Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Facultatea de Mecanică
Specializare: Mașini și Instalații pentru Agricultură și Industria Alimentară

Fermă de bivolite

Student: Mîndrilă Marian Vicențiu

Grupa: 2131
Anul III

Cluj-Napoca
2018
 I.Infiintarea firmei
1.S.C.Bivo-Lact S.R.L
2.S.C. este o societate comercială, reprezintă o asociație de oameni de
afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital, urmărindu-se obținerea unor
beneficii comune. Societatea comercială este uneori privită ca
subordonată întreprinderii (companiei).
3.Cod CAEN:0141
4.Ferma este una cu circuit inchis, care are ca scop optinerea productiei de lapte care
urmeaza a fi vandut intr-un lant mic de magazine din judetul Suceava.
5. Obiectivul fermei este de a creste capaciatea de bubaline (de la 50 la 100 sau mai
mult),de asemenea se doreste imbunatatirea tehnologiei actuale a fermei cu una de
ultima generatie pentru a creste capacitatea de productie si depozitare a
furajelor,adaposturile si modul de hranire al bivolitelor,asigurand clinetilor nostrii
produse lactate cat mai bune.
6.Avantajele care claseaza ferma noastra deasupra concurentei sunt reprezentate de
o tehnologie noua ,care asigura hranirea fiecarei bivolite in parte cu o ratia de
mancare de care are nevoie.Un alt avantaj il reprezinta creearea unei retete noi de
furajare ,care face posibila cresterea cantitatii de lapte, in urma careia rezulta un lapte
de buna calitate

II.Localizarea fermei
Ferma se afla localizata la aproximativ 65 de kilometri de Municipiul Suceava, in
Municipiul Campulung Moldovenesc ,accesul direct la ferma facandu-se pe un drum
forestier, pe care se poate intra direct de pe strada Ion Cocinschi.
 -conturul negru reprezinta punctul in care se afla ferma.
SUPRAFATA
Ferma este conceputa dintr-un grajdi,fiecare avand o suprafata totala de 1.509,48
mp, din care frontul furajer reprezinta 1.15-1.20 m/animal.
Inaltimea grajdului fiind de 4,80, lungimea de 52,50 metri si latimea de 11,5 metri.
Pe langa adapostul pentru animale,mai dispunem de un garaj pentru utilajele agricole
care are urmatoarele dimensiuni:
 lungime 28 m
 latime 7 m
 Inaltime 5 m
Terenurile furajere care se lucreaza si dispune ferma in momentul de fata sunt de 80
de hectare.

Partea tehnologica a fermei este compusa din:

Utilaje pentru prelucrarea solului si furajarea animalelor:
 un tractor John Deere din seria 5G

 combina TUCANO 530-320,

 masina pentru erbicidat,

 semanatoare marca Pottinger,
  masina pentru fertilizat,

 remorca pentru transportat baloti,

 un plug marca Lemken
 un utilaj de discuit,
 utilaj pentru frezat,

 presa de balotat John Deere,

 tir tip cisterna pentru transportul laptelui.

ACCESUL LA FERMA
 Accesul la ferma se face de pe strada Ion Cocinschi. Fiind un drum accesibil din punct
de vedere al structuri,reusim cu suucces transportul bubalinelor cu masina mare.

PIATA DE DESFACERE
Piata se afla in dezvoltare deoarece in zona nu este asa bine cunoscuta so crescuta
bivolita. Totodata nu se cunosc prea bine nici calitatiele laptelui si carnii de bivolita
fiind lipsisite de colesterol. Laptele fiind cu o grasime foarte mare de pana la 8% si cu
cun gust mult mai dulce si mai bun.
Piata urmeaza a fi dezvoltata prin bannere, contractarea cu un lant mic de magazine si
prin interermediul platformelor sociale de pe internet.

Traseul dureaza aproximativ 15-20 minute de la ferma pana la lantul de magazine si

centrul orasului.

Utilaje pentru curatenie si hranire:

Sistemul de adăpare
Adăpătorile colective sunt montate lângă stâlpii centrali de susținere ai adăpostului. Există
şase adăpători colective cu lungimea de 1,50 metri şi lățimea de 45 centimetri.

Sistemul de furajare
Se administrează un furaj unic preparat într-o remorcă tehnologică instalată pe tractor.
Frontul defurajare este dotat cu limitatoare autoblocante de furajare, înclinate la un unghi de
20° față de verticală.
Sistemul de gestionare a dejecţiilor:
Dejecțiile sunt manipulate sub formă de gunoi de grajd integral. Plugul raclor hidraulic are o
lamă de cauciuc, pentru a evita uzura puternică a pardoselii din care rezultă o suprafață
alunecoasă.

Manipularea aşternutului:
Necesarul de paie per cap de animal este cuprins între 0,5 – 0,6 kg/zi. Aşternutul se
administrează manual.

Aerisire:
Construcţia are un sistem de ventilaţie naturală. Pe lateral există goluri pentru completarea
aşternutului care pot fi întredeschise pentru admisia aerului în zona de odihnă. Construcţia
fiind proiectată cu 3 pereţi este foarte bine ventilată.

Particularităţi pentru proiectarea şi construcţia adăpostului:

Structura portantă:
Structura adăpostului este constituită din cadre metalice tranversale ale căror stâlpi reazămă
pe fundaţii izolate din beton armat. Pereţii exteriori longitudinali tip parapet sunt executaţi
între stâlpii cadrelor metalice.

Fundaţia:
Pereţii exteriori, interiori şi despărţitori se sprijină pe o fundaţie continuă din beton. Pentru a
se evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol şi exfitrarea apei din adăpost este necesar ca
fundaţia să fie izolată cu două straturi de carton asfaltat, fixate cu bitum. De asemenea,
fundaţia este protejată pe exterior cu un material de impermeabilizare.

Canalul transversal:
Canalul transversal din exterior este executat la o adâncime de 1,20 metri, fiind realizat din
beton din clasa C16/20. Suprafaţa interioară, baza şi pereţii sunt îmbrăcaţi cu un material de
impermeabilizare.

Pardoseala:
Întreaga pardoseală este realizată dintr-un strat de beton de 12 centimetri din clasa C16/20,
executat pe un strat de rupere a capilarităţii de 15 centimetri. Pardoseala este armată cu
plasă de oţel, care împiedică formarea fisurilor de contracţie. Acolo unde aleile sunt curăţate
cu un sistem raclor, pardoseala are o înclinaţie de 2% de la margine spre mijlocul aleii.

Pereţii:
Pereţii exteriori şi cei despărţitori sunt realizaţi din zidărie de cărămidă. În spaţiul destinat
animalelor, pereţii sunt realizaţi din zidărie de cărămidă până la înălţimea de 1,2 metri
deasupra solului, continuându-se cu lambriu de scânduri uşor distanţate până la înălţimea de
2,0 metri. Se utilizează scânduri de lemn de 25x100 mm bătute vertical la distanţa de 25 mm.
În spaţiile de serviciu pereţii sunt prevăzuţi cu ferestre. Suprafeţele interioare ale pereţilor
sunt acoperite cu tencuială pe bază de ciment şi colţurile sunt rotunjite.

Frontoanele:
Ambele frontoane sunt realizate din zidărie de cărămidă până la înălţimea de 3,20 metri. Pe
restul înălţimii, până la nivelul acoperişului se utilizează tablă de oţel cutată.

Acoperişul şi tavanul:
Acoperişul este realizat din panouri prefabricate aşezate pe pane metalice longitudinale. Pe
fiecare faţă a acoperişului există câte două rînduri de panouri transparente pentru a asigura
iluminatul natural în adăpost.

III.Bivolita

Despre bivolita:
Bivolul (Bubalus bubalus) este o specie de bovide originare din Asia de Sud, Asia de Sud-
Est şi China. În prezent mai poate fi întâlnită şi în unele țări
din Europa, Australia şi America. Este o vită cornută, rumegătoare, asemănătoare cu boul, cu
păr negru sau alb, aspru şi rar, cu coarnele inelate întoarse spre spate, de regulă cu blana
neagră.
În Transilvania, bivolițele se numesc drigane. Deşi driganele dau un lapte gras, foarte bun,
oamenii nu mai vor să le țină. Probabil pentru că, după o fătare, bivolița nu poate fi mulsă la
fel de multe luni ca o vacă. În plus, o bivoliță ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi,
precum junica
Bivolul a fost adus in Romania de catre popoarele migratoare (acum aprox. 1500 ani) prin
sudul tarii (Bulgaria).
1980-1981: Populatia de bivoli era aprox. 210.000 de exemplare.
Prezent(2012): Populatia de bivoli este aprox. 14.000 de exemplare.In prezent uni bivolii sunt
crescuti in captivitate pentru salvarea speciei.
Caracter si date fizice Acest animal traieste in medie cam 25-28 de ani,ca si un zimbru. El este
un animal linistit care ataca doar pentru a se apara de pradatori (lupi,ursi,etc.).
Masa: 700-800kg aprox.
Inaltime: 1,6-1,8 m
Lungime: 2-2,3 m
Bivolul (Bos bubalus) este o vită cornută, rumegătoare, asemănătoare cu boul, cu păr negru
sau alb, aspru şi rar, cu coarnele inelate întoarse spre spate, de regulă cu blana neagră.
În Transilvania, bivolițele se numesc drigane. Deşi driganele dau un lapte gras, foarte bun,
oamenii nu mai vor să le țină. Probabil pentru că, după o fătare, bivolița nu poate fi mulsă la
fel de multe luni ca o vacă. În plus, o bivoliță ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi,
precum vaca.
Propietatile Laptelui de bivol Laptele de bivol se caracterizează printr-un conţinut foarte
ridicat de grăsime, de peste 7-8%. El este folosit mai ales la branzeturile moi (chiar si
mozzarela). Laptele de bivolita are toti nutrientii ca cel de vaca,insa este de cel putin 3x mai
bogat la fiecare categorie in parte(mai ales fier).

Producţie eficientă a fermei

Studiile ştiințifice din întreaga lume arată în mod constant că vacile furajate cu iarba care
creşte în mod natural pe păşune produc un lapte de foarte bună calitate la costuri reduse.
Acest lucru oferă un viitor profitabil şi durabil pentru agricultori şi o carnea de vită fantastică
pentru consumatori. Bubalinele prezintă orezistență destul de buna şi prezintă aptitudini
impresionante de recupere rapidă după un sezon de secetă sau după condițiile aspre de
iarnă.

IV.ANALIZA SWOT
 Puncte forte: Puncte slabe:
-singura ferma de bivolite din Campulung -exista posibilitatea de imbolnavire al
Moldovensc, chiar si din Judetul Suceava bivolitelor,

-cererea laptelui de bivolita este in -defectiunea utilajelor agricole,punand in

crestere, atat in tara cat si pentru export peroicol lucrarea solului,

Oportunitati: Amenintari:
-aparitia unei ferme in zona,
-extinderea fermei,creeand astfel locuri de
munca, -scaderea pretului laptelui de bivolita
-constructia propriei fabrici de prelucrare a
laptelui in diverse produse lactate (ex.
Samntana, iaurt grecesc, etc.)

V. DIAGRAMA GANT A ACTIVITATIILOR

NR. ACTIVITATE
CRT. LUNA
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Crearea firmei
2 Constructie ferma
3 Utilitati
4 Dotare tehnologica
5 Interviuri angajari
6 Cumparare animale
7 Trimiterea angajatilor
la o specializare
VI. STRUCTURA ORGANIZATORICA

Manager ferma

SEF FERMA
DIRECTOR
FINANCIAR
PERSONAL
MUNCITOR 1 VETERINAR ADMINISTRA
TIV

MUNCITOR 2 PAZA

MUNCITOR 3 SERVICE

Calculul pragului de rentabilitate

Considerăm că: Pq=20 RON, CF=936RON, Cv=4,2RON

CF 936 936
q= = =  = 59,24 tone
P q−C v 20−4,2 15,8

Dacă considerăm capacitatea nominală fiind de 146 tone/an rezultă că volumul minim necesar
profitului nul este de 59,24 tone/an.
Considerăm că: Pq=20,5 RON
CF 936 936
q= = =  = 57,42 tone , deci volumul minim necesar reprezintă 83,83%
P q−C v 20,5−4,2 16,3
din capacitatea nominală.
Dacă Cv=4 RON atunci:
 CF 936 936
q = = =  = 56,72 tone, volumul minim necesar acoperă 82,81% din
P q−C v 20,5−4 16,5

capacitatea nominală.
Pentru Pq= 5 RON, Pf=167 RON, CF=936 RON, Cv=4,2 RON vom avea:
C F+P f 936+167 1103
q= = =  = 67,66 tone , volum ce reprezintă 98,78% din capacitatea
P q−C v 20,5−4,2 16,3

nominală a producției.
Relația utilizată pentru calculul pragului de rentabilitate:
C F+Pf C A−C V
CAprag = M C V ; MCV% = , unde MCV reprezintă marja cifrei de afacere asupra
CA

cheltuielilor variabile, iar MCV% reprezintă exprimarea procentuală a marjei.

Pentru o valoare a MCV% de 35%, costuri fixe de 2150 RON şi un profit anticipat de 1150
RON cifra de afacere la pragul de rentabilitate (CAprag) este:
C F+P f 2150+1150
CAprag= =  =9428,571   RO N , adică afacerea trebuie să aibă vânzări de
MC V 0,35
9428,571 RON pentru a obține profitul dorit în condițiile menționate.

În calculul marjei brute a cifrei de afacere asupra cheltuielilor variabile este utilizată relația:
MCV= CAprog – CV, unde MCV reprezintă marja cifrei brute, CA prog reprezintă cifra de
afacere prognozată şi CV reprezintă cheltuieli variabile.
Suma [RON]
Cifra de afacere prognozată 55346,2
Cheltuieli variabile din care: Cheltuieli materiale 25000
Cheltuieli cu manopera 10000
MCV 20346,2

Calculul ratei marjei cifrei de afacere asupra cheltuielilor variabile:

M CV C A p r o g−C V
MCV% = = 
C A pr o g C A pro g

Suma [RON]
Marja cifrei de afacere asupra cheltuielilor variabile 20346,2
Cifra de afacere prognozată 55346,2
MCV% 36,76

Calculul cheltuielilor fixe

Suma [RON]
Cheltuieli cu personalul administrativ 4500
Chirii 500
Utilități 1200
 Telefon, poștă 150
Asigurări 450
Reparații curente 1000
Publicitate, reclamă 600
Suma [RON]
Dobânzi bancare 1500
Alte categorii de cheltuieli fixe 100
TOTAL 10000

CF
CAprag = , unde CF reprezintă cheltuielile fixe, MCV% = 36,76, CF = 10000 RON
M CV

CAprag = 27203,48 RON

Calculul volumului lunar al cifrei de afacere la prag:

C A pr a g
CAprag_l = , unde CAprag_l este cifra de afacere la prag lunară şi N este numărul de luni
N

Pentru N = 12 avem CAprag_l = 785,71 RON

Calculul profitului se poate realiza prin două metode:

1.
P = CAprog – CV – CF, unde CAprog – cifra de afacere prognozată, CV – cheltuieli variabile şi
CF – cheltuieli fixe.

CAprog = 55346,2 RON, CV = 35000 RON, CF = 10000 RON

P = 10346,2 RON

2.
P = (CAprog – CAprag) * MCV%, unde CAprag – cifra de afacere la prag

CAprog =55346,2 RON, CAprag = 27203,48 RON, MCV%= 36,76

P = 1687,92 RON, diferenţa fiind de 8658,3 RON

Considerând datele numerice de mai sus se efectuează analiza de sensitivitate pentru situațiile
în care:
 Cheltuielile variabile cresc cu 30%
 Se dorește obținerea unui profit mai mare cu 25%

C A p r o g−C V * 1,3
MCV%* = ; MCV = CAprog – CV.
C A pr og
Suma [RON]
Cifra de afacere prognozată 55346,2
Cheltuieli variabile (CV*1,3) 45500
Marja brută a cifrei de afacere asupra cheltuielilor variabile (MCV) 9846,2

MCV%* = 0,17
Se determină cifra de afacere la prag: CAprag = 319488, 81 RON

Cifra de afacere necesară pentru obținerea unui profit mai mare cu 25%:
MCV = Pd + CF, CF = 10000 RON, Pd = P*1,25 = 10822,87 RON
MCV = 20822,87 RON

Pentru determinarea cifrei de afacere necesare obţinerii unui profit cu 25% mai mare avem:
C F +P d
CAPd = , CAPd reprezintă cifra de afacere necesară obţinerii profitului dorit
MCV

CF+Pd = 20822,87, MCV% =36,76 rezultă CAPd = 56645,45 RON

Determinarea intervalului de siguranţă:

Suma [RON]
Cifra de afacere prognozată 55346,2
Cifra de afacere la prag 27203,48
Intervalul de siguranță (α) 28142.72

α’ = 100 – [(28142.72* 100)/ 27203,48 ] = 46,63%

Se apreciază că situaţia afacerilor în raport cu pragul de rentabilitate este:

 Instabilă şi riscantă pentru α’ < 10%;
 Relativ stabilă pentru 10%< α’<20%;
 Confortabilă pentru α’>20%.

Ținând cont că coeficientul α’ este de 46,63% se pot lua următoarele măsuri care să asigure
competitivitatea firmei în piață:
 Dezvoltarea propriu zisă a afacerii prin creșterea dimensiunii terenului cultivat
sau a numărului bivolite;
 Oportunitate în achiziția de tehnologie cu grad ridicat al eficienței economice
și energetice;
 Acțiuni specifice de marketing pentru contracararea concurenței și creșterea
cotei de piață (reduceri de preț, oferte promoționale).

Amortizarea cheltuielilor in timp:

Un litru de lapte costa 8 lei

Capacitatea fermei este de aproximativ 380 de litrii la 50 de capete
Bani obtinuti din vinderea laptelui: 380*8=3 040 lei pe zi
3 040*30= 91 200 lei pe luna
 91 200*12 = 1 094 400 lei= 235 354 euro pe an
Din care aproximativ aproximativ 67 000 euro sunt cheltuielile de intretinere a animalelor si
cele medicale pe un an de zile, dar si cele de intretinere a utilajelor

Pretul de achizitie al bivolitelor fiind de aproximativ 27 000 euro.

Pretul constructiei grajdiului si utilarea lui fiind de 80 000 euro.
Pretul utliajelor ajungand la 283 000 euro
Profit dupa primul an: 0 euro
Profit dupa anul doi: 13 708 euro
Profit dupa anul trei:182 362 euro