Stoica Daniel Dumitru Razvan

CONSTRUCTII AGRICOLE
Constructii pentru taurine
Cazarea si exploatarea taurinelor prezinta cea mai mare complexitate de problem, cuprinzand: -pondere mare in productia animaliera -volume mari de furaje -produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic -diferentierea intretinerii pe categorii de varsta si de productie Sisteme de intretinere • Intretinere in stabulatie fixa – Sistem de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale (standuri) destinate unui singur animal • Intretinere in stabulatie libera – Sistem de intretinere a animalelor nelegate, pentru grupuri de animale asemanatoare intre ele ca stari fiziologice si randament Stabulatia fixa Elementul tehnologic principal – standul In functie de sistemul de legare, standul poate fi‫׃‬ •Stand lung (a) •Stand scurt (b) •Stand mijlociu (c)

1

.20 m la tineret mascul Organizarea interioara a adaposturilor Sunt necesare urmatoarele zone: alei de circulatie. Stand scurt • permite miscari minime ale animalului • Avantaje importante în productia industriala intensiva din punctul de vedere – al consumului de asternut paios (1.00 m la tauri adulti – 50 .50 …3..50 m pentru tauri adulti • animalul poate sa execute mai multe miscari (se apropie cel mai mult de situatia naturala) • dezavantaj: suprafete construite mari Stand mijlociu • un pat egal cu lungimea animalului culcat. ceea ce necesita o curatire manuala a acestuia.40 …3.2 kg/animal adult).. deoarece ofera un confort marit fata de standul scurt.. – al suprafetei construite si – al evacuarii gunoiului si dejectiilor (se folosesc solutii moderne de evacuare mecanica sau hidraulica). standuri. alei de furajare. 1.1. 90 cm la tineret femel – 0.. se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea animalelor.60. • dezavantaje: necesita 3 . iesle de furajare. Latimea standurilor • rezulta din spatiul necesar animalelor culcate independent de tipul de lungime al standului. 2.60 . alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului Stabulatie fixa – Sectiuni transversale Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rânduri de standuri dispuse longitudinal – solutia cu 1 rând de standuri →suprafete mari construite/animal – solutia cu mai mult de 4 rânduri de standuri → creste latimea constructiei→ apar probleme cu privire la asigurarea ventilatiei si a iluminarii naturale.00 m pentru vaci si 2... amplasate de obicei lânga adaposturi si în directa legatura cu acestea) sau miscarea la pasune pe timp favorabil.. • aceasta solutie se adopta numai pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau în clinici veterinare.30 m la vaci pentru lapte – 1. – 1.. 5 kg asternut paios/animal adult si nu poate fi evitata murdarirea standului. .00 . • Pentru a compensa dezavantajul imobilizarii prelungite a vacilor pentru lapte... 2 .Stand lung • se adopta in cazul unei legari lungi • depaseste cu 30 – 40 cm lungimea animalului culcat • lungimi de 2.

în cadrul adapostului sau între adapost si padocul alaturat. Sisteme de evacuare a dejectiilor •mecanic odata cu asternutul permanent. adoptandu-se tehnologii de grup. sa permita consumarea fara efort a furajelor fara a fi risipite pe pardoseala. cu regim termic de minim +3°C sau – în adaposturi deschise. în general. • în boxe nediferentiate. numarul de animale prescris de normele de prevenire a incendiilor. modul de administrare a furajelor. Adapost cu doua siruri de standuri (furajare cu remorca) Adapost cu patru siruri de standuri (furajare cu melc) Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu doua siruri de standuri Adapost pentru vaci de lapte în stabulatie legata cu cu patru siruri de standuri Stabulatia libera • Reprezinta sistemul de întretinere a animalelor nelegate. de odihna. in care animalele stau nelegate (vitei de la 1-15 zile. Furajarea taurinelor se face în jgheaburi numite iesle.0 luni).90 zile pentru ingrasat etc. cu furaje grosiere de volum mare. Stabulatia libera poate fi (functie de tehnologia adoptata): • în boxe nediferentiate. – în adaposturi închise. (tineret taurin la îngrasat si tineret femel de reproductie). vitei de la 15 .Sirurile de standuri se întrerup cu culoare transversale de legatura. organizate cu zona de furajare. sa asigure o capacitate corespunzatoare preluarii volumului necesar. nutreturi combinate. pe pardoseala continua necesita asternut pe întreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia (tineret de reproductie. furaje concentrate însilozate.functie de zona utilizata • Zona de odihna • Zona de depunere a dejectiilor • Zona de circulatie Sistemul de furajare Taurinele se hranesc. în functie de vârsta si destinatia animalelor.) Alegerea tipului de pardoseala . • diferentiata în zona de furajare-circulatie si zone de odihna. lapte de vaca artificial. cu consecinte favorabile asupra dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte. pentru a grupa la o usa de evacuare. pe gratare de pardoseala. Ieslele trebuie astfel concepute încât sa permita o descarcare usoara a furajelor. se utilizeaza tractor cu lama buldozer fiind necesare usi mari în frontoane pentru accesul utilajelor de curatire •cu rigola mecanizata (deschise sau acoperite cu gratare spre limita standurilor la aleea de intretinere) se utilizeaza sistemul de racleti 3 . solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic. de evacuare a dejectiilor. între 0. adica formarea de grupuri de animale sensibil egale între ele ca stari fiziologice si randament în productie. întretinute în spatii denumite boxe. sub protectia unor soproane deschise. • Stabulatia libera ofera animalelor miscarea în vo ie. în care zona de odihna se organizeaza în constructii cu trei pereti orientati spre vânturile dominante iar furajarea se face în padocuri. • în boxe individuale. a caror forma si dimensiuni depend de categoria si vârsta animalelor cazate. tipul de stand si sistemul de legare. la care se adauga.5-3.

