicile fiziologice ale animalului;
Capacitățile tehnice ale mașinii.

Introducere
În funcție de măsura în care fiecare element al

sistemului este pregătit să-și îndeplinească
funcțiile depinde coeficientul de eficiență a
sistemului și producția întreprinderii de animale.
NECESITATEA PROMOVARII FERMELOR ECOLOGICE.
Fermele ecologice convenționale adică de tip intensiv predominante in

agricultura mondiala s-au dovedit ne sustenabile chiar daca si acolo unde
tehnologia agricola a avut si are un alt nivel si sunt corect aplicate
Producția lor trebuie sa acopere necesarul populației umane în creștere cu
cele alarmante atât de alimente cat si pentru alte nevoi nealimentare.
Sustenabilitatea înseamnă ca in același timp cu creșterea producției sa se
realizeze si o diminuare a riscurilor de mediu.
Însă aceste riscuri au crescut agricultura convenționala contribuind cu forte
proprii si in interacțiune cu celelalte componente ale sistemului economic adică
industria, transporturile, construcțiile si amenajările de toate felurile.
Promovarea fermelor ecologice prezinta o serie de avantaje:
Funcționarea îndelungată a acestora utilizând numai resursele proprii cu caracter

limitat
-utilizarea îndelungată a unor resurse limitate nu duce la epuizarea sau degradarea
acestora si la conservarea si chiar la creșterea lor explicându-se astfel creșterea
productivității fermelor
-funcționarea acestor ferme nu produce deșeuri necorporale si nici înrăutățirea
condițiilor de mediu care sa pericliteze viața ei, dimpotrivă valorifica propriile deșeuri
gestionând o posibila poluare si transformând mediul in unul mai propice vieții
Trebuie știut și acceptat faptul ca pentru conservarea si ameliorarea mediului
pentru perpetuarea si proprietatea vieții este de plătit uneori un preț mare alteori mai mic
dar mereu este de plătit o viață din fluctuanta tehnică și economică a sistemului
productiv care pana acum evolua în mod exclusiv.
-generalizarea unor rotații lungi ale culturilor cu utilizarea plantelor leguminoase si
îngrășămintelor verzi
-evitarea antibioticelor si a stimulatorilor hormonali
-utilizarea metodelor mecanice de combatere a buruienilor
-procesarea metodelor mecanice de combatere a buruienilor
-procesarea produselor in ferma si vânzarea lor directa către consumatori
-utilizarea forței de munca din exterior numai atunci când este strict necesar
FERME ZOOTEHNICE
AMPLASAREA FERMELOR ZOOTEHNICE
• CONDIȚII GENERALE DE AMPLASARE

• Terenul să fie nefertil
• Panta terenului să fie minimă și uniformă
• Expunerea terenului să fie sudică, sud-est sau sud – vest
• Terenul să fie ferit de inundații
• Să aibă în apropiere linii de înaltă tensiune, așezări urbane și
rurale
• Să i se cunoască situația juridică
• CONDIȚII SANITAR – VETERINARE
• Vântul dominant să bată dinspre localitatea populată spre

fermă
• Terenul să fie salubru și neinfestat de o exploatare

anterioară
• Apele reziduale se vor deversa numai după epurare
• Se vor respecta distanțele prescrise față de drumurile

publice și față de centrele populate
• CONDIȚII ECONOMICE și DE ORGANIZARE
• Aprovizionarea cu materie primă și cu furaje
• Livrarea produselor pentru prelucrare sau către

consumatori
• Distanțe de transport
• UTILITĂȚI
• Drum de acces
• Racord la rețeaua de înaltă tensiune
• Post de transformare
• Sursa de alimentare cu apă
• Rețeaua de canalizare
• Stația de epurare a apelor uzate
• Stație de producere a biogazului

PLANUL GENERAL
• Zonificarea
• Zona de producție
• Zona de depozitare
• Zona social administrativă
• Zona de întreținere
• Zona energetică
ZONIFICARE PLAN GENERAL
PROIECTAREA PLANULUI GENERAL
• CERINȚELE
• Tehnologice și de circulație
• Asigurarea cu apă, energie și alte utilități

• Condiții naturale, climatice, topografice și geologice
• Arhitectura și sistemul constructiv
• Protecția împotriva incendiilor si considerații
sanitar-veterinare
Amplasare in teritoriu
FERMA PENTRU VACI LAPTE
FERMA PENTRU SUINE
FERMA AVICOLA
Unitati industriale pentru cresterea si
exploatarea taurinelor.
Unitati industriale pentru
cresterea porcinelor.
Unitati avicole de tip industrial.
Ferme pentru cresterea si
ingrasarea oviinelor.
Ferme pentru cresterea
animalelor de blana.
Mecanizarea și
Automatizarea
Chișinău, 2015
7. Instalaţii şi maşini de evacuat, transportat, prelucrat şi
utilizat dejecţii
7.1. Cerinţe impuse proceselor şi maşinilor de evacuat,
transportat, prelucrat şi utilizat dejecţii.
7.2. Clasificarea metodelor şi utilajului de evacuat şi transportat
dejecţii de la adăposturi animaliere la platforme de gunoi.
7.3. Metode, instalaţii şi autocisterne tehnologice de prelucrat,
încărcat, transportat şi utilizat sub formă de îngrăşăminte organice
a dejecţiilor animaliere.
7.4. Instalaţii şi tehnologii de obţinere, prelucrare din
dejecţii animaliere a biogazului.
7.5. Metode de calcul a proceselor de evacuat, transportat
şi prelucrat dejecţii animaliere.
7.1. Studierea sistemului hidraulic de evacuat şi

transportat dejecţii animaliere
7.2. Instalaţii şi metode de divizare a dejecţiilor evacuate
hidraulic
Mecanizarea și
Automatizarea
Chișinău, 2015
3. Maşini şi instalaţii de mărunţit furaje
concentrate şi de fabricat combifuraj.
3.1. Cerinţe impuse maşinilor şi tehnologiilor de

preparat furaje concentrate.
3.2. Clasificarea morilor cu ciocane; părţile

componente şi principiul de lucru.
3.3. Maşini şi instalaţii de fulguit furaje concentrate

şi de fabrica furaj combinat uscat.
3. Maşini şi instalaţii de mărunţit furaje
concentrate şi de fabricat combifuraj.
3.4. Mini mori cu ciocane si minisecţii de preparat

nutreţuri combinate în spaţiul rural.
3.5. Bazele teoretice şi energetica proceselor de

preparat furaje concentrate.
Datorită faptului că operaţia de mărunţire este una dintre
cele mai costisitoare operaţii, pentru raţionalizarea
procesului şi implicit reducerea costurilor, au fost elaborate
numeroase studii referitoare la determinarea factorilor care
influenţează mărunţirea sau la perfecţionarea utilajelor.
Fundamentele teoriei moderne a mărunţirii au apărut în

secolul al XIX-lea în Germania unde Rittinger în 1867 şi
Kick în 1885 au propus modele de calcul bazate pe aria
suprafeţei şi respectiv pe volumul particulei de material. În
1951 Bond a dezvoltat o nouă teorie numită “a treia”, care
este larg utilizată şi în zilele noastre.
Furajele concentrate se administrează în hrana
animalelor numai sub forma măcinată, fiind astfel
ușor asimilate. Moara cu ciocane este destinată
măcinării boabelor de cereale, știuleților si
ciocălăilor de porumb, paielor și fânului. Ea este
formată din moara cu ciocane propriu-zisă,
instalația pentru transportul și însăcuirea
produsului măcinat și sistemul de acționare.
Scopul operaţiei de mărunţire:
• reducerea dimensiunilor particulelor pentru obţinerea

unor produse intermediare sau finale cu anumite
dimensiuni impuse (ex. mărunţirea condimentelor,
tocarea cărnii);
• sfărâmarea agregatelor minerale sau alimentare până

la dimensiunea în care fiecare particulă să fie formată
dintr-un singur constituent, în vederea obţinerii prin
separare selectivă a anumitor constituenţi existenţi în
agregatul iniţial (ex. măcinarea boabelor de cereale în
vederea separării prin cernere a enclospermului de
înveliş, măcinarea sării de bucătărie etc.);
Scopul operaţiei de mărunţire:
• omogenizarea amestecurilor eterogene (ex.

omogenizarea laptelui, omogenizarea pastelor de carne
etc.);
• mărirea suprafeţei specifice a particulelor pentru
creşterea suprafeţei de contact între faze, în vederea
măririi vitezei de desfăşurare a unor operaţii de transfer
de căldură (fierberea, evaporarea etc.) sau de transfer
de substanţă (uscarea, difuzia etc.);
• facilitarea comercializării a unor produse alimentare.
Aparatul de mărunţire, indiferent de principiul de
funcţionare, controlează doar dimensiunea maximă a
granulelor produsului, fapt pentru care granulometria
produsului este neuniformă.
Mărunţirea materialelor, adică divizarea lor la unităţi de volum mai
mic se face:
• pentru solide: prin concasare, măcinare, dezintegrare;
• pentru lichide: prin pulverizare şi emulsionare;
• pentru gaze : prin dispersare.
Scopul mărunţirii este multiplu:

• accelerarea operaţiilor fizice (dizolvare, încălzire, uscare etc.)
şi chimice prin creşterea suprafeţei de contact dintre faze;
• separarea constituenţilor unui aglomerat până la obţinerea
unor granule formate numai dintr-un singur constituent;
• obţinerea de amestecuri omogene.
Mărunţirea materialelor solide este o operaţie
costisitoare datorită consumului mare de energie şi
apariţiei fenomenului de uzură al aparatelor (prin
abraziune).
Din cantitatea mare de energie consumată de utilajele
de mărunţire doar o mică parte este folosită pentru
învingerea forţelor de coeziune, restul se pierde sub
formă de căldură.
Factorii care influenţează operaţia de mărunţire sunt:
• factori referitori la materialul de mărunţit - duritatea, umiditatea,
granulometria, cantitatea sau debitul, sensibilitatea termică,
sensibilitatea chimică;
• factori referitori la produsul mărunţit - mărimea sau granulometria
produsului, forma şi structura granulelor, suprafaţa specifică, volumul
specific, reactivitatea pulberii, inflamabilitatea, aprinderea;
• factori referitori la maşinile de mărunţit - modul şi durata de acţionare
asupra materialului, uzura suprafeţelor de mărunţire, temperatura de
lucru, gradul de mărunţire;
• factori referitori la instalaţia de mărunţire – numărul treptelor de
mărunţire, introducerea separatoarelor între şi după treptele de
mărunţire, transportul materialelor;
• factori referitori la întreaga operaţie de mărunţire – consumul specific
de energie, manoperă, costul operaţiei de mărunţire, tipul de mărunţire
– umedă sau uscată.
Procedee de mărunţire
• Procedeul discontinuu – în urma acestui procedeu
rezultă mult praf, consumurile de energie şi manoperă
sunt mari, iar producţia morii este mică;
Alimentare cu materie prima
Moara Produs
• Procedeul continuu în circuit deschis - este cel
mai răspândit; materialul trece o singură dată
prin moară, sau succesiv, prin mai multe trepte
de mărunţire;
Alimentare cu materie prima Moara Produs

• Procedeul continuu în circuit închis – permite obţinerea
unui produs cu granulometrie uniformă şi o economie
importantă de energie, materialul ieşit din moară fiind
trecut printr-un clasor care separă fracţiunea cu
granulometria mai mare, şi doar acestea se reintroduce
în moară; astfel nu se macină nimic inutil;
Produs
Alimentare cu materie prima Moara

• Procedeul continuu în circuit închis cu antrenarea pneumatică a
produsului – un curent de aer trece continuu prin moară cu rolul de
a antrena particulele care au atins fineţea dorită; granulele sunt
separate într-un separator pneumatic, iar aerul revine în circuit.
Curentul aer mai are şi rolul de a răci moara şi materialul
(important pentru materialele termosensibile) şi uneori de a usca
materialul.
Produs
Ventilator
Alimentare cu materie prima Moara

• Mărunţirea poate fi umedă sau uscată, după cum în
moară există sau nu un lichid. În procedeul umed
consumul de energie este mai mic (cu 20-30%),
producţia instalaţiei este mai mare, produsul are
granulometrie mai uniformă, nu se degajă praf, în
schimb corodarea suprafeţelor de mărunţire este mai
mare.
Echipamentele tehnice utilizate pentru mărunţirea
materialelor trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
• Să aibă o capacitate mare de lucru;
• Să prezinte un consum minim de energie pe unitatea de
material prelucrat;
• Granulometria particulelor mărunţite să fie cuprinsă într-un
domeniu foarte îngust, identic dimensiunile impuse
produsului final.
• Materialul prelucrat să nu fie impurificat şi să nu sufere
modificări nedorite ca urmare a încălzirii excesive (să nu
dobândească mirosuri sau transformări de structură).
• Produsul obţinut prin operaţia de mărunţire este un amestec de
particule a cărui caracteristici sunt definite prin dimensiunile şi forma
particulelor.
• Dimensiunile finale ale particulelor sunt caracterizate prin
gradul de mărunţire.
• Gradul de mărunţire i se defineşte ca raportul dintre
dimensiunea medie iniţială D a particulelor şi dimensiunea medie
finală d a particulelor.
în cazul în care se impun valori mari ale gradului de
mărunţire, operaţia de mărunţire se realizează în mai
multe trepte. Gradul de mărunţire total se determină ca
un produs ai gradelor de mărunţire ik aferente fiecărei
treapte de mărunţire:
Valoarea medie a gradului de mărunţire aferent unei trepte de
mărunţire:
Numărul n ai treptelor de mărunţire, dacă se impune valoarea medie a

gradului de mărunţire im aferent fiecărei trepte de mărunţire:
în funcţie de valoarea gradului de mărunţire realizat,
mărunţirea este:
− grosieră, dacă i < 8/1;
− medie pentru 8/1 < i < 100/1;
-fină pentru i > 100/1.
Valoarea gradului de mărunţire este dependentă de:
• principiul de funcţionare al echipamentului tehnic utilizat şi de tipul

utilajului. Fiecare categorie funcţională de echipament tehnic este
destinată pentru a realiza un anumit grad de mărunţire, pornind de la
dimensiuni definite ale elementelor structurale ale materialului primar;
• scopul urmărit de operaţia de mărunţire, fiind cuprins între 2 şi 8, pentru
operaţia de sfărmare şi între 5 şi 350 pentru cazul operaţiei de
măcinare;
• duritatea materialului;
• dimensiunea iniţială a bulgărilor sau granulelor de material care se
introduc în utilajul de mărunţit. Pentru bulgări mari, gradul de mărunţire
variază în limitele 2 *25 iar pentru granule de dimensiuni mai reduse i =
150
Numărul N de particule care se obţin în cadrul unui proces de
mărunţire se determină aplicând principiul conservării
volumului:
Suprafaţa nou creată în urma procesului de mărunţire:
- suprafaţa particulelor înainte de mărunţire;
- suprafaţa particulelor după mărunţire.
Suprafaţa specifică nou creată în urma procesului de mărunţire:

