Stoica Daniel Dumitru Razvan

CONSTRUCTII AGRICOLE
Constructii pentru taurine
Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de problem, cuprinzand: -pondere mare in productia animaliera -volume mari de furaje -produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic -diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie Sisteme de intretinere • Intretinere in stabulatie fixa – Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal • Intretinere in stabulatie libera – Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal – standul In functie de sistemul de legare, standul poate fi‫׃‬ •Stand lung (a) •Stand scurt (b) •Stand mijlociu (c)

1

1.. se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea animalelor. alei de furajare. Latimea standurilor • rezulta din spatiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului.Stand lung • se adopta in cazul unei legari lungi • depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat • lungimi de 2. deoarece ofera un confort marit fata de standul scurt.00 m pentru vaci si 2. • dezavantaje: necesita 3 . . alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului Stabulatie fixa – Sectiuni transversale Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal – solutia cu 1 rând de standuri →suprafete mari construite/animal – solutia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creste latimea constructiei→ apar probleme cu privire la asigurarea ventilatiei si a iluminarii naturale..1.00 . 2 .50 m pentru tauri adulti • animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) • dezavantaj: suprafete construite mari Stand mijlociu • un pat egal cu lungimea animalului culcat. – al suprafetei construite si – al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosesc solutii moderne de evacuare mecanica sau hidraulica). ... 2.. ceea ce necesita o curatire manuala a acestuia. 90 cm la tineret femel – 0.2 kg/animal adult).. 5 kg asternut paios/animal adult si nu poate fi evitata murdarirea standului. amplasate de obicei lânga adaposturi si în directa legatura cu acestea) sau miscarea la pasune pe timp favorabil.20 m la tineret mascul Organizarea interioara a adaposturilor Sunt necesare urmatoarele zone: alei de circulatie.30 m la vaci pentru lapte – 1.50 …3. – 1.60. • aceasta solutie se adopta numai pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau în clinici veterinare. • Pentru a compensa dezavantajul imobilizarii prelungite a vacilor pentru lapte...60 .40 …3. Stand scurt • permite miscari minime ale animalului • Avantaje importante în productia industriala intensiva din punctul de vedere – al consumului de asternut paios (1. standuri..00 m la tauri adulti – 50 .. iesle de furajare.

functie de zona utilizata • Zona de odihna • Zona de depunere a dejectiilor • Zona de circulatie Sistemul de furajare Taurinele se hranesc. pe gratare de pardoseala.90 zile pentru ingrasat etc.0 luni). întretinute în spatii denumite boxe. vitei de la 15 . • în boxe nediferentiate. numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor.5-3. de evacuare a dejectiilor. între 0. Adapost cu doua siruri de standuri (furajare cu remorca) Adapost cu patru siruri de standuri (furajare cu melc) Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu doua siruri de standuri Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu cu patru siruri de standuri Stabulatia libera • Reprezinta sistemul de întretinere a animalelor nelegate. Sisteme de evacuare a dejectiilor •mecanic odata cu asternutul permanent. se utilizeaza tractor cu lama buldozer fiind necesare usi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curatire •cu rigola mecanizata (deschise sau acoperite cu gratare spre limita standurilor la aleea de intretinere) se utilizeaza sistemul de racleti 3 .) Alegerea tipului de pardoseala . • diferentiata în zona de furajare-circulatie si zone de odihna. – în adaposturi închise. tipul de stand si sistemul de legare. sa asigure o capacitate corespunzatoare preluarii volumului necesar. cu furaje grosiere de volum mare. pentru a grupa la o usa de evacuare. a caror forma si dimensiuni depend de categoria si vârsta animalelor cazate. nutreturi combinate. în cadrul adapostului sau între adapost si padocul alaturat. Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle. sub protectia unor soproane deschise. lapte de vaca artificial. în functie de vârsta si destinatia animalelor. organizate cu zona de furajare. în care zona de odihna se organizeaza în constructii cu trei pereti orientati spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri. la care se adauga. sa permita consumarea fara efort a furajelor fara a fi risipite pe pardoseala. adica formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stari fiziologice si randament în productie. cu consecinte favorabile asupra dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte. Stabulatia libera poate fi (functie de tehnologia adoptata): • în boxe nediferentiate. furaje concentrate însilozate. in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile. modul de administrare a furajelor. cu regim termic de minim +3°C sau – în adaposturi deschise. pe pardoseala continua necesita asternut pe întreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia (tineret de reproductie. Ieslele trebuie astfel concepute încât sa permita o descarcare usoara a furajelor. adoptandu-se tehnologii de grup. în general. (tineret taurin la îngrasat si tineret femel de reproductie).Sirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legatura. • în boxe individuale. • Stabulatia libera ofera animalelor miscarea în vo ie. solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic. de odihna.

