1.

Ce reprezinta structura si stratificarea sociala;

Structura sociala se refera la modul de alcatuire al realitatii sociale, la modul in care elementele
sistemului social se ordoneaza si se ierarhizeaza, la relatiile necesare, esentiale ce se stabilesc intre
aceste elemente.
Teoriile despre stratificare sociala sunt destinate in special analizei ierarhiilor sociale ale
indivizilor si grupurilor. Ele incearca sa explice nivelurile existente in diferite comunitati sociale si relatiile
acestora cu stabilitatea sau schimbarea sociala.
Sociologic, noiunea de stratificare sociala are mai multe nelesuri (T. Rotariu, Stratificare social, n
Dicionar, 1993). Cel mai larg sens este cel referitor la orice form de difereniere social capabil s
mpart societatea n grupuri situate ntr-o relaie de ordine total sau parial.n alt viziune, stratificarea
social cuprinde criterii specifice de clasificare, cum sunt cele legate de putere, venituri, ocupaii,
prestigiu social, nivel de instrucie. Noiunea de stratificare social include conceptulde structur social.
(Schifirne, 1999).
2. Status/statut/rol social;
n vorbirea curenta, prin statut se ntelege un nivel de prestigiu, de bogatie sau putere. Sociologii
folosesc termenul n ntelesul de pozitie a unei persoane ntr-o retea de relatii sociale, statutul de decan
(sau de director de scoala) se refera la o pozitie n sistemul de nvatamnt la fel ca si cel de elev sau de
student.
Mai nti, termenul de statut a fost utilizat n filosofia sociala semnificnd puterea de care dispune o
persoana, suma drepturilor si ndatoririlor sale. Sociologul francez Emile Durkheim n renumita sa lucrare
"De la division du travail social" (1893) a aprofundat analiza anomiei prin perturbarea, dereglarea ierarhiei
de statut. Ceva mai trziu, (1921) sociologul german Max Weber folosea termenul n ntelesul de prestigiu
social.
Sociologia face si distinctia dintre statusul actual si statusul latent. Statusul actual sustine R. Linton este
pus n evidenta de situatia sociala concreta. De exemplu, un individ apare ca muncitor cnd l observam
n viata sa profesionala (n timpul lucrului, n institutia n care si desfasoara activitatea). Acest lucru nu-l
mpiedica sa aiba n acelasi timp alte statute (tata de familie, de exemplu), care sunt n aceasta
circumstanta latente. Statutele latente sunt, deci, statutele neactualizate dar posibil de evidentiat n alte
situatii sociale.
Rolul indica un model de comportare asociat unui status, punerea n act a drepturilor si datoriilor
prevazute de statusuri ntr-o societate.
n acceptiunea sociologica moderna, termenul de rol a fost utilizat pentru prima data de Ralph Linton n
lucrarea sa "The Study of Man" (1936). Raymond Boudon si Franois Bourricaud constata ca nainte ca
Linton sa fi utilizat acest termen, el a circulat n scrierile filosofice, nca de la sfrsitul secolului al XIX-
lea.
9

Cu putin naintea lui R. Linton, respectiv n (1934), sociologul american G.H. Mead evidentiaza
importanta ndeplinirii rolurilor sociale, subliniind faptul ca nvatarea lor duce la formarea personalitatii si
asigura functionarea societatii umane. (Mind, Self and Society).
Rolul se poate defini, adesea, prin "asteptari" ce au la baza consensul social, sau, altfel spus, consensul
indivizilor fundamenteaza asteptarile grupului cu privire la prescriptiil rolului. Pornind de la acest punct de
vedere, Newcob a propus un exemplu de studiu empiric al asteptarilor si consensului privind rolul matern
.
In stiintele sociale conceptul de status se refera la pozitia unei persoane sau a grupului in sistemul
relatiilor cu ceilalti din grup sau cu alte grupuri sociale ; statusul defineste identitatea sociala, drepturile si
indatoririle persoanelor, reprezentand pozitia pe care un individ o ocupa pe una din dimensiunile
sistemului social existent.
Statusul este dublu conditionat : de o relatie ierarhic verticala si totodata de o relatie orizontala (de
interactiunile dintre indivizi egali). Statusul ca ansamblu de atributii ii permite individului sa joace un rol
social definind in acelasi timp si procesele de atribuire respective.
Dupa Max Weber, statusul poate fi examinat prin raportul dintre alte doua dimensiuni ale stratificarii
sociale : economicul si politicul. O politica sociala determinata de dimensiunea economica este definita
prin interesul legat de proprietate, prin sansele de a obtine un venit. O pozitie in ordine de status social
este in functie de prestigiu si onoare (evaluari legate de norme si valori). Pozitia economica determina
adesea statusul ; insa, statusul ca pozitie politica poate fi utilizat si pentru obtinerea unor avantaje
economice. Astfel, statusul este caracterizat in functie de o stratificare pluridimensionala a colectivitatii.
Ralph Linton atribuie statusului sensul de pozitie sociala, prestigiu, rang si grad de acceptare al unei
persoane intr-un grup particular. Statusul in conceptia sa reprezinta aspectul static si structural, fata de rol
care exprima aspectul dinamic al aceleiasi persoane.
3.Mobilitate sociala.
Termenul de mobilitate sociala se refera la miscarile indivizilor si grupurilor in cadrul unui sistem de
stratificare intre diferite pozitii socio-economice. Se poate largi aceasta definitie prin luarea in considerare
si a miscarilor spatiale (mobilitate teritoriala) si/sau a schimbarii locului de munca (mobilitatea sau
fluctuatia fortei de munca). Astfel, o definitie in sens general a mobilitatii sociale desemneaza un fenomen
ce constituie prin angrenarea miscarilor indivizilor sau familiilor intre diversele pozitii ale unui spatiu
social, conceput ca un sistem de categorii sociale, ierarhice sau neierarhice, delimitate pe baza unui
criteriu simplu sau complex (Dictionar de sociologie, 1993, 360).
In studiile de mobilitate sociala se face distinctia intre mobilitatea orizontala si mobilitatea verticala.
Se vorbeste despre mobilitate orizontala atunci cand :
a)- sistemul pozitiilor sociale este partial ierarhizat, deci exista pozitii de acelasi nivel intre care au loc
miscari de persoane ;
b)- straturile cuprind mai multe pozitii fiecare si miscarea are loc de la una la alta, fara iesirea din interiorul
stratului ;
c)- are loc o miscare teritoriala ori o schimbare a locului de munca, fara modificarea statutului profesional.
Mobilitatea verticala este miscarea de la un strat la altul si se poate manifesta ascendent (in cazul
urcarii individului sau grupului pe treptele ierarhiei sociale) sau descendent (evident, este mobilitatea care
se manifesta in sensul coborarii).