CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

II PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU TAURINE.

1
Adaposturi pentru taurine – Planul general

2
Clasificarea adaposturilor pe categorii de taurine
 Maternitati
 Adaposturi pentru tineret taurin perioada I (0.5-3 luni)
 Adaposturi pentru tineret taurin perioada II (3-12 luni)
 Adaposturi pentru tineret taurin perioada III (1-2 ani)
 Tineret taurin la ingrasat (peste 2 ani)
 Adaposturi pentru vaci de lapte

In functie de categoria de varsta a animalelor adapostite, a tehnologiei

de intretinere si a procesului de productie, se prevad diferite
constructii anexe:
 maternitati si profilactorii,
 abatoare,
 grupuri, sali sau platforme de muls,
 platforme de evacuare a dejectiilor,
 statii de monta etc.
3
  Tehnologia de intretinere

 in stabulatie fixa: sistem de intretinere in pozitie legata, pe un spatiu

denumit stand, destinat cazarii unui singur animal, acesta fiind si locul
de odihna.
• Standurile sunt, in general asezate perpendicular pe iesle, formand
siruri cu acces la frontul comun de furajare.
• Standurile pot fi: - scurte (1,45…1,65m)
- medii (1,90…2,35m)
- lungi (2,30…3,0m)

 In stabulatie libera: loturi de animale care se pot misca liber in

interiorul unui compartiment.
• In functie de tehnologia adoptata, stabulatia libera poate fi: in boxe
nediferentiate, in boxe diferentiate sau diferentiata in zona de
furajare-circulatie si zone de odihna.
• separarea functionala in interiorul compartimentului a zonelor de:

- odihna – colectiva sau individuala, in cusete.

- furajare – manuala sau mecanica
4 - adapare,
  Tipuri de standuri pentru stabulatia fixa a taurinelor

Stand scurt
Latimea standurilor rezulta din
spatiul necesar animalului
culcat:
1,00…1.33m – vaci pentru lapte
1,60…2,00m – tauri adulti
0,50…0,90m – tineret femel
0,60…1,20m – tineret mascul
Stand mijlociu

Stand lung

5
6
  Stabulatia fixa (legata) a taurinelor
• stabulatia legata se organizeaza, de regula, prin dispunerea de siruri de
animale cap la cap, de o parte si de alta a aleii centrale de furajare.
• stabulatia legata pe standuri mijlocii este tehnologia de intretinere a vacilor de
lapte cel mai ades utilizata in cazul fermelor mici si mijlocii.
• suprafata construita pe cap de animal cazat variaza la adaposturile de vaci de
lapte in stabulatie legata intre 6…9 m², in functie de solutia adoptata pentru
mecanizarea furajarii.

Fig.3 Adapost pentru tineret taurin de perioada I (15-45 zile) supus ingrasarii:
1 – alee de circulatie, 2 – standuri individuale, 3 – rigola pentru evacuarea dejectiilor cu
racleti, 4 – alee de furajare, 5 – camera-tampon, 6 – camera centrala de ventilatie, 7 –
7 stalpi beton armat prefabricati
  Stabulatia legata a taurinelor

Fig.4 Adapost pentru 316 vaci de lapte in stabulatie fixa :

1 – alee de circulatie, 2– rigola pentru evacuarea dejectiilor cu racleti, 3 – standuri
individuale, 4 – grilaj de furajare, 5 – iesle, 6 – alee de furajare, 7 – grup de muls
comun la doua adaposturi, 8 – stalpi prefabricati.

8
  Stabulatia libera a taurinelor

Fig.5 Plan adapost tineret femel cu intretinere in stabulatie libera:

1 – boxa colectiva, 2 – grilaj de furajare, 3 – iesle, 4 – alee de furajare, 5 –
compartimentare transversala, 6 – canal de evacuare hidraulica a dejectiilor prevazut cu
gratare traforate, 7 – usa glisanta pentru accesul tractoarelor, 8 – usa evacuare animale,
9 9 – stalpi prefabricati de beton armat.
  Elemente de dimensionare pentru stabulatia libera a vacilor de lapte

10
  Elemente de dimensionare pentru tineret taurin la ingrasat

11
  Stabulatia libera a taurinelor

Fig.6 Tehnologia de intretinere in stabulatie libera, furajare cu transportor cu

melc si evacuarea hidraulica a dejectiilor.
12
13
Fig.7 Plan adapost vaci de lapte in stabulatie libera.
14 Fig.8 Schema de proiectare a unui adapost pentru taurine
15 Fig.9 Adapost pentru taurine, in stabulatie libera, cu zona de odihna pe asternut
  Stabulatia libera a taurinelor

Fig.10 Sectiune transversala printr-un adapost pentru tineret taurin femel, in

stabulatie libera, in cusete individuale si cu furajare exterioara in padocuri:
16 1 – usa cu perdea de cauciuc.
17 Fig.11 Adapost pentru vaci in stabulatie libera, cu alee centrala de furajare
  Maternitati si profilactorii:
 reprezinta spatii de cazare pentru vaci gestante si vitei, in care exigentele de
temperatura, confort si noxe sunt mai ridicate decat in cele pentru animalele
adulte.
 In interiorul acestor adaposturi se recomanda ca temperatura optima sa fie
de 18…20ºC, umiditatea de 60...70% si viteza maxima a aerului de 0.1m/s.
 Vacile se intretin in sistem legat, pe standuri sau in boxe.

18
Fig.12 Amplasarea standurilor intr-un adapost de maternitate
 Fig.13 Amplasarea boxelor intr-un adapost de maternitate.

19
20 Fig.14 Adapost pentru tineret taurin in stabulatie libera
  Sisteme de furajare

- Iesle : jgheaburi prefabricate a caror forma si dimensiuni depin de

categoria si varsta animalelor cazate, tipul de stand si sistemul de legare,
modul de administrare a furajelor.

Fig.15 Tipuri de iesle utilizate la furajarea taurinelor: in cazul transportului furajelor

21 cu tractor cu remorca (dreapta), transportul furajelor cu racleti (stanga).
  Elemente de dimensionare a aleilor de furajare

22
 Sisteme de evacuare a dejectiilor

• Gunoiul de grajd se poate folosi ca si ingrasamant natural in agricultura.

Un animal produce, in medie 10…15 mᵌ/an.

• Evacuare dejectiilor poate fi facuta manual, in fermele mici sau mijlocii

mecanizat.

• Evacuarea mecanica a dejectiilor:

- cu tractor cu lama de buldozer care circula pe aleile din spatele
standurilor,
- cu rigole mecanizate:
o deschise – cu racleti batanti, cu lopeti mecanice tractate,
pluguri racloare sau lame de buldozer
oacoperite cu gratare – cu lopeti mecanice sau racleti-fluture.
- hidraulica – evacuarea dejectiilor cu ajutorul apei care circula prin
canale de evacuare prevazute sub gratare.

Evacuarea compostului dejectii–apa se poate face in doua moduri:

- cu stavilar: scurgere rapida si discontinua spre un stavilar cu golire
brusca o data la 4…6 zile.
- cu praguri: evacuarea dejectiilor se face lent si continuu spre canalul
23 colector prevazut cu o lama deversoare.
 Fig.16 Evacuarea gunoiului de grajd cu:
a - lama atasata la tractor, b – racleti.

Fig.17 Evacuarea gunoiului de grajd in

padoc, cu ajutorul plugurilor racloare
(sus);
Sistem raclor hidraulic cu sina (canal
pentru cablu) de actionare in
24
pardoseala (jos, dreapta)
 Fig.18 Sisteme de adaposturi pentru
vaci, cazate pe standuri scurte, cu
evacuarea gunoiului de grajd:
a – manuala
b – hidraulica
c - mecanica

25
 Rigolele acoperite cu gratare asigura penetrarea dejectiilor prin golurile
prevazute in gratarele traforate si apoi evacuarea dejectiilor semi-lichide
cu lopeti mecanice sau racleti-fluture spre platformele de dejectii.

Fig.19 Canal de evacuare a dejectiilor cu gratar din elemente prefabricate

26
 Fig.19 Adapost pentru taurine, prevazut cu canale de evacuare a dejectiilor
27 cu gratare din elemente prefabricate
  Indici de iluminare

• Reprezinta raportul de suprafata a pardoselii luminate prin

suprafata vitrata.
• I = Sferestre / Spardoseala

28