Stoica Daniel Dumitru Razvan

CONSTRUCTII AGRICOLE
Constructii pentru taurine
Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de problem, cuprinzand: -pondere mare in productia animaliera -volume mari de furaje -produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic -diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie Sisteme de intretinere • Intretinere in stabulatie fixa – Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal • Intretinere in stabulatie libera – Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal – standul In functie de sistemul de legare, standul poate fi‫׃‬ •Stand lung (a) •Stand scurt (b) •Stand mijlociu (c)

1

40 …3.00 m pentru vaci si 2. Stand scurt • permite miscari minime ale animalului • Avantaje importante în productia industriala intensiva din punctul de vedere – al consumului de asternut paios (1.00 . • dezavantaje: necesita 3 .Stand lung • se adopta in cazul unei legari lungi • depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat • lungimi de 2. • Pentru a compensa dezavantajul imobilizarii prelungite a vacilor pentru lapte...50 …3.. • aceasta solutie se adopta numai pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau în clinici veterinare. 90 cm la tineret femel – 0. 2 .60. alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului Stabulatie fixa – Sectiuni transversale Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal – solutia cu 1 rând de standuri →suprafete mari construite/animal – solutia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creste latimea constructiei→ apar probleme cu privire la asigurarea ventilatiei si a iluminarii naturale. – al suprafetei construite si – al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosesc solutii moderne de evacuare mecanica sau hidraulica). alei de furajare.20 m la tineret mascul Organizarea interioara a adaposturilor Sunt necesare urmatoarele zone: alei de circulatie. 1... ceea ce necesita o curatire manuala a acestuia... standuri... . 5 kg asternut paios/animal adult si nu poate fi evitata murdarirea standului.1. – 1. 2.30 m la vaci pentru lapte – 1. se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea animalelor. . Latimea standurilor • rezulta din spatiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului.00 m la tauri adulti – 50 .2 kg/animal adult).60 .50 m pentru tauri adulti • animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) • dezavantaj: suprafete construite mari Stand mijlociu • un pat egal cu lungimea animalului culcat. amplasate de obicei lânga adaposturi si în directa legatura cu acestea) sau miscarea la pasune pe timp favorabil. iesle de furajare. deoarece ofera un confort marit fata de standul scurt..

se utilizeaza tractor cu lama buldozer fiind necesare usi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curatire •cu rigola mecanizata (deschise sau acoperite cu gratare spre limita standurilor la aleea de intretinere) se utilizeaza sistemul de racleti 3 . în cadrul adapostului sau între adapost si padocul alaturat.90 zile pentru ingrasat etc. adoptandu-se tehnologii de grup. tipul de stand si sistemul de legare. la care se adauga.functie de zona utilizata • Zona de odihna • Zona de depunere a dejectiilor • Zona de circulatie Sistemul de furajare Taurinele se hranesc. numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor. cu consecinte favorabile asupra dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte. pe gratare de pardoseala. între 0. • diferentiata în zona de furajare-circulatie si zone de odihna. Ieslele trebuie astfel concepute încât sa permita o descarcare usoara a furajelor. modul de administrare a furajelor. de odihna. în general. cu regim termic de minim +3°C sau – în adaposturi deschise. a caror forma si dimensiuni depend de categoria si vârsta animalelor cazate. • în boxe nediferentiate. in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile. întretinute în spatii denumite boxe.Sirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legatura. Stabulatia libera poate fi (functie de tehnologia adoptata): • în boxe nediferentiate. Adapost cu doua siruri de standuri (furajare cu remorca) Adapost cu patru siruri de standuri (furajare cu melc) Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu doua siruri de standuri Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu cu patru siruri de standuri Stabulatia libera • Reprezinta sistemul de întretinere a animalelor nelegate.) Alegerea tipului de pardoseala . Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle. sa asigure o capacitate corespunzatoare preluarii volumului necesar. adica formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stari fiziologice si randament în productie. pentru a grupa la o usa de evacuare.0 luni). furaje concentrate însilozate. Sisteme de evacuare a dejectiilor •mecanic odata cu asternutul permanent. în functie de vârsta si destinatia animalelor. organizate cu zona de furajare. • Stabulatia libera ofera animalelor miscarea în vo ie. nutreturi combinate. pe pardoseala continua necesita asternut pe întreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia (tineret de reproductie. • în boxe individuale. vitei de la 15 . cu furaje grosiere de volum mare. lapte de vaca artificial. solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic. sa permita consumarea fara efort a furajelor fara a fi risipite pe pardoseala. – în adaposturi închise. sub protectia unor soproane deschise.5-3. în care zona de odihna se organizeaza în constructii cu trei pereti orientati spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri. de evacuare a dejectiilor. (tineret taurin la îngrasat si tineret femel de reproductie).

profilactorii. 4 . tineret supus îngrasarii. de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata. Daca se asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperisuri de tip sed. (adaposturi cu patru rânduri de standuri. Organizarea adaposturilor pentru taurine • Adaposturile pentru întretinerea taurinelor se diferentiaza in functie de – tipul complexului (pentru lapte sau carne). prin dispunerea cap la cap a sirurilor deanimale.•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare. – sistemul de intretinere adoptat (stabulatie libera sau fixa). si spre sala de muls. din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie. • alei de control. precum si a comportarii animalelor la iesle. în constructiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate. Numarul rândurilor de cusete se stabileste astfel încît. sistem de evacuare dejectii cu rânduri multiple si colector traversal Sisteme de recoltare a laptelui Solutia se stabileste in functie de sistemul de întretinere a animalelor. în functie de solutia adoptata pentru mecanizare furajarii.0 . hidraulic sau cu plug raclor. si de 1. se utilizeaza constructii de latime mare (18. – vârsta animalelor (taurine adulte. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata • Se organizeaza. care se aplica în cazul stabulatiei fixe se realizeaza cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe.0 m). animalele sa circule spre ele. grupate în doua linii tehnologice). Dejectiile sunt evacuate. se realizeaza în constructii special amenajate. de regula. în care se grupeaza mai multe linii tehnologice paralele. • Pe lînga spatiul de cazare. pentru furajare. care pot fi rezolvate în diverse sisteme. laptele se transporta spre o încapere amplasata la capatul adapostului sau spre o constructie speciala (laptarie). Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie libera Se realizeaza cu boxe colective sau cusete individuale. cu latimea minima de 1.10 m. astfel: – Recoltare in grajd. aplicata în cazul stabulatiei libere a vacilor. prin rotatie.40 m.0 .21. ca: maternitati. – Recoltare centralizata. crese. dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare. Alei de serviciu În adaposturile pentru taurine se mai prevad: • alei de circulatie. • Suprafata construita pe animal cazat variaza la adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata între 6. prevazute între doua linii de iesle sau deasupra acestora. întretinerea si pastrarea aparaturii de recoltare a laptelui. • alei transversale de circulatie a animalelor spre usile de evacuare. pompa de vid etc. pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de furajare.9.0 m patrati. când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri. tineret de reproductie). • În cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie speciala. când sunt situate între doua rânduri de standuri. denumite grupuri de muls.

în care sunt întretinuti vitei cu vârsta între 15 si 45 zile . exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave. spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin . respectiv la vîrsta de 17 . înmultita cu 1. 115 kg.cel putin 1.Boxele individuale pentru vitei.. Adaposturile pentru tineretul femel de reproductie • sunt organizate în sistem de stabulatie libera.. • organizate cu întretinere în stabulatie libera pe gratare sau în boxe diferentiate cu zona de odihna pe asternut permanent. – adaposturi pentru faza a II-a • organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20 . cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. în iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane.7 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg .2 si 9. pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie si ninsoare.1. iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului.Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu înaltimea vitelului la greaban. În aceste adaposturi animalele sunt întretinute pâna la livrare. cu zona de odihna pe gratare si alee centrala de furajare. • Pentru zonele cu frecventa redusa de viscole.1... masurata de la vârful nasului pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice.. în afara de încaperile pentru furaje concentrate. cresterea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza în adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulatie. trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile. b) pentru viteii crescuti în grupuri.În acest caz.. . si o zona de profilactoriu cu punct sanitar si incapere pentru personalul de supraveghere. a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni. 25) si zona de odihna pe gratare sunt întretinuti viteii pîna ajung la vârsta de 105 sau 110 zile si la greutatea corporala de 110 .8 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste. Furajare exterioara in padocuri 1 – usa cu perdea de cauciuc Adaposturile pentru îngrasarea intensiva a tineretului taurin • Sunt diferentiate in functie de vârsta si de greutatea corporala a animalelor: – adaposturi pentru faza I • organizate cu boxe individuale. iar furajarea se face la exterior. masurata în pozitie patrupeda.530 kg.9 m patrati.5 m patrati pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg. 5 . – adaposturi pentru faze avansate de crestere (a III-a si cea de-a IV-a pentru finisare).. . suprafata construita pe animal cazat variaza între 6. aparatura de recoltare a laptelui si pentru pompa de vid.cel putin 1. . . Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine Maternitatile se organizeaza în sistemul de stabulatie legata si cuprind. 18 luni si la greutatea corporala de 480 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful