07.1 SF - Ferma porci-FNC

STUDIU DE FEZABILITATE
Infiintare ferma crestere porci cu

baza furajera aferenta
PROIECT MODEL
Atentie! Informatiile solicitate in cadrul documentatiei care sunt completate in cadrul Studiului de
Fezabilitate intre paranteze patrate si utilizand culoarea rosie se vor inlocui cu informatiile specifice
solicitantului/proiectului care se va realiza.
Solicitarile/indicatiile de completare din cadrul formatului de Studiu de Fezabilitate de pe site-ul
www.apdrp.ro se regasesc la inceputul fiecarui punct din cadrul documentului, scrise cu culoarea
albastra.
Este necesar sa completati studiul de fezabilitate in integralitatea sa, in caz contrar, proiectul
poate fi declarat neconform. In cazul in care exista capitole care nu sunt specifice
implementarii proiectului dumneavoastra se va preciza aceasta in cadrul capitolului in cauza.
Solicitant:
[Denumire solicitant]
Adresa: [.................]
Reprezentant: [.................]
Tel./Fax: [.................]
Studiu de fezabilitate Infiintare ferma crestere porci cu baza furajera aferenta
Foaie de capat
Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]
Echipa de proiect Nume Semnatura
Sef de proiect [nume complet]
[Pozitie in cadrul echipei de

[nume complet]
elaborare a documentatiei]
[Pozitie in cadrul echipei de

[nume complet]
elaborare a documentatiei]
Proiectat [nume complet]
Desenat [nume complet]
Verificat [nume complet]
Pagina 2/101
Continutul cadru al Studiului de Fezabilitate pentru beneficiarii privati

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii si/sau montaj-
I. Partile scrise ............................................................................................................................. 5

1. Date generale .......................................................................................................................... 5
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia ......................................................... 5
1.2 Scurt istoric al solicitantului ......................................................................................................................... 5
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ......................................................................................................... 5
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului ....................................................................... 5
2. Descrierea proiectului .............................................................................................................. 7
2.1 Denumirea investitiei................................................................................................................................... 7
2.2 Elaborator ................................................................................................................................................... 7
Obiectivele investitiei/prioritati .......................................................................................................................... 7
2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,
sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului la care se
adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud) ................ 16
2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei ................................................................................ 18
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste
majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri), conform prevederilor fiselor masurilor 21
2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea
produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului........................................................................ 22
2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie urmarite in
implementarea proiectului ............................................................................................................................... 28
3. Date tehnice ale investitiei ..................................................................................................... 33
3.1 Date generale ........................................................................................................................................... 33
3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica ale
terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare ............................................. 33
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul
maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune .......................................................... 33
3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor ............................................................................................... 34
3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea
acestora, volumul construit ......................................................................................................................... 34
3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc ......................................... 34
3.3 Structura constructiva ............................................................................................................................... 36
3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor .......................................................................................... 39
3.5 Instalatii aferente constructiilor ................................................................................................................. 43
3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora ..................................................................................... 47
3.7 Avize si acorduri........................................................................................................................................ 47
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de
transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care
urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati) .............................................................................. 47
4. Durata de realizare (luni) si etape principale .......................................................................... 68
5. Costul estimativ al investitiei .................................................................................................. 73
6. Finantarea investitiei .............................................................................................................. 83
7. Date privind forta de munca ................................................................................................... 84
7.1 Total personal existent .............................................................................................................................. 84
Pagina 3/101
7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei ........................................................... 84
7.3 Responsabil legal...................................................................................................................................... 84
II. Partile desenate ..................................................................................................................... 85
III. Proiectii financiare si indicatori financiari ............................................................................... 93
9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1 si 2 de implementare .......................................................... 94
9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune............................................................................... 97
9.3 Indicatori financiari .................................................................................................................................. 101
Pagina 4/101
I. Partile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Denumire solicitant: [denumire solicitant]
Sediul social: [sediu social solicitant]
Cod unic de inregistrare: [cod unic de inregistrare solicitant]
Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: [F / / ]
1.2 Scurt istoric al solicitantului

[Se va completa cu o scurta descriere a istoricului solicitantului, cu punctarea cel putin a urmatoarelor
aspecte:
 Data infiintarii solicitantului si forma de organizare juridica;
 Descrierea succinta a activitatilor derulate de la infiintarea solicitantului pana in prezent;
 Alte informatii relevante.]
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

(pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara
respectivele activitati)
[Se vor preciza obiectul principale de activitate al solicitantului si obiectele de activitate secundare relevante
pentru proiectul propus spre realizare]
Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0146 – „Cresterea
porcinelor” si ca obiect de activitate secundar cod CAEN 0111 – „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”, iar domeniul de interes pentru
propunerea de finantare este infiintarea unei ferme mixte de crestere porci cu baza furajera aferenta pentru
cultivarea cerealelor care vor fi predate fabricilor de nutreturi combinate in schimbul retetelor de nutreturi
combinate specifice pentru porci.
1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale, etc.
[Se vor completa tabelele de mai jos prin inscrierea principalelor mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului
cu toate detaliile solicitate: data achizitiei, valoarea neta la data ultimului bilant si numarul de bucati.
Pentru terenuri se va completa tabelul aferent.]
Valoare neta la data intocmirii

Denumire mijloc fix Data achizitiei ultimului bilant Bucati
-RON-
1.CLADIRI TOTAL Nu este cazul
1.1 detaliati
1.n detaliati
2.UTILAJE TOTAL Nu este cazul
2.1 detaliati
2.n detaliati
Pagina 5/101
Valoare neta la data intocmirii

Denumire mijloc fix Data achizitiei ultimului bilant Bucati
-RON-
3.ANIMALE Nu este cazul
3.1 detaliati
3.n detaliati
4.ALTELE - detaliati Nu este cazul
TOTAL
TERENURI
Valoarea
Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) /
contabila Regim juridic
Crt. Judet/Localitate Categoria de folosinta
- RON-
[Se va completa [Se va completa suprafata [Se va
terenului si categoria de completa [Se va completa regimul juridic al
judetul si
folosinta a acestuia] valoarea terenului cu indicarea
1 localitatea terenului
Teren 1.500 mp inscrisa in documentului care atesta regimul
detinut de catre juridic indicat]
contabilitatea
solicitant] Teren 35 ha arabil solicitantului]
Pagina 6/101
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investitiei
[Se va completa titlul proiectului]
Infiintare ferma crestere porci cu baza furajera aferenta
2.2 Elaborator
(coordonate de identificare, cod CAEN, etc.)
[Se vor completa datele societatii de consultanta cu care a fost incheiat contractul de consultanta pentru
elaborarea Studiului de Fezabilitate (daca este cazul) si/sau coordonatele solicitantului. Se vor specifica cel
putin urmatoarele informatii pentru societatea de consultanta si sau solicitant: denumire, cod CAEN al
activitatii principale, respectiv al activitatii secundare relevante pentru proiect.
Se vor specifica de asemenea data intocmirii Studiului de Fezabilitate si cursul de schimb valutar utilizat in
cadrul proiectului.
Se va mentiona in mod clar faptul ca pentru realizarea proiectului a fost utilizat un proiect model, cu
specificarea adresei de internet de la care acesta a fost descarcat, data descarcarii si titlul proiectului model.]
Consultant:
Obiect principal de activitate:
Obiect secundar de activitate: (daca este cazul)
Solicitant:
Obiect principal de activitate:
Obiect secundar de activitate: (daca este cazul)
Coordonate Studiu de Fezabilitate:

Data intocmirii Studiului de Fezabilitate: 06.05.2014
Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 06.05.2014)
Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model „Infiintare ferma crestere porci cu
baza furajera aferenta”, descarcat de la adresa de internet: www. , la data de
.
Obiectivele investitiei/prioritati
(Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si
competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a
muncii, implementarea standardelor comunitare etc . Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin
proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea
investitiei.Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza
tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat
pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si
finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind
stadiul fizic al lucrarilor. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiect
sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.)
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de crestere si ingrasare porci in circuit deschis cu o
capacitate de 200 capete/ciclu (3 cicluri/an) si cu baza furajera aferenta pentru cultivarea cerealelor care vor fi
predate fabricilor de nutreturi combinate in schimbul retetelor de nutreturi combinate specifice pentru porci.
Investitia pentru ferma de porci consta in:
 construirea unei hale pentru porcine cu o capacitate de 200 capete/ciclu (3 cicluri/an) – circuit
deschis, in sistem de crestere pe asternut permanent. Cladirea va include spatiul propriu-zis de
productie si spatii pentru depozitare stocuri de materiale consumabile si livrare porci, precum si filtru
Pagina 7/101
sanitar pentru personal;
 dotarea spatiilor de productie cu echipamente performante care sa asigure bunastarea porcilor in

concordanta cu legislatia in vigoare (conditii bune de furajare, adapare, microclimat si evacuarea
dejectiilor);
 asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei cu respectarea normelor impuse de legislatia:
constructie put forat, fosa septica, racord la reteaua de energie electrica;
 construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide cu respectarea normelor privind protectia
mediului;
 construirea infrastructurii rutiere interna: drumuri de acces, platforme betonate, rampa auto betonata,
filtru auto.
Investitia pentru baza furajera consta in:
 dotarea cu utilajele agricole necesare unei ferme vegetale ce produce plante de camp: porumb, grau
comun, orz, secara si porumb siloz. Prin proiect s-a prevazut achizitionarea unui tractor de 100-120
CP.
Capacitatea de productie a fermei vegetale este de 35 ha, defalcate dupa cum urmeaza:
Capacit
Nr Denumire
ati
cultura
(ha)
1 Porumb - neirigat 10,00
2 Grau comun - 10,00
neirigat
3 Orz - neirigat 5,00
4 Secara 5,00
5 Porumb siloz 5,00
TOTA 35,00
L
Ferma mixta de crestere si ingrasare porci cu baza furajera aferenta are o dimensiune de 45,855 UDE, ce se
incadreaza intre 2 si 50 UDE conform conditiilor prevazute in Ghidul Solicitantului aferent Masurii 121
„Modernizarea exploatatiilor agricole” – Ferma de familie:
Structura culturilor si calcul UDE

Nr. Cultur Suprafata UDE/ha UDE
crt. a (ha)
1 Grau comun 10 0,174 1,740
2 Secara 5 0,136 0,680
3 Orz 5 0,181 0,905
4 Porumb boabe 10 0,241 2,410
5 Plante de nutret - alte furaje verzi - porumb siloz 5 0,424 2,120
TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA 7,855
Structura productiei zootehnice si calcul UDE
Nr. Animal Numar UDE/ca UDE
crt. e capete p
1 Porcine - alte porcine 200 0,190 38,00
0
TOTAL UDE DIN PRODUCTIA 38,00
ZOOTEHNICA 0
TOTAL UDE DIN PRODUCTIA VEGETALA SI 45,85
ZOOTEHNICA 5
Pagina 8/101
Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectoarele de cresterea a animalelor si cultivarea cerealelor, respectiv
cod CAEN 0146 – „Cresterea porcinelor” si cod CAEN 0111 – „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”, sectoare ce fac obiectul masurii 121
„Modernizarea exploatatiilor agricole” – Ferma de familie care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile
agricole.
Pagina 9/101
Obiectivele proiectului
Obiectivul general, precum si obiectivele specifice urmarite prin realizarea investitiei propuse sunt in
concordanta cu obiectivele Masurii 121, investitiile propuse spre realizare in cadrul prezentului proiect fiind
tipul de investitii pentru care programul de finantare a fost conceput.
Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea competitivitatii fermei printr-o utilizare mai buna a
resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor
comunitare.
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei ferme mixte cu un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a
porcilor, caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor si dotarea fermei vegetale cu
utilaje agricole noi, performante, necesare activitatii de cultivare a cerealelor.
Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor tehnologii performante de crestere a
porcilor, cu monitorizarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a
suinelor asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport cu exploatatii
similare din tara.
Prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor in cadrul fermei, consumul de munca va fi minim si
costurile de exploatare reduse iar utilizarea masinilor agricole noi si performante pentru culturile de camp
reduce perioada de timp necesara realizarii lucrarilor agricole, consumul de combustibil, costurile cu reparatia
si intretinerea utilajelor si reduce gradul de dependenta fata de terti conducand astfel, la o productivitate a
muncii mai ridicata.
In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare, ferma mixta trebuie sa respecte
standarde pentru cresterea porcilor si pentru exploatatia agricola vegetala (culturi de camp).
Ferma de crestere si ingrasare porci:
Prevederi legislative cu privire la bunastarea animalelor: problematica bunastarii animalelor este reglementata
prin Decizia Consiliului 78/923/CEE din 19 iunie 1978 si Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie
2008 care stabileste standardele minime de protectie a porcinelor, avand la baza concluziile Conventiei
Europene pentru protectia animalelor de ferma. Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 este
transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 202 din 25 august 2006.
Legislatie cu privire la protectia mediului:
 Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 care are ca obiectiv reducerea poluarii apelor
cu nitrati proveniti din surse agricole;
 Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 septembrie 1996 care stabileste masuri pentru prevenirea si
controlul poluarii aerului, apei si solului prin emisii poluante si deseuri.
Adaptarea la standardele nationale si comunitare se va face prin:
 respectarea in proiectarea si constructia spatiilor de productie si a spatiilor conexe a standardelor de
calitate astfel incat sa se asigure cerintele optime pentru functionarea activitatii de crestere a
porcinelor, inclusiv a conditiilor de siguranta si bunastare a animalelor;
 utilizarea/respectarea in cadrul fluxului de productie a unei tehnologii performante, mecanizate de
crestere intensiva a suinelor.
Exemple de astfel de masuri luate pentru respectarea standardelor:
In faza de implementare a investitiei:
 amplasarea investitiei respecta distanta minima fata de asezarile umane si alte investitii de interes
public;
 pentru dotarea halelor vor fi achizitionate echipamente de ultima generatie pentru cresterea porcinelor
care vor asigura conditii optime de microclimat, avand in acelasi timp consumuri energetice scazute;
 materialele utilizate pentru constructia adaposturilor pentru cazarea animalelor si in special a boxelor
Pagina 10/101
si a echipamentelor cu care acestea intra in contact nu sunt daunatoare si permit curatarea

mecanizata, precum si dezinfectia temeinica;
 izolarea si ventilatia adaposturilor asigura circulatia aerului; nivelul impuritatilor, temperatura,
umiditatea relativa a aerului si concentratiile de gaze sunt mentinute in limite optime;
 boxele sunt dimensionate dupa normele sanitar-veterinare privind standardele minime pentru protectia
porcinelor;
 drumurile de incinta vor fi sistematizate in asa fel incat drumul porcilor, drumul furajelor si drumul
dejectiilor sa nu se intersecteze;
 in cadrul fermei va fi amenajat un filtru sanitar.
In faza de functionare vor fi luate o serie de masuri pentru minimizarea impactului asupra mediului:
 masuri pentru prevenirea poluarii solului:

o respectarea planificarilor privind aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare,
combustibili;
o respectarea stricta a programului de revizii si intretinere a instalatiilor, retelelor de apa si
canalizare;
o respectarea stricta a instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;
o gestionarea corecta a deseurilor;
o efectuarea in siguranta a transportului de deseuri – colectarea si preluarea dejectiilor
amestecate cu apa printr-un sistem de conducte cu respectarea urmatoarelor reguli:
respectarea traseului stabilit, de la ferma la locul de depozitare, interzicerea descarcarii
deseurilor in alte locuri, asigurarea capacitatii de stocare temporara a dejectiilor; valorificarea
gunoiului fermentat ca fertilizant pentru terenuri agricole ale societatii, asigurarea in
permanenta a contractelor de preluare, transport si neutralizare a deseurilor de origine
animala.
 pentru reducerea emisiilor in aer si diminuarea mirosurilor vor fi aplicate urmatoarele masuri de
diminuare a impactului:
o activitatile specifice din cadrul fermei de porci vor fi planificate si desfasurate astfel incat
impactul mirosurilor sa fie redus,
o tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima;
o intretinerea corespunzatoare a sistemelor de climatizare a halelor.
 pentru diminuarea zgomotului se vor intretine in stare buna de functionare: echipamentele
generatoare de zgomot, mijloacele de transport, drumurile de acces
 in vederea reducerii cantitatii de deseuri generate, valorificarii sau eliminarii deseurilor in conditii de
siguranta pentru protectia mediului, se au in vedere urmatoarele masuri:
o aprovizionarea cu materii prime si materiale se va face cu respectarea programelor stabilite,
astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la generarea de deseuri;
o livrarea animalelor se va face in conditii optime;
o toate deseurile vor fi manipulate si stocate astfel incat sa se previna orice contaminare a
solului sau a apelor si sa se reduca posibilele degajari de emisii fugitive in aer;
o nu se va depasi capacitatea de depozitate a magaziilor, spatiilor special amenajate,
containerelor.
Achizitiile propuse prin proiect au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu
produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel
protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in
Pagina 11/101
aer, apa si sol.

In cadrul fermei vor fi respectate cu strictete toate regulile de curatenie si igiena, de asigurare a unor conditii
cat mai bune de stabulatie, igiena si sanatate a animalelor.
Investitia propusa va respecta normele generale cu privire la bunastarea animalelor care se aplica si la
porcine:
 toate animalele vor fi hranite cel putin o data pe zi si fiecare animal va primi hrana in acelasi timp;
 se vor respecta toate cerintele privind spatiul liber minim necesar pentru toate categoriile de porci din
ferma conform prevederilor Directivei Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 transpusa in
legislatia romaneasca prin Ordinul 202 din 25 august 2006;
 se vor respecta toate cerintele privind nivelul de zgomot si iluminatul in cadrul fermei;
 animalele ranite sau bolnave vor fi mutate intr-o boxa individuala conform prevederilor Directivei
Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 transpusa in legislatia romaneasca prin Ordinul 202
din 25 august 2006;
 adapostul pentru porci va fi construit astfel incat sa permita animalelor:
o sa aiba acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic, drenata si
curatata corespunzator si care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;
o sa se odihneasca si sa se ridice normal;
o sa vada alti porci. In saptamana dinaintea datei estimate a fatarii si in timpul fatarii, scroafele
si scrofitele pot fi tinute in afara razei vizuale a congenerelor.
 porcii din ferma vor avea acces la o cantitate suficienta de material manevrabil/pentru ramat.
Exploatatia agricola vegetala:
Standardele de mediu Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) trebuie respectate pe toata suprafata
fermei. Conditiile aplicabile in cazul exploatatiei vegetale prevad urmatoarele:
I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului
GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa
ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei.
GAEC 2. Lucrarile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante
prasitoare, inclusiv semanatul, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel.
GAEC 3. Se mentin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.
II. Standarde pentru mentinerea continutului optim de materie organica in sol
GAEC 5. Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil.
III. Standarde pentru mentinerea structurii solului
GAEC 6. Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva a solului.
IV. Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole
GAEC 9. Nu este permisa taierea arborilor solitari si/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile
agricole.
GAEC 10. Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care
nu sunt folosite in scopul productiei.
V. Standarde pentru protejarea si gestionarea apelor
GAEC 13. Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea
pe teren si infiltrarea prin sol a produselor ce contin substante periculoase utilizate in agricultura,
cu exceptia cazului in care o astfel de deversare/descarcare este reglementata prin autorizatia de
Pagina 12/101
gospodarire a apelor detinuta de agricultor1.

Protectia impotriva eroziunii solului se poate realiza prin infiintarea culturilor agricole care ofera o anumita
protectie a solului, dar si prin utilizarea tehnologiilor agricole specifice.
Clasificarea plantelor in functie de protectia pe care o ofera solului se face in urmatoarele categorii:
 foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium si dactylis) si leguminoasele perene (lucerna,
trifoi, ghizdei);
 bune protectoare - cereale paioase (grau, orz, ovaz, mei, iarba de Sudan etc.);
 mediu protectoare - leguminoase anuale (mazare, mazariche, soia, lupin, fasole etc.);
 slab protectoare - culturi prasitoare (porumb, floarea-soarelui, cartofi, sfecla de zahar, dovlecei, vita de
vie etc.).
Desi planul de cultura propus de solictant include si plante slab protectoare pentru sol (porumb), prin
intermediul rotatiei culturilor se va asigura ajungerea pe acele suprafete si a culturilor cu un grad mai ridicat de
protectie, astfel incat sa existe un echilibru.
Pentru ameliorarea calitatii solului si refacerea stratului de humus, se va aduce un aport de ingrasaminte
organice, resturi vegetale, ingrasaminte verzi.
Riscul erozional poate fi semnificativ redus printr-un management agricol cat mai bun. Evitarea lucrarilor sau
reducerea numarului lor, lucrarea solului sau intrarea pe soluri umede sunt de o mare importanta. Pe solurile
susceptibile la eroziune, compactarea de suprafata reduce abilitatea, capacitatea solului de a absorbi apa,
aceasta determinand aparitia baltirii si intensificarea eroziunii. Aceste procese negative trebuiesc corectate
inainte de a semana cultura urmatoare.
Impotriva eroziunii solului se mai pot lua urmatoarele masuri:
 acoperirea solului la suprafata cu vegetatie;

 evitarea pregatirii unu pat germinativ fin care determina aparitia proceselor de degradare fizica la
suprafata: colmatarea spatiului poros si crustificarea;
 deschiderea spatiilor destinate trecerii masinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice,
chiar si in cazul culturilor neprasitoare, vor fi deschise numai dupa rasarirea plantelor. Daca acest
lucru nu este posbil, se va incerca realizarea unui sistem de afanare superficiala, care sa contribuie la
reducerea compactarii zonei;
 folosirea culturilor cerealiere de toamna, precum: graul, secara, orzul ca plante protectoare in special
pentru perioada de iarna
 aplicarea mulciului vegetal, la suprafata patului germinativ imediat dupa semanat
Mentinerea continutului de materie organica in sol se va putea realiza prin intermediul planului de fertilizare.
Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de aps pentru plante. Capacitatea acestuia de a asigura
nutrientii necesari plantelor variaza in functie de nivelul lui de fertilitate. Atat din ratiuni economice, cat si din
exigente de protecsie a mediului, se impune o corecta gestionare si folosire a ingrasamintelor (fertilizantilor) la
nivelul fiecarei exploatatii agricole.
Folosirea ingrasamintelor pentru realizarea unor productii profitabile trebuie facuta pe baza unor previziuni
realiste, care sa tina cont de conditiile pedoclimatice locale, de potentialul productiv al culturilor si nivelul
tehnologic al unitatii agricole.
Planul de fertilizare este, in acest sens, un instrument util atat pentru stabilirea dozelor de ingrasaminte
1
Substanţele periculoase utilizate în agricultură se regăsesc în conţinutul următoarelor produse/grupe de produse: biocide şi produse de
protecţia plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, regulatori de creștere), produse de uz veterinar (medicamente,
substanţe antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifianţi, produse derivate), azotaţii şi fosfaţii din îngrăşăminte și alte produse
utilizate pentru dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare şi decontaminare în fermă, în conformitate cu Lista de substanţe prioritare şi poluanţi
specifici prevăzută în anexa nr. 1 la Programul de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
351/2005, cu modificările și completările ulterioare
Pagina 13/101
organice si minerale cat si alegerea momentelor propice de procurare necesarului cantitativ si calitativ de
ingrasaminte minerale sau organice.
La nivelul exploatatiei agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor obiective:
 calculul anual al necesarului de elemente nutritive (in principal NPK), pentru fiecare cultura prin
aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont de principiile unei fertilizari rationale, de sistemul de
culturi existent in unitate (anuale, pomi, vita de vie, pasuni, fanete) si de nivelul productiilor planificate;
 stabilirea cantitatilor de ingrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele de fertilizare, precum si a
dozelor de ingrasaminte chimice pentru completare pana la nivelul necesarului estimat prin calcul;
 verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei intrarilor
si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse in sol minus cantitatile de nutrient exportate cu
recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigurarii
solurilor de sub culturi cu NPK (sau si cu alti nutrienti) precum si pentru evaluarea riscului de poluare
a apelor cu nutrienti de origine agricola;
 furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol urmator.
Respectarea bunelor conditii agricole si de mediu si a planului de fertilizare, conduce la indeplinirea
standardelor privind protectia mediului si contribuie la desfasurarea activitatii solicitantului in bune conditii,
reducand semnificativ riscul poluarii accidentale a solului sau surselor de apa.
Astfel, investitia privind infiintarea fermei de crestere a porcinelor cu baza furajera va conduce in mod direct la
cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de
productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.
De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Masurii
121, dupa cum urmeaza:
 Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea

profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei.
Tehnologia de crestere a porcilor folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de mecanizare si
automatizare a operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit
adaparea, mentinerea si reglarea microclimatului din hale.
Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o
productie mare de carne in viu, cat si un potential de productie marit, favorizat de supravegherea in
permanenta a factorilor de microclimat.
Avand in vederea deficitul de carne de porc produsa anual la nivel national, comparativ cu necesarul de
consum al populatiei, investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea cantitatii de carne de porc de
calitate oferita la preturi competitive.
Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul acestui
echipament, societatea poate sa inregistreze costuri mai mici de exploatare, dar si un randament mai ridicat al
muncii, ceea ce conduce la o productivitate mai buna la hectar.
Asigurarea de catre intreprindere a unor produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si
salubritate a porcilor, de tehnologia de ingrasare utilizata, inclusiv de sistemul de nutritie.
 Cresterea veniturilor exploatatiei agricole
Implementarea proiectului va insemna pentru intreprindere obtinerea unor venituri anuale din comercializarea
porcilor in viu, in conditiile in care produsele raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru acest
tip de carne.
Infiintarea unei ferme mixte de crestere si ingrasare porci cu baza furajera aferenta in care lucrarile de
infiintare si intretinere a plantelor de camp se vor realiza cu ajutorul tehnologiei moderne, asigura dezvoltarea
Pagina 14/101
corespunzatoare a plantelor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii ridicate la hectar si
valorificarea acestora in nutreturi specifice pentru hranirea porcilor. Astfel, in urma valorificarii productiei,
solicitantul va obtine reducerea costurilor cu hranirea animalelor si activitatea devine mult mai profitabila.
De asemenea, realizarea investitiei va permite reducerea consumurilor si costurilor cu combustibilul utilizat in
lucrarile agricole si a costurilor cu serviciile prestate de terti. In plus, se va reduce si gradul de dependenta
fata de utilajele prestatorilor de servicii agricole.
Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati certe de carne de porc in viu, de calitate certificata, la
preturi competitive va asigura succesul afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.
Dupa realizarea investitiei, intreprinderea individuala va indeplini si urmatoarelor obiective operationale:
 Obiective de ordin tehnic

Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic, cat si cele necesare pentru asigurarea utilitatilor vor
asigura desfasurarea procesului de crestere si ingrasare a porcilor cu circuit deschis in conditii optime,
tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in
conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima
generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul fermei.
Achizitionarea unui tractor conduce la dotarea tehnica a fermei vegetale, reducand dependenta de serviciile
prestate de catre terti. Cu ajutorul acestui utilaj agricol va creste productivitatea muncii, se vor imbunatati
conditiile de munca, dar si calitatea produselor obtinute, iar tehnologia de cultivare a plantelor de camp
utilizata in cadrul fermei va fi performanta si eficienta.
Solutia constructiva aleasa pentru ferma permite asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si
eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la
cresterea suinelor in sistem intensiv. Astfel:
 hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori din panouri termoizolante cu spuma

poliuretanica (sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de constructie
care asigura o buna izolare termica;
 hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi
tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului;
 echipamentele care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si
biologice;
 accesul in spatiul de productie se face prin intermediul unor vestiare filtru;
 dejectiile rezultate de la porci sunt colectate si preluate printr-un sistem de canalizare inclusiv statie de
pompare aferente, iar apoi sunt stocate in bazinul de stocare dejectii.
 accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia autovehiculelor.
Productia obtinuta de intreprindere in urma implementarii investitiei vine in completarea ofertei autohtone de
carne de porc produsa in conditii de siguranta alimentara. Sectorul de crestere a porcinelor2 a trecut si trece
printr-o perioada de criza determinata de scaderea efectivelor in perioada 2005-2012 (-18%). Importul de
carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie
dezvoltat in continuare.
Importanta carnii de porc in Romania3 :
 cresterea porcinelor este o activitate traditionala;
 produs de mare importanta pentru consumul intregii populatii;
 nivelul consumului de carne de porc/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si puterea
2
Sursa: Analiza socio-economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Draft III Iulie 2013 – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale
3 Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - http://www.madr.ro/ro/cresterea-animalelor/porcine.html
Pagina 15/101
de cumparare a consumatorului;
 sursa pentru schimburile comerciale;

 asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala.
 Obiective de ordin economico-financiar
Principala preocupare a intreprinderii va fi mentinerea costurilor de productie la un nivel care sa ii permita sa
concureze atat cu produsele realizate de celelate firme existente in regiune, cat si cu cele importate. Principalii
factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt:
 sistemul automatizat va permite utilizarea eficienta a consumurilor de hrana si apa - evitandu-se risipa
de hrana si apa. De asemenea, prin hranirea conform unor retete specifice fiecarei categorii de suine
se va evita risipa de furaje;
 optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat
prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc);
 controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si apei de la un porc la altul
reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea unei productii constante si de calitate;
 valorificarea productiei vegetale in nutreturi combinate specifice hranei porcilor;
 achizitionarea de utilaje agricole care conduc la reducerea costurilor cu serviciile prestate de catre
terti;
 efortul uman fizic redus pentru asigurarea activitatilor specifice fermei si asigurarea unei productivitati
a muncii ridicate prin dotarea fermei cu echipamente specifice pentru hrana animalelor, instalatii
pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor, echipamente pentru asigurarea factorilor de
microclimat si utilaje agricole pentru ferma vegetala.
 Obiective de mediu
Datorita tehnologiei de ultima generatie si metodelor care vor fi adoptate, activitatea fermei va avea impact
minim asupra factorilor de mediu, prin:
 igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe, adaposturi si zona adiacente, precum si a
curateniei animale);
 echilibrarea componentelor nutritive;
 furajarea in mai multe faze ale procesului tehnologic de crestere (adapatarea permanenta a
compozitiei hranei la greutatea porcilor);
 evitarea risipei de hrana;
 canalele putin adanci/de suprafata pentru dejectii;
 evacuarea dejectiilor si drenarea frecventa a fosei si a canalelor de dejectii;
 ventilatia automatizata care asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel
reducandu-se semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3;
 verificarea sistemului de ventilatie sub aspectul eficientei si al capacitatii de a controla temperatura;
 reducerea consumului de combustibili si lubrifianti.

In ceea ce priveste proiectarea sistemului de adapost, se implementeaza cele mai bune tehnici disponibile
(BAT - Best Available Technology) pentru a reduce emisiile provenite de la ferma.
Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform “Studiului pentru
determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din
cadrul Masurii 3.1 „Investitii in exploatatii agricole” din Programul SAPARD”, elaborat de ASAS-ICPA si
ICDEA, 2004”, comuna din judetul are potential ridicat pentru cresterea porcilor si
Pagina 16/101
cultivarea plantelor de camp.

Mai mult, avand in vedere sistemul intensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi
achizitionate pentru dotarea halelor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere a porcilor, se
estimeaza ca productiile obtinute vor fi superioare celor inregistrate la nivel regional.
2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la

standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene,
cu precizarea standardului la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeaza
adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud)
Pentru proiectele care prevad modernizari/extinderi, in cadrul unitatilor care sunt in functiune se va prezenta
sub forma tabelara:
Investitia/utilajele care Termenul de Termenul de

Standardul la care
se realizeaza pentru Valoarea Lei gratie al realizare a
se face adaptarea
adaptarea la standarde standardului investitiei*
Nu este cazul
Bugetul indicativ
Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)
Cheltui Cheltuie
Total
Denumirea capitolelor de cheltuieli eli li
eligibil neeligibi
e le
EUR EUR EUR
1 2 3 4
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
1.126 0 1.126
terenului - total, din
care:
1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 0 0
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 0 0 0
1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si
1.126 0 1.126
aducerea la starea initiala
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare 10.679 0 10.679
obiectivului
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta
6.743 0 6.743
tehnica - total, din care:
3.1 Studii de teren 225 0 225
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 518 0 518
3.3 Proiectare si inginerie 2.700 0 2.700
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0 0
3.5 Consultanta 3.000 0 3.000
3.6 Asistenta tehnica 300 0 300
Verificare incadrare cheltuieli cap 3 Cheltuieli capitol 3 se incadreaza in
limita de 6%
Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din 103.58 0 103.589
care: 9
A - Constructii si lucrari de interventii - total, din care: 103.58 0 103.589
9
4.1 Constructii si instalatii 39.622 0 39.622
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 29.967 0 29.967
(procurare)
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte
34.000 0 34.000
achizitii
specifice
4.5 Dotari 0 0 0
Pagina 17/101
4.6 Active necorporale 0 0 0
B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii: 0 0 0
Subcapital 1 - Lucrari de pregatire a terenului 0 0 0
Subcapital 2 - Infiintarea plantatiei 0 0 0
Subcapital 3 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 1 0 0
Pagina 18/101
Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)

Cheltui Cheltuie
Total
Denumirea capitolelor de cheltuieli eli li
eligibil neeligibi
e le
EUR EUR EUR
1 2 3 4
Subcapital 4 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 2 0 0
Subcapital 5 - Instalat sistem sustinere si imprejmuire 0 0 0
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 1.114 10.829 11.943
5.1 Organizare de santier 700 0 700
5.1.1 lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de 350 0 350
santier
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 350 0 350
5.2 Comisioane, taxe 414 10.829 11.243
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0 0 0
Procent cheltuieli diverse si neprevazute 0,00%
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din 0 0 0
care:
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0
6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0
TOTAL 123.25 10.829 134.080
GENERAL 1
Actualizare mai mica de 5% din
Verificare actualizare
valoarea
eligibila
ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max. 5%) 0 0
TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 123.25 10.829 134.080
1
Valoare TVA 29.356 29.356
Total general inclusiv TVA 163.436
Data intocmirii
06.05.20
Studiului de
VALOAREA PROIECTULUI 14
Fezabilitate
Curs 4,4420
EUR
LEI EUR
VALOARE TOTALA 725.98 163.43
2 6
VALOARE ELIGIBILA 547.48 123.25
0 1
VALOARE NEELIGIBILA 178.50 40.185
2
Cheltui Cheltuie
Plan financiar Total
eli li
eligibil neeligibi
e le
Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare 49.300 49.300
nationala)
Cofinantare privata, din care: 73.951 40.185 114.136
- autofinantare 40.185 40.185
- imprumuturi 73.951 73.951
TOTAL PROIECT 123.25 40.185 163.436
1
Procent contributie publica 40
%
Avans solicitat 24.650
Suma avans mai mica
Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public 50%
de 50% din ajutorul
Pagina 19/101
nerambursabil public
Pagina 20/101
2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei
Fundamentarea necesitatii investitiei

Tema prezentului studiu de fezabilitate o constituie infiintarea unei ferme pentru cresterea si ingrasarea
porcilor cu baza furajera aferenta, in scopul valorificarii porcilor pentru carne (la o greutate de 100-110 kg/cap)
- ingrasarea facandu-se prin depunerea de carne si mai putin de grasime, cu eficienta sporita in folosirea
hranei. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialul biologic al animalelor, utilizarea rationala
a furajelor, utilajelor si a fortei de munca in scopul realizarii unei productii ritmice, constant calitative si cu
costuri controlabile pe unitatea de produse.
Necesitatea investitiei porneste de la situatia agriculturii in Romania, la ora actuala 4:
 Romania se bucura de un potential de dezvoltare important, desi insuficient exploatat. Cu o
suprafata totala de 238 mii km2 si o populatie de 19,041 milioane de locuitori, Romania, este ca
marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, dupa Polonia. Ea reprezinta 6% din
suprafata totala a Uniunii Europene si 4% din populatia acesteia. Romania este unul din statele
europene care se bucura de o buna inzestrare in ceea ce priveste resursele de teren, apa si resurse
umane. Cu toate acestea, pana in prezent, aceste avantaje au avut doar o influenta limitata in
ceea ce priveste generarea unei dezvoltari semnificative si restructurari in agricultura si in
zonele rurale.
 investitiile si competitivitatea din Romania constituie inca elemente care trebuie imbunatatite,
pentru a se reusi o accelerare a cresterii economice si asigurarea unei convergente a veniturilor cu
cele din UE. In anul 2011, Romania detinea putin peste de 1% din PIB-ul Comunitatii Europene,
inregistrand 47% in 2010 la nivel national si 33,4% in rural (Sursa Eurostat 2012). Contributia
agriculturii la PIB a fost intotdeauna ridicata. Valoarea adaugata bruta (VAB) a agriculturii a
reprezentat 6,5% din totalul VAB (Sursa: Studiu Comisia Nationala de prognoza 2011). Cu toate
acestea, ea ramane scazuta, avand in vedere resursele neutilizate. La nivel national VAB a
inregistrat o valoare de 114.744,8 milioane Euro in anul 2012 (sursa Eurostat).
 avand o suprafata agricola utilizata de 13,3 milioane ha (reprezentand 55,8 % din teritoriul
Romaniei) in anul 2010, Romania dispune de resurse agricole importante in Europa Centrala si
de Est. Desi zone semnificative din suprafata agricola utilizata sunt clasificate ca fiind zone
defavorizate, conditiile pedologice sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de productie in
regiunile de sud si de vest ale tarii. Cea mai mare parte a suprafetei agricole utilizate este arabila (8,3
milioane ha), urmata de pasuni si finete (4,5 milioane ha), culturi permanente (0,3 mil. ha) si gradini
familiare (0,2 mil. ha) (Sursa: INS,RGA 2010). In ceea ce priveste modul de folosinta (”Utilizarea
terenului agricol”) si evolutia sa (de la Recensamantul General Agricol 2002 la cel din 2010), pe
fondul unei reduceri constante a intregii suprafete agricole utilizate, se inregistreaza o usoara
tendinta de diminuare a ponderii terenului arabil si a culturilor permanente in total suprafata
agricola utilizata, concomitent cu o usoara crestere a ponderii pasunilor si fanetelor, precum si
a gradinilor familiale. Suprafata agricola neutilizata, inregistrata la Recensamantul General Agricol
2010, inclusiv cea a unitatilor care nu au indeplinit conditiile de a putea fi considerate exploatatii
agricole, a fost de 896 mii ha, iar suprafata agricola in repaus a fost de 953 mii ha (sursa INS,
Recensamantul General Agricol 2010).
 agricultura a fost si continua sa fie un sector de prima importanta in Romania, atat prin
contributia sa in economie, cat si ca pondere a populatiei ocupate. Performantele sectorului agricol
romanesc raman relativ modeste, in contrast cu potentialul sau natural si cu asteptarile
populatiei legate de facilitarea finantarii sistemului.
 numarul de IMM-uri din sectorul Agricultura, Vanatoare si Pescuit este cel mai mic, respectiv
15152 IMM –uri la nivelul anului 2011. Pe fondul descresterii numarului de IMM-uri la nivel national,
numarul celor din agricultura, vanatoare si silvicultura inregistreaza cresteri (in anul 2005 acestea
4
Rurale
Pagina 21/101
reprezentau 2,7% iar in anul 2011, 3,4%). Astfel, se remarca faptul ca IMM-urile din acest sector au
inregistrat chiar si in perioada de recesiune o crestere in numar, dar si ca pondere. Majoritatea IMM-
urilor din acest sector sunt microintreprinderi (86,6% in 2011), cele mai multe fiind reprezentate
de forme de organizare a activitatii economice fara personalitate juridica (de tipul persoana
fizica autorizata, intreprindere individuala si intreprindere familiala). Dinamica pozitiva a IMM-
urilor din agricultura poate fi explicata de orientarea consumului catre piata interna dar si de interesul
aratat de acestea fata de accesarea fondurilor europene. Cu toate acestea, ponderea mare a
microintreprinderilor arata necesitatea sustinerii lor in vederea dezvoltarii si consolidarii
pozitiei lor pe piata (sursa prelucrare date INS, tempo-online 2013)
 Romania prezinta discrepante semnificative fata de UE-27 si in materie de productivitate a
sectorului agricol: chiar si in anii agricoli favorabili, nivelul productivitatii se situeaza sub 50%
din media UE-27, situatie care arata potentialul economic nevalorificat al agriculturii si zonelor
rurale romanesti si care poate fi explicata atat prin structura interna a fermelor romanesti
(dimensiune redusa), utilizarea necorespunzatoare sau defectuoasa a factorilor de productie,
inclusiv a capitalului uman, dar si prin cadrul institutional si infrastructura deficitara existenta. In
special, lipsa infrastructurii de marketing/de valorificare a produselor agricole reprezinta un aspect
critic pentru fermele mici.
 parcul de masini agricole ramane inca deficitar, decalajul intre Romania si alte state membre
UE fiind destul de ridicat. Factorul primar al subdezvoltarii agriculturii Romaniei si al performantelor
mediocre obtinute, il reprezinta alocarea precara de capital pentru investitii si de capital de
exploatare care are drept consecinta subperformantele de productie (randamentele medii la
hectar si pe animal scazute, circa 35-40% fata de media UE). Dotarea unui agricultor din exploatatiile
agricole romanesti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 25–26 de ori mai
mica (9000–9200 € imobilizari corporale in UE; 350 € in Romania) iar creditele bancare acordate
exploatatiilor agricole romanesti sunt de 15-16 ori mai mici comparativ cu creditele acordate
exploatatiilor agricole europene (110 €/ha in Romania si 1.700- 2.000 €/ha in UE). (sursa: Cadrul
National Strategic pentru Dezvoltarea Durabila a Spatiului Rural Romanesc 2014 – 2020 - 2030 CNS,
iulie 2013). Desi in ultimii ani, capitalul fix brut din agricultura a avut o evolutie pozitiva, aratand
imbunatatirea investitiilor in capitalul fix din agricultura, cu o rata de crestere de aprox. 14% pe an
(sursa MADR, Raportul strategic de monitorizare 2012), capitalizarea agriculturii romanesti ramane in
continuare scazuta. Investitiile in active fixe reprezinta una dintre solutiile necesare cresterii
competitivitatii agriculturii romanesti.
 similar cu anul 2007, fenomenul de dualitate structurala a exploatatiilor agricole se mentine,
fiind necesar un proces de lunga durata pentru a produce efecte in restructurarea la nivelul
exploatatiilor agricole. Asa cum arata Recensamantul General Agricol din 2010 modificarile
structurale din Romania au fost in continuare foarte mici. Numarul total al exploatatiilor agricole era in
2010 de 3,859 mii, cu 2% mai putine decat in 2007. Dintre acestea, 99,2% erau exploatatii fara
personalitate juridica (exploatatii agricole individuale, persoane fizice autorizate, intreprinderi
familiale), care operau 53,5 % din totalul suprafatei agricole utilizate. Diferenta de 30,228 mii
exploatatii agricole cu personalitate juridica (reprezentand 0,8%), utilizau 5,85 mil.ha (46,5% din total
SAU), avand o marime medie de 191 ha/exploatatie. Aproximativ 34 % din SAU este utilizata de catre
exploatatii agricole comerciale mari avand o suprafata agricola utilizata de peste 100 ha. Persistenta
importantei majore a agriculturii in economia rurala romaneasca este generata de faptul ca suprafata
agricola utilizata de exploatatiile agricole de tip comercial, eficiente si competitive, este aproximativ
egala cu cea pe care se practica o agricultura de subzistenta. Analizand exploatatiile agricole in
functie de suprafata acestora, cele sub 5 ha, reprezentau, in 2010, aproximativ 93% din totalul
exploatatiilor romanesti si lucrau 29,7% din suprafata agricola utilizata, ceea ce constituie o indicatie
clara a magnitudinii si persistentei fenomenului agriculturii de subzistenta si semisubzistenta (Sursa:
prelucrare date INS, RGA 2010). Din perspectiva capacitatii exploatatiilor agricole de a genera venit,
situatia se prezinta similar, in sensul ca mare parte a exploatatilor prezinta o capacitate redusa din
acest punct de vedere. Astfel, conform studiilor efectuate la nivelul anului 2010, exista inca un procent
extrem de mare al fermelor foarte mici avand sub 2 UDE (94%) (Sursa: www.ier.ro , Sudiu SPOS –
Pagina 22/101
Reforma Politicii Agricole Comune post-2013 contextul perspectivei bugetare).
 in mod traditional, Romania este un mare producator de cereale si plante oleaginoase, aceste culturi
ocupand suprafetele cele mai insemnate (de 60%, respectiv 17%) din cele 8,3 milioane ha7 teren
arabil ale tarii. In termeni valorici, in perioada post-aderare (2007-2011), ponderi importante in
structura productiei agricole au avut legumele si produsele horticole (18%), cerealele (14%), plantele
furajere (14%), iar dintre produsele animaliere, carnea de porcine (10%) si laptele (8,3%)
 sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de

scaderea efectivelor in perioada 2005-2012 (-18 %), mai ales a celor din sistemul industrial de
crestere. Importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de
desfacere asigurata si trebuie sprijinit in continuare. Productia totala de carne de porc in viu a urmat
tot un trend descendent in perioada 2005-2011 (-9,5%). In sectorul de crestere a porcilor exista 72 de
societati comerciale producatoare de carne de porc. Dimensiunea medie a fermelor de porci la nivel
national in anul 2010 era de 3,14 capete/exploatatie.
Fermele din Romania5, in special cele mijlocii, si de familie au nevoie de sprijin pentru a deveni viabile. Pentru
a valorifica potentialul acestor ferme sunt necesare investitii de modernizare, precum constructii,
echipamente, utilaje, facilitati post recoltare, mijloace de productie, etc. in vederea gestionarii imbunatatite a
exploatatiilor agricole si imbunatatirii eficientei costurilor, diversificarea venitului, cresterea productivitatii
muncii si atingerea standardelor de calitate.
In 7 noiembrie 20136 s-a aprobat (prin votul majoritar al statelor membre) Proiectului de decizie al Comisiei
Europene, conform caruia Romania va putea sa participe la comertul intracomunitar cu carne proaspata de
porc, obtinuta de la porcii crescuti in exploatatiile comerciale, pe intreg teritoriul Romaniei. Aprobarea din
cadrul sedintei Comitetului Permanent pentru Lantul Alimentar si Sanatatea Animalelor din cadrul DG SANCO
– Comisia Europeana, a venit dupa o asteptare din nul 2007 si materializata incepand cu 1 ianuarie 2014. Se
poate concluziona ca, pe termen mediu, trebuie continuate eforturile de transformare a fermelor de
subzistenta in ferme comerciale, de dimensiuni care sa le asigure existenta pe piata carnii de porc. Productia
totala de porc in viu a urmat acelasi trend descendent ca si evolutia efectivelor, mai ales ca si greutatea medie
de sacrificare s-a redus.
Astfel, sustinerea si finantarea fermelor, inclusiv a fermelor de familie, este necesara pentru cresterea
viabilitatii economice a fermelor si cresterea procentului de produse agricole de pe piata.
De asemenea, necesitatea investitiei porneste de la importanta carnii de porc in Romania - carnea de porc
este cel mai important tip de carne, detinand circa jumatate din productia totala de carne, cresterea porcinelor
fiind sectorul cu cea mai mare pondere in zootehnie. Pentru consumatorii romani consumul de carne de porc
constituie o traditie si reprezinta aproximativ 50% din consumul anual de carne;
Astfel, se impun infiintari si modernizari de ferme zootehnice de crestere porci, avand in vedere importanta
economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si
durabile, in conformitate cu cerintele de ecoconditionalitate.
Toate aspectele mentionate mai sus stau la baza fundamentarii necesitatii investitiei propuse de solicitant –
infiintarea unei ferme pentru cresterea si ingrasarea porcilor cu baza furajera aferenta.
5
Sursa: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 – Proiect martie 2014 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 6
Sursa: http://www.fabricadecarne.ro/oportunitati-si-constrangeri-pe-piata-carnii-din-romania
Pagina 23/101
Oportunitatea investitiei
Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul
sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedoclimatice precum si al economiei locale.
 La nivel sectorial
o sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de scaderea
efectivelor in ultimii ani iar productia totala de carne de porc in viu a urmat si ea un trend descendent in
ultimii ani;
o cererea existenta pe piata este insuficient satisfacuta de oferta producatorilor autohtoni, si de cresterea
exigentelor cu privire la calitatea produselor alimentare;
o cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite din import.
 La nivelul pietei de desfacere
o importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca acest sector are o piata de desfacere
asigurata si trebuie dezvoltat in continuare;
o cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse din carne de porc, precum si prognoza
de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea Europeana.
 La nivelul fortei de munca
o disponibilitatea fortei de munca ieftine;
o forta de munca din agricultura romaneasca este mult supradimensionata in comparatie cu alte state
ale UE.
 La nivelul conditiilor de sol si clima
o conditiile pedologice din sunt deosebit de favorabile activitatilor agricole de
productie iar clima fac zona atractiva pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne
o posibilitatea desfasurarii activitatii pe toata perioada anului.
Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala - Masura
121 va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului propriu investit mai mare si o durata de recuperare mai
scurta decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse proprii ale solicitantului.
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care
investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri),
conform prevederilor fiselor masurilor
Nu este cazul.
Pagina 24/101
2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi

aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea
proiectului
Caracteristici generale ale pietei produselor

Productia de carne de porc
Sectorul de crestere a porcinelor si productia de carne de porc in Romania7
Sectorul de crestere a porcilor a trecut printr-o perioada de criza determinata de scaderea dramatica a
efectivelor din sistemul industrial de crestere. Importul de carne de porc in Romania, demonstreaza ca acest
sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie sprijinit in continuare.
Sursa: Analiza socio-economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Draft III Iulie 2013 – MADR
Sursa: Analiza socio-economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Draft III Iulie 2013 – MADR
Conform analizelor sectoriale efectuate, efectivele de animale inregistrate in Romania in perioada 2007 ‐
20118: numarul total de porcine a inregistrat o tendinta de descrestere, in anul 2011 ajungand la 5.364 mii
capete, de la 6.565 capete, ceea ce a reprezentat o scadere cu 18,2% fata de anul 2007. In sectorul privat,
situatia era asemanatoare, scaderea inregistrata fiind de 18,1%, de la 6.543 mii capete la 5.356 mii capete.
Productia totala de carne de porc a inregistrat o scadere. Greutatatea porcilor in viu (mii tone, greutate in viu)
sacrificati pentru consum in exploatatii agricole si abatoare, in perioada 2007 – 2011 este urmatoarea:
7
Rurale
8
Sursa: România: Carne ‐ Produse din carne (Analize sectoriale – Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine)
Pagina 25/101
 2007 – 642 mii tone

 2008 – 605 mii tone
 2009 – 585 mii tone
 2010 – 553 mii tone
 2011 – 557 mii tone.
In sectorul de crestere a porcilor exista 72 de societati comerciale producatoare de carne de porc.
Dimensiunea medie a fermelor de porci la nivel national in anul 2010 era de 3,14 capete/exploatatie.
Productiile fizice care s-au inregistrat in anul 2011 in industria carnii de porc, conform clasificarii activitatilor
din economia natitonala (CAEN rev. 2) sunt prezentate detaliat mai jos:
 1011 Prelucrarea si conservarea carnii – 264.778.358 kg productie din care:
o Carne de porc, carcasa sau semicarcasa proaspata sau refrigerata – 126.696.506 kg;
o Carne de porc proaspata sau refrigerata – 80.283.584 kg;
o Carne de porc carcasa sau semicarcasa congelata – 13.725.722 kg;
o Organe comestibile de bovine, porcine, ovine – 12.549.7373 kg.
 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare) – 379.043.630 kg productie
din care:
o Carnati si produse similare din carne, organe, sange – 211.107.584 kg;
o Carne de porc sarata, afumata (inclusiv slanina) cu exceptia jamboanelor – 45.637.866 kg;
o Conserve din carne de porc – 29.684.149 kg;
o Piept de porc sarat, afumat – 7.548.222 kg;
o Alte preparate si conserve din carne de pasare – 22.283.293 kg.
Conform Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, carnea de porc este importanta in Romania deoarece:
cresterea porcinelor este o activitate traditionala, produs de mare importanta pentru consumul intregii
populatii, nivelul consumului de carne de porc/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si
puterea de cumparare a consumatorului, sursa pentru schimburile comerciale si asigura stabilitatea fortei de
munca in zona rurala.
Obiective urmarite de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind sectorul de crestere porci:
 promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de porcine in directia imbunatatirii calitative a
carcasei de porc;
 stimularea organizarii exploatatiilor in asociatii, in vederea reprezentarii intereselor in relatie cu
furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor finite.
 asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea productiei marfa la export.
Program Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru sustinerea carnii de porc:
 ameliorarea efectivelor de porcine pentru imbunatatirea calitativa a carcasei de porc;
 stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente in zona rurala.
 imbunatatirea structurii dimensionale a exploatatilor zootehnice;
 sporirea veniturilor proprii ale crescatorilor de porcine;
 trecerea de la productia destinata autoconsumului la productia comerciala.
Pagina 26/101
Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung:

 alinierea la standardele UE privind modul de acordare a subventiilor in vederea echilibrarii pretului de
valorificare la producator cu cheltuielile efectuate pe produs.
Productia de cereale si oleaginoase
Productia de cereale si oleaginoase9 a inregistrat in anul 2013 o crestere de aproape 70% (24 milioane de
tone) comparativ cu anul 2012 cand din cauza secetei productia a fost foarte scazuta (14 milioane de tone).
Dependenta in mare masura a agricultorilor de condiitiile meteo conduce la fluctuatii semnificative ale
productiei de la un an la altul. Aceste fluctuatii se reflecta in special in pretul de vanzare al recoltei pe piata.
In anii cu supraproductie preturile scad foarte mult deoarece pe piata este disponibila o cantitate mare de
cereale, iar producatorii care nu au capacitate de depozitare sunt nevoiti sa vanda recolta imediat. In anul
2013 pretul cerealelor a scazut cu aproximativ 40% din iunie pana in septembrie (38% la grau si 43% la
porumb).
Preturi de 0,5-0,6 lei/kg de grau si porumb si de 1 leu/kg de floarea-soarelui au fost insuficiente pentru ca
agricultorii sa isi recupereze investitia si sa poata relua ciclul agricol toamna. Pe de alta parte, conform
presedintelui Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu, din cele 9 tone
de porumb care se produc in medie in Romania, doar jumatate ajunge pe piata pentru a fi comercializata,
cealalta jumatate fiind destinata consumului populatiei.
Principalul motiv al scaderii preturilor la cereale in anul 2013 a fost lipsa spatiilor de depozitare. Marii
comercianti dispun de silozuri si ajung astfel sa impuna pretul de achizitie de pe piata. Vanzarea ulterioara a
productiei depozitate permite obtinerea unor preturi mai mari. Astfel, intr-un an cu productie record, agricultorii
care nu acces la spatii de productie ies in pierdere, neacoperindu-si nici macar costurile de productie.
Problema capacitatilor locale de depozitare ramane de actualitate, chiar daca in ultimii patru ani s-au finantat
investitii in silozuri si capacitatea de stocare totala a Romaniei a crescut cu 20%.
O evolutie pozitiva pe aceasta piata se inregistreaza in ceea ce priveste exporturile. Acestea au devenit
profitabile in ultimii ani, in special pentru culturile de grau si porumb. In anul 2012, aproape 5 tone de cereale
au fost exportate in tari precum Egipt, Arabia Saudita, Iran, Italia sau Spania.
Estimarile privind recolta din anul 2014 iau in considerare o scadere cu 8% a productiei cerealiere fata de anul
2013. Diferenta va fi data de reducerea suprafetei agricole cultivate cu aproximativ 4% si a randamentului la
hectar.
Pe de alta parte, ploile abundente din prima jumatate a anului 2014 a condus la compromiterea unei parti din
productia de cereale, rapita, dar si legume. In aceasta situatie, exista riscul de a apela la importuri in plin
sezon, fapt ce va conduce la o crestere a preturilor.
„Din cauza acestei vremi s-a intarziat foarte mult semanatul, iar acest lucru nu poate insemna decat
diminuarea productiilor. Ce va pot spune este ca rapita sufera foarte mult in aceasta perioada. Nici vremea
rece nu ajuta prea mult”, a declarat Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din
Romania (LAPAR). Pierderea cantitatii de cereale obtinute va conduce la cresterea preturilor doar in situatia in
care consumul nu va putea fi acoperit din productia interna, fiind necesare importurile. In schimb, scaderea
calitatii productiei va conduce la o scadere a exporturilor.
Dupa cum se poate observa, piata romaneasca a cerealelor si plantelor tehnice este destul de instabila din
cauza mai multor factori, dintre care cei mai importanti sunt meteodependenta agricultorilor si lipsa spatiilor de
depozitare a recoltei. Preturile fluctueaza foarte mult si exista posibilitatea ca producatorii sa nu poata nici
macar sa isi acopere cheltuielile, de profit neputand fi vorba.
9
Sursa:
- http://www.agerpres.ro/infografice/2013/10/16/produc-ie-record-de-cereale--n-2013--profituri-minime-pentru-agricultorii-rom-ni-
- http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17170703-din-nou-mila-vremii-productiile-cereale-afectate-ploi-proportie-10-iar-cele-
legume-pana-5-procente-riscam-apelam-importuri-plin-sezon.htm
- http://www.recolta.eu/piata-agricola/analize-de-piata/care-va-fi-recolta-de-cereale-a-romaniei-in-2014-25095.html
Pagina 27/101
Politica si piata de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime

Principalele materii prime ce vor fi achizitionate pentru functionarea optima a procesul de crestere si ingrasare
a porcilor sunt: animale in viu – porci pentru ingrasat la 30 kg (porci de 12-13 saptamani), paiele pentru
asternut, nutreturi combinate pentru hrana porcilor, medicamente, materiale pentru dezinfectia halei, si
echipamente/dotari personal hala.
Porcii de 12-13 saptamani vor fi achizitionati de la societati specializate in reproductie si crestere, care sunt
producatori si/sau importatori de material biologic.
Paiele pentru asternut se achizitioneaza de la diverse societati agricole.
Nutreturi combinate – 74% din necesarul de nutreturi combinate va fi achizitionat de la Fabricile de Nutreturi
Combinate in schimbul productiei vegetale de porumb, grau comun, orz, secara si porumb siloz, iar diferenta
se va cumpara de la producatorii agricoli/Fabricile de Nutreturi Combinate din zona.
Medicatia – vaccinurile si antibioticile se vor achizitiona de la furnizori specializati din zona.
Materialele pentru dezinfectia halei si echipamentele/dotarile personal hala se vor achizitiona de la furnizori
specializati din zona.
In vederea infiintarii culturilor de camp, solicitantul necesita seminte, ingrasaminte, pesticide si combustibili
pentru utilajele agricole.
Achizitia semintelor se va realiza de la producatori sau comercianti autorizati. In alegerea furnizorilor se va
tine cont de urmatoarele caracteristici ale semintelor:
 Calitatea
 Soiuri performante
 Rezistenta la conditii de mediu, boli si daunatori
 Adaptabilitatea la tipurile de sol
 Rezistenta la frangere si cadere
 Productivitate ridicata
In plus, este foarte importanta si relatia cu furnizorul, astfel incat vor fi luati in considerare si urmatorii factori:
 Pret
 Termene de livrare
 Termene si modalitati de plata
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de materii Produs furnizat si Valoare % din

