Constructii Pentru Taurine

Stoica Daniel Dumitru Razvan

CONSTRUCTII AGRICOLE
Constructii pentru taurine
Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de problem, cuprinzand: -pondere mare in productia animaliera -volume mari de furaje -produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic -diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie Sisteme de intretinere • Intretinere in stabulatie fixa – Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal • Intretinere in stabulatie libera – Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal – standul In functie de sistemul de legare, standul poate fi‫׃‬ •Stand lung (a) •Stand scurt (b) •Stand mijlociu (c)

1

5 kg asternut paios/animal adult si nu poate fi evitata murdarirea standului. • Pentru a compensa dezavantajul imobilizarii prelungite a vacilor pentru lapte..60. standuri..40 …3. – 1. • aceasta solutie se adopta numai pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau în clinici veterinare.2 kg/animal adult).00 m la tauri adulti – 50 .00 . alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului Stabulatie fixa – Sectiuni transversale Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal – solutia cu 1 rând de standuri →suprafete mari construite/animal – solutia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creste latimea constructiei→ apar probleme cu privire la asigurarea ventilatiei si a iluminarii naturale... Stand scurt • permite miscari minime ale animalului • Avantaje importante în productia industriala intensiva din punctul de vedere – al consumului de asternut paios (1. deoarece ofera un confort marit fata de standul scurt.50 m pentru tauri adulti • animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) • dezavantaj: suprafete construite mari Stand mijlociu • un pat egal cu lungimea animalului culcat.00 m pentru vaci si 2. • dezavantaje: necesita 3 .30 m la vaci pentru lapte – 1. 2..Stand lung • se adopta in cazul unei legari lungi • depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat • lungimi de 2.1. .. Latimea standurilor • rezulta din spatiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului..20 m la tineret mascul Organizarea interioara a adaposturilor Sunt necesare urmatoarele zone: alei de circulatie.. – al suprafetei construite si – al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosesc solutii moderne de evacuare mecanica sau hidraulica).. amplasate de obicei lânga adaposturi si în directa legatura cu acestea) sau miscarea la pasune pe timp favorabil. ceea ce necesita o curatire manuala a acestuia. 2 . alei de furajare. iesle de furajare.. 1. se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea animalelor.60 . . 90 cm la tineret femel – 0.50 …3.

organizate cu zona de furajare. de evacuare a dejectiilor. vitei de la 15 . a caror forma si dimensiuni depend de categoria si vârsta animalelor cazate. în care zona de odihna se organizeaza în constructii cu trei pereti orientati spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri. Adapost cu doua siruri de standuri (furajare cu remorca) Adapost cu patru siruri de standuri (furajare cu melc) Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu doua siruri de standuri Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu cu patru siruri de standuri Stabulatia libera • Reprezinta sistemul de întretinere a animalelor nelegate. cu consecinte favorabile asupra dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte. (tineret taurin la îngrasat si tineret femel de reproductie). adica formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stari fiziologice si randament în productie. • diferentiata în zona de furajare-circulatie si zone de odihna.90 zile pentru ingrasat etc. numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor. cu regim termic de minim +3°C sau – în adaposturi deschise. modul de administrare a furajelor. Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle. întretinute în spatii denumite boxe. furaje concentrate însilozate. între 0. adoptandu-se tehnologii de grup. pentru a grupa la o usa de evacuare. sa asigure o capacitate corespunzatoare preluarii volumului necesar.Sirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legatura. în functie de vârsta si destinatia animalelor. tipul de stand si sistemul de legare. Ieslele trebuie astfel concepute încât sa permita o descarcare usoara a furajelor.5-3.functie de zona utilizata • Zona de odihna • Zona de depunere a dejectiilor • Zona de circulatie Sistemul de furajare Taurinele se hranesc. • în boxe nediferentiate. se utilizeaza tractor cu lama buldozer fiind necesare usi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curatire •cu rigola mecanizata (deschise sau acoperite cu gratare spre limita standurilor la aleea de intretinere) se utilizeaza sistemul de racleti 3 . sa permita consumarea fara efort a furajelor fara a fi risipite pe pardoseala. lapte de vaca artificial. Stabulatia libera poate fi (functie de tehnologia adoptata): • în boxe nediferentiate. sub protectia unor soproane deschise. cu furaje grosiere de volum mare. nutreturi combinate. de odihna. pe pardoseala continua necesita asternut pe întreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia (tineret de reproductie. la care se adauga.) Alegerea tipului de pardoseala . in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile. în general. solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic. pe gratare de pardoseala. Sisteme de evacuare a dejectiilor •mecanic odata cu asternutul permanent. • Stabulatia libera ofera animalelor miscarea în vo ie. • în boxe individuale.0 luni). – în adaposturi închise. în cadrul adapostului sau între adapost si padocul alaturat.

când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri. când sunt situate între doua rânduri de standuri. • alei de control. Organizarea adaposturilor pentru taurine • Adaposturile pentru întretinerea taurinelor se diferentiaza in functie de – tipul complexului (pentru lapte sau carne). 4 . hidraulic sau cu plug raclor. care pot fi rezolvate în diverse sisteme. prevazute între doua linii de iesle sau deasupra acestora. pentru furajare. Numarul rândurilor de cusete se stabileste astfel încît. din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie.0 m patrati. tineret supus îngrasarii. Alei de serviciu În adaposturile pentru taurine se mai prevad: • alei de circulatie. animalele sa circule spre ele. care se aplica în cazul stabulatiei fixe se realizeaza cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe. • alei transversale de circulatie a animalelor spre usile de evacuare. grupate în doua linii tehnologice). pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de furajare. astfel: – Recoltare in grajd. prin dispunerea cap la cap a sirurilor deanimale. cu latimea minima de 1. si spre sala de muls. profilactorii.40 m. se utilizeaza constructii de latime mare (18. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie libera Se realizeaza cu boxe colective sau cusete individuale.10 m. dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare. în care se grupeaza mai multe linii tehnologice paralele.21. • Suprafata construita pe animal cazat variaza la adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata între 6. întretinerea si pastrarea aparaturii de recoltare a laptelui.•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare. crese. precum si a comportarii animalelor la iesle. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata • Se organizeaza. în constructiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate. aplicata în cazul stabulatiei libere a vacilor. de regula. Daca se asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperisuri de tip sed. prin rotatie.0 m). (adaposturi cu patru rânduri de standuri. ca: maternitati.0 . tineret de reproductie).9. – vârsta animalelor (taurine adulte. – sistemul de intretinere adoptat (stabulatie libera sau fixa). în functie de solutia adoptata pentru mecanizare furajarii. se realizeaza în constructii special amenajate. de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata. pompa de vid etc. laptele se transporta spre o încapere amplasata la capatul adapostului sau spre o constructie speciala (laptarie). Dejectiile sunt evacuate. si de 1. • Pe lînga spatiul de cazare. – Recoltare centralizata.0 . sistem de evacuare dejectii cu rânduri multiple si colector traversal Sisteme de recoltare a laptelui Solutia se stabileste in functie de sistemul de întretinere a animalelor. • În cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie speciala. denumite grupuri de muls.

În aceste adaposturi animalele sunt întretinute pâna la livrare. 18 luni si la greutatea corporala de 480 . spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin . masurata în pozitie patrupeda. iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului..Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu înaltimea vitelului la greaban. aparatura de recoltare a laptelui si pentru pompa de vid. exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave. masurata de la vârful nasului pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice.530 kg. b) pentru viteii crescuti în grupuri. trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile. 115 kg.5 m patrati pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg.9 m patrati.. Adaposturile pentru tineretul femel de reproductie • sunt organizate în sistem de stabulatie libera. în care sunt întretinuti vitei cu vârsta între 15 si 45 zile . – adaposturi pentru faze avansate de crestere (a III-a si cea de-a IV-a pentru finisare). în iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane.2 si 9. si o zona de profilactoriu cu punct sanitar si incapere pentru personalul de supraveghere. suprafata construita pe animal cazat variaza între 6. a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni.cel putin 1. Furajare exterioara in padocuri 1 – usa cu perdea de cauciuc Adaposturile pentru îngrasarea intensiva a tineretului taurin • Sunt diferentiate in functie de vârsta si de greutatea corporala a animalelor: – adaposturi pentru faza I • organizate cu boxe individuale...cel putin 1.Boxele individuale pentru vitei. . cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. . în afara de încaperile pentru furaje concentrate. Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine Maternitatile se organizeaza în sistemul de stabulatie legata si cuprind.. 25) si zona de odihna pe gratare sunt întretinuti viteii pîna ajung la vârsta de 105 sau 110 zile si la greutatea corporala de 110 .În acest caz.1. – adaposturi pentru faza a II-a • organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20 .7 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg . .. • Pentru zonele cu frecventa redusa de viscole. iar furajarea se face la exterior. . pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie si ninsoare. înmultita cu 1. 5 . respectiv la vîrsta de 17 .1.8 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste. cu zona de odihna pe gratare si alee centrala de furajare.. cresterea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza în adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulatie. • organizate cu întretinere în stabulatie libera pe gratare sau în boxe diferentiate cu zona de odihna pe asternut permanent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful