1 Date generale

Cresterea oilor in tara noastra are traditie de secole. Ovinele reprezinta specia de
animale cu particularitati morfologice bine conturate, legate si de factorii de mediu, de modul de
crestere si de exploatare.este o specie cu mare putere de adaptabilitate, cu un aparat digestive
specific.

Oaia fata doi miei pe an sau trei in doi ani, are o prolificitate sporita, de peste 105%, in
functie de rasa si de nivelul de hranire. Ajunge la maturitate corporala la varsta de circa 3 ani, iar
in conditii optime de viata rasele precoce ajung chiar mai devreme.

Durata utila a vietii lor economice este de 6-7 ani, in functie de conditiile de mediu,
modul de exploatare si caracteristicile rasei si detine o apreciabila capacitate de combinabilitate
prin incrucisare cu alte rase.

Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si fanetele, din care o buna parte se afla in
zona de munte. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata, care face din cresterea
ovinelor oramura foarte importanta a zootehniei, avand o traditie atat de veche.

La noi in tara, se cresc separate sau impreuna cu caprinele cu care coabiteaza foarte bine.

In present, cresterea si exploatarea ovinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita

particularitatilor lor biologice si economice valoroase, fapt pentru care aceasta specie a capatat
o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului. De asemenea, satisfacerea cerintelor de
lapte pentru producerea unui larg sortiment de branzeturi, deisebit de appreciate intr-o serie de
tari dezvoltate,in care predomina rasele perfectionate si in care s-a instalat deja o veche traditie
fata de aceste produse, constituie un alt imperative al dezvoltarii acestei afaceri.

Ovinele datorita numarului lor si proprietatii de a se inmultii repede, potentialului

productive superior si cheltuielilor reduse de investitie,de intretinere si comercializare a
produselor reprezinta o oportunitate economica.

Cresterea oilor aduce o serie de alte foloase, la fel de importante, prin transformarea
materiilor prime de ovine in produse precum: branzeturi, carne, blanuri, stofe si dezvolta
industria, radicand astfel valoarea si importanta economica a ovinelor.

Oile contribuie intr-o masura importanta la la imbunatatirea productiei vegetale si la

cresterea rentabilitatii ei.

Datorita structurii anatomice atubului digestive si a microflorei ruminale, oile valorifica

economic diferite subproduse agricole bogate in celuloza (paie, coceni, vreji, pleava), pe care le
transforma in produse animaliere superioare, radicand rentabilitatea culturii plantelor furajere.
 Oile contribuie la ridicarea fertilitatii solului, la sporirea productiei veggetale, la
corectarea florei pasunilorsi sporirea de 2-3 ori a productiei de masa verde, prin tarlire,gunoiul
de grajd reprezentand un ingrasamant cu o putere de ingrasare de 1,5 ori mai mare decat
gunoiul cornutelor mari.

2 Prezentarea rasei
Rasa Merinos de Palas

Prezinta insusiri biologice si economice superioare celorlalte rase de oi cu lana fina din
tara noastra. Este o rasa cu o mare productie de lana fina si carne si cu putere de ameliorare a
raselor cu lana semifinal si groasa; este recunoscuta ca rentabila, tinanad seama si de cantitatea
de circa 20-25 kilograme lapte-marfa.

Insusiri morfo-productive

Conformatia corporala este armonioasa, cu un format mezomorf, masiva, orientata

pentru productia de lana si carne cu posibilitati de reprofilare. Greutatea corporala medie la oi
este de 65 (48-96 kg), iar la berbeci pepinieri de de 102 ( cu urmatoarea evolutie 85-154) kg, in
conditii bune de intretinere si hranire.

Productia de lana produsa este de 6-7 kg la oi si de 12-14 kg la berbeci cu un randament

la spalare de 55%.

Greutatea mielului ingrasat la varsta de 150 de zile este este de 42 kg.

Productia de lapte obtinuta la oile Merinos de Palas esde de 1-1,5 litri/zi in perioada de
alaptare, totalizand pe intreaga perioada de 128 de zile cantitatea de 129 de litri (111-140l) la
oile cu un miel si de 137 litri (74-194l) la oile cu fatari gemelare.

Productia de lapte este suficienta pentru hranirea a cel putin doi miei gemeni.

Indici de reproductive

Sunt reprezentati printr-o prolificitate de 125-128%, la loturile de selectie aceasta

ajungand la 145% si printr-o fecunditate de92-96%,greutatea mieilor poate atinge 5KG.

3 Cerinte privind amplasare si organizare fermei de ovine

Amplasare fermei
 Realizarea constructiilor aferente unei ferme de ovine impune respecterea unor conditii
cum ar fi:

-confortul populatiei(miros, zgomot);

-producerea unor incendii - raspandirea unor boli, influentand starea de sanatate a

animalelor si desfasurarea in conditii mai putin bune a procesului de productie.

Amplasarea adaposturilor de animale se face tinand seama de urmatoarele:

Conditii sanitar veterinare

-terenul ales trebuie sa fie salubru, cu structura uniforma si permeabila, neinundabil, iar
nivelul solului sa se situeze cu cel putin 0,5m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice.

-zona in care se stabilesc obiectivele zootehnice trebuie sa fie lipsita de factori

nocivi:fum, pulbere, gaze toxice, mirosuri neplacute, praf etc. sis a ofere posibilitati
corespunzatoare de evacuare a apelor uzate.

Zonele de protectie sanitar veterinara

-se vor respecta urmatoarele distante orientative(conform ordinului 536/1997 pentru

aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei)

a)fata de drumurile publice

-18m pana la drumurile comunale

-20m pana la drumurile judetene

-22m pana la drumurile nationale, international si liniile de cale ferata

b)fata de locuinte

-ferma de ovine-intre 100 si 500m, in functie de dimensiunea fermei

c)intre diferitele unitati si sectoare zootehnice

-200-500m- intre fermele cu specii de animale diferite

-100-200m- intre unitatile cu animale de blana si celelalte unitati zootehnice

d) in interiorul fermelor zootehnice

 -6m intre adaposturile cu parter fara padocuri

-10m intre adaposturile cu parter si etaj

-10m intre pavilionul sanitar veterinar sau stationarul veterinar(imprejmuire si cu poarta

de acces) si celelalte sectoare din incinta.

4 Pasii pentru realizarea unei ferme de ovine

Se infiinteaza firma SC Miorita SRL in baza Legii 31/90 privind societatiile comerciale ca sa
aiba ca obiect de activitate cresterea ovinelor(cod CAEN 0122).

Dosarul de inregistrare si autorizare trebuie sa cuprinda:

-cerere de inregistrare si autorizare

-dovada disponibilitatii firmei/emblemei

-reproductia emblemei

-dovada sediului

-declaratia pe proprie raspundere

-autorizatia emisa de primarie conform decretului lege 54/1990

-actul constitutive

Acorduri, autorizatii si avize de mediu

Acordul de mediu

- se emite in vedere obtinerii in vederea obtinerii autorizatiei de construire

- Cadrul legal legea protectiei mediului numarul 137/1995 republicata, modificata si
completata de OUG 91/2002
Autorizatia de mediu
- Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competenete pentru protectia
mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametric de functionare a unei
 activitati existente sau pentru punrerea in functiune unei activitati noi pentru care
anterior a fost emis acord de mediu.

Avizele necesare realizarii constructiei:

- Aviz de amplasament
- Avize si acorduri pentru utilitati apa, current electric, gaze;
- Aviz ISU
- Aviz de la comandamentul de protective civila
- Aviz de la Inspectoratul de Sanatate Publica
- Aviz pentru protectia mediului

Avize necesare functionarii

- Aviz de la DSV
- Aviz de la DSP

Datele firmei si amplasamentul fermei

Firma SC Miorita SRL are sediul in comuna Domnesti judetul Ilfovstrada T40 nr 10.
Inregistrata la Registrul Comertului. Ferma SC MIORITA SRL este situata in comuna Domnesti
judetul Ilfov. Ferma are ca obiect de activitate cresterea si ingrasarea ovinelor. Suprafaa fermei
este de 8500 mp.

Unitatea este alcatuita din:

filtru sanitar si birou;

adapost reproducatori cu boxe colective;

adapost tineret la ingrasat cu boxe colective ;

adapost maternitate ;

depozit furaje ;

garaj utilaje.

Adaposturile sunt reprezentate de 3 grajduri a cate 420 m2 fiecare cu lungimea de 35 m

si latime de 12 m. Adaposturile din aceasta ferma sunt de tip hala pentru ca la construire au avut
alta destinatie. Acestea au fost modificate si amenajate ca grajduri la infiintarea fermei .
 Adapostul reproducatori este compus din 4 boxe colective a cate 157 m2 fiecare dispuse
cate 2 pe fiecare parte a aleii centrale care are latimea de 3 m. Grajdul are iesiri pe ambele
capete si cate 8 ferestre de 1,2 m latime si 50 cm inaltime pe fiecare laterala. Ferestrele sunt
amplasate la inaltimea de 1,6 m de pardoseala. Constructia are pereti din BCA si stalpi de beton
iar acoperisul este compus din placi de azbociment.

Adapostul pentru tineret la ingrasat este compus din 6 boxe colective a cate 52,5 m2
fiecare dispuse cate trei pe fiecare parte a aleii centrale . Constructia este din aceleasi materiale
ca si adapostul pentru reproducatori si are aceleasi caracteristici si aceeasi dispunere a usilor si
ferestrelor.

Adapostul maternitate este compus din 48 de boxe individuale dispuse pe 3 randuri.

Fiecare boxa are suprafata de 5,7m2. In cazul acestui adapost ferestrele sunt amplasate la
inaltimea de 1,2 metri fata de pardoseala

5 Tehnologia de crestere si ingrasare

Sectorul de monta-gestatie reprezinta prima veriga din fluxul tehnologic avand sarcina
de a asigura conditiile optime pentru:

- Intretinerera si exploatarea efectivului matca

- Organizarea actiuniulor tehnice pentru depistarea ovinelor in calduri si inducerea
caldurilor
- Efectuarea montei sau insamantarilor artificiale
- Formarea loturilor de oi gestante si intretinerea lor pana la trecerea in maternitate

Sectorul maternitate reprezinta cea de a doua veriga a fluxlui tehnologic si are sarcina
de a prelua oile gestante din sectorul de monta gestatie, de a asigura fatarea si de a intretine in
conditii corespunzatoare oile care alapteaza, impreuna cu miei sugari pana la varsta de intarcare
la 35-45 zile si greutatea 10-12 kg.

Sectorul cresa are rolul de a prelua miei intarcati de la maternitate la varsta de 35-45 si
a-I intretine pana la varsta de 60-80 zile cand pot fi trecuti la ingrasare.

Sectorul ingrasare-finisare are rolul de a prelua tineretul destinat ingrasarii pana la

greutatea de livrare 30-35 kg.
CATEGORIA EFECTIV CAPETE NUMAR ZILE ZILE ANIMAL
FURAJAT (ZAF)
0 1 2 1x2
OI 200 365 7300
MIEI 240 60 14400
BERBECI 6 365 2190
TAB. 1 STRUCTURA EFECTIVELOR DE OVINE

Ratie furajera pentru oi 60-80 kg

SPECIFICATIE CANTITATE S.U. (Kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P(g)

(Kg)
Fan de 2.00 1.78 1.18 210 20 4
lucerne
Porumb siloz 0.00 0.00 0.00 0 0 0
Grosiere 3.00 0.78 0.60 33 3.6 2
Nutret 0.50 0.43 0.16 4.35 0.1 0
concentrat
Sare 0.60 0.52 0.64 72 4.2 6
Total 3,51 2.58 319,35 27.9 12
Raport U.N./S.U. = 0,74 0,74
Raport S.U./U.N = 1,4:1 1,4
Raport energo-proteic 124
=1:124
 Ratieie furajera pentru tineret ovin femel

SPECIFICATIE CANTITATE S.U. (Kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P(g)

(Kg)
Fan de 1.00 0.89 0.53 105 10 2
lucerne
Porumb siloz 0.00 0.00 0.00 0 0 0
Grosiere 1.00 0.26 0.20 11 1.2 1
Nutret 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0
concentrat
Sare 0.20 0.17 0.21 24 1.4 2
Total 1.32 0.94 140 12.6 5
Raport U.N./S.U. = 0,71 0,71
Raport S.U./U.N = 1,4:1 1,4
Raport energo-proteic 148
=1:148

Ratieie furajera tineret ovin mascul

SPECIFICATIE CANTITATE S.U. (Kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P(g)

(Kg)
Fan de 0.70 0.62 0.37 73.5 7 1
lucerne
Porumb siloz 0.00 0.00 0.00 0 0 0
Grosiere 1.00 0.26 0.20 11 1.2 1
Nutret 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0 0
concentrat
Sare 0.20 0.17 0.21 24 1.4 2
Total 1.05 0.78 108.5 9.6 4
Raport U.N./S.U. = 0,74 0,74
Raport S.U./U.N = 1,3:1 1,3
Raport energo-proteic 138
=1:138

Ratie furajera pentru miei si mielute 3-14 kg

SPECIFICATIE CANTITATE S.U. (Kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P(g)
(Kg)
Fan de 0.50 0.45 0.30 50 5 1
lucerne
Porumb siloz 0.00 0.00 0.00 0 0 0
Grosiere 0.00 0.00 0.00 00 0.00 00
Nutret 0.20 0.17 0.21 24 1.4 2
concentrat
Sare 0.00 0.00 0.00 0 0 0
Total 0.617 0.51 74 6.4 3
Raport U.N./S.U. = 0,82 0,82
Raport S.U./U.N = 1,2:1 1,2
Raport energo-proteic 145
=1:145

Ratie furajera pentru berbeci peste 80 Kg

SPECIFICARE CANTITATE S.U. (Kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P (g)

(Kg)
FAN DE 1.00 0.89 0.53 105 10 2
LUCERNA
LUCERNA 3.00 0.72 0.57 105 15 2
MASA VERDE
BORCEAG 4.00 0.72 0.68 88 52 2.8
MASA VERDE

Total necesar

DENUMIREA UM CANTITATEA SUPRAFATA PRODUCTIA PE

NECESARA (ha) HECTAR
FANURI T 91.06 15 6
SUCULENTE T 138.78 5 30
GROSIERE T 46.90 0 1.5
CONCENTRATE T 43.73 15 3
MASA VERDE T 332.82 15 22
SARE BULGARI T 0.60
SUPRAFATA CULTIVATA TOTAL 50

Necesarul de furaje
 PERIOADA DE STABULATIE (lunile: oct., nov., dec., ian., feb., si
martie
CATEG. NR. NR. FANURI SUCULENTE GROSIERE CONCENTRATE
INCADRAR ANIMAL ZIL Kg/ Nec. (t) Kg/ Nec. (t) Kg/ Nec. Kg/ Nec. (t)
E E E zi/c zi/ca zi/c (t) zi/cap
ap p ap
Oi+berbeci 206 108 1.9 87.894 3 138.78 0.5 23.13 0.5 23.13
Tineret an - 90 0.4 - 1.5 - 0.5 - 0.2 -
current
Tineret la 132 60 0.4 3.186 - - - - 0.2 1.584
ingrasat
TOTAL 338 - - 91.062 - 138.78 - 23.13 - 24.714

Cantitatea de furaje necesara pentru perioada de pasunat

CATEG. NR. NR. MASA VERDE GROSIERE CONCENTRATE

INCADRAR ANIMAL ZILE Kg/ Nec. (t) Kg/ Nec. Kg/ Nec. (t)
E E zi/cap zi/cap (t) zi/cap
Oi+berbeci 206 185 7 332.815 0.5 23.725 0.4 19.018
Tineret an 60 185 3 0 - - 0.1 0
current
Tineret la - - - - - - - -
ingrasat
TOTAL 398 332.82 23.77 19.02

Alimentatia pe perioada de pasunat

Pe timp de vara furajarea ovinelor se bazeaza pe masa verde administrate cosita la iesle
cantitatea ingerata este de7-10 kg/zi la adulte 3-4kg/zi la tineret si 1-2kg la miei.

Aceasta varianta prezinta avantajul ca se valorifica intreaga productie masa verde prin
consumare mai putin selectiva, creste consumabilitatea plantelor la 80-85% fata de 70-75% in
cazul in care ar fi pasunate si preintampina raspandirea bolilor parazitare si infecto-contagioase.

Se mai adauga in ratie nutreturi concentrate si supliment P.V.M pentru echilibrarea ratiei.

Alimentatia pe perioada de stabulatie

Stabulatia dureaza circa 180 de zile in functie de durata sezonului de iarna.
 In aceasta perioada ovinele se hranesc cu fanuri, nutreturi suculente, la care se adauga si
concentrate numai in prima luna de lactatie de 200-300g/zi.

Intretinerea animalelor se realizeaza la adapost si padoc, pe baza un ui amestec alcatuit

din 65% fibroase, 25-35% suculente si 15-20% concentrate. In felul acesta se imbunatatesc
insusirile gustative si digestibilitatea ratiei si creste consumabilitatea.

Alimentatia tineretului ovin

In ceea ce priveste furajarea unui miel de 65 de zile la intarcare avand o greutate de 15-
17kg, prevazand un spor de 170g/zi vom folosi urmatoarele cantitati de furaje:

-vara:2kg masa verde, 100g nutret combinat si 2 grame de sare

-iarna:0,5kg fan, 100g nutret combinat, 2g sare.

- adapare la discretie

Pentru tineretul de reproductie (3-18luni)nla grupa d greutate 20-45kg este necesara

cantitatea de 6,5kg masa verde vara sau 1kg fan, o,5 kg grosiere, 2kg suculente si 100g furaj
concentrate pet imp de iarna. Se adauga 5g de sare indifferent de sezon, care la fel ca apa
trebuie sa fie la discretie si se vor asigura bulgari pentru lins.

Ingrasarea ovinelor
In ferma noastra se practica ingrasarea intensive pe gratare fara scoaterea la pasunat,
folosind furaje fibroase, grosiere si concentrate. Miei se introduce la ingrasare la greutatea de
12-14kg , prevazandu-se un spor mediu zilnic de 250g, ajungand la greutatea de 45kg dupa 110
zile cu un consum specific de 4.3UN/kg spor.

Inainte de livrare pentru carne tineretul ingrasat se tunde si astfel obtinem 1,5kg de
lana /cap.

Se asigura bulgari pentru lins si apa la discretie.

Pentru ingrasarea oilor se foloseste acelasi sistem asigurand necesarul de furaj in functie
de greutatea animalului.

Adaparea ovinelor
 Instalaia de pompare i stocare a apei

Alimentarea cu apa a fermei de ingrasare este realizata cu ajutorul a doua puturi de mare
adancime (87 respectiv 92 m) si o statie hidrofor.

Statia hidrofor este compusa din doua pompe submersibile Grundfos din inox. Pompele
au un debit maxim de 4 m3 pe minut si o forta de ridicare a apei la 120 de metri inaltime.

Fiecare pompa este acionat de un motor electric cu putere instalata de 1,85 kW/h., la o
tensiune de alimentare de 230 V. Pompele sunt dotate cu supapa unisens ce impiedica revenirea
apei in put si golirea vaselor de expansiune. Fiecare pompa alimenteaza cate un vas de
expansiune cu capacitatea de 600 l. Vasul de expansiune este dotat cu un presostat setat la 4
bar. Presostatul comanda pornirea si oprirea pompei prin oprirea alimentarii cu curent electric.

Distribuirea apei ctre consumatori se face cu ajutorul unui distribuitor prin 2 coloane:
ferma i abator. Conductele sunt din polipropilena cu un diametrul de 63 mm si sunt izolate
termic cu un burete special.