prevazute între doua linii de iesle sau deasupra acestora. • Suprafata construita pe animal cazat variaza la adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata între 6. ca: maternitati. astfel: – Recoltare in grajd. Daca se asigura iluminarea si ventilarea constructiilor prin luminatoare de acoperis sau prin acoperisuri de tip sed. care pot fi rezolvate în diverse sisteme. din zona de odihna a animalelor si de pe aleile de circulatie. dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de furajare. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie legata • Se organizeaza. tineret de reproductie). care se aplica în cazul stabulatiei fixe se realizeaza cu aparate de muls racordate prin intermediul unei conducte de vid la un grup de pompe.40 m.0 m). pentru furajare. când sunt amplasate în spatele unui rând de standuri. se utilizeaza constructii de latime mare (18. prin dispunerea cap la cap a sirurilor deanimale. întretinerea si pastrarea aparaturii de recoltare a laptelui. Adaposturile pentru vaci de lapte în stabulatie libera Se realizeaza cu boxe colective sau cusete individuale. se realizeaza în constructii special amenajate.•hidraulic – prin canale acoperite cu gratare. aplicata în cazul stabulatiei libere a vacilor. (adaposturi cu patru rânduri de standuri.9. denumite grupuri de muls. în constructiile pentru stabulatia legata a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozitarea furajelor concentrate. • alei transversale de circulatie a animalelor spre usile de evacuare. când sunt situate între doua rânduri de standuri. prin rotatie. tineret supus îngrasarii.0 . – sistemul de intretinere adoptat (stabulatie libera sau fixa). si spre sala de muls. • alei de control. si de 1.21. în functie de solutia adoptata pentru mecanizare furajarii. de regula. • Pe lînga spatiul de cazare. cu latimea minima de 1. hidraulic sau cu plug raclor. pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de furajare. în care se grupeaza mai multe linii tehnologice paralele. Alei de serviciu În adaposturile pentru taurine se mai prevad: • alei de circulatie. sistem de evacuare dejectii cu rânduri multiple si colector traversal Sisteme de recoltare a laptelui Solutia se stabileste in functie de sistemul de întretinere a animalelor. Numarul rândurilor de cusete se stabileste astfel încît.10 m. pompa de vid etc. profilactorii.0 m patrati. Dejectiile sunt evacuate. crese. laptele se transporta spre o încapere amplasata la capatul adapostului sau spre o constructie speciala (laptarie). precum si a comportarii animalelor la iesle. – Recoltare centralizata.0 . Organizarea adaposturilor pentru taurine • Adaposturile pentru întretinerea taurinelor se diferentiaza in functie de – tipul complexului (pentru lapte sau carne). • În cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie speciala. – vârsta animalelor (taurine adulte. grupate în doua linii tehnologice). 4 . animalele sa circule spre ele. de o parte si de alta a unei linii de furajare mecanizata.

iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului.7 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie între 150 kg si 220 kg . în iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu soproane.cel putin 1. În aceste adaposturi animalele sunt întretinute pâna la livrare. spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin . cu exceptia cazului în care un medic veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului. exceptându-le pe cele pentru izolarea animalelor bolnave. masurata în pozitie patrupeda.Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu înaltimea vitelului la greaban. . masurata de la vârful nasului pâna la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice. respectiv la vîrsta de 17 .În acest caz... pentru protejarea animalelor în zilele cu ploaie si ninsoare. cu zona de odihna pe gratare si alee centrala de furajare.2 si 9.Boxele individuale pentru vitei... . aparatura de recoltare a laptelui si pentru pompa de vid. 5 . 115 kg. – adaposturi pentru faza a II-a • organizate cu boxe colective pentru un numar redus de animale (20 .8 m patrati pentru fiecare vitel cu greutatea vie de 220 kg si peste. – adaposturi pentru faze avansate de crestere (a III-a si cea de-a IV-a pentru finisare).cel putin 1. în afara de încaperile pentru furaje concentrate. în care sunt întretinuti vitei cu vârsta între 15 si 45 zile . b) pentru viteii crescuti în grupuri. 25) si zona de odihna pe gratare sunt întretinuti viteii pîna ajung la vârsta de 105 sau 110 zile si la greutatea corporala de 110 . Furajare exterioara in padocuri 1 – usa cu perdea de cauciuc Adaposturile pentru îngrasarea intensiva a tineretului taurin • Sunt diferentiate in functie de vârsta si de greutatea corporala a animalelor: – adaposturi pentru faza I • organizate cu boxe individuale.1. Plan maternitate si profilactoriu pentru taurine Maternitatile se organizeaza în sistemul de stabulatie legata si cuprind. Adaposturile pentru tineretul femel de reproductie • sunt organizate în sistem de stabulatie libera. trebuie sa aiba pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile. suprafata construita pe animal cazat variaza între 6. cresterea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza în adaposturi prevazute numai cu zona de odihna si de circulatie. . a) viteii nu trebuie tinuti în boxe individuale dupa vârsta de 8 saptamâni..5 m patrati pentru fiecare vitel cu o greutate vie de pâna la 150 kg.9 m patrati. • organizate cu întretinere în stabulatie libera pe gratare sau în boxe diferentiate cu zona de odihna pe asternut permanent.530 kg. .. si o zona de profilactoriu cu punct sanitar si incapere pentru personalul de supraveghere.. iar furajarea se face la exterior. • Pentru zonele cu frecventa redusa de viscole. 18 luni si la greutatea corporala de 480 .1. înmultita cu 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful