Curs 5

Adaposturi pentru creşterea animalelor

sunt construcţii destinate producţiei animale
Construcţii pentru taurine
Construcţii pentru suine
Construcţii pentru ovine
Construcţii pentru iepuri şi animale de blană
 Construcţii pentru taurine

-Pondere mare in productia animaliera

-Volume mari de furaje
-Produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic
-Diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie
 Sisteme de intretinere
• Intretinere in stabulatie fixa
– Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii
speciale (standuri) destinate unui singur animal
• Intretinere in stabulatie libera
– Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru
grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari
fiziologice si randament
 a
Stabulatia fixa
2,50 … 3,00m
Elementul tehnologic
principal - standul
b
In functie de sistemul de
legare, standul poate fi‫׃‬
1,45 … 1,55m
•Stand lung (a)
•Stand scurt (b)
•Stand mijlociu (c)
c

1,90 … 2,35m
 Stand lung
• se adopta in cazul unei legări lungi
• depaseste cu 30 – 40 cm lungimea
animalului culcat
• lungimi de
2,40 …3,00 m pentru vaci si
2,50 …3.50 m pentru tauri adulti
• animalul poate sa execute mai
multe miscari (se apropie cel mai
mult de situatia naturala)
• dezavantaj:
suprafete construite mari
Stand mijlociu
• un pat egal cu lungimea animalului
culcat.
• această soluţie se adoptă numai
pentru perioada pre şi postnatală din
maternităţi sau în clinici veterinare,
deoarece oferă un confort mărit faţă
de standul scurt.
• dezavantaje:
necesită 3 ... 5 kg aşternut păios/animal
adult şi nu poate fi evitată murdărirea
standului, ceea ce necesită o curăţire
manuală a acestuia.
 Stand scurt
• permite mişcări minime ale animalului

• Avantaje importante în producţia industrială intensivă din punctul de

vedere
– al consumului de aşternut păios (1...2 kg/animal adult),
– al suprafeţei construite şi
– al evacuării gunoiului şi dejecţiilor (se folosesc soluţii moderne de
evacuare mecanică sau hidraulică).

• Pentru a compensa dezavantajul imobilizării prelungite a vacilor

pentru lapte, se pot prevedea padocuri exterioare (spaţii pentru
mişcarea animalelor, amplasate de obicei lângă adăposturi şi în directă
legătură cu acestea) sau mişcarea la păşune pe timp favorabil.
 Lăţimea standurilor

• rezultă din spaţiul necesar animalelor culcate independent

de tipul de lungime al standului.

– 1,00 ...1,30 m la vaci pentru lapte

– 1,60 ... 2,00 m la tauri adulţi

– 50 ... 90 cm la tineret femel

– 0,60. . . 1,20 m la tineret mascul

 Organizarea interioară a adăposturilor

Sunt necesare
următoarele zone:

alei de circulaţie
standuri,
iesle de furajare
alei de furajare
alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului
 Stabulatie fixa –
Sectiuni transversale
Soluţia curent utilizată este aceea cu 2
sau 4 rânduri de standuri dispuse
longitudinal

– soluţia cu 1 rând de standuri →

suprafeţe mari construite/animal
– soluţia cu mai mult de 4 rânduri de
standuri → creşte lăţimea construcţiei
→ apar probleme cu privire la
asigurarea ventilaţiei şi a iluminării
naturale.

Şirurile de standuri se întrerup cu

culoare transversale de legătură,
pentru a grupa la o uşă de evacuare,
numărul de animale prescris de
normele de prevenire a incendiilor.
Adăpost cu două şiruri de standuri (furajare cu remorca)
Adăpost cu patru şiruri de standuri (furajare cu melc)
Adăpost pentru vaci de lapte în stabulaţie legată

- cu două şiruri de standuri

Adăpost pentru vaci de lapte în stabulaţie legată

- cu cu patru şiruri de standuri

 Stabulaţia liberă
• Reprezintă sistemul de întreţinere a animalelor
nelegate, adoptandu-se tehnologii de grup, adică
formarea de grupuri de animale sensibil egale între
ele ca stări fiziologice şi randament în producţie,
întreţinute în spaţii denumite boxe.

• Stabulaţia liberă oferă animalelor mişcarea în voie, în

cadrul adăpostului sau între adăpost şi padocul
alăturat, cu consecinţe favorabile asupra dezvoltării
tineretului de reproducţie şi chiar asupra producţiei de
lapte.
 Stabulaţia liberă poate fi
(funcţie de tehnologia adoptată):

• în boxe nediferenţiate, pe pardoseală continuă

necesită aşternut pe întreaga suprafaţă şi schimbarea frecventă a acestuia
(tineret de reproducţie, între 0,5 . . . 3,0 luni);
• în boxe nediferenţiate, pe grătare de pardoseala,
soluţie eficientă din punct de vedere tehnic şi economic, (tineret taurin la
îngrăşat şi tineret femel de reproducţie);
• diferenţiată în zona de furajare-circulaţie şi zone de odihnă,
– în adăposturi închise, cu regim termic de minim +3˚C sau
– în adăposturi deschise, în care zona de odihnă se organizează în construcţii
cu trei pereţi orientaţi spre vânturile dominante iar furajarea se face în
padocuri, sub protecţia unor şoproane deschise.
• în boxe individuale,
organizate cu zona de furajare, de odihna, de evacuare a dejectiilor, in care
animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile, vitei de la 15 - 90 zile pentru
ingrasat etc.)
a
Stabulatie liberă –
Sectiuni transversale

a. în boxe nediferenţiate, pe
pardoseală continuă
b
b. diferenţiată în zona de furajare-
circulaţie şi zone de odihnă

c. în boxe nediferenţiate, pe grătare

de pardoseala
1. canal de evacuare hidraulica
2. grilaj de furajare
c
3. structura de rezistenta – stalp
4. iesle
5. alee de furajare
6. asternut permanent
7. rigole
8. compartimentare pentru cusete
9. canal pentru dejectii amplasat sub
aleea de circulatie
Stabulatie liberă

Alee pentru mers spre sala de recoltare

 Adăposturi pentru
vaci de lapte
compartimentate pe
loturi
 stabulaţie liberă
cu zonă de odihnă colectivă,
pe aşternut
 Adapost pentru vaci de lapte,
in stabulatie libera, cu zona de
odihna colectiva pe asternut
 Alegerea tipului de pardoseală -
funcţie de zona utilizată
• Zona de odihnă
• Zona de depunere a dejecţiilor
• Zona de circulaţie
Cerinţe de planeitate
Cerinţe de rezistenţă
Cerinţe de elasticitate
Rezistenţa la coroziune
Cerinţe
Neagresivitate chimică
Durabilitate
Suprafaţa pardoselii trebuie să fie netedă şi nealunecoasă
Întreţinere uşoară
Condiţii termotehnice
Pardoseli
 Taurinele se hrănesc, în general, cu furaje grosiere de volum
Sistemul de mare, la care se adaugă, în funcţie de vârsta şi destinaţia
nimalelor, nutreţuri combinate, lapte de vacă artificial, furaje
furajare concentrate însilozate.
Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle, a căror
formă şi dimensiuni depind de categoria şi vârsta animalelor
cazate, tipul de stand şi sistemul de legare, modul de
administrare a furajelor.
Ieslele trebuie astfel concepute încât să permită o descărcare
uşoară a furajelor, să asigure o capacitate corespunzătoare
preluării volumului necesar, să permită consumarea fără efort a
furajelor fără a fi risipite pe pardoseală.
A B C D E
Tineret pana 200kg 15-20 40 10-15 0-30 40
Tineret pana 300kg 15-20 45 10-15 0-30 45
Tineret pana 400kg 15-20 50 10-15 0-30 55
Tineret peste 400kg 15-20 55 10-15 0-30 60
Vaci de lapte 10 50-60 10-15 0-30 60-80
 Tipuri de iesle utilizate la furajarea taurinelor

Transport furaje cu Transport furaje Transport furaje

tractor cu remorca cu racleti cu şneck
Transportul furajelor cu vagoneti

• a - Detaliu de furajare
• b - Flux circulaţie vagoneti
1. iesle
2. adapost
3. drum
4. alimentare cu furaje
Transportul furajelor cu cupe suspendate

a - Detaliu de furajare
b - Flux circulaţie cupe suspendate
1. iesle
2. adapost
3. drum
4. flux furaje
Transportul furajelor cu tractorul

a - Detaliu alee de furajare

b - Flux circulaţie tractor
1. iesle
2. adapost
3. drum
4. flux furaje
5. intoarcere tractor
 Transportul furajelor
cu iesle mecanice
a. Iesle mecanica dubla
b. Schema de incarcare a ieslei
mecanice
1. banda transportoare sau
conducta pentru transport
pneumatic
2. buncar
3. transportor cu melc (şnec)
4. iesle dubla
5. alimentare cu furaje
Avantaje: suprafete construite mai reduse

Dezavantaje: utilaje mai pretentioase ca

intretinere si oteluri de calitate superioara
pentru transportoare
 Sisteme de adapare
Numarul adapatorilor se determina astfel incat sa asigure necesarul de apa.

Adapatoare cu
- nivel constant
sau
- automate
alimentate de la o
retea interioara de
apa potabila.

Pozitionarea lor
trebuie sa permita
accesul animalelor
direct si usor la
sursa de apa.
adăpători cu nivel constant
1. ventil
2. plutitor
3. rezervor
4. cupa adăpătorii
5. conductă adăpătoare automată sub presiune
a. vedere; b. secţiune
1. cupa adăpării
2. reţeaua de alimentare de apă sub presiune
3. orificiul de acces al apei
4. Clapeta de acţionare
5. Opritor acces apă
adapatori
 Pozitia adăpătorilor în adăposturi

1 1. Alee de serviciu
9 2. Standuri
2 6 3. Iesle
3 7 4. Alee de furajare
4 4 5. Adapatori automate
5 3 6. Boxa
7. Grilaj de furajare
8
8. Compartimentare
transv.
9. Adapatori cu nivel
constant
a b

Stabulatie fixa Stabulatie libera – adapatorile se

- adapatorile se amplaseaza amplaseaza pe peretele opus ieslei
langa iesle sau pe compartimentare
 Sisteme de evacuare a dejectiilor
Sisteme de evacuare a dejecţiilor
Dejecţiile se pot evacua:
•mecanic odată cu aşternutul permanent; se utilizează
tractor cu lamă buldozer fiind necesare uşi mari în
frontoane pentru accesul utilajelor de curăţire
•cu rigolă mecanizată (deschise sau acoperite cu
grătare spre limita standurilor la aleea de intreţinere) se
utilizează sistemul de racleţi
•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare.
sistem de evacuare dejecţii cu rânduri multiple
şi colector traversal
 Sisteme de recoltare a laptelui

Soluţia se stabileşte in funcţie de sistemul de întreţinere a

animalelor, astfel:
– Recoltare in grajd, care se aplică în cazul stabulaţiei fixe se
realizează cu aparate de muls racordate prin intermediul unei
conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transportă spre o
încăpere amplasată la capătul adăpostului sau spre o construcţie
specială (lăptărie);
– Recoltare centralizată, aplicată în cazul stabulaţiei libere a vacilor,
se realizează în construcţii special amenajate, denumite grupuri de
muls, care pot fi rezolvate în diverse sisteme.
 Stabulatie libera – scheme de grupuri pentru
recoltarea laptelui
a. cu posturi dispuse in
tunel (paralele)
a
b. cu posturi in forma
de spic sau bradulet

c. tip carusel cu
dispunerea inclinata
a posturilor pe o
platforma rotativa
c

1. Spatiu de circulatie pentru vaci

2. Spatiu pentru operatori
3. Iesle pentru furajare
4. Camera pentru racire si depoz. lapte
b 5. Camera pentru spalare aparate
6. Grup sanitar
 Alei de serviciu
În adăposturile pentru taurine se mai prevăd:

• alei de circulaţie, cu lăţimea minima de

1,10 m, când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri, şi de
1,40 m, când sunt situate între două rânduri de standuri;

• alei de control, prevăzute între două linii de iesle sau deasupra acestora,
pentru supravegherea funcţionării utilajelor staţionare de furajare,
precum şi a comportării animalelor la iesle;

• alei transversale de circulatie a animalelor spre uşile de evacuare.

 Organizarea adăposturilor pentru taurine

• Adăposturile pentru întreţinerea taurinelor se diferenţiază in

funcţie de
– tipul complexului (pentru lapte sau carne),
– sistemul de intreţinere adoptat (stabulaţie liberă sau fixă),
– vârsta animalelor (taurine adulte, tineret supus îngrăşării, tineret
de reproducţie).

• În cadrul complexelor apar şi adăposturi cu destinaţie

specială, ca: maternităţi, creşe, profilactorii.
 Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie legată

• Se organizează, de regulă, prin dispunerea cap la cap a şirurilor de

animale, de o parte şi de alta a unei linii de furajare mecanizată.
Daca se asigura iluminarea şi ventilarea construcţiilor prin luminatoare de acoperiş sau
prin acoperişuri de tip şed, se utilizează construcţii de lăţime mare (18,0 - 21,0 m), în care
se grupează mai multe linii tehnologice paralele, (adăposturi cu patru rânduri de standuri,
grupate în două linii tehnologice).

• Pe lîngă spaţiul de cazare, în construcţiile pentru stabulaţia legată a

vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor
concentrate, întreţinerea şi păstrarea aparaturii de recoltare a laptelui,
pompa de vid etc.
• Suprafaţa construită pe animal cazat variază la adăposturile pentru vaci de
lapte în stabulaţie legată între 6,0 - 9,0 m2, în funcţie de soluţia adoptată
pentru mecanizare furajării.
 Adăposturile pentru vaci de lapte în stabulaţie liberă

Se realizează cu boxe colective sau cuşete individuale, dispuse de o parte şi

de alta a unei alei centrale de furajare. Numărul rândurilor de cuşete se
stabileşte astfel încît, prin rotaţie, animalele să circule spre ele, pentru
furajare, şi spre sala de muls.

Dejecţiile sunt evacuate, din zona de odihnă a animalelor şi de pe aleile de

circulaţie, hidraulic sau cu plug raclor.

În acest caz, suprafaţa construită pe animal cazat variază între 6,2 şi 9,9 m2.
Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine

Maternităţile se organizează în sistemul de

stabulaţie legată şi cuprind, în afară de încăperile
pentru furaje concentrate, aparatura de recoltare a
laptelui şi pentru pompa de vid, şi o zonă de
profilactoriu cu punct sanitar şi incăpere pentru
personalul de supraveghere.
 Adăposturile pentru tineretul femel de reproducţie

• sunt organizate în sistem de stabulaţie liberă, cu zonă de

odihnă pe grătare şi alee centrală de furajare.

• Pentru zonele cu frecvenţă redusă de viscole, creşterea

tineretului taurin pentru reproducţie se poate realiza în
adăposturi prevăzute numai cu zonă de odihnă şi de
circulaţie, iar furajarea se face la exterior, în iesle dispuse
la limita padocurilor şi acoperite cu şoproane, pentru
protejarea animalelor în zilele cu ploaie şi ninsoare.
 Autoritatea sanitara veterinara centrala a României, reprezentata de Directia generala
sanitara veterinara din structura Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor, trebuie sa se asigure ca, începând cu data aderarii României la
Uniunea Europeana, toate exploatatiile sunt conforme cel putin cu urmatoarele cerinte:

a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni, cu

exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea
sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi
supus tratamentului.
- Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu
înaltimea vitelului la greaban, masurata în pozitie patrupeda, iar lungimea acesteia
trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului, masurata de la vârful nasului
pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice, înmultita cu 1,1.
- Boxele individuale pentru vitei, exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor
bolnave, trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si
tactile;

b) pentru viteii crescuti în grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru

fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin
- 1,5 m2 pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg,
- cel putin 1,7 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg
- cel putin 1,8 m2 pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste.
Furajare exterioara in padocuri

1 – usa cu perdea de cauciuc

 Adăposturile pentru îngrăşarea intensivă a
tineretului taurin
• Sunt diferenţiate in funcţie de vârstă şi de greutatea corporală a
animalelor:
– adăposturi pentru faza I
• organizate cu boxe individuale, în care sunt întreţinuţi viţei cu vârsta între
15 şi 45 zile;

– adăposturi pentru faza a II-a

• organizate cu boxe colective pentru un număr redus de animale (20 ... 25)
şi zonă de odihnă pe grătare sunt întreţinuţi viţeii pînă ajung la vârsta de
105 sau 110 zile şi la greutatea corporală de 110 ... 115 kg;

– adăposturi pentru faze avansate de creştere (a III-a şi cea de-a IV-a pentru finisare),
• organizate cu întreţinere în stabulaţie liberă pe grătare sau în boxe
diferenţiate cu zonă de odihnă pe aşternut permanent. În aceste adăposturi
animalele sunt întreţinute până la livrare, respectiv la vîrsta de 17 .. . 18
luni şi la greutatea corporală de 480 ...530 kg.
 3
1
2

3
Planul adapostului
1. Încăperi cu uşi batante, grup sanitar,
birou, instalaţii frigorifice, electrice
2. Camera lapte, unde este amplasat
rezervorul cu lapte
3. Zona de odihna, întreţinere Plan adapost
1. Grup sanitar si
hol pentru
circulatie
2. Camera de 3 1
muls
3. Zonă pentru
odihnă şi
îngrijire

3 2