Instalaia interioar de adpare

La nivel de ferma in adaposturile pentru tineret la ingrasat si pentru reproducatori sunt

folosite adaptorile colective cu nivel constant din inox cu latimea de 1 metru. Adapatoare are
cuva din inox cu capacitatea de 30 de litri, si un debit de 30 de litri/ minut. Adapatoarea este
dotat cu un mecanism de tip flotor care intrerupe alimentarea cu apa cad aceasta a ajuns la
capacitatea maxima. Fiecare boxa a grajdului este dotata cu 2 astfel de adapatori.

Denumirea consumatorilor Cantitatea de apa necesara pentru 24h,

l/cap
Ovine adulte berbeci 7-8
Tineret ovin 3-4
Alti consumatori 8-10
Laptarie, la 1l de lapte 4-5
Pentru prepararea furajelor 1,5-3,5
Pentru ingrijitor 50-60
Pentru spalare(laptarie,filtru sanitar) 2l/mp de suprafata spalata

Consum apa adapare

Categoria Efectif Consum Consum total Consum Consum

mediu l/cap zi (l/cap/zi) anual(litri) anual(mc)
Oi 200 7 1750,0 638750 638,8
Berbeci 6 8 56,0 20440 20,4
Tineret mascul ingrasare 16 3 48,0 9018 9,0
Tineret femel ingrasare 17 3 51,0 9296 9,3
Miei 0-2 luni 33 0,5 16,5 984 1,0
Total 272 27,5 1921 678489 678,5

Consum tehnologic

Sector de productie Consum Consum Total Total

(litri) tehnologic (litri/an) (mc/an)
Alti consumatori 8 5 14600 14,6
Laptarie/1l de lapte 4 463 657510 657,51
Preparare furaje 1,5 500 67500 67,5
Pentru ingrijitori 50 2 36500 36,5
Spalare 2/mp suprafata 2 12 8760 8.76
Total 66 982 802870 803

Asigurarea factorilor de microclimat

 Categoria Temperature interioara Umiditate Volum aer Viteza
de animale relativa maxima a
aerului
Iarna Vara
Unitatea de C C % mc/cap m/s
masura
Ovine de 3-5 15-21 70-80 2,5-4 0,5
reproductive
Ovine in 8-10 18-21 60-70 3-5 0,2
maternitate
Miei in prima 8-14 18-21 60-70 1,5-2 0,2
luna de viata
Miei in luna 12 15-21 60-70 1,5-2 0,2
aIIa
Berbeci 3-5 15-21 70-80 3-5 0,5

Principalii factori de microclimat asigurai n toate adposturile fermei sunt: ventilaia,

nclzirea i iluminatul.

Ventilaia

La nivelul adposturilor ventilaia se realizeaza natural dar si mecanic in zilele caniculare

de vara. Prin ventilatie se regleaza temperatura, viteza curentiilor de aer dar si concentratiiile de
CO2 sau NH3.

Ventilatia naturala se realizeaza cu ajutorul ferestrelor si usilor din dotarea adaposturilor.

Fluxul de aer viteza curentiilor sunt controlate de unghiul de deschidere a ferestrelor. Cu cat
unghiul de deschidere este mai mare cu atat creste si fluxul de aer precum si viteza curentiilor..
O capra are nevoie de o cantitate de aer cuprinsa intre 0,1 si 0,25 m3 pe minut.

Ventilarea mecanica este asigurata de 2 ventilatoare, cate unul la fiecare capat al

grajdului. Ventilatorul este instalat la inaltimea de 2,5 m si este inclinat. Are un diametru de 55
cm si este pus in functiune de un motor electric cu o putere de 0.3 kW, alimentat la 230 V i cu o
turaie de 1400 rot /min. Fiecare ventilator are un debit de 6500 m3/ora.

Iluminatul
 Iluminatul in grajduri se realizeaza atat natural cat si artificial cu ajutorul lampilor
electrice. Instalatia electrica de iluminat din adapost trebuie sa asigure un nivel minim de
iluminare de 1,2 W/m2 la intensitatea de 20-30 lux.