Dimensiunea Gradul de Volumul Suprafaţa Numărul Suprafaţa
particulelor mărunţire unei exterioară de exterioară
[mm] particule a unei particule a tuturor
[mm3] particule particulelor
[mm2] [mm2]
10 1 1000 60 1 60
1 10 1 6 1.000 6.000
0,1 100 0,001 0,06 1.000.000 60.000
Forma particulelor rezultate în urma procesului de mărunţire este
poliedrică, cu faţete de arie aproximativ egală. Numărul de faţete este
cuprins între 4 şi 7.
Muchiile şi vârfurile pot fi ascuţite sau rotunjite. Aparatele de mărunţire
cu funcţionare continuă, care acţionează o singură dată asupra materialului
(ex. morile cu valţuri, concasoarele) dau un produs cu muchii ascuţite, iar
aparatele de mărunţire cu funcţionare discontinuă, care exercită o acţiune
repetată şi prelungită asupra materialului (ex morile cu bile) dau un produs
format din granule rotunjite.
Factorii care influenţează mărunţirea
Proprietăţile fizico- Caracteristicile con- Proprietăţile fizico- Factori economici

mecanice ale structive şi funcţionale mecanice ale
materialului de ale utilajelor de materialului maruntit
mărunţit mărunţire
•umiditatea; •modul şi durata de •granulaţia finală; •numărul treptelor de
•rezistenţa mecanică la acţiune asupra •mărimea, forma şi mărunţire;
compresiune, materialului de structura parti cui eleor •utilizarea sitelor pentru
întindere, forfecare; mărunţit; mamntite; cernerea între treptele
•mărimea, forma, şi •uzura organelor active; •reactivitatea chimică a de mărunţire şi la final;
structura materialului; •gradul de mărunţire; particulelor; •suprafaţa •consumul specific de
•duritatea; •temperatura de lucru; specifică finală; energie necesar;
•elasticitatea; •tipul mecanismului •greutatea specifică a •Modul de alimentare şi
•plasticitatea; mărunţirii; materialului în vrac; evacuare a produsului;
•adezivitatea; •riscul de impurificare a •funcţionarea continuă
•abrazivi.tat.eaa; produsului final. sau discontinuă.
•sensibilitatea termică.
Comportarea la solicitări mecanice
Starea de eforturi în masa corpului solicitat la întindere este definită prin nivelul
efortului unitar:
unde F - este forţa cu care se solicită corpul;

A - suprafaţa transversală solicitată.
Comportarea materialelor la acţiunea organelor de lucru ale
echipamentelor tehnice de mărunţiteste descrisă prin curba
caracteristică a materialului care descrie relaţia dintre eforturile unitare σ
(reprezentate pe ordonată) şi deformaţia specifică ε
Linia dreaptă OA reprezintă zona
de elasticitate, în care există o
proporţionalitate între efortul
unitar σ şi deformaţia specifică ε
ordonata punctului A
reprezentând valoarea efortului
unitar corespunzătoare limitei
de elasticitate. σA panta dreptei
caracterizează rigiditatea sau
elasticitatea materialului.
Funcţia trigonometrică tangentă
aplicată unghiului α format de
dreaptă cu axa orizontală (panta
dreptei) este egală cu valoarea
modulului de elasticitate
longitudinal E.
Utilaje de mărunţire
Clasificarea utilajelor de mărunţire se realizează în
funcţie de două criterii:
După domeniul granulometric:

•Concasoare
•Granulatoare
•Mori fine
•Mori coloidale
După caracteristicile constructive şi funcţionale:
• Concasoare şi granulatoare cu fălci mobile şi fălci
forfecatoare
• Concasoare şi granulatoare giratorii
• Concasoare şi granulatoare cu cilindri (valţuri)
• Concasoare şi granulatoare ce acţionează prin lovire (cu
ciocane)
• Mori cu impact (variante ale morilor cu ciocane)
• Mori cu corpuri rostogolitoare (cu bile)
• Mori vibratoare
• Mori coloidale
CONCASOARE CU FĂLCI
Concasarea este operaţia de sfărâmare a unui material dur în bucăţi

mai mici, prin acţiunea mecanică a unor forţe exterioare de compresiune
mai mari decât forţele interne de coeziune.
- Operaţia se realizează prin intermediul echipamentelor tehnice

denumite concasoare.
Se caracterizează prin prinderea bucăţilor
de material între suprafeţele a două piese
robuste, care prin mişcarea de apropiere
reciprocă exercită o forţă de compresiune
asupra materialului.
După mişcarea pe care o execută falca

mobilă sunt:
− cu mişcare simplă, oscilantă a fălcii
(fig. a),
− cu mişcare complexă a fălcii (fig. b).
Materialul mărunţit este evacuat prin fanta cu lăţime variabilă care se formează
între fălcile fixă 1 şi mobilă 2. în cursa de retragere a fălcii mobile, fanta se măreşte
până la o valoare maximă, care determină dimensiunea medie a particulelor
evacuate, deci gradul de mărunţire.
Condiţia de prindere a bucăţilor de material
între suprafeţele celor două fălci:
Turaţia arborelui de antrenare
Cursa de retragere a fălcii mobile

reprezintă o jumătate din ciclul de
funcţionare. în decursul ei, bucăţile de
material mărunţite parcurg în cădere liberă
distanţa h.
Capacitatea de lucru. Se calculează în funcţie de volumul de material ce este
evacuat în cadrul unui ciclu de funcţionare.
CONCASOARE CONICE
Sfărâmarea bucăţilor de material se face

prin compresiune între suprafaţa interioară
a conului fix şi suprafaţa exterioară a
conului mobil, care are o mişcare giratorie,
axa de rotaţie conului mobil descriind în
timpul mişcării o suprafaţă conică. Se
execută în două variante: cu con înalt (fig.
a) sau cu con plat (fig. b)
CONCASOARE CU VALȚURI
Sfărâmarea bucăţilor de material se face între doi cilindri care se rotesc în

sensuri contrare, care pot fi:
cu suprafaţa netedă , când mărunţi rea materialului se face

preponderent prin comprimare;
cu suprafaţa profilată, mărunţirea materialului se face prin

comprimare şi forfecare,
UTILAJE DE MĂRUNŢIT CU CORPURI DE ROSTOGOLIRE
Organele de lucru au forma de role, cilindri sau sfere

care se rostogolesc pe o suprafaţă plană sau
concavă, poziţionată orizontal sau vertical.
Forţa de strivire se datorează:
greutăţii corpurilor de rostogolire;
forţelor centrifuge;
elemente elastice;
Mărunţirea se
realizează prin
combinaţii dintre elemente strivire şi frecare
elastice si cilindrii hidraulici.
Corpuri cu rostogolirea în
plan vertical
Mori cu ciocane
Morile cele mai folosite în zootehnie sunt cele de tipul cu ciocane,

datorită faptului că sunt utilaje simple, şi uşor de exploatat. Acestea sunt
utilizate pentru mărunţirea nutreţurilor concentrate şi pentru fibrarea
nutreţurilor grosiere.
În comparaţie cu celelalte tipuri de mori, cele cu ciocane prezintă o

serie de avantaje: sunt simple; sunt fiabile; sunt uşor de întreţinut şi de
reparat; sunt universale; nu produc încălzirea măcinişului.
Din punct de vedere al destinaţiei morile cu ciocane pot fi:
 universale (măcinarea nutreţurilor concentrate; fibrarea grosierelor);
 pentru măcinarea nutreţurilor concentrate.

Concasoare sau Mori cu ciocane
• Concasoarele cu ciocane sunt formate dintr-o carcasă căptuşită cu
plăci de oţel dur, înăuntrul căreia se învârteşte un rotor din mai
multe discuri paralele, distanţate între ele pentru a lăsa loc de
mişcare liberă unor bare dreptunghiulare (ciocane) articulate la
periferia discurilor.
• Lungimea rotorului este egală cu lăţimea interioară a carcasei.
• În repaus ciocanele atârnă fiind prinse în articulaţii. În timpul
funcţionării ele iau, din cauza forţei centrifuge, poziţia radială şi
lovesc elastic bucăţile de material.
• Carcasa are la partea superioară pâlnia de încărcare, iar la partea
inferioară un grătar care lasă să treacă bucăţile de mărime finală
dorită.
• Materialul încărcat în pâlnie intră în spaţiul de mărunţire dintre
carcasă şi rotor, unde sub loviturile repetate ale ciocanelor este
sfărâmat până când poate ieşi prin grătarul de evacuare.
In funcţie de modul de montare a ciocanelor pe rotor,
morile cu ciocane sunt grupate în două categorii:
• mori cu ciocane montate articulat pe rotor, la care mărunţirea

materialului se produce principal datorită energiei cinetice a ciocanelor,
datorate masei şi vitezei periferice a acestora, viteza periferică având
valori de 25 *60 m/s;
• mori cu ciocane montate rigid pe rotor, caz în care rotorul contribuie
cu întreaga sa masă în procesul de mărunţire; mărunţirea materialului
se produce prin lovirea acestuia de către ciocane, prin lovirea bucăţilor
între ele şi prin lovirea de pereţi camerei de lucru; viteza periferică a
rotorului este de 40-;-80 m/s,
In cazul mărunţirii fine când predomină efectul autogen viteza periferică poate ajunge până
la 300 m/s.
In funcţie de modul de montare a ciocanelor pe rotor,
morile cu ciocane sunt grupate în două categorii:
• mori cu ciocane montate rigid pe rotor, caz în care rotorul contribuie

cu întreaga sa masă în procesul de mărunţire; mărunţirea materialului
se produce prin lovirea acestuia de către ciocane, prin lovirea bucăţilor
între ele şi prin lovirea de pereţi camerei de lucru; viteza periferică a
rotorului este de 40-;-80 m/s,
In cazul mărunţirii fine când predomină efectul autogen viteza periferică

poate ajunge până la 300 m/s.
Sfărâmarea bucăţilor de material se face prin lovirea lor de către
ciocanele montate articulat pe rotor, prin impactul dintre fragmentele
rezultate şi plăcile de blindaj şi prin forfecarea materialului mărunţit între
capetele ciocanelor şi barele grătarului de calibrare. Pe rotor ciocanele
sunt repartizate după spirele unui şurub cu mai multe începuturi.
Morile cu ciocane sunt alcătuite din: dispozitivul de alimentare, camera de
măcinare, dispozitivul de evacuare a materialului măcinat şi mecanismul de
acţionare.
Dispozitivul de alimentare este reprezentat în general de un coş de alimentare,
un jgheab şi un dispozitiv de reglare a debitului de material care intră în camera
de măcinare.
Camera de măcinare constă dintr-un rotor cu ciocane, o carcasă prevăzută cu
contraplăci de batere şi o sită calibrată.
Din punct de vedere constructiv de camerele de măcinare pot fi:
 de tip închis (folosită numai la măcinarea cerealelor boabe);
 de tip deschis.
La morile cu cameră de măcinare
închisă, alimentarea cu nutreţ se
face frontal, de obicei axial.
Suprafaţa laterală a camerei de

măcinat fiind complet închisă de
sită şi plăcile contrabătătoare.
Pentru obţinerea unei anumite

granulaţii, se foloseşte o sită cu o
anumită dimensiune a orificiilor.
Rotorul cu ciocane realizează

mărunţirea boabelor şi curentul
de aer necesar evacuării şi
transportului pneumatic al
măcinişului.
La morile cu cameră de măcinare
deschisă, alimentarea cu nutreţ
se face radial sau radial –
tangenţial, printr-o fereastră
special practicată în carcasă.
Mărunţirea în acest caz se

realizează datorită ciocnirilor
dintre fragmentele de nutreţ şi
ciocane, respectiv rifluri. Sita are
mai mult rol de separare.
Comparativ cu morile cu cameră închisă de măcinare, cele cu cameră

deschisă de măcinare, realizează mărunţirea mai rapid, iar în timpul
procesului de lucru se produce o cantitate mai mică de praf.
Evacuarea măcinişului se face cu prin intermediul unui transportor
pneumatic.
Mărunţirea nutreţului se realizează sun acţiunea
ciocanelor şi a muchiilor orificiilor sitei. Datorită prezenţei
sitei, de obicei se produce o mărunţire excesivă a
nutreţului, producându-se mult praf, ceea ce contravine
cerinţelor zootehnice.
Rotorul morilor cu ciocane este format dintr-un arbore
sprijinit pe două lagăre cu rulmenţi. Pe acesta sunt
montate un număr mai mic sau mai mare de discuri
circulare, de care se prind articulat ciocanele prin
intermediul unor bolţuri.
Ciocanele sunt realizate sub formă de plăcuţe simple, de
plăcuţe cu muchii multiple, de corpuri geometrice, sau de
freze. Cele confecţionate sub formă de plăcuţe, datorită
simetriei, pot fi montate în patru poziţii de lucru pe bolţ,
ceea ce conferă o durată mai mare de utilizare.
Materialele utilizate pentru ciocane sunt oţel carbon de
calitate; oţel aliat cu mangan, oţel pentru arcuri.
Asamblarea ciocanelor pe rotor se face de aşa natură încât
să nu se rotească două ciocane pe aceeaşi urmă, să
asigure echilibrul dinamic al ansamblului, să acopere
întreaga lăţime a camerei de măcinat şi să nu aglomereze
nutreţul în timpul măcinării.
Dispozitivul de evacuare a materialului măcinat este de tip
pneumatic. Aceste dispozitive au în componenţă
ventilatoare, conducte pentru transport pneumatic,
cicloane, ecluze, guri de însăcuire, iar în unele cazuri şi
colectoare de praf.
Tipuri de ciocane
a; b; c; - ciocane sub formă de plăcuţe; d – ciocan sub formă de corp
geometric; e – ciocan sub formă de freză.
Acţionarea morilor cu ciocane se face prin intermediul
unui motor de curent alternativ monofazat sau trifazat cu
rotor în scurtcircuit.
Mori cu ciocane fixate articulat pe rotor
Ciocanele morii pot avea forme

diferite. Capetele ciocanelor se
uzează pe o singură parte, când nu
mai asigură granulaţia impusă a
produsului.
Mori cu ciocane montate rigid pe rotor
Particulele ricoşate de pe piăciie de

blindaj se iovesc între eie (ceea ce
contribuie ia mărunţire), ajung din nou
în contact cu ciocanele fixate pe rotor,
de unde sunt aruncate iar pe piăciie de
biindaj, procesui repetându-se continuu.
Moara cu ciocane fixe este alcătuită din

carcasa căptuşită cu plăci de blindaj cu rol
de nicovală, montate rigid sau pendular
prin intermediul unui sistem elastic.
Montarea pendulară permite rotirea
acestora la trecerea unor corpuri mari şi
foarte dure, care pot determina avarierea
maşinii.
Rotorul este prevăzut cu 4-6 ciocane sub
forma unor bare longitudinale.
Distanţa d dintre plăcile de blindaj şi
vârfurile ciocanelor este variabilă, descrescând
de la intrare spre ieşirea din moară.
în spaţiul de alimentare este amplasat un grătar, prin care se separă

materialul de mici dimensiuni alimentat odată cu materialul de mărunţit.
Perdeaua de lanţuri are rol: de protecţie împiedecând reintrarea în pâlnia
de alimentare a bucăţilor de material ricoşate din plăcile de blindaj şi rol de
uniformizare a fluxului de alimentare.
Montarea unui grătar în partea inferioară a rotorului asigură dimensiuni
mai uniforme produsului final.
Maşini de fulguit cereale
Aceste maşini realizează aplatizarea prin turtire a

furajelor în special a orzului şi porumbului în vederea
însilozării. O maşină de fulguit este formată din: coş de
alimentare, valţuri, dispozitiv de evacuare a
materialului fulguit.
Valţurile pentru fulguit se
rotesc în sensuri contrare şi
sunt prevăzute cu răzuitori
pentru curăţarea depunerilor.
Forţa de apăsare şi distanţa
dintre valţuri sunt reglabile
Principiul de lucru al valţurilor
maşinii de fulguit
Zdrobitoare de ştiuleţi şi ciocălăi
Aceste maşini realizează mărunţirea prin tăiere şi

despicare. Sunt folosite pentru mărunţirea ştiuleţilor în
vederea alimentării morilor cu ciocane. Materialul este
zdrobit între degetele mobile şi cele fixe. Materialul astfel
mărunţit este obligat să treacă printre orificiile sitei ceea ce
duce la o mărunţire suplimentară. Degetele mobile sunt
montate după conturul unei elice, pentru a realiza o
încărcare uniformă a rotorului şi da posibilitatea maşinii să
funcţioneze fără şocuri.
Zdrobitor de ştiuleţi şi ciocălăi
Energia necesară pentru executarea procesului de
mărunţire
Este un factor determinat în alegerea procedeului şi utilajului de

mărunţire;
Este caracterizată prin consumul specific de energie, exprimat în
unităti de energie raportate la unitatea de masă de produs, [кW/t
(kilowatioră per tonă de produs)]
Consumul specific total de energie:
− la concasare este de 3-4 kWb/tonă;

− la granulare este de 5 - 6 ШЬ/ tonă;
− la măcinare este de 20 - 30 kWb/tonă;
la transformarea în pulbere fină este de 100-1000 kWb/tonă.
Consumul specific total de energie se determină cu relaţia:
E1.1 reprezintă energia specifică consumată pentru învingerea

tortelor de frecare dintre elămentele utilajului sipentru deformarea
elastică a elementelor utilajului de mărunţire;
E1.2 - energia specifica consumată pentru generarea de noi suprafeţe
pe organele active ale utilajului (caracterizează deci. uzarea suprafeţelor
active):
E2.1 - energia specifică consumată pentru: deformarea elastică a
materialului supus măruntirii si a forţelor de frecare dintre particule acestuia
şi compactarea şi deformarea particulelor produsului.
E2.2 - energia specifică consumată pentru generarea de suprafeţe noi
prin dezintegrarea particulelor de material.
Randamentul utilizării energiei în cadrul operaţiei de mărunţire:
Operaţia de mărunţire este considerată ca procesul care are eficienţa

energetică cea mai scăzută.
Evaluarea consumului energetic ai echipamentului de mărunţit se realizează pe
baza energiei specifice E-, referitoare la masă, definită ca raportul dintre energia
consumată şi unitatea de masă de material mărunţit. Se calculează în funcţie de
modul de funcţionare al echipamentului tehnic:
- pentru echipamentele tehnice cu funcţionare discontinuă:
- pentru echipamentele tehnice cu funcţionare continuă:
P reprezintă puterea instalată, în W sau kW; m - masa şarjei de material,

în kg sau tone; t - timpul de realizare a operaţiei, în s sau ore;
- debitul masic de material, în kg/s sau t/h.
Energia specifică Es consumată pentru crearea unui m2 de suprafaţă
nouă este definită ca raportul dintre energia consumată şi suprafaţa nou
creată:
Consumul de energie în procesul de mărunţire depinde de:
Proprietăţile fizico-mecanice ale materialului supus operaţiei de

•
mărunţire;
• Solicitarea materialului caracteristică procesului de mărunţire;
Gradul de mărunţire. Cu cât gradul de mărunţire este mai mare, cu

atât energia necesară pentru mărunţire este mai mare.
Mecanizarea și
Automatizarea
Chișinău, 2015
2. Maşini şi instalaţii pentru mărunţirea furajelor
fibroase şi grosiere şi a furajelor rădăcinoase,
tuberculifere şi suculente.
2.1. Cerinţele impuse tehnologiilor şi maşinilor de
preparare a furajelor grosiere, rădăcinoase, tuberculifere şi
suculente.
2.2. Clasificarea şi caracteristica tehnico-tehnologică a
maşinilor de preparat furaje grosiere şi fibroase.
2.3. Clasificarea şi caracteristica maşinilor de preparat
rădăcinoase, tuberculifere şi suculente.
2.4. Tipul şi principiul de funcţionare al organelor de lucru
la maşinile de preparat grosiere, rădăcinoase, tuberculifere
şi suculente.
Clasificarea furajelor
Furajele sunt clasificate în funcție de următoarele criterii:
După origine
vegetală animalieră minerală

După tip, în funcție de proprietățile și compoziție:
grosier suculent concentrat

După umiditatea pe care le conține:
umed semiumed uscat

Adausuri pentru hrana animalelor:
vitamine microelemente antibiotice
înlocuitori de proteine.
Cerințe generale față de furaje
Furajele trebuie să conțină cantitatea maximă de
substanțe, disponibile pentru digestie și asimilare a
animalelor;
Nu trebuie să conțină (sau să conțină cantitatea minimă)

substanțe dăunătoare și toxice, care au un impact negativ
asupra stării de sănătate a animalelor).
Să corespundă culorii și mirosului, caracteristic furajului

dat, indicând lipsa de alterare.
Trebuie să fie potrivite pentru depozitarea pe termen lung

în vrac și forma conservată.
Există patru modalități de a hranei pentru
animale de prelucrare:
mecanică
termică
chimică
biologică
Scheme tehnologice de prelucrare a furajelor
Grosiere:
1. Mărunțire dozare amestecarea;
2. Mărunțire aburire dozare

amestecarea;
3. Mărunțire Prelucrare chimică/biologică

dozare amestecarea.
Rădăcinoase:
1. Spălare mărunțire;
2. Spălare mărunțire dozare amestecarea;
3. Spălare aburire piurare amestecarea;
4. Spălare mărunțire dozare drojdiere

amestecarea;
Concentrate:
1. Curăţare mărunțire dozare amestecarea;
2. Curăţare mărunțire dozare amestecarea

granulare;
3. Curăţare mărunțire dozare amestecarea;

4. Curăţare mărunțire tratare termică aplatizare;
5. Curăţare drojdiere;
5. Curăţare germinare;
Maşini de preparat furaje sunt clasificate în
funcție de destinație și tipul de lucru efectuate.
După destinaţie:
maşini de mărunţire,
dozatoare
mixere
mașini de uscat
mașini de presat
Maşini de preparat furaje sunt clasificate în
funcție de destinație și tipul de lucru efectuate.
În funcție tipul de lucru efectuat:
specializate
universale
combinate
Maşinile pentru tocarea furajelor
fibroase şi grosiere, sunt denumite în
mod curent tocători de fibroase. Aceste
maşini trebuie să aibă posibilitatea
reglării lungimii fragmentelor tocate între
limitele de 10...60 mm, şi să asigure
transportul pneumatic al acestora, pe
verticală până la înălţimea de 10 m, iar
pe orizontală până la 20 m.
Tocătorile de fibroase lucrează în parametrii
normali atunci când furajele prelucrate au o
umiditate mai mică de 85%.
Din punct de vedere al mobilităţii , aceste

tocători pot fi mobile sau staţionare.
Constructiv o tocătoare cuprinde următoarele
părţi componente:
 aparatul de alimentare;
 aparatul de tăiere;
 sistemul de evacuare al tocăturii;
 mecanismul de transmisie.
Aparatul de alimentare
Acesta are rolul de a transporta şi comprima

în mod uniform nutreţul care este introdus în
aparatul de tăiere.
Este alcătuit dintr-un transportor de tipul cu

bandă, sau cu raclete şi valţuri (cilindrice) de
alimentare a aparatului de tăiere.
Debitul de alimentare al benzii transportoare

se reglează de aşa natură încât să fie corelat
cu capacitatea de lucru a aparatului de tăiere.
Valţurile de alimentare trimit un strat uniform

şi continuu, de nutreţ, către aparatul de tăiere.
Din punct de vedere constructiv acestea pot fi:
cu suprafaţă netedă, când sunt folosite

numai pentru presare, sau
cu suprafaţă profilată, când pe lângă presare

realizează şi uniformizarea alimentării
aparatului de tăiere.
Modificarea lungimii tocăturii se face prin

modificarea vitezei de alimentare.
Aparatul de tăiere
Pentru ca procesul de lucru să se desfăşoare în

bune condiţii este necesar ca aparatul de tăiere să
fie prevăzut cu un contracuţit, cu ajutorul căruia să
se asigure sprijinirea nutreţului în timpul acţiunii
cuţitului.
Aparatul de tăiere
Cu cât numărul de cuţite este mai mare cu

atât lungimea tocăturii este mai mică la
aceeaşi turaţie a rotorului cu cuţite.
Aparatul de tăiere
Din punct de vedere al principiului de

funcţionare, aparatul de tăiere poate fi:
 de tip disc;
 de tip tambur;
Aparatul de tăiere
Cuţitele se montează înclinat faţă de axa

discului sau tobei, cu un anumit unghi
(18...30o) pentru a asigura tăierea prin
alunecare a nutreţurilor.
Aparatul de tăiere
Pentru a realiza o funcţionare

corespunzătoare, muchia tăietoare a cuţitelor
trebuie să fie perpendiculară pe materialul pe
care îl toacă
Aparatul de tăiere
distanţa dintre cuţit şi contracuţit să se

încadreze în jurul valorii de 0,5...1 mm pentru
fân şi paie, şi în jurul valorii de 1...2 mm
pentru porumb pentru siloz.
Aparat de tăiere tip disc
dezavantajul principal al aparatelor de tăiere de tip disc,

constă în aceea că diferite puncte, conţinute în lungimea
tăişului, au viteze liniare diferite
Aparat de tăiere tip tambur
sau de aparat de tăiere cu tobă
Turaţia aparatului de tăiere tip tambur este de

600..1500 rot/min.
Cuţitele sunt executate din oţel carbon de calitate, OLC
65; sau oţel de scule, OSC, fiind călite în zona tăişului.
Aparatul de evacuare
Aparatul de evacuare este de tipul

ventilator-aruncător şi are rolul de a prelua
materialul tocat din zona aparatului de tăiere
şi de a-l evacua.
În cazul tocăturii formate din particule

uşoare, efectul principal este dat de curentul
de aer produs de ventilator.
În cazul tocăturii formate din particule

grele, efectul preponderent este cel al forţelor
centrifuge, realizat prin aruncarea acestor
particule de către paletele ventilatorului.
Aparatele de tocare tip disc au montate pe

suportul cuţitului palete, care îndeplinesc rolul
de ventilator aruncător. În cazul aparatelor de
tocare tip tambur ventilatorul aruncător este
de sine stătător.
Mecanismul de transmisie
Acţionarea tocătorilor se face electric sau

de către un tractor prin intermediul unui
arbore cardanic.
Mecanismul de transmisie
Acţionarea electrică a tocătorilor include

unul sau mai multe motoare electrice trifazate
cu rotorul în scurtcircuit, de la care se preia
mişcarea de rotaţie care se transmite prin
curele trapezoidale, prin lanţuri de transmisie
şi prin angrenaje de roţi dinţate, la organele
active ale tocătorii.
Utilaje pentru curăţarea furajelor rădăcinoase
Curăţarea este necesară pentru a înlătura pământul şi

impurităţile care rezultă de la recoltare. Această operaţie
se poate face pe două căi:
 curăţarea uscată (cu ajutorul unei tobe cu vergele; sau

a unor transportoare elicoidale; a unor transportoare cu
vergele; sau a unor transportoare cu raclete); Cu cât
furajul este supus unei curăţări mai energice cu atât creşte
gradul de vătămare.
 curăţarea umedă (prin spălarea furajelor cu apă).

Un utilaj pentru spălat tuberculi şi rădăcinoase are în

componenţă:
coşul de alimentare
organ activ pentru spălare
jgheab de descărcare
cadru
transmisie
motor electric
Organul activ de spălare poate fi de tip:
tobă rotativă (folosit în fermele mici)

transportor elicoidal (reclamă un consum mare de

apă)
cu palete
cu disc orizontal.
Utilaje pentru tocarea rădăcinoaselor
Prin tocarea rădăcinoaselor şi tuberculiferelor

se îmbunătăţeşte gradul de ingerare (asimilare)
de către organismele animalelor, se dă
posibilitatea de a putea fi amestecate cu alte
tipuri de furaje (fibroase şi grosiere,
concentrate etc.) în vederea obţinerii unor
reţete complexe, complete şi diversificate şi
pentru a evita producerea de accidente
(înecarea) prin înghiţirea bucăţilor prea mari.
Deoarece tocătura se oxidează, îşi schimbă

culoarea şi gustul şi se alterează, tocarea
furajelor rădăcinoase şi tuberculiferelor se face
cu puţin timp înainte de administrarea lor în
hrana animalelor.
Acestea trebuie să îndeplinească o serie de

cerinţe cum ar fi:
să permită reglarea grosimii tocăturii în limitele

4 - 10 mm,
să nu producă suc mai mult de 3 % din masa

nutreţului tocat;
să nu modifice proprietăţile organoleptice a

nutreţurilor prelucrate;
productivitatea utilajelor să fie suficient de

mare pentru a permite pregătirea hranei cu
maximum două ore înainte de distribuirea ei la
animale;
Clasificare:
 după tipul aparatului de tocat:
o cu aparat de tip disc orizontal;

Clasificare:
o cu aparat de tip disc vertical;

Clasificare:
o cu aparat de tip tambur cilindric;

Clasificare:
o cu aparat de tip tambur tronconic;
o cu aparat de tip tambur dublu tronconic;

Clasificare:
o cu aparat de tip cu
rotor cu cuţite radiale.
Clasificare:
 după forma cuţitului:
 cu tăiş drept;
Clasificare:
 cu tăiş crenelat;
Clasificare:
 cu tăiş scafă simplă;

 cu tăiş scafă multiplă;
Cuţitele tocătorilor pentru rădăcinoase şi
tuberculifere sunt îndreptate cu tăişul în
interiorul coşului şi fac un unghi de 30o cu
planul discului sau cu tangenta la tobă.
Rezistenţa la tăiere este influenţată de grosimea
tăiţeilor, unghiul de aşezare a cuţitului şi de
nutreţul care se toacă.
Grosimea tăişului cuţitelor trebuie să se încadreze
în jurul valorii de 0,1 mm., În cazul cuţitelor cu tăiş
crenelat, lăţimea crenelurilor trebuie să fie de circa
20 mm, iar distanţa dintre acestea de circa 10 mm.
Mecanizarea și
Mecanizarea și
Automatizarea
Chișinău, 2015
6. Instalaţii de captat, înmagazinat şi distribuit apă la
ferme zootehnice.
6.1. Metode de captat şi înmagazinat apă potabilă la ferme.
6.2. Instalaţii de captat, înmagazinat şi păstrat apă la ferme.
6.3. Clasificarea dispozitivelor de adăpat diferite specii,

categorii şi vârste animaliere.
6.4. Metode de calcul a sistemului de captat, înmagazinat
şi distribuit apă consumatorilor.
6.1. Studierea metodelor de îmbunătăţire a calităţii apei

pentru adăparea animalelor
Mecanizarea și
Automatizarea
Chișinău, 2015
5. Utilaje şi maşini de extras, încărcat, transportat şi
distribuit nutreţ.
5.1. Clasificarea maşinilor de extras şi încărcat furaje şi
nutreţuri.
5.2. Clasificarea şi caracteristica maşinilor de transportat
componente furajere şi combifuraj.
5.3. Clasificarea maşinilor de distribuit nutreţ la ferme
taurine şi ovine.
5.4. Clasificarea maşinilor de distribuit nutreţ la ferme
porcine şi întreprinderi porcine.
5.5. Metode de calcul ale proceselor şi maşinilor de
distribuit nutreţ animalier.
5.1. Studierea liniilor tehnologice specializate de preparat,

transportat şi distribuit nutreţ unic în adăposturile
bovinelor la îngrăşare
5.2. Studierea liniilor de preparat şi distribuit nutreţ

semilichid concentrat la complexele porcine.
Utilaje şi maşini de extras, încărcat, transportat şi
distribuit nutreţ
Distribuirea hranei la animale reprezintă o lucrare

de bază în fermele de creştere a animalelor.
Utilajele folosite în acest scop diferă în funcţie de specia de animale,

de tipul adăpostului, de tipul hranei ce urmează a fi distribuită.
distribuit nutreţ
Mecanizarea acestei operaţii prezintă o serie de avantaje:
•reducerea timpului de administrare a hranei;
•creşterea productivităţii muncii;
•evitarea pierderilor de nutreţuri cu consecinţe favorabile

asupra costului;
•asigurarea condiţiilor igienice impuse.