Dejectiile sunt evacuate. prevazute între doua linii de iesle sau deasupra acestora. • Pe lînga spatiul de cazare.21. Daca se asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperisuri de tip sed. în constructiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate. în care se grupeaza mai multe linii tehnologice paralele.0 m patrati.0 m). prin rotatie. sistem de evacuare dejectii cu rânduri multiple si colector traversal Sisteme de recoltare a laptelui Solutia se stabileste in functie de sistemul de întretinere a animalelor. în functie de solutia adoptata pentru mecanizare furajarii. ca: maternitati. Organizarea adaposturilor pentru taurine • Adaposturile pentru întretinerea taurinelor se diferentiaza in functie de – tipul complexului (pentru lapte sau carne).0 . tineret de reproductie). crese. • Suprafata construita pe animal cazat variaza la adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata între 6. prin dispunerea cap la cap a sirurilor deanimale.10 m.40 m. – sistemul de intretinere adoptat (stabulatie libera sau fixa). si de 1. si spre sala de muls. • În cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie speciala. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie libera Se realizeaza cu boxe colective sau cusete individuale. pentru furajare. dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare.9.•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare. – vârsta animalelor (taurine adulte. întretinerea si pastrarea aparaturii de recoltare a laptelui. (adaposturi cu patru rânduri de standuri. tineret supus îngrasarii. – Recoltare centralizata. care pot fi rezolvate în diverse sisteme. Alei de serviciu În adaposturile pentru taurine se mai prevad: • alei de circulatie. se realizeaza în constructii special amenajate. care se aplica în cazul stabulatiei fixe se realizeaza cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe. astfel: – Recoltare in grajd. precum si a comportarii animalelor la iesle. • alei de control. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata • Se organizeaza. grupate în doua linii tehnologice). denumite grupuri de muls. • alei transversale de circulatie a animalelor spre usile de evacuare.0 . animalele sa circule spre ele. laptele se transporta spre o încapere amplasata la capatul adapostului sau spre o constructie speciala (laptarie). aplicata în cazul stabulatiei libere a vacilor. 4 . pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de furajare. când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri. profilactorii. cu latimea minima de 1. Numarul rândurilor de cusete se stabileste astfel încît. se utilizeaza constructii de latime mare (18. pompa de vid etc. când sunt situate între doua rânduri de standuri. hidraulic sau cu plug raclor. de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata. de regula. din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie.

2 si 9.8 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste..1. în iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane.... . spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin . aparatura de recoltare a laptelui si pentru pompa de vid.9 m patrati. • organizate cu întretinere în stabulatie libera pe gratare sau în boxe diferentiate cu zona de odihna pe asternut permanent. Adaposturile pentru tineretul femel de reproductie • sunt organizate în sistem de stabulatie libera. • Pentru zonele cu frecventa redusa de viscole. trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile. .7 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg . a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni. Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine Maternitatile se organizeaza în sistemul de stabulatie legata si cuprind.. exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave.Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu înaltimea vitelului la greaban. suprafata construita pe animal cazat variaza între 6. înmultita cu 1. cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului.. – adaposturi pentru faza a II-a • organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20 .530 kg. cu zona de odihna pe gratare si alee centrala de furajare. în care sunt întretinuti vitei cu vârsta între 15 si 45 zile . 18 luni si la greutatea corporala de 480 . masurata de la vârful nasului pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice.În acest caz. în afara de încaperile pentru furaje concentrate. masurata în pozitie patrupeda. cresterea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza în adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulatie. Furajare exterioara in padocuri 1 – usa cu perdea de cauciuc Adaposturile pentru îngrasarea intensiva a tineretului taurin • Sunt diferentiate in functie de vârsta si de greutatea corporala a animalelor: – adaposturi pentru faza I • organizate cu boxe individuale. b) pentru viteii crescuti în grupuri.Boxele individuale pentru vitei. . iar furajarea se face la exterior. 115 kg.1. În aceste adaposturi animalele sunt întretinute pâna la livrare. 25) si zona de odihna pe gratare sunt întretinuti viteii pîna ajung la vârsta de 105 sau 110 zile si la greutatea corporala de 110 .cel putin 1. si o zona de profilactoriu cu punct sanitar si incapere pentru personalul de supraveghere. 5 .. respectiv la vîrsta de 17 . . iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului.cel putin 1. pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie si ninsoare.5 m patrati pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg. – adaposturi pentru faze avansate de crestere (a III-a si cea de-a IV-a pentru finisare).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful