Ovidiu Bădulescu Ahis 2009

Consulting

Alegerea unui stand de muls

Introducere
Un crescator de vaci de lapte petrece in medie pentru mulsul vacilor, in standul
de muls, cca 1000 de ore pe an. In aceste circumstante devin foarte importante
conditiile din standul de muls care, pe langa asigurarea unei eficiente mari,
trebuie sa asigure operatorului-mulgator mediul optim pentru a face fata rutinei
zilnice din timpul mulsului si in care sa se simta confortabil. Adesea, legislatia
fiecarei tari impune conditiile de lucru din ferme, inclusiv pe cele care trebuie
asigurate in standurile de muls. De asemenea, mai cu seama in tarile vestice,
consumatorii produselor lactate au devenit din ce in ce mai critici cu privire la
calitatea laptelui procesat si pretind crescatorilor sa-si trateze animalele,
inclusiv in timpul mulsului, intr-un mod protectiv. Toate cele enumerate mai sus
impun ca evaluarea conditiilor de lucru din standul de muls sa fie facuta de
catre fermieri intr-un mod regulat. Trebuie verificate toate caracteristicile
tehnice ale echipamentelor destinate mulsului care au efect asupra operatorilor-
mulgatori, asupra vacilor mulse cat si asupra calitatii laptelui muls. Acest
indrumar va furnizeaza ultimele informatii, la un nivel accesibil tuturor, despre
tipurile de standuri de muls folosite in prezent in tarile cu zootehnie dezvoltata,
capacitatea lor (numarul de vaci mulse/ora), avantajele cat si dezavantajele
fiecarui tip de stand cat si indicatii aproximative despre preturile lor. Totodata,
acest indrumar, va poate fi de folos atunci cand va planificati achizitionarea
unui stand nou ori modernizarea celui vechi existent.
Echipamentele pentru muls
Echipamentele moderne de muls se bazeaza, in linii mari, pe acelasi principiu
ca echipamentele de muls concepute cu ani in urma. Vaca de lapte, care la
randul ei este o „masinarie” care functioneaza 24 de ore/zi, impune reguli
stricte fermierului si angajatilor acestora: fiecare zi de lucru incepe si se
incheie cu efectuarea mulsului. Progresele obtinute in ameliorarea animalelor
cat si in hranirea lor, au dus la obtinerea unor productii uriase de lapte de la
vacile exploatate in zilele noastre. Sistemele de intretinere libera, in mod
deosebit intretinerea in cusete individuale de odihna, ofera pe langa o
binemeritata libertate de miscare a animalelor de care nu au parte animalele
intretinute in sistem legat, si posibilitatea mecanizarii complete a procesului de
pregatire si distributie a furajelor. Evolutia tehnologiilor de muls, a tehnicilor
de muls cat si a operatiunilor care premerg ori preced mulsul a dus, indeosebi
in standurile de muls, la mulsul unor efective mari cu efort mic de catre un
numar redus de persoane.

1
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

Alegerea unui stand de muls corespunzator nevoilor dumneavoastra

Alegerea unui stand de muls este un proces deosebit de important pentru ca este
o alegere pentru urmatorii 10-15 ani. Tehnologia de exploatare a vacilor de
lapte folosita are o importanta deosebita in alegerea tipului de stand de muls
potrivit.
Vom enumera mai jos elementele care influenteaza alegerea unui echipament de
muls:
 Sistemul de intretinere a animalelor
 Intretinerea animalelor pe pasune
 Gradul de mecanizare ori automatizare din ferma
 Tipul sistemului de racire a laptelui in ferma
 Preferinte personale pentru un anume tip

Elementele care decid alegerea unui tip si marimi de stand de muls:

 Marimea efectivului de vaci de lapte exploatat
 Durata in care se doreste sa se finalizeze mulsul
 Numarul de operatori-mulgatori folositi pentru mulsul animalelor
 Preferintele fermierului pentru un anume tip de stand
 Intentiile de extindere a fermei in viitor
 Preferinta pentru un anume grad de automatizare a standului
 Posibilitatile financiare ale fermierului
 Numarul grupelor de productie (vaci cu productii apropiate cantitativ)
 Dorinta de a furaja animalele in timpul mulsului
 Spatiul disponibil pentru instalarea noului stand de muls (cladiri existente
etc)

RECOMANDARE
In cazul achizitie unui stand de muls solicitati furnizorului de echipamente o
lista detaliata a componentelor standului de muls pentru care este facuta
oferta, datata,semnata si stampilata, care sa includa si valabilitatea ofertei si
doar dupa aceasta incepeti discutarea pretului standului. Veti avea astfel
certitudinea ca ce ati discutat initial va va fi vandut dupa efectuarea
discounturilor!

2
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

Termeni folositi in descrierea unui stand de muls

Numarul de posturi de muls :
Cele mai multe standuri de muls au posturi dispuse pe ambele laturi ale
standului, situatie cand sunt simbolizate prin indicarea cifrei 2 urmata de
numarul de posturi ale standului respectiv (ex: 2x5 reprezinta un stand de muls
cu 10 posturi amplasate pe ambele laturi ale standului in doua grupe de cate 5).

Sistemul de eliberare a animalelor din stand

Acest sistem lipseste in cazul standurilor de muls rotative care nu necesita
formarea de grupe de productie. Animalele parasesc standul la efectuarea de
catre platforma rotativa a cca 360˚. In standurile de tip bradulet iesirea este in
„sir indian”, adica animalele ies din stand una dupa alta. Iesirea rapida a
animalelor din stand este folosita in cazul standurilor din care toate animalele
ies simultan.

Unghiul dintre axa longitudinala a standului si animal

Este mentionat in cazul standurilor de tip „bradulet”. Cele mai des intalnite
sunt standurile in care animalele sunt inclinate cu 30˚, 40˚sau 50˚. In cazul
standurilor de tip paralel, acest unghi este de 90˚. Distanta dintre animalele din
stand (dintre centrele trenurilor posterioare a doua animale alaturate) este in
cazul standului de tip bradulet cu animalele inclinate la 30˚ de cca 115 cm, la
cele cu 50˚ de cca 85 cm iar in standurile de tip paralel aceasta distanta este de
cca 81 cm. Aceste distante sunt parcurse in decursul mulsului de catre
operatorii-mulgatori pentru pregatirea pentru muls, atasarea unitatilor de muls
cat si detasarea lor la finalul mulsului. Cu cat numarul de posturi ale unui stand
este mai mare cu atat creste si importanta marimii acestor distante pentru ca
determina un efort mai mare al operatorilor in decursul mulsului. In cazul
standurilor de tip bradulet cu animalele inclinate la 30˚ respectiv 40˚ spatiul
destinat echipamentelor este mai mare si asigura o observare mai buna a
animalelor in timpul mulsului.
Tipuri de standuri de muls
Fermierul roman trebuie sa aleaga tipul de stand dorit, dintr-o gama larga de
tipuri disponibile. Trebuie stiut ca fiecare tip de stand are avantajele cat si
dezavantajele sale. In cele de mai jos vom descrie cele mai des intalnite tipuri
de standuri de muls.

a. Standul de muls tip „bradulet”

Este simbolizat fie HB de la termenul Herringbone=”in unghi” fie FGM de la
termenul Fishgratenmelkmachine.

3
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

In cazul acestui tip de stand atasarea unitatilor de muls (paharele de muls +

colectoare) se face pe laterala animalelor cand unghiul de dispunere a
animalelor este de 30˚ ori de 40˚. In cazul standului cu animalele dispuse la
50˚, atasarea unitatilor de muls se face printre picioarele animalelor, ceea ce
face necesara detinerea unor vaci de lapte cu o conformatie corecta a
aplomburilor (pozitia picioarelor pe sol), adica unghiul facut cu solul de catre
membrele posterioare sa fie de 90˚ iar membrele sa fie paralele, largimea
crupei mare, adancime potrivita a ugerului (ugerul sa nu atarne sub nivelul
jaretilor=coatelor animalelor).
Un astfel de stand are urmatoarele avantaje:
 Ofera o foarte buna observare a animalelor in decursul mulsului;
 Accesul la uger este foarte usor;
 Asigura spatiu suficient diferitelor sisteme si accesorii cum sunt bazinele
de sticla pentru masurarea laptelui, dispozitivelor de retractare automata
a unitatilor de muls (DRAUm), ecranele de control a parametrilor
mulsului, sistemele pentru distributia furajelor concentrate in timpul
mulsului cat si alte sisteme;
 O alta facilitate a acestui tip de stand este posibilitatea folosirii unui brat
de sprijin si orientare a unitatilor de muls si a furtunelor aferente pentru
un flux al laptelui mai bun. Acest brat ofera posibilitatea alegerii unor
unitati de muls mai usoare, care tractioneaza ugerul mai putin dar care
nu pot fi mentinute intr-o pozitie corecta fara folosirea acestui accesoriu.
Pozitia corecta a furtunelor in timpul mulsului este cea paralela cu
trunchiul animalelor.Totodata folosirea bratului duce la evitarea caderii
accidentale a unitatilor de muls in timpul mulsului;
 Indiferent de marimea lor aceste standuri au doar doua porti de acces in
stand si doua porti de iesire din stand ceea ce duce la un numar mai mic
de piese uzate si astfel, implicit, la costuri de intretinere reduse.

Dezavantaje:
 in comparatie cu tipul de stand „paralel”, standul de tip „bradulet”
este semnificativ mai lung, ceea ce duce la parcurgerea de catre
operatorul-mulgator a unor distante mai mari in decursul mulsului
(efort mai mare) si totodata la cresterea costurilor cu construirea
salii de muls;
 Acest fapt duce si la cresterea timpului de iesire a animalelor din
standul de muls si deci la scaderea numarului de animale mulse in
unitatea de timp.

4
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

Standurile de tip „bradulet” cu animalele inclinate la 40˚ si la 50˚sunt ceva mai

scurte, reducandu-se in acest fel o parte dintre dezavantajele prezentate mai
sus. Standurile de muls de tip „bradulet” sunt disponibile de asemenea in
varianta cu iesire rapida a animalelor din stand (rapid exit), caz in care
productivitatea unui astfel de stand creste cu cca 10% in comparatie cu unul
standard, cu iesirea prin cele doua porti. Dezavantajul unui astfel de stand este
dat de faptul ca necesita un spatiu de cca 2,5 metri pentru iesirea simultana a
animalelor din stand ceea ce duce la cresterea supratetei construite destinata
salii de muls. Alegerea unui astfel de tip de stand, cu iesire rapida, se justifica in
cazul standurilor mari cu mai mult de 16 posturi de muls (de la 2x8 in sus).

b. Standul de muls tip „paralel”

Este unul dintre cele mai des intalnite standuri in tarile cu traditie in cresterea
vacilor de lapte datorita mai multor avantaje:
 Eficienta deosebit de mare; permite mulsul unui numar mare de vaci
intr-un timp foarte scurt datorita posibilitatii operatorului-mulgator sa
pregateasca vacile de pe o parte in timpul parasirii standulului de
catre animalele de pe cealalta parte;
 Datorita pozitiei animalelor, perpendiculara pe axul longitudinal al
standului, lungimea standului este mult mai scurta decat lungimea
altor tipuri de stand ceea ce duce la reducerea costurilor pentru
construirea salii de muls;
 Distantele parcurse de catre operatorul-mulgator sunt considerabil
mai scurte decat in cazul altor tipuri de standuri (efort redus);
 Parasirea simultana a standului de catre toate animalele, independent
pe cele doua laturi ale standului, are ca rezultat scurtarea timpului de
evacuare a standului si de afluire in stand a unui grup de animale care
trebuie mulse;
 Pozitia perpendiculara pe axul standului si dispunerea crupa langa
crupa a animalelor in stand duc la evitarea neplacerilor datorate
animalelor retive, care obisnuiesc sa loveasca in timpul mulsului;
 Protejarea operatorului-mulgator contra contactului cu urina si
dejectiile animalelor este realizata prin dispunerea unui panou de
protectie si a unui canal colector la nivelul trenului posterior al
animalelor.

Dezavantaje:
 Latimea salii in care se monteaza standul de tip paralel creste la cca
12 metri;

5
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

 Posibilitatea observarii animalelor in stand este mai redusa iar

observarea animalelor cu probleme este oarecum ingreunata;
 In cazul animalelor cu o conformatie a membrelor necorespun-zatoare
(aplomburi incorecte) aplicarea unitatilor de muls este mult
ingreunata;
 Pozitionarea voluntara a animalelor intr-un unghi de 90˚este mai
greoaie si obisnuirea animalelor pentru mulsul in acest tip de stand
este mai linga;
 Animalele sunt mai inghesuite in timpul mulsului, comparativ cu alte
tipuri de standuri de muls;
 Panoul de protectie cat si canalul colector pentru urina si dejectii sunt
mai putin eficiente in cazul neuniformitatii de lungime a animalelor
dumneavoastra.

Datorita acestui ultim aspect, au fost imaginate cateva sisteme de sisteme de

contentionare-pozitionare a animalelor in stand:
 Sistemul de tip „Hudonk” este echipat cu porti care se
rotesc in plan orizontal care sunt actionate de catre vaca
patrunsa prima in stand pentru accesul urmatoarei vaci
s.a.m.d. Fiecare vaca are un loc delimitat strict in stand;
 Sistemul „rotativ dublu”, intalnit la standurile de tip
„heavy-duty”, este un sistem care foloseste o poarta de
iesire rotativa, cu axul orizontal, care are doua bare care
folosesc, succesiv, la pozitionarea animalelor in stand,
dupa accesul lor pentru muls, dupa care, la finalul
mulsului, prin rotirea cu 180˚, bara opusa celei care a
jucat rolul de limitator de piept, impinge prin rotire
animalele afara din stand. In acest fel eliberarea
standului de catre animalele mulse este mult mai rapid si
se evita posibilitatile de accidentare a lor ca in cazul
portilor oscilante in plan orizontal;
 Sistemul suedez de blocare a animalelor in stand
reprezinta sistemul la care locul fiecarui animal este
delimitat de poarta de iesire de tip modular (se pot elibera
astfel din stand grupuri de 3 ori 4 animale care au fost
mulse);

Standurile de tip paralel unt disponibile in doua variante, cu animalele dispuse

pe o singura parte a standului (1 x si cu animalele dispuse pe ambele parti ale
standului 2 x ).

6
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

c. Standul de muls tip „tandem”

Este tipul de stand in care fiecare animal este muls si eliberat din stand
independent de productia celorlalte animale aflate in acelasi timp in stand. In
cazul acestui stand fiecare vaca are boxa sa in care este contentionata in timpul
efectuarii mulsului. De regula standurile de tip tandem, pana la capacitati de
pana la 8 locuri, au posturi de muls pe ambele parti (2 x ) iar de la aceasta
capacitate in sus, standurile sunt de tip rectangular (romboidale, trapezoidale).
Avantaje:
 Accesul la ugerul vacilor este foarte usor;
 Observarea animalelor in timpul mulsului este foarte buna iar
identificarea vacilor cu probleme (bolnave, cu rani etc) este mult usurata;
 Nu mai este nevoie ca vacile sa fie lotizate in grupe de productie;
 Asigura spatiu suficient montarii altor echipamente si dispozitive in
stand;
 Usor de modernizat in viitor;
 Mulsul vacilor mai „dificile” nu constituie o problema in acest tip de
stand;
 Un stand de muls de tip tandem cu 6 locuri (2 x 3) este comparabil ca
productivitate cu un stand de muls de tip „bradulet” cu 8 locuri (2 x 4).
Dezavantaje:
 Investitia in constructia salii de muls si in echipamentul de muls este
relativ mare;
 Datorita prezentei a cate doua porti pentru fiecare boxa, peratorul-
mulgator este mult mai ocupat cu actionarea portilor de acces si de iesire
a animalelor;
 Posibilitatile de defectare a sistemelor de actionare a portilor de acces si
de iesire cresc datorita numarului relativ mare al acestora.

d. Standul de muls tip „carusel” (platforma rotativa)

Acest tip de stand este singurul tip la care efortul operatorului-mulgator este
minim, nefiind necesara deplasarea lui de la o vaca la alta, in vederea pregatirii
pentru muls (curatarea ugerului, masaj si atasarii unitatii de muls). Vacile sunt
cele care se deplaseaza, o data cu platforma pe care stau, si trec prin dreptul
operatorului. Apoi efectueaza o rotatie completa timp in care mulsul este
finalizat.De regula in timpul mulsului in acest tip de stand, vacilor le sunt
administrate concentrate. Intrarea cat si iesirea din stand a vacilor sunt complet
automate.
Tipul de stand rotativ este disponibil in trei variante:

7
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

1. varianta „tandem”, cu boxe individuale pentru fiecare animal, cu

dispunerea animalelor tangential la stand;
2. varianta „bradulet”, cu dispunerea animalelor inclinat fata de tangenta
la cercul descris de catre platforma;
3. varianta „paralel”, cu dispunerea radiala a animalelor in stand, cu doua
subvariante:
a. dispunerea animalelor cu trenul posterior catre exteriorul
platformei;
b. dispunerea animalelor cu trenul posterior catre interiorul
platformei;

Avantajele tipului de stand rotativ:

 asigura o eficienta foarte ridicata, exprimata printr-un numar foarte
mare de animale mulse in unitatea de timp;
 efort redus depus de catre operatorul-mulgator;
 nu necesita formarea grupelor in functie de productia de lapte fapt care
usureaza organizarea mulsului (afluirea animalelor).
 Asigura o buna observare a animalelor, cu exceptia tipului de platforma
rotativa de tip paralele, in care animalele sunt dispuse cu capul catre
interiorul platformei.

Dezavantaje:
 Numarul initial al platformei rotative nu poate fi marit ulterior;
 Costurile cu achizitionarea unui astfel de stand de muls si cu intretinerea
lui sunt relativ mari.

Capacitatile diferitelor tipuri de standuri de muls

In general, alegerea unui anume tip de stand de muls se bazeaza pe numarul de
vaci care trebuie mulse cat si pe timpul alocat mulsului in fiecare zi. In fermele
familiale, este folosit o singura persoana pentru mulsul vacilor, fermierii dorind
sa finalizeze sesiunea de muls in cca 90-120 minute. In cazul fermelor mari,
angajatii sunt organizati in schimburi de lucru, inclusiv operatorii-mulgatori.
De regula mulsul este efectuat in astfel de ferme de mai multi operatori. In
tabelul nr 1 puteti sa gasiti numarul de animale care pot fi mulse de catre un
singur operator-mulgator, iar in tabelul nr 2 puteti sa gasiti numarul de animale
care pot fi mulse de mai multi operatori-mulgatori, in cazul mai multor tipuri de
standuri de mul. (se presupune ca vacile se afla intr-o stare de curatenie a
ugerului relativ buna):

8
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

Tabelul nr 1
Tipul de stand Nr de Capacitatea Dimensiuni
locuri [exclusiv timpul [variaza in
necesar afluirii in sala functie de
de asteptare] producator]
(vaci mulse/ora) (metri)
Bradulet 8 40-45 8,50 x 5,00
(fara retractare)
Bradulet 10 45-50 9,70 x 5,00
Bradulet 12 50-55 10,90 x 5,00
Bradulet 12 50-55 8,20 x 5,00
Bradulet 16 60-70 13,30 x 5,00
Bradulet 16 70-80 13,30 x 9,80
(iesire rapida)
Bradulet 50˚ 20 80-85 11,00 x 10,50
(iesire rapida)
Paralel 10 40-45 8,30 x 4,35
(cu posturi pe o
singura parte)
Paralel 12 55-60 5,70 x 6,70
Paralel 16 60-70 7,00 x 11,50
Paralel 20 80-90 8,40 x 11,50
Tandem 6 50-55 9,90 x 5,60
Tandem 8 55-60 13,30 x 5,60
Tandem 10 60-70 15,90 x 5,60
Tandem 16 65-75 10,80 x 10,80
Tandem 16 65-75 16,80 x 7,00
Carusel tip 16 75-85 Ø 8,70
bradulet
Carusel tip 20 90-100 Ø 10,50
bradulet
Carusel tip 22 100-110 Ø 11,40
bradulet
Carusel tip 24 105-115 Ø 12,40
bradulet

Tabelul nr 2
Tipul de stand Nr de locuri Capacitatea Dimensiuni
[exclusiv timpul [variaza in
necesar afluirii in functie de

9
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

sala de asteptare] producator]

(vaci mulse/ora) (metri)
Bradulet 24 100-110 18,00 x 5,80
Bradulet 28 120-130 20,40 x 5,80
Paralel 24 100-110 9,90 x 6,95
Paralel 24 110-120 9,90 x 6,95
(iesire rapida)
Paralel 28 120-130 11,40 x 10,90
(iesire rapida)
Tandem 24 120-130 21,60 x 7,25
rectangular
Tandem 28 140-150 24 x 7,50
rectangular
Carusel 30 165-175 Ø 12,20
tip „paralel”

Capacitatea unui stand de muls poate fi influentata de mai multi factori.

Desigur ca numarul posturilor de muls este un factor hotarator in
determinarea capacitatii unui stand de muls dar cresterea numarului de posturi
de muls nu poate fi facuta la infinit. Automatizarea standului poate avea o
influenta asupra numarul vacilor mulse/unitatea de timp dar numai in cazul
standurilor relativ lungi, de la cca 9-10 metri in sus (2x6-2x16bradulet). De
exemplu, in cazul unui stand de muls de tip bradulet cu 32 de posturi (2x16)
adaugarea dispozitivelor de retragere automata a unitatilor de muls (DRAUm)
va duce la o crestere a capacitatii standului cu cca 15%. Sistemul de evacuare a
animalelor din stand are o importanta mare pentru cresterea capacitatii
standului. Astfel, in cazul unui stand de muls de tip bradulet cu o lungime de
peste 9 metri (peste 2x6), alegerea sistemului de evacuare rapida a animalelor
din stand va duce la o crestere a capacitatii standului respectiv cu 10-15%. Nu
trebuie uitat insa, ca in acest caz veti avea nevoie de mai mult timp pentru
spalarea pardoselii (latimea salii creste cu cca 2,5 metri la mulsul pe doua
parti).
De asemenea vacile noastre au si ele o influenta asupra capacitatii
stanului de muls. O vaca „dificila”, care cedeaza laptele greu face ca folosirea
standului sa fie mai indelungata si sa scada capacitatea acestuia (numarul de
vaci mulse/ora).
Totodata timpul alocat pregatirii animalelor pentru muls (curatarea
mameloanelor, aplicarea paharelor de muls, indepartarea paharelor de muls la
finalul mulsului, dezinfectarea mameloanelor prin scufundarea/pulverizarea cu
solutii protectoare) va influenta capacitatea standului nostru.

10
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

In cele din urma, capacitatea unui stand este influentata si de numarul

operatiunilor care premerg mulsul, de indemanarea si constiinciozitatea
operatorilor-mulgatori.De aceea este bine ca in cazul in care folositi operatori-
mulgatori angajati sa ii instruiti si motivati corespunzator (bonus pentru fiecare
litru de lapte care se incadreaza in anumiti parametri ceruti si platiti de catre
procesator).

Locul unde trebuie construita sala de muls

Sala de muls este locul in care este instalat standul de muls.
Marimea standului ales de catre dumneavoastra va influenta, dupa cum am mai
spus, timpul de intrare in stand cat si timpul de iesire a animalelor din stand.
Traseul parcurs de catre animale din grajd catre zona de asteptare, standul de
muls si apoi din nou catre grajd trebuie sa fie simplu si logic. Toate acestea se
pot indeplini daca animalele parcurg trasee drepte, fara unghiuri drepte, iar
zona de asteptare este amplasata chiar in lungul salii de muls. O solutie care
ingreuneaza intucatva intrarea animalelor in stand este cea in care axul zonei
de asteptare este amplasat perpendicular pe axul salii de muls. O atentie mare
trebuie acordata amplasarii boxei de separare a animalelorpentru
insamantarile artificiale ori tratamente de scurta durata. Animalele trebuie sa
poata fi separate cu usurinta la iesirea din sala de muls, iar dupa parasirea
acestei zone trebuie sa se poata reintoarce cu usurinta in grajd. Sala de muls
trebuie amplasata cat mai aproape de sala tancului de racire si stocare a
laptelui. Sala de muls trebuie sa aiba macar un perete exterior pentru o buna
ventilare a ei pe parcursul perioadelor calde. Iesirea din sala de muls trebuie
astfel amplasata astfel incat animalele sa mearga la iesirea din sala direct catre
zona de furajare. Acest fapt este necesar pentru a reduce riscul aparitiei
mastitelor. Prin mentinerea dupa efectuarea mulsului a animalelor in pozitie
patrupedala (in picioare) o perioada de minim 40 de minute canalul
mamelonului, iritat dupa muls, se va inchide si nu va permite patrunderea
microorganismelor in interiorul ugerului. Amplasarea la iesirea din sala de
muls a cuvelor pentru dezinfectia unghiilor animalelor este deosebit de utila.
Aceste cuve au latimea culoarului de iesire si lungimea de cca 2 metri. De
asemenea, din motive de igiena, la intrarea pentru personalul operator din
exteriorul salii de muls catre interior, trebuie amplasata o tava cu material
dezinfectant (sac imbibat cu dezinfectant) care trebuie inlocuit periodic. Pentru
vizitatori se recomanda utilizarea de halate, bonete din material plastic si
protectii din acelasi material pentru incaltaminte.
Boxele de separare
Aceasta zona, dupa cum am amintit ceva mai devreme, trebuie amplasata in
apropierea salii de muls. Accesul catre aceasta zona poate fi realizat manual ori

11
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

prin intermediul unei porti de selectie, care dirijeaza animalele fie catre boxa de
separare fie catre adapost.Boxele de separare trebuie sa corespunzatoare
pentru odihna animalelor, sa asigure adaparea si furajarea animalelor si sa
poata fi curatate si dezinfectate usor. Numarul boxelor de separare trebuie sa
fie de cca 5% din numarul de animale mulse.
Zona de asteptare
Aceasta zona are o importanta deosebita pentru accesul rapid si in liniste al
animalelor in sala de muls. Cea mai buna pozitionare a zonei de asteptare este
in prelungirea salii de muls. Dupa cum am mentionat mai sus, accesul spre zona
de asteptare este cu atat mai usor cu cat traseul pana la aceasta este lipsit de
curbe. Accesul din zona de asteptare in sala de muls este mult mai rapid in cazul
folosirii portilor de impingere, actionate electric ori pneumatic si comandate
direct din canalul de lucru de catre operatorul-mulgator. Pentru o operativitate
crescuta, in cazul fermelor mari, se pot folosi zone de asteptare duble(cu doua
compartimente) in care sa poata fi aduse cate doau grupe de productie o data.
O alta cale pentru marirea vitezei de caces din zona de asteptare in sala de muls
este construirea unei pardoseli cu panta(cca 5%) catre intrarea in sala de muls,
pentru ca animalele au tendinta sa stea cu capul catre zona mai inalta, in cazul
nostru catre sala de muls si amplasarea in zona de asteptare a unei surse de
lumina difuze catre capatul opus salii de muls si a unei surse de lumina mai
puternice, catre capatul dinspre sala de muls (animalele au tendinta sa inainteze
catre zona luminata mai puternic). Forma zonei de asteptare este recomandabil
sa fie rectangulara, sa asigure intre 1,3 si 1,6 metri patrati pentru fiecare
animal aflat in asteptare, in functie de rasa. Se recomanda ca numarul de
animale pentru care se calculeaza zona de asteptare sa fie direct proportional
cu numarul posturilor standului de muls si egal cu numarul animalelor dintr-o
grupa de productie. Dupa muls, zona de asteptare trebuie sa poata fi spalata cu
usurinta, de aceea se recomanda amplasarea la capatul opus salii de muls a
unui canal colector acoperit cu gratar pentru colectarea dejectiilor si a apei de
spalare. Ventilarea zonei de asteptare trebuie sa fie de asemenea foarte
eficienta. Se recomanda ca zona de asteptare sa fie acoperita si sa aiba peretii
amovibili (mobili) fie din panouri din lemn ori alte materiale. Traseele catre
zona de asteptare trebuie sa fie de asemenea acoperite pentru a se evita
formarea zonelor alunecoase care vor fi evitate de catre animale si vor ingreuna
accesul catre zona de asteptare.

FOARTE IMPORTANT:
Corelati numarul locurilor din zona de asteptare cu cel al posturilor din
standul de muls. Animalele nu trebuie sa stea in zona de asteptare mai mult de
1,5 ore!

12
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

Construirea salii de muls

Trebuie acordata o atentie deosebita construirii acestei incaperi, care trebuie sa
asigure conditii foarte bune de lucru pentru operatorii-mulgatori. Foarte multi
lucratori nu lucreaza corespunzator tocmai din pricina conditiilor precare din
standul de muls. De asemenea conditiile precare din stand duc la obtinerea
unor rezultate slabe: igiena ugerului necorespunzatoare, pregatirea animalelor
insuficienta etc. In acest capitol veti putea intalni sugestiile necesare pentru a
face din sala de muls un loc de munca mai placut si mai eficient.

Canalul de lucru
Daca pentru celelalte dimensiuni sunt responsabili furnizorii de echipamente de
muls, in stabilirea cotelor canalului de lucru poate fi responsabil chiar
fermierul. De aceea acesta, fermierul, trebuie sa stie ca adancimea canalului
trebuie sa fie corelata cu inaltimea operatorilor-mulgatori. Ca regula de baza,
adancimea canalului va fi egala cu distanta dintre pardoseala canalului si cotul
operatorului minus 15 centimetri. In cazul standurilor de muls de tip paralel,
adancimea canalului de lucru trebuie sa fie cu 5-10 centimetri mai mare decat
in cazul celorlalte tipuri de standuri. Latimea canalului este foarte importanta
pentru o buna vizibilitate a tuturor instrumentelor montate in stand (contoare pt
lapte, vacuumetru, ecranele posturilor de muls etc) din orice colt al canalului.
Se recomanda ca aceasta cota sa fie intre 1,7 si 2,5 metri. De preferat ca
accesul in standul de muls sa fie facuta utilizand scari din otel galvanizat fixate
de peretii canalului de lucru, fara ca acestea sa atinga pardoseala. Se evita in
acest fel strangerea in jurul punctelor de contact ale scarii cu pardoseala a
resturilor de diverse proveniente ajunse in canal in timpul mulsului. Plasarea
intr-unul dintre colturile canalului a unui locas colector dotat cu o pompa de
drenaj, pentru apa rezultata din spalarea canalului este recomandabila.
Lumina in standul de muls
Zona de interes pentru operatorii-mulgatori este zona ugerului. De asemenea,
lumina impiedica dezvoltarea bacteriilor in sala de muls. De aceea este
recomandabil sa avem in sala de muls lumina cu intensitatea de 250-400 lucsi
adica 8-10 wati tub fluorescent /metru patrat. Se recomanda plasarea surselor
de lumina central (lampi duble cu tuburi fluorescente), deasupra canalului de
lucru, la cca 2,5 metri inaltime fata de pardoseala canalului. Totodata se
recomanda ca lumina zilei sa fie utilizata cat se poate mai mult prin folosirea
acoperisurilor transparente si a ferestrelor, care trebuie sa fie in proportie de
1/15 fata de suprafata salii de muls.
Ventilatia in standul de muls

13
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

Dupa cum stim vacile produc caldura, proportional cu productia de lapte,

caldura care este eliberata in mediul inconjurator (cca 870 wati/ora/cap). De
asemenea fiecare elimina prin expiratie, in fiecare ora, cca 0,5 litri de vapori de
apa. Totodata este foarte important ca mediul in sala de muls sa fie uscat si
luminos, pentru a limita dezvoltarea microorganismelor. In timpul sederii
animalelor in sala de muls trebuie ca sistemul de ventilatie sa elimine excesul de
caldura si de umiditate din sala atat pentr asigurarea unui climat optim de
lucru, pentru a evita aparitia stresului termic la animale cat si pentru a asigura,
vreme indelungata, o functionare corespunzatoare a instalatiei de muls, cu
precadere a sistemelor electrice si electronice. De aceea sala de muls trebuie sa
aiba un volum relativ mare si sa fie ventilata foarte bine. O data cu ventilarea
eficienta un alt efect obtinut este alungarea mustelor si paienjenilor din sala de
muls (mustele si paienjenii nu se pot dezvolta si trai in curent de aer). Se
recomanda folosirea in salile de muls a ventilatoarelor de tavan care absorb
aerul din canalul de lucru si de la nivelul animalelor si-l imping catre fantele de
evacuare de la nivelul tavanului. Pentru protejarea usilor de acces in salile de
muls contra formarii curentilor de aer nedoriti, se recomanda folosirea
cortinelor transparente tip jaluzea verticala, de tipul celor folosite la vitrinele
frigorifice.
Filtrarea laptelui
Poate fi facuta cu filtre tip ciorap, din celuloza, sau mult mai economic cu
filtre reutilizabile cu site duble din otel inoxidabil care pot fi folosite timp
indelungat. De regula amortizarea filtrelor reutilizabile are loc intr-un singur
an calendaristic. Aceste filtre va feresc de asemenea si de livrarile inconstante
ale filtrelor tip ciorap.
Securitatea lucratorilor (protectia in timpul lucrului)
Pentru evitarea tuturor problemelor privitoare la protectia operatorilor
dumneavoastra, se recomanda ca nu doar echipamentele electrice din
componenta standului de muls sa fie conectate la sistemul de impamantare al
cladirii ci si structura metalica a standului, care asigura pozitionarea si
contentionarea animalelor in timpul mulsului. Recomandam ca acesta structura
sa fie conectata la o retea de impamantare separata.
Spalarea instalatiei de muls
In afara spalarii exterioare a salii de muls dupa fiecare sesiune de muls si
echipamentul de muls trebuie sa fie spalat corespunzator dupa fiecare muls.
Echipamentul cuprinde toate conductele si vasele care vin in contact cu laptele
in timpul mulsului. Daca este efectuata corespunzator, aceasta operatiune
asigura pastrarea calitatilor laptelui muls de-a lungul traseului pana in tancul
de racire. Se recomanda ca, in cazul instalatiilor relativ mici (pana la o lungime

14
 Ovidiu Bădulescu Ahis 2009
Consulting

de cca 9 metri) sa se aleaga spalarea manuala (umplerea cu apa a bazinului

destinat spalarii instalatiei de muls, incalzirea apei necesare, adaugarea
detergentului etc sunt operatiuni efectuate de catre operatorul-mulgator) ori a
automatelor de spalare cele mai simple. Pentru instalatiile cu un numar mai
mare de posturi se recomanda alegerea unor automate de spalare mai
sofisticate, iar pentru standurile foarte mari se recomanda echiparea
standurilor cu sisteme de injectie a aerului in timpul spalarii instalatiei pentru
cresterea eficientei acesteia. Se recomanda ca spalarea sa fie facuta astfel:
 Faza de clatire, pentru indepartarea laptelui ramas pe conductele de
lapte, sa fie facuta cu apa la maxim 35 grade Celsius. Folosirea apei
calde duce la coagularea albuminei din lapte (lactalbumina) pe peretii
conductelor de lapte care va fi dificil de indepartat;
 Faza de spalare propriuzisa se va face cu apa la cca 60-70 grade Celsius.
Conditia pentru o spalare eficienta este ca apa, inainte de golirea
instalatiei sa aiba 40-43 grade Celsius(se poate verifica foarte usor cu un
termometru de teava cu colier care poate fi procurat din magazinele de
instalatii). Reglati instalatiile de incalzire a apei folosite la spalare astfel
incat sa va incadrati in acesti parametri care va asigura eficienta
spalarii, temperaturile mai mari nefacand decat sa va creasca cheltuielile
din ferma. Cantitatea de detergent trebuie dozata astfel incat sa nu
depaseasca 0,5-0,8%. In cazul apei dure se poate folosi o cantitate mai
mare de detergen doar o data pe saptamana pentru indepartarea
excesului de calcar depus pe conducte;
 Faza de clatire se va face tot cu apa rece la maxim 35 de grade Celsius.
 Recomandam ca apa rezultata de la spalarea instalatiei de muls din toate
cele trei faze enumerate mai sus sa fie colectata intr-un bazin si sa fie
folosita la spalarea pardoselii standului de muls, a salii de asteptare etc.
La o socoteala simpla pentru un an calendaristic veti descoperi ca se pot
face economii importante!

Ovidiu Badulescu
Ahis Consulting
www.ahis.ro
Pentru alte informatii legate de acest subiect ma puteti contacta la telefon
0751.252.364 sau pe adresa de e-mail ovidiu.badulescu@ahis.ro

15