distribuit nutreţ
Utilajele pentru distribuirea mecanizată a hranei diferă, în principal,

în funcţie:
•de specia şi categoria animalelor furajate;
•de natura nutreţului distribuit;
•de modul de prezentare a hranei;
•de sistemul de creştere a animalelor.

distribuit nutreţ
Utilajele trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe, mai importante

sînt următoarele:
•să asigure distribuirea hranei fără a modifica
proprietăţile organoleptice;
•să distribuie nutreţurile conform raţiilor;
•duratei de hrănire stabilite;
•să nu provoace pierderi de nutreţ;

distribuit nutreţ
Utilajele trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe, mai importante

sînt următoarele:
•să fie realizate cu un consum de metal cît mai

redus;
•să aibă o construcţie robustă şi să fie uşor de întreţinut;
•costul utilajelor să fie redus, iar deservirea lor să

necesite un număr mic de braţe de muncă.
Instalaţii şi maşini pentru distribuirea
furajelor la taurine
În general se folosesc utilaje
mobile tractate (remorci

tehnologice amestecătoare)
autopropulsate
Instalaţii şi maşini pentru
distribuirea furajelor la taurine
distribuie nutreţul în iesle
omogenizarea într-un interval

permit de timp de cca.
tocarea 15-20 minute
când se poate obţine un produs furajer

unic omogen.
Remorci tehnologice amestecătoare
Aceste tipuri de remorci sunt acţionate de la

priza de putere a tractorului şi sunt folosite
pentru distribuirea şi amestecarea
nutreţurilor combinate uscate.
Sunt compuse din:
benă de secţiune trapezoidală

prevăzută la interior
cu unul sau mai multe
rotoare cu spire
elicoidale (de tip melc)
care au rolul de a
amesteca nutreţurile
şi de a le evacua după
terminarea procesului
de amestecare.
De asemenea
prin montarea
unor plăcuţe
tăietoare pe
spirele rotoarelor
elicoidale pot
realiza şi tocarea
nutreţurilor
concomitent cu
amestecarea
acestora.
Utilaj autopropulsat pentru pregătirea
hranei în fermă
Este prevăzut cu un dispozitiv propriu de

încărcare cu nutreţuri fibroase sau grosiere,
care realizează în acelaşi timp şi o mărunţire a
acestora.
hranei în fermă
Nutreţul este condus prin intermediul unui

transportor într-un buncăr, care are şi rol de
amestecător, asemănător cu cel de la
remorcile tehnologice cu un rotor cu spire
elicoidale dispus vertical.
hranei în fermă
În interiorul buncărului se găseşte arborele

vertical, cu spire elicoidale prevăzute cu
plăcuţe tăietoare.
hranei în fermă
Funcţie de reţeta de furajare, utilajul poate

introduce în bena amestecător, nutreţuri
concentrate sau rădăcinoase tocate,
omogenizându-le într-un timp scurt.
hranei în fermă
După omogenizare, utilajul se deplasează în

adăpost, unde distribuie hrana în iesle.
hranei în fermă
Utilizarea unui astfel de utilaj duce la simplificarea

gamei de maşini folosite în fermă, deoarece
realizează singur, încărcarea, tocarea, amestecarea
şi distribuirea nutreţului.
hranei în fermă
Un astfel de utilaj complex dispune de un grad

mare de mobilitate având posibilitatea de a
executa mai multe operaţii.
furajelor la porcine
mai simple dispozitive cu comandă manuală
linii tehnologice complexe complet automatizate
În domeniul echipamentelor pentru fermele de

creştere şi îngrăşare a porcinelor, pe plan mondial,
există o gamă largă de utilaje şi instalaţii
furajelor la porcine
Funcţie de tipul furajului folosit la hrana suinelor

deosebim două metode de distribuire a acestuia:
distribuţie mecanică a furajelor uscate
distribuire hidraulică a furajelor lichide

Utilaje pentru distribuirea mecanică a
furajelor uscate
Tehnologia de furajare uscată este

caracterizată de simplitate, iar utilajele
folosite prezintă o fiabilitate ridicată.
transportorul cu noduri
organul activ este reprezentat de un cablu (lanţ)

prevăzut, la anumite distanţe bine determinate, cu
discuri din material plastic (denumite noduri).
Acesta se deplasează prin conducte metalice, ce au

diametrul interior cu puţin mai mare decât al discurilor
din material plastic.
Transportorul cu noduri preia furajele dintr-un buncăr şi le duce la nivelul unor

dozatoare sau hrănitoare. Acestea sunt umplute în ordine succesivă începând
cu primele. Funcţionarea transportorului cu noduri se face prin intermediul
unui sistem automat după umplerea ultimului dozator sau hrănitor.
Cablul cu noduri este pus în mişcare prin intermediul unei roţi de

antrenare, cu profil special, ce preia mişcarea, cu ajutorul unei
transmisii, de la un motor electric.
Transportoarele cu spiră
sunt utilizate pentru distribuire furajului la o singură linie dreaptă

de furaje în adăpost.
Transportoarele cu spiră
Sunt formate dintr-o conductă metalică sau din material plastic, în

interiorul căreia se roteşte o spiră din oţel (formă elicoidală).
Dozatoarele
sunt destinate pentru depozitarea temporară şi deversarea

furajelor spre hrănitoare
Hrănitoarele
au rolul de a administra hrana animalelor în adăpost.

Sistem „Fleux-Auger” pentru transportarea
nutreţurilor cu productivitatea 0,5...6,3 t/h
Sistem „Multiflex” pentru transportarea
nutreţurilor cu productivitatea 0,6...3,0 t/h
Sistem complex pentru transportarea
nutreţurilor cu spirale şi lanţ-şaibe
Sistem pentru transportarea nutreţurilor în
contur închis cu lanţ-şaibe
Sistemul „Big Dutchman” pentru transportarea
şi distribuirea nutreţurilor
Mecanismul de acţionare al sistemului
de distribuţie nutreţurilor
Funia cu fibre şi şaibe din sistemul „Big
Dutchman”
Supapă „Multimix” cu
Aparataj „Bio Dozator”
dirijare sensorică
Dozatorii de principalele tipodimensiuni
Hrănitori radiale „TUBE-O-MAT”
Hrănitoare radială pentru îngrăşarea a 36…40 capete
firmei “Omsktranseil”
Hrănitori frontale
Utilaje pentru distribuirea hidraulică a
furajelor lichide
Aceste utilaje au în componenţă vase de amestecare,

pompă centrifugă, conducte, vane, jgheaburi de hrănire
furajelor lichide
După realizarea amestecului dintre furajele combinate şi

apă, într-unul dintre vasele de amestec, se pune în
funcţiune pompa, care trimite furajul lichid prin conductă
spre hrănitoare.
furajelor lichide
Umplerea hrănitoarelor nu se face simultan, ci pe rând.

Între două distribuiri, conducta se umple cu apă pentru a
evita alterarea sau uscarea resturilor de furaje.
furajelor lichide
Furajul lichid refulat de pompă împinge apa din conductă

în unul dintre vasele de amestec
furajelor la păsări
În fermele avicole, distribuirea hranei se face cu diverse

instalaţii, în funcţie de categoria de păsări şi de
tehnologia aplicată.
Deosebim instalaţii pentru distribuirea hranei pentru:
creşterea păsărilor la sol
creşterea păsărilor în baterii

Utilajele pentru distribuirea hranei la păsări pot fi

clasificate după modul cum se realizează distribuirea
hranei:
manual (hrănitoare alimentate manual)
mecanizat (instalaţii pentru distribuirea hranei)
Instalaţiile pentru distribuirea hranei pot fi utilizate pentru

creşterea pe sol sau pentru creşterea în baterii.
În sistemul de creştere al păsărilor în baterii furajarea se

face dintr-un jgheab situat pe frontul cuştilor spre aleea
de circulaţie.
Alimentarea cu furaj a jgheaburilor se face fie cu ajutorul

unor lanţuri transportoare , sau a unor buncăre etajate,
mobile.
Cele mai populare sisteme de distribuţie a furajelor în

interiorul adăpostului pentru creşterea păsărilor pe sol,
sunt.
transportoarele spiralate
transportoarele cu lanţ
transportoarele spiralate
sunt utilizate în adăposturi în care se pot

trasa linii drepte şi există un număr
considerabil de linii de furajare
transportoarele cu lanţ
pot fi dispuse în configuraţii relativ

complexe şi nu creează problemei
circulaţiei pe o direcţie transversală
Transportoarele spiralate
sunt formate dintr-un tub, în interiorul

căruia se roteşte o bandă elicoidală (ca
spira unui arc) ce antrenează furajul.
Spira transportorului este antrenată în

mişcare de rotaţie cu ajutorul unui grup
de acţionare (motor electric şi reductor)
Un sistem de furajare cu transportor

spiralat utilizează hrănitoare dispuse
paralel cu axul longitudinal al clădirii
Fiecare linie de furajare are ca punct de

plecare un buncăr de alimentare.
Hrănitoarele sunt instalate direct pe
tubulatura transportorului.
Sistemul de furajare, inclusiv linia de furajare,

poate fi automatizat şi conectat la un
computer care controlează numărul zilnic de
furajări.
Sistemul de furajare este montat pe un

ax prevăzut cu cabluri pentru ridicare
după depopularea adăpostului.
Sistemul este ridicat cu ajutorul unei

macarale acţionate manual sau mecanic.
Hrănitoarele pot fi de formă cilindrică

sau tronconică, fiind executate din cel
mai adesea din materiale plastice.
Transportoarele cu lanţ
Principiu de funcţionare al acestora se bazează pe

deplasarea continuă a furajelor dintr-un buncăr
de-a lungul unor jgheaburi cu ajutorul unui lanţ
transportor.
Jgheaburile sunt formate din tronsoane

confecţionate din tablă şi pot avea
diverse forme în secţiune.
În cazul furajării păsărilor crescute la sol

jgheaburile sunt prevăzute cu role de ghidaj pentru
a permite schimbările de direcţie în plan orizontal
Lanţul transportor este format din zale metalice

prevăzute cu aripi laterale, pentru antrenarea
furajului
şi cu articulaţii, care permit o mişcare de rotaţie în

plan orizontal, ceea ce face posibilă schimbarea
direcţiei pe rola de ghidaj.
Antrenarea lanţului se face cu ajutorul unui grup

de antrenare.
Maşinile de îndopat
sunt utilizate pentru hrănirea forţată a

păsărilor cu hrană sub formă de pastă.
Maşinile de îndopat
sunt utilizate pentru hrănirea forţată a

păsărilor cu hrană sub formă de pastă.
furajelor la ovine
Distribuirea mecanizată a hranei în

creşterea şi întreţinerea ovinelor este
condiţionată de tipul de adăpost, de
natura şi forma sub care se distribuie
furajele
furajelor la ovine
Distribuirea furajelor se poate realiza

direct din remorcă, în grătar în
jgheaburi sau hrănitoare.
furajelor la ovine
Se pot folosi de asemenea instalaţii de

distribuire a furajelor prevăzute cu
benzi transportoare ,sau transportoare
elicoidale

Tehnici Și Tehnologii În Sectorului Zootehnic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici Și Tehnologii În Sectorului Zootehnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mecanizarea și

Lector universitar: Gheorghița Andrei

9.1. Tehnologia mulsului; cerinţele impuse operaţiilor, instalaţiilor

9.3. Scheme funcţionale şi principiul de realizare ale tactelor

9.4. Diagrame teoretice de funcţionare a aparatelor de

9.1. Studierea componenţei şi principiul de lucru a

Instalaţii de muls vaci, oi, capre

Instalaţiile de muls vaci, de muls oi şi de muls capre sunt utilizate

Mulsul manual implică un volum mare de muncă (30…40% din

Instalaţii de muls vaci, oi, capre

Prin executarea mulsului mecanizat se obţin o serie de avantaje,

scăderea efortului depus de lucrători;

scăderea timpului destinat acestei lucrări;

creşterea productivităţii (de până la trei ori);

Instalaţii de muls vaci, oi, capre

Prin executarea mulsului mecanizat se obţin o serie de avantaje,

posibilităţi reduse de transmitere a bolilor de la om la animal şi

scăderea numărului de îmbolnăviri a animalelor cu afecţiuni la

Instalaţii de muls vaci, oi, capre

Executarea mulsului mecanic trebuie să îndeplinească anumite

să fie executat de personal calificat;

să realizeze recoltarea în totalitate a laptelui;

să nu afecteze starea de sănătate a ugerului animalelor mulse;

să coreleze parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de

Instalaţii de muls vaci, oi, capre

Executarea mulsului mecanic trebuie să îndeplinească anumite

să nu modifice calităţile fizico-chimice şi organoleptice ale laptelui;

instalaţiile de muls să aibă o funcţionare liniştită, fără zgomot;

Principiul de funcţionare al aparatelor pentru muls

Principiul de funcţionare al aparatelor pentru muls

Acest principiu se bazează pe existenţa a două camere

Principiul de funcţionare al aparatelor pentru muls

Principiul de funcţionare al aparatelor pentru muls

Principiul de funcţionare al aparatelor pentru muls

Aparatele pentru muls execută extragerea laptelui din uger şi

а —такт сосания; б—такт сжатия;

Un aparat pentru muls vaci cuprinde:

patru pahare pentru muls (câte unul pentru fiecare mamelon);

Paharul pentru muls

Paharul pentru muls

Paharul pentru muls

Manşonul de cauciuc trebuie să aibă suprafaţa interioară netedă,

Paharul pentru muls

Dacă are o rigiditate mare, nu se deformează corect, iar dacă este

Paharul pentru muls

Diametrul minim interior trebuie să fie mai mare de 10 mm, pentru a

Paharul pentru muls

Înălţimea manşoanelor trebuie să permită introducerea a trei sferturi

Paharul pentru muls

Manşonul de cauciuc poate fi pus în legătură cu furtunul scurt pentru

Paharul pentru muls

Pentru mameloanele mici se recomandă manşoane cilindrice

Colectorul pentru lapte

este destinat colectării laptelui de la cele patru pahare de muls şi

Colectorul pentru lapte

este prevăzut cu patru racorduri de legătură cu furtunurile scurte pentru

Colectorul pentru lapte

Colectorul pentru lapte

Colectorul pentru lapte

Colectorul pentru lapte

Colectorul pentru lapte

are rolul de a transforma vacuumul permanent în vacuum intermitent.

pulsatoare cu comandă mecanică;