Stoica Daniel Dumitru Razvan

CONSTRUCTII AGRICOLE
Constructii pentru taurine
Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de problem, cuprinzand: -pondere mare in productia animaliera -volume mari de furaje -produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic -diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie Sisteme de intretinere • Intretinere in stabulatie fixa – Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal • Intretinere in stabulatie libera – Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal – standul In functie de sistemul de legare, standul poate fi‫׃‬ •Stand lung (a) •Stand scurt (b) •Stand mijlociu (c)

1

.50 …3. 2.. – al suprafetei construite si – al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosesc solutii moderne de evacuare mecanica sau hidraulica). • aceasta solutie se adopta numai pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau în clinici veterinare. standuri.. ceea ce necesita o curatire manuala a acestuia. 2 .2 kg/animal adult).. se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea animalelor...20 m la tineret mascul Organizarea interioara a adaposturilor Sunt necesare urmatoarele zone: alei de circulatie. .00 . alei de furajare. 5 kg asternut paios/animal adult si nu poate fi evitata murdarirea standului.60 .00 m la tauri adulti – 50 .40 …3..1.60. • Pentru a compensa dezavantajul imobilizarii prelungite a vacilor pentru lapte. iesle de furajare. – 1..00 m pentru vaci si 2. Stand scurt • permite miscari minime ale animalului • Avantaje importante în productia industriala intensiva din punctul de vedere – al consumului de asternut paios (1. • dezavantaje: necesita 3 . 1. amplasate de obicei lânga adaposturi si în directa legatura cu acestea) sau miscarea la pasune pe timp favorabil.50 m pentru tauri adulti • animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) • dezavantaj: suprafete construite mari Stand mijlociu • un pat egal cu lungimea animalului culcat. Latimea standurilor • rezulta din spatiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului. 90 cm la tineret femel – 0. alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului Stabulatie fixa – Sectiuni transversale Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal – solutia cu 1 rând de standuri →suprafete mari construite/animal – solutia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creste latimea constructiei→ apar probleme cu privire la asigurarea ventilatiei si a iluminarii naturale. deoarece ofera un confort marit fata de standul scurt.. .30 m la vaci pentru lapte – 1..Stand lung • se adopta in cazul unei legari lungi • depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat • lungimi de 2.

5-3. numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor. • diferentiata în zona de furajare-circulatie si zone de odihna. se utilizeaza tractor cu lama buldozer fiind necesare usi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curatire •cu rigola mecanizata (deschise sau acoperite cu gratare spre limita standurilor la aleea de intretinere) se utilizeaza sistemul de racleti 3 . în care zona de odihna se organizeaza în constructii cu trei pereti orientati spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri. Stabulatia libera poate fi (functie de tehnologia adoptata): • în boxe nediferentiate.) Alegerea tipului de pardoseala . de evacuare a dejectiilor. adoptandu-se tehnologii de grup. – în adaposturi închise. adica formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stari fiziologice si randament în productie. organizate cu zona de furajare. • în boxe nediferentiate. in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile. a caror forma si dimensiuni depend de categoria si vârsta animalelor cazate. pe gratare de pardoseala.functie de zona utilizata • Zona de odihna • Zona de depunere a dejectiilor • Zona de circulatie Sistemul de furajare Taurinele se hranesc. în functie de vârsta si destinatia animalelor.Sirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legatura. cu regim termic de minim +3°C sau – în adaposturi deschise. cu consecinte favorabile asupra dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte.0 luni). sa permita consumarea fara efort a furajelor fara a fi risipite pe pardoseala. (tineret taurin la îngrasat si tineret femel de reproductie). sa asigure o capacitate corespunzatoare preluarii volumului necesar. Adapost cu doua siruri de standuri (furajare cu remorca) Adapost cu patru siruri de standuri (furajare cu melc) Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu doua siruri de standuri Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu cu patru siruri de standuri Stabulatia libera • Reprezinta sistemul de întretinere a animalelor nelegate. între 0. cu furaje grosiere de volum mare. tipul de stand si sistemul de legare. modul de administrare a furajelor. nutreturi combinate. Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle. vitei de la 15 . lapte de vaca artificial. în general. în cadrul adapostului sau între adapost si padocul alaturat. Sisteme de evacuare a dejectiilor •mecanic odata cu asternutul permanent. furaje concentrate însilozate. la care se adauga. întretinute în spatii denumite boxe. Ieslele trebuie astfel concepute încât sa permita o descarcare usoara a furajelor. • Stabulatia libera ofera animalelor miscarea în vo ie. sub protectia unor soproane deschise. de odihna.90 zile pentru ingrasat etc. • în boxe individuale. pe pardoseala continua necesita asternut pe întreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia (tineret de reproductie. pentru a grupa la o usa de evacuare. solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic.

Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata • Se organizeaza. de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata. de regula.0 m patrati. profilactorii. astfel: – Recoltare in grajd. se utilizeaza constructii de latime mare (18. hidraulic sau cu plug raclor. Organizarea adaposturilor pentru taurine • Adaposturile pentru întretinerea taurinelor se diferentiaza in functie de – tipul complexului (pentru lapte sau carne). Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie libera Se realizeaza cu boxe colective sau cusete individuale.0 . • alei transversale de circulatie a animalelor spre usile de evacuare.21. pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de furajare.10 m.0 . când sunt situate între doua rânduri de standuri. în constructiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate. aplicata în cazul stabulatiei libere a vacilor. crese. în care se grupeaza mai multe linii tehnologice paralele. grupate în doua linii tehnologice). care pot fi rezolvate în diverse sisteme. – vârsta animalelor (taurine adulte.40 m. când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri. Numarul rândurilor de cusete se stabileste astfel încît. întretinerea si pastrarea aparaturii de recoltare a laptelui. care se aplica în cazul stabulatiei fixe se realizeaza cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe. si spre sala de muls. Dejectiile sunt evacuate. cu latimea minima de 1. prin rotatie. se realizeaza în constructii special amenajate. în functie de solutia adoptata pentru mecanizare furajarii.0 m). • alei de control. animalele sa circule spre ele. dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare. Alei de serviciu În adaposturile pentru taurine se mai prevad: • alei de circulatie. prin dispunerea cap la cap a sirurilor deanimale. pompa de vid etc. precum si a comportarii animalelor la iesle. din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie. 4 . pentru furajare. tineret supus îngrasarii. tineret de reproductie). sistem de evacuare dejectii cu rânduri multiple si colector traversal Sisteme de recoltare a laptelui Solutia se stabileste in functie de sistemul de întretinere a animalelor. • Pe lînga spatiul de cazare. laptele se transporta spre o încapere amplasata la capatul adapostului sau spre o constructie speciala (laptarie). • În cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie speciala. si de 1.•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare. (adaposturi cu patru rânduri de standuri. ca: maternitati. denumite grupuri de muls. – Recoltare centralizata. • Suprafata construita pe animal cazat variaza la adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata între 6. – sistemul de intretinere adoptat (stabulatie libera sau fixa).9. Daca se asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperisuri de tip sed. prevazute între doua linii de iesle sau deasupra acestora.

.. . aparatura de recoltare a laptelui si pentru pompa de vid. În aceste adaposturi animalele sunt întretinute pâna la livrare..9 m patrati. pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie si ninsoare. în afara de încaperile pentru furaje concentrate. în iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane. iar furajarea se face la exterior. cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. si o zona de profilactoriu cu punct sanitar si incapere pentru personalul de supraveghere. masurata în pozitie patrupeda. b) pentru viteii crescuti în grupuri. spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin .Boxele individuale pentru vitei. exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave.8 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste.. suprafata construita pe animal cazat variaza între 6. 5 .7 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg . cresterea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza în adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulatie.. Furajare exterioara in padocuri 1 – usa cu perdea de cauciuc Adaposturile pentru îngrasarea intensiva a tineretului taurin • Sunt diferentiate in functie de vârsta si de greutatea corporala a animalelor: – adaposturi pentru faza I • organizate cu boxe individuale. trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile.5 m patrati pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg.2 si 9.1. Adaposturile pentru tineretul femel de reproductie • sunt organizate în sistem de stabulatie libera. cu zona de odihna pe gratare si alee centrala de furajare. • organizate cu întretinere în stabulatie libera pe gratare sau în boxe diferentiate cu zona de odihna pe asternut permanent. a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni.530 kg. masurata de la vârful nasului pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice. Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine Maternitatile se organizeaza în sistemul de stabulatie legata si cuprind. . respectiv la vîrsta de 17 . în care sunt întretinuti vitei cu vârsta între 15 si 45 zile .. înmultita cu 1.. . • Pentru zonele cu frecventa redusa de viscole.cel putin 1.În acest caz. 18 luni si la greutatea corporala de 480 . – adaposturi pentru faza a II-a • organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20 . – adaposturi pentru faze avansate de crestere (a III-a si cea de-a IV-a pentru finisare). iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului. 25) si zona de odihna pe gratare sunt întretinuti viteii pîna ajung la vârsta de 105 sau 110 zile si la greutatea corporala de 110 .1.cel putin 1.Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu înaltimea vitelului la greaban. 115 kg..