Sunteți pe pagina 1din 5

Stoica Daniel Dumitru Razvan

CONSTRUCTII AGRICOLE
Constructii pentru taurine
Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de problem, cuprinzand: -pondere mare in productia animaliera -volume mari de furaje -produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic -diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie Sisteme de intretinere Intretinere in stabulatie fixa Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal Intretinere in stabulatie libera Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal standul In functie de sistemul de legare, standul poate fi Stand lung (a) Stand scurt (b) Stand mijlociu (c)

Stand lung se adopta in cazul unei legari lungi depaseste cu 30 40 cm lungimea animalului culcat lungimi de 2,40 3,00 m pentru vaci si 2,50 3.50 m pentru tauri adulti animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) dezavantaj: suprafete construite mari Stand mijlociu un pat egal cu lungimea animalului culcat. aceasta solutie se adopta numai pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau n clinici veterinare, deoarece ofera un confort marit fata de standul scurt. dezavantaje: necesita 3 ... 5 kg asternut paios/animal adult si nu poate fi evitata murdarirea standului, ceea ce necesita o curatire manuala a acestuia. Stand scurt permite miscari minime ale animalului Avantaje importante n productia industriala intensiva din punctul de vedere al consumului de asternut paios (1...2 kg/animal adult), al suprafetei construite si al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosesc solutii moderne de evacuare mecanica sau hidraulica). Pentru a compensa dezavantajul imobilizarii prelungite a vacilor pentru lapte, se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea animalelor, amplasate de obicei lnga adaposturi si n directa legatura cu acestea) sau miscarea la pasune pe timp favorabil. Latimea standurilor rezulta din spatiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului. 1,00 ...1,30 m la vaci pentru lapte 1,60 ... 2,00 m la tauri adulti 50 ... 90 cm la tineret femel 0,60. . . 1,20 m la tineret mascul Organizarea interioara a adaposturilor Sunt necesare urmatoarele zone: alei de circulatie, standuri, iesle de furajare, alei de furajare, alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului Stabulatie fixa Sectiuni transversale Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rnduri de standuri dispuse longitudinal solutia cu 1 rnd de standuri suprafete mari construite/animal solutia cu mai mult de 4 rnduri de standuri creste latimea constructiei apar probleme cu privire la asigurarea ventilatiei si a iluminarii naturale.
2

Sirurile de standuri se ntrerup cu culoare transversale de legatura, pentru a grupa la o usa de evacuare, numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor. Adapost cu doua siruri de standuri (furajare cu remorca) Adapost cu patru siruri de standuri (furajare cu melc) Adapost pentru vaci de lapte n stabulatie legata cu doua siruri de standuri Adapost pentru vaci de lapte n stabulatie legata cu cu patru siruri de standuri Stabulatia libera Reprezinta sistemul de ntretinere a animalelor nelegate, adoptandu-se tehnologii de grup, adica formarea de grupuri de animale sensibil egale ntre ele ca stari fiziologice si randament n productie, ntretinute n spatii denumite boxe. Stabulatia libera ofera animalelor miscarea n vo ie, n cadrul adapostului sau ntre adapost si padocul alaturat, cu consecinte favorabile asupra dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte. Stabulatia libera poate fi (functie de tehnologia adoptata): n boxe nediferentiate, pe pardoseala continua necesita asternut pe ntreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia (tineret de reproductie, ntre 0,5-3,0 luni); n boxe nediferentiate, pe gratare de pardoseala, solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic, (tineret taurin la ngrasat si tineret femel de reproductie); diferentiata n zona de furajare-circulatie si zone de odihna, n adaposturi nchise, cu regim termic de minim +3C sau n adaposturi deschise, n care zona de odihna se organizeaza n constructii cu trei pereti orientati spre vnturile dominante iar furajarea se face n padocuri, sub protectia unor soproane deschise. n boxe individuale, organizate cu zona de furajare, de odihna, de evacuare a dejectiilor, in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile, vitei de la 15 - 90 zile pentru ingrasat etc.) Alegerea tipului de pardoseala - functie de zona utilizata Zona de odihna Zona de depunere a dejectiilor Zona de circulatie Sistemul de furajare Taurinele se hranesc, n general, cu furaje grosiere de volum mare, la care se adauga, n functie de vrsta si destinatia animalelor, nutreturi combinate, lapte de vaca artificial, furaje concentrate nsilozate. Furajarea taurinelor se face n jgheaburi numite iesle, a caror forma si dimensiuni depend de categoria si vrsta animalelor cazate, tipul de stand si sistemul de legare, modul de administrare a furajelor. Ieslele trebuie astfel concepute nct sa permita o descarcare usoara a furajelor, sa asigure o capacitate corespunzatoare preluarii volumului necesar, sa permita consumarea fara efort a furajelor fara a fi risipite pe pardoseala. Sisteme de evacuare a dejectiilor mecanic odata cu asternutul permanent; se utilizeaza tractor cu lama buldozer fiind necesare usi mari n frontoane pentru accesul utilajelor de curatire cu rigola mecanizata (deschise sau acoperite cu gratare spre limita standurilor la aleea de intretinere) se utilizeaza sistemul de racleti

hidraulic prin canale acoperite cu gratare. sistem de evacuare dejectii cu rnduri multiple si colector traversal Sisteme de recoltare a laptelui Solutia se stabileste in functie de sistemul de ntretinere a animalelor, astfel: Recoltare in grajd, care se aplica n cazul stabulatiei fixe se realizeaza cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transporta spre o ncapere amplasata la capatul adapostului sau spre o constructie speciala (laptarie); Recoltare centralizata, aplicata n cazul stabulatiei libere a vacilor, se realizeaza n constructii special amenajate, denumite grupuri de muls, care pot fi rezolvate n diverse sisteme. Alei de serviciu n adaposturile pentru taurine se mai prevad: alei de circulatie, cu latimea minima de 1,10 m, cnd sunt amplasate n spatele unui rnd de standuri, si de 1,40 m, cnd sunt situate ntre doua rnduri de standuri; alei de control, prevazute ntre doua linii de iesle sau deasupra acestora, pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de furajare, precum si a comportarii animalelor la iesle; alei transversale de circulatie a animalelor spre usile de evacuare. Organizarea adaposturilor pentru taurine Adaposturile pentru ntretinerea taurinelor se diferentiaza in functie de tipul complexului (pentru lapte sau carne), sistemul de intretinere adoptat (stabulatie libera sau fixa), vrsta animalelor (taurine adulte, tineret supus ngrasarii, tineret de reproductie). n cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie speciala, ca: maternitati, crese, profilactorii. Adaposturile pentru vaci de lapte n stabulatie legata Se organizeaza, de regula, prin dispunerea cap la cap a sirurilor deanimale, de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata. Daca se asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperisuri de tip sed, se utilizeaza constructii de latime mare (18,0 - 21,0 m), n care se grupeaza mai multe linii tehnologice paralele, (adaposturi cu patru rnduri de standuri, grupate n doua linii tehnologice). Pe lnga spatiul de cazare, n constructiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate, ntretinerea si pastrarea aparaturii de recoltare a laptelui, pompa de vid etc. Suprafata construita pe animal cazat variaza la adaposturile pentru vaci de lapte n stabulatie legata ntre 6,0 - 9,0 m patrati, n functie de solutia adoptata pentru mecanizare furajarii. Adaposturile pentru vaci de lapte n stabulatie libera Se realizeaza cu boxe colective sau cusete individuale, dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare. Numarul rndurilor de cusete se stabileste astfel nct, prin rotatie, animalele sa circule spre ele, pentru furajare, si spre sala de muls. Dejectiile sunt evacuate, din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie, hidraulic sau cu plug raclor.
4

n acest caz, suprafata construita pe animal cazat variaza ntre 6,2 si 9,9 m patrati. Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine Maternitatile se organizeaza n sistemul de stabulatie legata si cuprind, n afara de ncaperile pentru furaje concentrate, aparatura de recoltare a laptelui si pentru pompa de vid, si o zona de profilactoriu cu punct sanitar si incapere pentru personalul de supraveghere. Adaposturile pentru tineretul femel de reproductie sunt organizate n sistem de stabulatie libera, cu zona de odihna pe gratare si alee centrala de furajare. Pentru zonele cu frecventa redusa de viscole, cresterea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza n adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulatie, iar furajarea se face la exterior, n iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane, pentru protejarea animalelor n zilele cu ploaie si ninsoare. a) viteii nu trebuie tinuti n boxe individuale dupa vrsta de 8 saptamni, cu exceptia cazului n care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. - Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu naltimea vitelului la greaban, masurata n pozitie patrupeda, iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului, masurata de la vrful nasului pna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice, nmultita cu 1,1. - Boxele individuale pentru vitei, exceptndu-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave, trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile; b) pentru viteii crescuti n grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin - 1,5 m patrati pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pna la 150 kg, - cel putin 1,7 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie ntre 150 kg si 220 kg - cel putin 1,8 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste. Furajare exterioara in padocuri 1 usa cu perdea de cauciuc Adaposturile pentru ngrasarea intensiva a tineretului taurin Sunt diferentiate in functie de vrsta si de greutatea corporala a animalelor: adaposturi pentru faza I organizate cu boxe individuale, n care sunt ntretinuti vitei cu vrsta ntre 15 si 45 zile ; adaposturi pentru faza a II-a organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20 ... 25) si zona de odihna pe gratare sunt ntretinuti viteii pna ajung la vrsta de 105 sau 110 zile si la greutatea corporala de 110 ... 115 kg; adaposturi pentru faze avansate de crestere (a III-a si cea de-a IV-a pentru finisare), organizate cu ntretinere n stabulatie libera pe gratare sau n boxe diferentiate cu zona de odihna pe asternut permanent. n aceste adaposturi animalele sunt ntretinute pna la livrare, respectiv la vrsta de 17 .. . 18 luni si la greutatea corporala de 480 ...530 kg.