Adaposturi pentru animale (ovine, suine)

Curs 7

Constructii pentru ovine

- In stabulatie sezoniera - In stabulatie permanenta

Aceast specie valorific cel mai bine punile i fneele - n zona de munte. Ovinele reprezint specia de animale cu particulariti morfologice bine conturate, legate i de factorii de mediu, de modul de cretere i exploatare. Este o specie cu mare putere de adaptabilitate.

Orientari si directii de exploatare a ovinelor: productia de lna de toate categoriile; productia de carne, n principal de tineret ovin ngrasat; productia de pielicele (de tip Karacul); productia de lapte prin crearea n cadrul raselor Tigaie si Turcana a unor populatii de oi cu peste 200 litri lapte pe lactatie prin selectie si ncrucisare cu rase specializate.

Factorii care intervin in procesul de proiectare

Tipul de animale

Ciclul productiv

Structura fermei

Concepia global Structura de rezisten Proprietile fizice ale anvelopei

Proiectarea spatiilor de cazare

Dimensionarea spaiilor Distribuirea spaiilor Funcionalitatea ansamblului Factorii de microclimat

Funcionalitate
Sisteme de producie, Resurse locale, Orientarea produciei, Fora de munca

Confortul i bunstarea animalelor

Asigurarea cu furaje i ap Confort fizic Confort social, Confort climatic Condiii sanitar veterinare

Factori de microclimat
Categoria de animale Temperatura interioara, C Mini ma Oi pentru lapte sau carne dup tuns Oi in maternitate cu miei sub 3,5 luni Recoman dat Umiditate relativa, % Viteza maxim a aerului, m/s Intensitatea luminii necesara in adapost

8
6

17
17

75-80
75-80

0,2
0,2

Tineret peste 1 an Berbeci in turma in boxe

Capre de reproductie Capre in maternitate Iezi in prima luna de viata in a doua luna Tapi

8 4
3-5 8-10 8-14 12 3-5

12 10
15-21 18-21 18-21 15-21 15-21

75-80 75
70-80 60-70 60-70 60-70 70-80

0,3 0,5

1:15 1:18

<0,5 0,2 0,2 0,2 <0,5

5

Organizarea adpostului presupune existena urmtoarelor zone funcionale:

box animale n producie box animale n cresctorie i partea de reproducie zona de alimentare alea de furajare coridoare de serviciu i mprejmuiri externe sala ateptare pentru recoltarea laptelui sala de recoltare a laptelui zona tanc de rcire boxa post-mulgere boxa berbeci boxa ftare boxa izolare boxa nrcare platforma stocaj dejecii solide bazin captare dejecii lichide depozite fn si furaje adpost unelte

Numrul maxim recomandat de ovine dintr-o box este de 50 de capete.

Adaposturile se dimensioneaza pe baza: - suprafetei minime necesare pentru un animal si - a lungimii frontului de furajare

Elemente de dimensionare a adaposturilor pentru ovine

Suprafata de odihn (de cazare) m2/ animal Categoria de ovine Ovine adulte la ingrasat Oi cu miei sub 6 sptmni Berbeci de reproductie Miei sub 3 luni Miei si mioare 3-12 luni Berbecui Cretere pn la greut. corporal de 50 kg 0.80..1.00 1.80 2.00 0.50 0.80 1.30 Cretere pn la greut. corporal de 50 kg 1.20 2.00 Front de furaj. in cm/ anim. 40 60 60 20 30 30 Furajare la discreie cm/ anim. 12 22 18 7 11 11

3.00
0.60 0.90 1.50

Suprafaa minim n sistemele ecologice este de: -1.50 m2/ animal (0.35 pe miel) n adpost -2.5m2/ animal (0.50 pe miel) n aer liber, n arc fr suprafaa de pune

Boxa cu zona de alimentaie, adpare i odihn

- soluia cu boxe pe pat adnc constituit din paie sau talaj (de grosime 30-40 cm).

- boxe multiple, care s poat gzdui un grup de animale cu un numr variabil n funcie de dimensiunile cresctoriei i de organizarea sa.

(a). hrnitori utilizate ca laturi de furajare n aleea de furajare,

hrnitori

(b). Hrnitori utilizate ca iesle/grilaje pentru fibroase n zona de odihn

Hrnitoare (a) are limea de 0,6 m i lungimea de 2,4 m i poate fi anexat aleii de furajare. Fundul hrnitoarei este ridicat cu cca. 0,3 la 0,4 m de la pardoseal. La fundul hrnitoarei sunt plasate margini cu nlimea de 5 cm pentru a reine hrana pe platelaj. Deschiderea prin care animalele au acces la hran are nlimea de 25 la 30 cm. Distana ntre celelalte bare este de cca 10 cm.

Hrnitoarea (b) este o iesle/grilaj pentru fibroase; poate fi plasat pe aternut. Dimensiuni: lime 0,6 m lungime 2,4 m i nlime 1,2 m. Fnul/silozul poate fi plasat n partea n form de V a hrnitorii i concentratele la fundul hrnitorii.
10

Zona de alimentare (latime egala cu 80 - 100 cm) este constituita dintr-o treapta cu pardoseala in panta care este dispusa in interiorul boxei intre zona de pat permanent si peretele grilajului de furajare. Grilajul de furajare are o deschidere pe cap adult de aproximativ 25 - 33 cm n funcie de rasa, i va trebui sa fie de tip autocapturant (disponibil in tipologia animalelor cu sau fr coarne), pentru a bloca animalele, facilitnd astfel operaiunile de ngrijire si control.

12

Accesul la ap
Apa poate fi furnizat
- n jgheaburi sau - n adptori automate
- cu

Cantitatea de ap necesar zilnic pe cap de animal este de circa 5-8 litri

adptoare cu nivel constant de dimensiuni normale echivalente cu 20x80 cm, astfel nct sa permit accesul a doua animale simultan, fr a avea un volum mare de apa stttoare.

Capacitatea jgheabului de ap pe cap de animal

Numrul de animale pe adptoare/jgheab de ap Adncimea jgheabului de ap nlimea marginii superioare a jgheabului pentru oi adulte

58l
< 50 20 cm 45 cm

nlimea marginii superioare a jgheabului pentru miei

nlimea marginii superioare a adptorii pentru oi adulte nlimea marginii de sus a adptorii pentru miei de 40 kg nlimea marginii superioare a adptorii pentru miei de 15 kg

35 cm
70 cm 55 cm 35 cm
13

Coridorul de serviciu tarcuri exterioare Zona externa, este recomandat 2.5 - 3.5 m2/cap daca este pe pardoseala, si 5 - 8 m2/cap daca este pe pmnt. Este de regula delimitata de imprejmuiri metalice, prevazute cu deschideri adecvate, de minim 3m, pentru intrarea mijloacelor necesare operatiunilor de curare. Pentru furajare se poate folosi - carul unifeed - benzi automate, de diferite latimi,
-30 cm cu iesle simpla la perete; -60 cm cu iesle centrala dubla - animale fara coarne, -75 cm daca este dubla, pentru animalele cu coarne.

14

arcuri, instalaii pentru control

Pentru a garanta maxima functionalitate a adaposturilor, mai ales in centre de dimensiuni mari, se pot adopta alei sau zone: -de triere/triaj a animalelor, -de adunare si -pentru controalele si tratamentele sanitare.

Fiecare corral va trebui s cuprind de regula toate animalele unei boxe si sa aiba suprafata de 0,3 mp/cap. Coralul poate fi dotat cu o aparatura speciala de blocare a animalului, imobilizare, ntoarcere, pentru operatiunile de 15 gestionare si control asupra animalelor.

Sala de recoltare a laptelui

Instalatia de recoltare a laptelui poate fi: - liniara, in forma de pieptene

- rotativa, in carusel

Pentru crescatoriile mici, sunt disponibile rampe de recoltare a laptelui a cate 8-12 locuri cu 2-3 bidoane de stocare a laptelui.
Pentru crescatoriile fractionate si/sau dislocate se pot folosi masini speciale (instalatie completa, montata in intregime pe o remorca tractata de tractor sau camion).

16

Sal de recoltare a laptelui prevzut cu 2x12 posturi sala de ateptare, canal pentru operator, i alei de ntoarcere pe ambele pri
17

Constructii traditionale pentru ovine

Vant dominant min 1.60 80

Saivanele traditionale sau semideschise (stabulatia oilor in turme) - ofera adapost impotriva precipitatiilor atmosferice si - asigura confort termic minim necesar

Saivanele traditionale sunt constructii simple cu trei pereti orientati spre directia vanturilor dominante si o latura deschisa (in gen. spre sud) prin care se face trecerea spre padoc. Sunt constructii de tip sopron, fara tavan - au o forma in plan liniara, in L sau U

Vant dominant 1
1. Saivan comun

Vant dominant
1 3 2

- suprafata pentru odihna

2. Padoc Saivan deschis de forma liniara

furajare si adapare

Saivan completat cu maternitate

3. Maternitate

Amenajarea interioar a saivanelor const n mprirea ncperii n boxe pentru fiecare categorie de ovine i pe stri fiziologice. Delimitarea dintre compartimente se poate realiza pe una sau dou din laturi, cu grtarele n care 20 se administreaz hrana.

Adaposturi pentru ovine

Pentru latura deschisa se pot folosi panouri cu goluri pentru usi sau pentru fereastre. pentru a asigura o protectie pe timp de iarna.
Ferestrele sunt acoperite doar cu folie de polietilena care este rezistenta la expunerea mediului inconjurator vant, vreme) si permite accesul soarelui pe timp de iarna.

Adaposturi pentru ovine iesle mecanizata

Adaposturi pentru ovine Alee de furajare

Adapost pentru oi

1. 2. 3. 4. 5.

Adapost pentru oi Front de furajare Lungime Alee de furajare Bariera pentru reducerea efectelor produse de actiunea vantului (2,4 m inaltime) 6. Porti pentru acces 7. Porti 8. Adapatoare cu apa incalzita 9. Sursa de lumina artificiala 10. Movila de pamant 11. , 12. Panta terenului

Adaposturi de tip industrial

Sectiune transversala - intretinere pe gratare

27

Adpost nchis pe trei laturi pentru aproximativ 200 oi. -specific pentru zonele de es cu padoc acoperit i neacoperit. -Dimensiunile exterioare sunt: 11,70 limea adpostului, 5,40 limea padocului acoperit, 7,10 limea padocului neacoperit i 33,30 lungimea ansamblului. Limea aleii de furajare este de 2,90 m. -Ieslele tradiionale sunt dispuse direct pe aternut

29

Plan

Seciune transversal

Adpost pentru cca. 200 oi. Dimensiunile interioare ale adpostului sunt: 15,6 m lime i 55,2 m lungime. Adpostul are dou alei de furajare. O zon multifuncional (pentru furaje, arc pentru miei, manipulare oi) este amplasat la un capt al adpostului. Pri ale zonei multifuncionale pot fi utilizate pentru necesitile personalului.

Planul de amplasare al unui adpost pentru ovine

dou grajduri pentru ovine conectate prin intermediul unei cldiri intermediare folosite ca depozit de furaje sau sal de recoltare a laptelui. fluxurile de micare, furajare, depozitarea gunoiului i vegetaia.

Distana minim de protecie sanitar dintre o ferm de oi i cldirile nvecinate trebuie s fie de 100 metri. (Ordin nr. 536/1977 pentru aprobarea
Normelor de igien i recomandrile privind mediul de via al populaiei)

Recomandri generale
Adpostul pentru ovine se poate amplasa lng pune, pentru a scurta sau chiar renuna la drumul de acces de la adpost la pune.
Nu se accept un amplasament n care drumul de acces se intersecteaz cu un drum public. Amplasarea se face pe un teren uscat, ferit de inundaii. Uneori, este necesar ca pe terenul sistematizat s se realizeze un sistem de drenare pentru excesul de ap de suprafa. La alegerea terenului se iau n calcul att dimensiunile adpostului, ct i cele ale ocolului pentru micare. Ocolul pentru micare trebuie s aib o suprafa cel puin dubl fa de cea a adpostului. Acesta se poate amplasa la o distan de minim 70 m fa de fntni.

Construcia trebuie dotat cu ap curent i electricitate i amplasat departe de surse de zgomot (ci ferate, autostrzi sau fabrici). Se recomand ca animalele s nu fie inute ntr-un mediu poluat cu praf sau n locuri n care vntul nregistreaz o intensitate crescut. Amplasamentul se stabilete n funcie de punctele cardinale, axa cldirii se suprapune direciei N-S, cu o marj de deviaie de 30.

Realizarea construciei; dimensiuni

Rezistena, Stabilitatea Sigurana la foc (securitate la incendiu) P118 Echiparea i dotarea necesar cu mijloace i instalaii de semnalizare i de stingere a incendiilor Densitatea sarcinii termice Rezistena i stabilitatea construciei n caz de incendiu

Scenarii de siguran la foc

33

Structuri de rezisten
Structur n cadre din beton armat, metal, lemn sau mixte i perei cortin Construcii cu perei exteriori longitudinali structurali i grinzi cu zbrele, metalice sau din lemn Fundaia: izolate sau continue sub perei
Dimensiunile (laimea i adncimea)

Pardoseli
S fie rezistente la ap S fie termoizolate Rezistente la uzura mecanic n timpul operaiilor de furajare sau ndeprtare a aternutului Zona de odihn Zona de circulaie i zona de odihn cu aternut adnc

Pereii exteriori i acoperiuri

Fr izolaie Perei izolai

Ferestre, ui, pori

Intensitatea luminii 1:15 . 1:18 Tmplrie din material anticoroziv, lcrimare, glafuri Uile i porile trebuie s fie etane, dimensiunile lor trebuie s asigure cerinele tehnologice

34

sistem tip tunel cu nvelitoare metalic; sistem tip tunel cu nvelitoare din policarbonat i grtare de pardoseal din materiale plastice;

gradul de ocupare a boxelor pentru ovinevedere interioar interior modern de ferm ovine n structur mixt oel-lemn
35

Ventilaia. Sisteme de ventilare

ndeprtarea aerului poluat cu amoniac, dioxid de carbon, dioxid de sulf i a excesului de vapori Reducerea umezelii Asigurarea necesarului de aer curat i uscat n adpostul pentru animale Ventilare naturala
Evacuarea aerului Admisia aerului

Ventilare mecanic

36

Instalaii electrice, alimentarea cu ap i sistemul de canalizare, echipamente

instalaiile s fie executate din conductori izolai cu nveli de protecie fa de murdrire, rezistent la umiditate, prize de curent pentru radiatorul cu infrarou folosit la nclzirea spaiilor destinate mielior nou-nscui i pentru mainile de tuns. instalaia de baz de iluminat, suplimentar prize de 24V pentru lmpile portabile utilizate la anumite operaiuni de manipulare a animalelor. un sistem de paratrznet un tablou electric central localizat n afara adpostului sisteme de alimentare cu ap, rezistente la nghe (izolarea conductelor i a bazinelor). sistem de canalizare pentru apele reziduale provenite de la chiuvet, dezinfectarea nclmintei, camera tancului de rcire a laptelui, sala de muls i echipamentul de curare (printr-un separator de grsimi i de acolo sunt introduse n sistemul zonal de canalizare sau ntr-o staie de epurare).
37

Constructii pentru porcine

Constructiile destinate cresterii si intretinerii suinelor se realizeaza in functie de destinatie si tehnologia de intretinere.
Microclimatul din adapost: Temperatura maternitate 18-22C; purcei fatare 32-24 C; purcei intarcati 19-26 C; purcei in crestere 16-22 C; vieri + scroafe pentru monta 17-20C; scroafe gestante 15 -18C; porci la ingrasat 16 -20 C. Umiditatea purcei pana la 20 kg 60-80%; scroafe si vieri 50-80%; crestere, ingrasare 50-80%.

Tinand seama de destinatie: constructii pentru gestatie constructii pentru maternitati constructii pentru crestere i ingrasare

La amplasarea fermei se va ine cont de (NORMA SANITARA VETERINARA care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, ORDIN Nr. 76 din 15 august 2005):
- Criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea cresctoriei de porci fa de zonele locuite, asigurnd un cordon sanitar nepopulat mprejurul fermei de 1500 m.

- Cile de acces pentru aprovizionarea cu furaje i alte materiale

- Impactul asupra mediului n funcie de colectarea i deversarea dejeciilor. - Materialele folosite pentru construciile grajdurilor precum i echipamentele cu care porcii intr n contact trebuie s nu fie duntoare acestora, s poat fi uor curate, splate i dezinfectate. Circuitele electrice i echipamentele trebuie s fie instalate n concordan cu regulile naionale de aplicare a msurilor de protecia muncii, i PSI pentru a se preveni accidentele.

- Porcii nu trebuie s fie inui permanent n ntuneric i trebuie luate msuri care s permit o iluminare artificial sau natural, corespunztoare cerinelor fiziologice i de comportament. (conditii de iluminat - o intensitate de cel putin 40 lucsi, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi.)
39

Condiii pentru creterea porcilor

Pardoseala trebuie s fie neted nealunecoas astfel nct s nu produc accidente sau rniri.
Pentru realizarea parametrilor de microclimat se vor utiliza surse de nclzire numai n sectorul de maternitate i de tineret pentru vrstele mici. - Adposturile trebuie s asigure confortul animalelor: - s stea ntins; s se odihneasc i s stea n picioare fr dificultate; s aib un loc curat unde s se poat odihni. - suprafeele minime de pardoseal pentru fiecare porc inut n grup sunt urmtoarele: 0,15 m pentru porcii n greutate medie de pn la 10 kg; 0,20 m pentru 10 - 20 kg; 0,40 m pentru 30 - 50 kg; 0,65 m pentru 85 - 110 kg; 0,30 m pentru 20 -30 kg; 0,55 m pentru 50 - 85 kg; 1 m pentru 110 kg 40 - Ventilaia va fi natural prin couri de ventilaie sau panouri rabatabile la ferestre.

Dupa modul de intretinere adoptat:

sisteme de intretinere in grupuri mari, in adaposturi cu boxe si padocuri comune (tineret porcin de reproductie, crestere, gestatie) sistem de intretinere in adposturi inchise, in boxe comune fara padocuri (crestere si ingrasare) Sistem de intretinere in adaposturi cu boxe individuale (crestere tineret de reproductie, gestatie, maternitati)

Adapost pentru suine boxe asezate pe doua randuri si padoc exterior 1. Padoc 2. Canal de evacuare dejectii amplasat in padoc 3. Canal de evacuare dejectii amplasat in cladire 4. Adapatoare 5. Zona de odihna 6. Hranitoare

In functie de modul de compartimentare interioara:

Adaposturi cu boxe dispuse pe un rand Adaposturi cu boxe dispuse pe doua randuri Adaposturi cu boxe dispuse pe patru randuri

Adapost pentru suine boxe asezate pe doua randuri 1. zona de odihna 2. zona de defecare 3. zona de furajare 4. zona de circulatie 5. adptoare

Adapost pentru suine boxe asezate pe doua randuri a. Cu boxe cuplate in zona de defecare si cu doua alei de circulatie b. Cu boxe dispuse de o parte si de alta a unei alei centrale de circulatie

Zona de preluare a dejeciilor Tineret 0,09 mp/cap Ingrat 0,16 mp/cap S= 7,92 mp

Zona de odihna furajare S= 26,20 mp Tineret 0,32 mp/cap Ingrat 0,52 mp/cap

Boxe pentru cree

44

Boxe colective pentru ngrare

45

Zona de odihna a animalelor rezulta pe baza suprafetei utile necesare pe cap de animal si a numarului de animale care se adapostesc intr-o boxa.
Dimensiuni minime pentru cazarea in boxe individuale (Sarbu, 2006)
Categoria Scroafe tinere Scroafe adulte Vieri tineri Vieri adulti Lungimea (m) 2,00 2,10 2,40 2,50 Latimea (m) 0,55 0,60 0,70 0,80 Inaltimea (m) 0,95 1,00 1,00 1,05

46

Boxe si standuri individuale

Zona de hranire rezulta ca pozitie si suprafata in functie de modul in care se distribuie hrana.
Furajarea se poate face: - in troace - in hranitoare automate - direct pe pardoseala

Suprafata minima si frontul de furajare pentru un animal

Categoria Suprafata minima (mp/cap) 1,30 1,70 1,60 2,00 Front de furajare (m/cap) 0,30 0,40 0,40 0,50

Hranitor automat: 1. capac rabatabil 2. buncar de depozitare 3. lant de agitare 4. jgheab

Scroafe tinere Scroafe adulte Vieri tineri Vieri adulti

48

Alimentatoare, jgheaburi si adapatori

49

Alimentatoare, jgheaburi si adapatori

50

Boxe colective - alimentatoare

Adpost pentru 100 de grsuni

Adpostul cuprinde: Mrimea efectivului: 1.000 capete. Pardoseal plin betonat (att n zona de odihn ct i n cea de defecare) Sistemul de furajare automat cu hran uscat, la alimentatoare cu acces liber Sistemul de ventilaie mecanic Sistemul de adapare Suprafaa de pardoseal, total: 839 mp 53 Suprafaa de pardoseal, per capita: 0,84 mp

Distribuirea hranei cu transportor cu raclei 1.Camer furaje 2.Buncr de alimentare 3.Transportor cu raclei 4.Troac sau hrnitoare automat

Crucior pentru distribuirea hranei la porci 1. Crucior 2. Conduct 3. Pomp 4. Agitator 5. Vas gradat 6. Conduct de descrcare 7. Troac
54

Schema de furajare cu hrana lichida: 1. Buncar depozitare 2. Cantar automat pentru dozare 3. Conducta apa 4. Electropompa 5. Bazin amestec 6. Conducta tur si retur 7. Vana cu deschidere rapida 8. Troaca in adapost

55

56

Evacuarea dejeciilor i msuri de protecia mediului.

Colectarea dejeciilor se face prin canalele cu perna de apa din boxe. Canalele pentru dejecii sunt prevzute cu preaplin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaz in canalele colectoare. Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic, la intervale de 50-80 zile si se spal apoi prin purjare (cu apa prin presiune), pentru ndeprtarea sedimentelor colmatate. Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare ctre staia de epurare. Inainte de a intra in staie, apele trec printr-un cmin cu site si grtare pentru reinerea resturilor grosiere dup care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor. Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor. Partea solida rmne pe platforma formndu-se o ptura de nmol unde fermenteaz si se 57 deshidrateaz dup care se poate folosi ca ngrmnt in agricultura.

Adaposturi pentru suine

1. structura acoperisului 2. zona de furajare 3. zona de defecare 4. adptoare 5. zona de circulatie 6. zona de odihna

59

61

In mijlocul ncperii exist un cntar pentru determinarea masei corporale