Iluminarea se realizeaz cu ajutorul a 6 lampi dotate cu becuri cu incandescenta de 100

W fiecare.

nclzirea

n perioadele reci ale anului i n maternitate nclzirea se realizeaz cu ajutorul

aerotermelor Master, pe motorin, cu ardere directa.

Adpostul maternitate are n dotare 3 aeroterme iar restul adaposturilor cte 2. Volumul
de aer circulat este de 600 m3/h, iar consumul specific de motorin este de 2.8 l/h.

Evacuarea dejeciilor

Deoarece sistemul de crestere este sistem pe asternut permanent, nivelul asternutului se

asigura zilnic cu o cantitate de 0,3-0,4 kg/m2 de paie uscate nemucegaite.

Evacuarea asternutului (gunoiului) se realizeaza mecanic dar si manual, dupa iesirea

animalelor la pasune, folosind un ncarcator frontal Bobcat dar si lopei si mturi . n acest sens,
din boxe se scot hranitorile i se demonteaz adapatorile. Gunoiul este evacuat din grajd si
incarcat direct in remorca si mai apoi dus la rampa de gunoi.

Pentru evacuarea purinului i a apelor de splare, pardoseala boxelor a fost prevazuta

pante de 0,5% spre sifoanele de suprafata, dispuse cate unul n fiecare boxa. Printr-o canalizare
subteran, apele uzate sunt conduse n fosa septica.

Productia medie de dejectii

Categoria Fecale Urina Gunoi Deposit de gunoi consistent

(kg/zi) (l/zi) consistent Greutate Volum pt.
volumetrica 100 de zile
(kg/zi) (kg/mc) (mc)
Ovine peste 1an 3 1,5 3,5 700 0.5
Ovine sub1 an 1,5 0,75 1,8 700 0.25

Cantitatea de dejectii

An I
Categoria Efectiv Fecale Fecale (kg/an)
mediu (kg/cap/zi
Ovine 200 3,5 318.375
Berbeci 6 3,5 8.943
Tineret 71 0,8 10.720
TOTAL 328 339.037
Perioada de 169.519
Depozitare = 6luni
Total /an (mc) 484
Perioada de 6 luni (mc) 242
1mc gunoi fermentat = 700kg

6 Calcul economic

Cheltuieli
Costul furajelor-total animale

Masa verde-lucerna 166.408x0,40=66.563

Masa verde-borceag 166.408x0,20=33.281
Concentrate 43.734x1,2=52.480
Fan 91.026x0,62=56.458
Suculente-porumb siloz 138.780x0,14=19.428
Paie 46.903x0,05=2.345
Lapte si inlocuitori consum miei 5.835x0,50=2.919
TOTAL 160.474

Consum energie+combustibil

Total consum energie + combustibil

Valoare totala (lei)/an 6.516,69
Valoare totala (euro) 1.448,15
Revine pe animal (lei) 19,90
Revine pe animal (euro) 4,42

Cheltuieli cu forta de munca

2 ingrijitori x 1450 lei x 12 luni = 34.800 lei

Total cheltuieli(C)=201.316

Venituri
Venituri din lapte

44.165 litri x 1,7 lei/l =75.081lei

Venituri din carne

155 miei x 14,3kg x 20lei/kg = 44.330lei

132 tineret ingrasat x 36,5kg x 10lei/kg =48.180lei

Total =92.510lei

Subventii

200oi x 76,5lei =15.300lei

5hectare x 159,25euro x 4,5lei = 3.583

25hectare x 203euro x 4,5lei =22,837

20hectare x 154,25euro x 4,5lei =13.883

Total venituri (V) =219.647

Rezultat financiar R=V-C

R=219.647-201.316
R=18.331

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

 MASTER - ANTREPRENORIAT N PRODUCIILE ANIMALIERE, ANUL II

PROIECT TEHNOLOGIC DE NFIINARE A UNEI FERME DE

OVINE

-Referat-

Studenti:
Pasare Vladimir
Teodorescu
Florin Alin

BUCURESTI 2017