prime / materiale auxiliare / Adresa cantitate aproximativa total
produse / servicii aproximativa -RON- achizitii
Porci de 12-13 saptamani
[Furnizor ] [adresa furnizorului] in viu de 30 kg – 600 144.000 45,84%
capete si 18.000 kg
Paie pentru asternut – 6,72
[Furnizor ] [adresa furnizorului] 1.680 0,53%
to
Nutreturi combinate
achizitionate in schimbul
[Furnizor ] [adresa furnizorului] (132.800) -42,27%
productiei vegetale –
132,80 to
Nutreturi combinate –
27,64 to
[Furnizor ] [adresa furnizorului] Antibiotice – 15 l 5.400 1,72%
[Furnizor ] [adresa furnizorului] Vaccinuri – 3.000 doze 30.000 9,55%
Pagina 28/101
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de materii Produs furnizat si Valoare % din

prime / materiale auxiliare / Adresa cantitate aproximativa total
produse / servicii aproximativa -RON- achizitii
Materiale dezinfectie hala
[Furnizor ] [adresa furnizorului] –6l 576 0,18%
Echipamente/dotari
[Furnizor ] [adresa furnizorului] 300 0,10%
personal hala – 3 buc
Utilitati energie electrica –
[Furnizor ] [adresa furnizorului] 913 0,29%
1.826 kwh
Materii prime si materiale
activitati agricole
Prestari lucrari agricole
terti
Total 314.169 100,00%
Piata de desfacere
Produsele obtinute in cadrul fermei de crestere si ingrasare porci sunt:
 porci grasi (110 kg/cap)
Marea majoritate a efectivelor de porci va fi vanduta catre abatoarele autorizate pentru a fi sacrificate, iar
restul efectivului va fi comercializat persoanelor fizice si/sau persoanelor juride ce activeaza in domeniul
agricol.
Dejectiile vor fi valorificate si utilizate ca ingrasamant natural prin imprastiere pe terenurile agricole detinute de
societate (pentru cultura de porumb siloz).
Produsele vegetale obtinute din ferma vor fi predate integral Fabricilor de Nutreturi Combinate in schimbul
retetelor de nutreturi combinate pentru hranirea porcilor.
Potentiali clienti:
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare - RON - % din vanzari
1 [denumire client si adresa] 409.728 80,00%
2 [denumire client si adresa] 102.432 20,00%
Total vanzari 512.160 100%
Analiza concurentei
Intrarea in Uniunea Europeana a provocat o mai mare concurenta intre producatori. Concurenta din partea
companiilor europene a fortat fermierii romani sa fie mai eficienti si multe ferme au disparut. Productia a
scazut dramatic, crescand importurile.
De asemenea, intrarea in vigoare a noilor norme de bunastare a animalelor, incepand cu anul 2013, i-a
determinat si pe producatorii locali sa investeasca in sector.
Cele mai importante ferme de crestere a porcilor din Romania sunt:
 Smithfield Ferme SRL - Smithfield Ferme S.R.L este o societate romaneasca, membra a companiei
Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume.
 Vegetal Trading SRL Braila: - Locul 1 in Top Profit Romania pentru domeniul 0146: Cresterea
porcinelor
Pagina 29/101
 Nutricom SA: - Cu sediul in orasul Oltenita, judetul Calarasi, la doar 60 km de capitala, Bucuresti, este
unul dintre cei mai importanti producatori de nutreturi combinate din Romania. Compania detine ferme
si abatoare de pui si porci.
Cele mai importante ferme de cresterea a porcilor din zona sunt :



Pentru producatorii autohtoni, problemele majore sunt legate de concurenta, in sensul in care sunt exercitate
doua tipuri de presiuni externe: una din partea importurilor, a caror influenta tinde sa aiba o importanta mai
insemnata, si alta din partea productiei provenite din gospodariile taranesti.
Principalii concurenti sunt:
Nr. crt. Firma Judet

1 [denumire concurent] [denumire judet]
Strategia de piata
Strategia de piata cuprinde totalitatea actiunilor sale ce au ca scop principal satisfacerea unei nevoi
identificate in piata. In paralel, activitatea sa trebuie sa fie profitabila pentru a permite dezvoltarea fermei si
extinderea activitatii.
Politica de produs
Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, Intreprinderea are in vedere un
proiect de investitie major care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita
sa devina unul dintre cei mai mari furnizori regionali.
In ceea ce priveste avantajele fermei in comparatie cu fermele concurente, putem evidentia:
 utilizarea unei tehnologii de ultima generatie pentru cresterea porcilor;
 dotarea unitatii cu echipamente moderne in vederea ingrasarii porcilor in conditii corespunzatoare la
preturi avantajoase.
Politica de pret
Avand posibilitatea de a-si comercializa productia mai multor categorii de clienti, solicitantul poate practica o
plaja mai larga de preturi, asigurandu-si astfel o baza sigura de venituri. In cazul in care se pierde unul dintre
clienti, veniturile sale sunt asigurate de ceilalti clienti, din domenii de activitate independente.
Politica de pret prevede si acordarea de facilitati pentru clientii fideli. De exemplu, reduceri de pret pentru
cresterea cantitatii achizitionate, pentru cei care incheie un contract, stabilesc cantitatea dorita si achita un
avans inainte de infiintarea culturii, pentru cei care platesc produsele intr-un timp foarte scurt (1-3 zile),
termene de plata, etc.
Acordarea reducerilor de pret si facilitatilor in mod ocazional este o strategie menita sa fidelizeze clientii si sa
creeze relatii stabile, pe termen lung. Desi in procesul de vanzare conteaza mai multe aspecte (calitatea
produselor, timpul de livrare al comenzilor, seriozitatea, etc.), pretul joaca un rol important in decizia de
achizitie a clientilor.
Politica de distributie
In vederea plasarii produselor pe piata, solicitantul va apela la furnizori de servicii de transport specializat
pentru produsele sale. Termenele de livrare se vor stabili prin contract, iar respectarea acestora va fi
esentiala, seriozitatea fiind foarte importanta in orice domeniu de afacere.
Pagina 30/101
Politica de promovare
Desi calitatea produselor, seriozitatea furnizorului, stabilitatea preturilor recomanda un producator pe piata,
este absolut necesar sa se realizeze si investitii in activitatea de publicitate.
Publicitatea se poate realiza prin metode ieftine, dar variate si care sa ajunga direct la clientii vizati:
 Participare la targuri de profil organizate in zona si in regiune;
 Elaborarea unor materiale tiparite precum brosuri, cataloage, pliante informative, carti de vizita, etc.
 Anunturi pe site-uri de specialitate;
 Spoturi publicitare pentru radio si televiziune cu acoperire cel putin locala.
2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie

urmarite in implementarea proiectului
Se va descrie modul de realizare a acestora si se vor preciza documentele justificative aferente.
Explicitarea obiectivului general si a cel putin unul din obiectivele specifice se va prezenta sub forma tabelara:
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste atingerea
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor
proiect
EG1 – Proiectul respecta: Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei ferme mixte cu un
conformitatea cu obiectivul sistem modern, de tip intensiv de exploatare a porcilor,
general al masurii: caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a
porcilor si dotarea fermei cu utilaje agricole noi, performante,
cresterea competitivitatii necesare activitatii de cultivare a cerealelor.
sectorului agricol printr-o
Prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a porcilor in
utilizare mai buna a
cadrul fermei, consumul de munca va fi minim si costurile de
resurselor umane si a
exploatare reduse iar utilizarea masinilor agricole noi si
factorilor de productie si
performante reduce perioada de timp necesara realizarii
indeplinirea standardelor
lucrarilor agricole, consumul de combustibil, costurile cu
nationale si a standardelor
reparatia si intretinerea utilajelor si reduce gradul de
comunitare si cu cel putin
dependenta fata de terti conducand la o productivitatea a
unul din obiectivele specifice:
muncii mai ridicata.
a) Introducerea si Tehnologia de crestere a porcilor folosita in cadrul fermei
dezvoltarea de tehnologii si prezinta un grad ridicat de mecanizare si automatizare a
procedee noi, diversificarea operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi
productiei, ajustarea dotata cu instalatii care permit adaparea, mentinerea si
profilului, nivelului si calitatii reglarea microclimatului din hale.
productiei la cerintele pietei
Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a
inclusiv a celei ecologice,
muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o productie mare
precum si producerea si
de carne in viu, cat si un potential de productie marit, favorizat
utilizarea de energie din
de supravegherea in permanenta a factorilor de microclimat.
surse regenerabile;
Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o
tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul acestui echipament,
societatea poate sa inregistreze costuri mai mici de
exploatare, dar si un randament mai ridicat al muncii, ceea ce
conduce la o productivitate mai buna la hectar.
Realizarea proiectului propus, infiintarea unei ferme mixte
moderne ce va corespunde standardelor nationale si
comunitare, va contribui la cresterea competitivitatii sectorului
agricol.
Asigurarea de catre intreprindere a unor produse de calitate va
fi garantata de conditiile de crestere si salubritate a porcilor, de
tehnologia de ingrasare utilizata, inclusiv de sistemul de
nutritie.
Pagina 31/101
Obiectivele
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor
proiect
b) Adaptarea Nu este cazul
exploatatiilor la standardele 
comunitare;
c) Cresterea veniturilor Implementarea proiectului va insemna pentru intreprindere
exploatatiilor agricole obtinerea unor venituri anuale din comercializarea porcilor in
sprijinite; viu, in conditiile in care produsele raspund unei cereri in
crestere identificate pe piata pentru acest tip de carne.
Infiintarea unei ferme vegetale in care, lucrarile de infiintare si
intretinere a plantelor de camp se vor realiza cu ajutorul
tehnologiei moderne, asigura dezvoltarea corespunzatoare a
plantelor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii
ridicate la hectar si valorificarea acesteia in nutreturi specifice
pentru hranirea porcilor. Astfel, in urma valorificarii productiei,
solicitantul va obtine reducerea costurilor cu hranirea
animalelor si activitatea devine mult mai profitabila.
De asemenea, realizarea investitiei va permite reducerea
consumurilor si costurilor cu combustibilul utilizat in lucrarile
agricole si a costurilor cu serviciile prestate de terti. In plus, se
va reduce si gradul de dependenta fata de utilajele
prestatorilor de servicii agricole.
Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati certe de
carne de porc in viu, de calitate certificata, la preturi
competitive va asigura succesul afacerii, contribuind la
obtinerea unor venituri constante.
d) Sprijinirea Nu este cazul.
membrilor grupurilor de 
producatori sau ai altor
forme asociative in vederea
incurajarii fenomenului de
asociere.
Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea performantei generale
generala se va prezenta sub forma tabelara:
Obiectivele
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor*
proiect
EG2 - Proiectul sa fie in acord cu:
a) potentialul agricol al zonei si Proiectul propus spre finantare este in acord cu
potentialul agricol al zonei, implementarea realizandu-se
intr-o zona de campie cu potential ridicat pentru cresterea
porcilor si productia de cereale.
b) sa demonstreze imbunatatirea Implementarea proiectului va insemna pentru
performantei generale a intreprindere obtinerea unor venituri anuale din
exploatatiei agricole la data darii comercializarea porcilor in viu, in conditiile in care
in exploatare a investitiei: produsele raspund unei cereri in crestere identificate pe
piata pentru acest tip de carne.
Tehnologia utilizata in cadrul fermei va permite obtinerea
productiei la costuri reduse de exploatare, in special ca
urmare a automatizarii fluxurilor de productie.
Ferma va fi dotata cu toate utilitatile si echipamentele
necesare obtinerii unor produse de calitate, in conditiile
de siguranta alimentara si pierderi tehnologice minime.
Pagina 32/101
Obiectivele
urmarite prin
proiect
Obiective tehnice: Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul
- achizitia de tractoare, combine, tehnologic, cat si cele necesare pentru asigurarea
masini, utilaje, echipamente etc, utilitatilor vor asigura desfasurarea procesului de crestere
care determina cresterea si ingrasare a porcilor cu circuit deschis in conditii optime,
productivitatii muncii, tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea
imbunatatirea calitatii produselor unor produse de calitate, la randamente sporite, in
agricole, introducerea de conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In
tehnologii performante, acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima
imbunatatirea conditiilor de lucru;
generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de
munca pentru personalul fermei.
Achizitionarea unui tractor conduce la dotarea tehnica a
fermei vegetale, reducand dependenta de serviciile
prestate de catre terti. Cu ajutorul acestui utilaj agricol va
creste productivitatea muncii, se vor imbunatati conditiile
de munca, dar si calitatea produselor obtinute, iar
tehnologia de cultivare a plantelor de camp utilizata in
cadrul fermei va fi performanta si eficienta.
- construirea si/sau modernizarea Solutia constructiva aleasa pentru ferma permite
cladirilor operationale care conduc asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si
la asigurarea conformitatii cu eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei
standardele comunitare; respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare
la cresterea suinelor in sistem intensiv. Astfel:
- hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori
din panouri termoizolante cu spuma poliuretanica
(sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt
realizate din materiale de constructie care asigura o buna
izolare termica;
- hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare
si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi
tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim
pe tot parcursul anului;
- echipamentele care asigura frontul de alimentatie si
adapare respecta normele tehnologice si biologice;
- accesul in spatiul de productie se face prin intermediul
unor vestiare filtru;
- dejectiile rezultate de la porci sunt colectate si preluate
printr-un sistem de canalizare inclusiv statie de pompare
aferente, iar apoi sunt stocate in bazinul de stocare
dejectii.
- accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru
dezinfectia autovehiculelor.
- diversificarea productiei in Productia obtinuta de intreprindere in urma implementarii
functie de cerintele pietei, investitiei vine in completarea ofertei autohtone de carne
realizarea de noi produse si de porc produsa in conditii de siguranta alimentara.
introducerea de noi tehnologii .
Investitia propusa asigura producerea unei carni de porc
de calitate.
Importul de carne de porc in Romania demonstreaza ca
acest sector are o piata de desfacere asigurata si trebuie
dezvoltat in continuare.
Obiective economico- Principala preocupare a intreprinderii va fi mentinerea
financiare: costurilor de productie la un nivel care sa ii permita sa
- reducerea costurilor de productie concureze atat cu produsele realizate cu celelate firme
si cresterea rentabilitatii existente in regiune, cat si cu cele importate. Principalii
economice a exploatatiei agricole; factori care permit minimizarea costurilor de productie si
Pagina 33/101
Obiectivele
urmarite prin
proiect
obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt:
- sistemul automatizat va permite utilizarea eficienta a
consumurilor de hrana si apa - evitandu-se risipa de
hrana si apa. De asemenea, prin hranirea conform unor
retete specifice fiecarei categorii de suine se va evita
risipa de furaje;
- optimizarea consumului de utilitati necesar pentru
asigurarea unor conditii specifice de microclimat prin
monitorizarea permanenta a factorilor de mediu
(temperatura, umiditate, lumina etc);
- controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de
contaminare a furajului si apei de la un porc la altul
reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea
unei productii constante si de calitate;
- valorificarea productiei vegetale in nutreturi combinate
specifice hranei porcilor;
- achizitionarea de utilaje agricole care conduc la
reducerea costurilor cu serviciile prestate de catre terti;
- efortul uman fizic redus pentru asigurarea activitatilor
specifice fermei si asigurarea unei productivitati a muncii
ridicate prin dotarea fermei cu echipamente specifice
pentru hrana animalelor, instalatii pentru alimentarea cu
apa si adapatul animalelor, echipamente pentru
asigurarea factorilor de microclimat si utilaje agricole
pentru ferma vegetala
- cresterea valorii adaugate brute Cresterea porcilor folosind o tehnologie performanta va
(VAB ) a exploatatiei agricole. contribui la asigurarea unei productii ridicate si a unei
calitati superioare a produselor.
Activitatea de crestere a suinelor reprezinta o forma de
valorificare superioara a productiei obtinute in ferma,
obtinandu-se in acest fel produse cu valoare adaugata
crescuta.
- cresterea viabilitatii economice. Pentru a demonstra viabilitatea economica s-a intocmit
prognoza veniturilor si a cheltuielilor pe o perioada de 5
ani dupa implementarea investitiei.
Elaborarea fluxului de numerar pentru activitatea de
exploatare demonstreaza ca nu se vor inregistra sincope
in procesul de operare, respectiv exploatatia agricola isi
va putea sustine fara probleme activitatea de exploatare,
demonstrand disponibil de numerar pozitiv la sfarsitul
perioadei pentru fincare din cei 5 ani de analiza.
Indicatorii economico-financiari obtinuti in urma realizatii
prognozelor sunt prezentati in Anexa C la cererea de
finantare.
Obiective de mediu Datorita tehnologiei de ultima generatie si metodelor care
- reducerea emisiilor daunatoare vor fi adoptate, activitatea fermei va avea impact minim
cu efect de sera si o mai buna asupra factorilor de mediu, prin:
gestionare a deseurilor rezultate
- igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe,
din activitatea de productie;
adaposturi si zone adiacente, precum si a curateniei
animalelor);
- evacuarea dejectiilor si drenarea frecventa a fosei si a
canalelor de dejectii;
- valorificarea dejectiilor in ingrasamant natural/fertilizant
pentru terenurile agricole detinute de societate.
Pagina 34/101
Obiectivele
urmarite prin
proiect
In ceea ce priveste proiectarea sistemului de adapost, se
implementeaza cele mai bune tehnici disponibile (BAT -
Best Available Technology) pentru a reduce emisiile
provenite de la ferma.
- reducerea emisiilor de amoniac Datorita tehnologiei de ultima generatie si metodelor care
(si a altor gaze), in special in vor fi adoptate, activitatea fermei va avea impact minim
exploatatiile de crestere a asupra factorilor de mediu, prin:
animalelor prin respectarea
standardelor sanitar-veterinare, de - igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe,
igiena si de bunastare a adaposturi si zone adiacente, precum si a curateniei
animalelor; animalelor);
- echilibrarea componentelor nutritive;
- furajarea in mai multe faze ale procesului tehnologic de
crestere (adaptarea permanenta a compozitiei hranei la
greutatea porcilor);
- evitarea risipei de hrana;
- canalele putin adanci/de suprafata pentru dejectii;
- evacuarea dejectiilor si drenarea frecventa a fosei si a
canalelor de dejectii;
- ventilatia automatizata care asigura un microclimat
foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel
reducandu-se semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile
de NH3;
- verificarea sistemului de ventilatie sub aspectul
eficientei si al capacitatii de a controla temperatura;
- asigurarea respectarii cerintelor
fitosanitare, ecologice etc.;  Nu este cazul.
- cresterea gradului de utilizare a

surselor de energie regenerabila 
Nu este cazul
si imbunatatirea eficacitatii folosirii
acestora.
Pagina 35/101
3. Date tehnice ale investitiei

3.1 Date generale
3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia

juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare
[Se va specifica Regiunea de dezvoltare, judetul si localitatea in care se va implementa proiectul propus.
De asemenea, se va descrie situatia juridica a terenului pe care vor fi amplasate constructiile propuse spre
realizare in cadrul proiectului.]
Regiunea de Dezvoltare , judetul , comuna .
Suprafata terenului pe care urmeaza sa fie amplasata investitia este de 1.500 mp.
Terenul este in proprietatea solicitantului in baza .
Pentru suprafata de teren aferenta culturilor de camp s-au incheiat urmatoarele contracte de arenda:
Constructia se va amplasa in zona de campie, pe un teren fara declivitati majore, avand o suprafata de 1.500
mp.
Amplasarea obiectelor pe planul general va respecta in principiu amplasarea propusa in plansa A1 - Plan
general (pozitionare constructii, distante minime intre constructii, distanta fata de limitele terenului etc.).
Amplasarea fermei va respecta prevederile Ordinului 119/04.02.2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si
sanatate publica privind mediul de viata al populatiei, emis de Ministerul Sanatatii si publicat in Monitorul
Oficial nr.127/ 21.02 2014.
Ferma avand o capacitate de 200 de capete va fi amplasata la o distanta minima de 500 m fata de teritoriile
protejate/asezari umane.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii
topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune
[Se va completa cu principalele caracteristici geofizice ale terenului, asa cum rezulta ele din studiile de teren
efectuate (studiu geotehnic, studii topografice, etc).]
Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata este amplasata in campia
pe un teren plan si orizontal fara
declivitati majore.
Arealul pe care se afla situata localitatea apartine zonei de clima
, cu ierni si veri . Temperatura medie
anuala este de , cu valori medii negative in intervalul si
valori pozitive in intervalul .
Din punct de vedere geologic, zona cercetata este formata .
Din punct de vedere seismic, zona cercetata este situata conform STAS SR 11100/1-1993 in zona de grad
(MSK) de intensitate seismica, iar potrivit Normativ P100-1992, in zona seismica de calcul , cu
valorile coeficientilor de acceleratie seismica Ks = iar a perioadei de colt Tc = sec.
Adancimea de inghet este de m, conform STAS 6054-1977.
Pagina 36/101
3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor
3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si
inaltimea acestora, volumul construit
Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul FEADR cuprinde urmatoarele obiective constructive:
 Obiectul 1 - Hala ferma porci
 Obiectul 2 - Bazin dejectii
 Obiectul 3 - Platforme auto pietris
Obiectul 1 - Hala ferma porci
 Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunile: 8,60m

 Travei: 6 travei, cu dimensiunea de 5,10m, 5,30m si 5,35m
 Suprafata construita la sol: 298,20mp
 Suprafata construita desfasurata (supraterana): 298,20mp
 Suprafata utila totala interioara supraterana: 281,10mp, din care:
o Suprafata utila int. Parter: 281,10mp;
 Regim de inaltime: Parter
 Inaltimea max. la coama: +3.45m fata de terenul amenajat (+/-0.00m);
 Inaltimea min. la cornisa: +3.00 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m);
 Inaltime utila Parter : minim 2.50 m – maxim 2.90 m
 Volum construit : 950,00mc
Obiectul 2 - Bazin dejectii
Se propune infiintarea unui bazin dejectii ingropat cu ziduri perimetrale din beton armat h=1,50m cu o
suprafata de 100mp. Acesta se va hidroizola cu membrana hidroizolanta geotextil pentru a evita infiltratiile in
sol a materialului depozitat. Dejectiile provenite de la animale trec prin pardoseala realizata din gratare
prefabricate din beton, ajung in canale/conducte PVC colectoare dejectii proiectate sub suprafata halei si
ajung in bazinul de dejectii cu o capacitate de 150mc. Amplasarea acestuia fata de hala de productie se
observa in planurile de arhitectura : A1- Plan general si A3- Plan parter hala.
Obiectul 3 - Platforme auto pietris
Carosabilul din cadrul incintei va fi realizat din balast compactat - pietris. Circulatiile pietonale - trotuare se vor
realiza din beton (trotuar de garda anexa depozitare). Minim 30% din suprafata totala a terenului va fi
rezervata spatiilor verzi. De asemenea se va amenaja o platforma auto betonata pentru livrarea porcilor grasi,
conform plan general plansa desenata A1.
3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc.
Alimentare cu energie electrica - conditii de pozare:
La pozarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva cu lungimea de circa 1,5 m la capete, necesara
pentru a se permite introducerea sau inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor. Pe trasee lungi, rezerva se
obtine prin montarea ondulata a cablurilor in plan orizontal.
Razele de curbura ale cablurilor, realizate in timpul manevrarilor precum si la fixare, vor avea urmatoarele
valuri minime, exprimate prin multiplul diametrului exterior d al cablului:
 cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de plumb;
Pagina 37/101
 cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de aluminiu;

 cabluri cu izolatie si manta de PVC;
 cabluri cu izolatie si manta de PVC cu conductoare multifilare in constructie sector.
Desfasurarea cablului de pe tambur si pozarea sa se vor face numai in conditiile in care temperatura mediului
ambiant si a cablurilor nu a coborat in perioada de timp friguros, in decurs de 24 ore inaintea desfasurarii si
pozarii , in nici un monent, sub urmatoarele valori:
- 0° C pentru cablul cu izolatie de fartie;
- +4° C pentru cabluri cu izolatie si manta de PVC.
In cazuri deosebite se admit desfasurarea si pozarea cablului si la tempereturi mai scazute, dupa incalzirea
prealabila a tamburului cu cablu intr-o incapere inchisa.
La intrarea in cladiri, la pozarea sub drumuri, cablurile trebuie sa fie protejate in tuburi metalice sau din alt
material rezistent mecanic. Tevile trebuie sa aiba un diametru interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al
cablului si sa nu aiba mai mult de doua curbe, realizate cu curbura corespunzatoare tipului de cablu. Capetele
de tevi trebuie sa fie bercluite. Adancimea de pozare a cablurilor in pamant, masurata de la suprafata solului
este de minimu 700mm. Cablurile asezate in pamant se instaleaza in sant pe un strat de nisip de 10 cm si se
acopera cu un alt strat de nisip, peste care se aseaza un strat de caramizi. La intrarea in cladiri se poate
reduce adancimea de pozare, pe portiuni scurte, sub 5 m.
Alimentare cu apa - conditii de pozare:
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 25-30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat din 2
rezervoare tampon de 2000l fiecare. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul
si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim 2.9
mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor
de instalatii.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si
este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata
pe pat de nisip.
Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si aprovizionarea cu materiale
(conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor de executie (pentru sapat, transport,
compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune) impuse de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sa
stea deschise o perioada cit mai scurta de timp.
Sapatura va fi executata, de regula, manual (cca, 60%), in special ultimii 20-30 cm, pentru executarea patului
transeii si a zonelor din dreptul imbinarilor care se vor executa conform datelor prezentate in proiect.
Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste, rezistente la socuri si
nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a
fi ferite de lovituri si zgirieturi.
Canalizare exterioara si ape meteorice - conditii de pozare:
Colectarea apelor menajere de la grupurile sanitare se face prin intermediul unor camine de canalizare catre
fosa septica ecologica de canalizare menajera – 750 litri.
Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula
de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de
cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de
instalatii de la Vestiar cu grup sanitar si dus.
Colectarea apei de pe platforma circulatie carosabila pietris (Fitru Auto) prin separatorul de hidrocarburi catre
fosa septica cu diametru de racordare Dn 110 – 1500 litri Parametri tehnici: lungime 2.1 metri, Diametru 1.2
metri, 3 compartimente, dubla ranforsare fibra sticla.
Pagina 38/101
Apa uzata tehnologica, provenita de la spalarea halei de productie, ajunge, odata cu dejectiile, in cuva
fiecareia din hala.
Cuvele halei sunt vidanjate periodic, iar dejectiile sunt utilizate ca ingrasamant natural prin imprastiere pe
terenurile agricole detinute de societate.
Pentru marirea capacitatii de depozitare a dejectiilor fluide va fi realizat, in incinta fermei, un bazin de stocare
ingropat cu volumul de 150 mc.
Sapatura pentru canalizare 110..125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00m si malurile vor
fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de 1.30x1.30m;
pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2 m, iar pentru ramificatii si racordul gurii de
scurgere latimea transeii este de 0.8m. Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0m adancime de la nivelul
terenului (80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul
manual pana la cota finala a sapaturii. Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC -
KG cu mufa si garnitura.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite accidental din ploi
sau infiltratii.
Lungimi retele:
Nr. Denumire Cantitate
1. Alimentare cu apa
2. Tub din PVC-KG, D=110 mm 30 ml
3. Tub din PVC-KG, D=125 mm 40 ml
4. Canalizare
5. Teava PEHD Dn=63 mm 50 ml
6. Camin canalizare menajera 3 buc
7. Alimentare cu energie electrica
8. Cablu CYYF 5x50 mmp 20 ml
9. Electrozi l=2.0 m 8 buc
10. Platbanda OL-ZN 40X4 80 ml
11. Platbanda OL-ZN 30X4 40 ml
12. Tija metalica L = 1,5 m paratrasnet 1 buc
13. Piesa separatie 4 buc
3.3 Structura constructiva

Pentru cladiri si retele se va face o descriere a solutiilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind tehnologia de
realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect.
Constructia este dimensionata pentru 200 de capete (8 boxe a cate 25 capete, 22,60mp/boxa).
Regimul de inaltime este Parter.
Inaltimea maxima la coama este de +3.45m fata de cota terenului amenajat.
Cladirea are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota ±0,00 iar structura
supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal.
Peretii interiori vor fi realizati din panouri termoizolante grosime 6cm cu izolatie spuma poliuretanica si sistem
gips carton 10cm. Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime 6cm cu
izolatie spuma poliuretanica (clasa de combustibilitate C0). Sarpanta va avea structura metalica iar ca sistem
de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri termoizolante grosime 6cm cu izolatie spuma poliuretanica
(clasa de combustibilitate C0).
Finisajele interioare propuse: finisajele pentru pereti vor fi vopsitorii lavabile rezistente la spalaturi multiple,
culoare alb, tapet PVC h=2,10m (mai putin spatiul de productie: boxe porci, camera izolata animale
bolnave/agresive, camera necropsie, unde se vor lasa panourile termoizolante aparente).
Pagina 39/101
Finisajele la pardoseli vor fi realizate din gratare prefabricate din beton pentru zona de productie (cu canale de
colectare dejectii sub gratare - apoi prin tevi PVC evacuarea acestora in bazinul de dejectii exterior ingropat)
si covor PVC/beton sclivisit pentru restul spatiilor.
Pentru spatiile in care va exista plafon suspendat, acesta va fi realizat din gipscarton si va fi finisat cu
vopsitorii lavabile culoare alb - vestiare, birou veterinar, spatiu tehnic.
Finisajele exterioare propuse: panouri termoizolante grosime 6cm, izolatie spuma poliuretanica (clasa de
combustibilitate C0), culoare gri. Tamplaria va fi din PVC cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu
sticla clara. Pentru evacuarea eficienta a aerului viciat din hala, se propun guri de admisie aer in fatadele
cladirii si ventilatoare evacuare aer montate in invelitoare.
Cladirea este organizata in 2 zone: zona industriala (cu spatiu productie: 8 boxe porci - cate 25 de
capete/boxa, camera izolata animale bolnave/ agresive, camera necropsie, depozitare hrana si spatiu livrare
porci) si zona pentru personal (vestiar tip filtru, birou veterinar cu depozit medicamente, spatiu tehnic).
Imobilul gazduieste functiunea de ferma pentru crestera si ingrasarea porcilor cu baza furajera aferenta.
Pentru animalele moarte se propune amplasarea unui container special in exteriorul cladirii conform A1 - Plan
general.
Structura functionala:
Inaltime Suprafata Finisaj
Functiune Finisaj pereti Finisaj tavan
utila (m) Utila (mp) pardoseala
Parter
Vopsea
Panouri
Culoar inspectie 1 2,50 7,00 Beton sclivisit lavabila pe
termoizolante
gips-carton
Vopsea
Panouri
Spatiu tehnic 2,50 5,10 Beton sclivisit lavabila pe
termoizolante
gips-carton
Tapet PVC Vopsea
Vestiar haine murdare 1 si
2,50 4,90 Covor PVC h=2.10m pe gips lavabila pe
dus
carton gips-carton
Tapet PVC Vopsea
Vestiar haine curate 1 si
grup sanitar
carton gips-carton
Tapet PVC Vopsea
Birou veterinar si depozit
medicamente
carton gips-carton
Gratar
Camera izolata animale Panouri Panouri
2,90 9,75 prefabricat
bolnave/ agresive termoizolante termoizolante
beton
Panouri Panouri
Camera necropsie 2,50 5,25 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Spatiu animale (8 boxe a Gratar
Panouri Panouri
cate 25 capete), inclusiv 2,90 210,00 prefabricat
culoar de inspectie beton
Panouri Panouri
Depozitare hrana 2,50 10.50 Beton sclivisit
Vopsea
Panouri
Culoar inspectie 2 2,50 3,60 Beton sclivisit lavabila pe
termoizolante gips-carton
Spatiu livrare porci si Panouri Panouri
2,50 10,50 Beton sclivisit
depozitare hrana termoizolante termoizolante
Total suprafata utila -
281,45
parter
Folosinta Ferma de crestere porci cu baza furajera aferenta

Regim inaltime parter
Sistem constructiv stalpi si grinzi de metal, placa cota ±0,00 b.a.
Pagina 40/101
Fundatii beton armat

inchidere/ compartimentari: panouri termoizolante izolatie spuma poliuretanica/
Pereti
sistem pereti gips- carton
Sistem acoperire panouri termoizolante, izolatie spuma poliuretanica 6cm
Tamplarii tamplarie pvc + geam termoizolant
soclu panouri termoizolante grosime 6 cm

Finisaje exterioare pereti panouri termoizolante grosime 6 cm
invelitoare panouri termoizolante grosime 6 cm
Finisaje interioare pardoseli beton sclivisit/ gratare prefabricate beton/covor pvc
pereti panouri termoizolante grosime 6 cm/sistem pereti gips carton
Conformare generala Constructia proiectata se aseaza pe un teren fara declivitati majore

Infrastructura
Fundatiile sunt de tipul talpi continue armate, asezate pe doua directii
ortogonale, formate din grinzi din beton armat C16/20 si beton de egalizare la
partea inferioara C16/20.
Stalpii suprastructurii metalice pornesc din fundatiile de beton armat. Partea
Infrastructura
inferioara a fundatiilor se gaseste la -1,60m fata de cota parterului/subsolului.
Sapatura se va realiza manual sau mecanizat in functie de disponibilitati, iar
ultimii 20 cm de sapatura se vor efectua manual inaintea turnarii betonului de
egalizare.
Suprastructura constructiei este realizata din metal cu stalpi si grinzi metalice
profil HEA, dispusi dupa 2 directii principale ortogonale. Dimensiunile si modul
de realizare au rezultat in urma dimensionarii structurii in conformitate cu
normele, standardele si normativele in vigoare. Sistemul spatial a fost calculat,
dimensionat si conceput astfel incat sa poata prelua eforturile care apar in
structura in timpul exploatarii normale sau pe durata actiunii unor incarcari
exceptionale (in Romania cea mai uzuala este seismul) cu un anumit grad de
siguranta.
Conform STAS 10101/2A1 incarcarea utila in camere este de 200daN/mp.
Pentru calculul de rezistenta, s-au respectat prevederile din urmatoarele acte
normative:
- Normativ N112-04 pentru calculul si alcatuirea fundatiilor;
- Normativul P100-96 pentru seism;
- NP005-96-Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din
metal.
Materialele prevazute:
- betonul armat de clasa C16/20 pt. blocul de fundatie, C20/25 pentru grinzi de
fundatie si suprastructura respectand urmatoarea reteta: ciment tip SR IIR-32.5,
Suprastructura raportul apa-ciment a/c=0.65 maxim, dozaj minim ciment c=350kg, agregate cu
maxim=16mm, lucrabilitatea- consistenta T3/T4 cu tasarea t=10020mm
- betonul din placa parterului ±0,00 va fi C20/25 si va avea grosimea de 15cm ;
- armaturi din otel beton PC52 si OB37.
- peretii de inchidere sunt de tip panouri termoizolante cu izolatie spuma
poliuretanica (clasa de combustibilitate C0);
- invelitoare panouri termoizolante cu izolatie spuma poliuretanica (clasa de
combustibilitate C0).
Grosimea stratului de acoperire a armaturilor va fi de de 5cm la grinzile de
fundatii.
Executarea lucrarilor de beton armat se va face respectand prevederile NE 012-
99 Cod de practica privind executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Verificarea calitatii lucrarilor se va efectua conform Normativului C56-85 si va
avea in vedere toate categoriile de lucrari (de la sapatura pana la acoperis).
Pe toata durata executiei se vor respecta: Regulamentul privind protectia si
igiena muncii in constructii – Buletinul constructiilor nr. 5-8/1993; Normele
generale de protectia muncii B.C. nr. 1/1996; Legea protectiei muncii nr.
90/1996.
Pagina 41/101
Retele:
Alimentare cu energie electrica: Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre
tabloul electric T.E.G.
[Prezentul studiu de fezabilitate nu face referire la infiintarea unui post de transformate pentru alimentarea
obiectivelor, necesitatea acestuia va fi evaluata ulterior de catre beneficiari dupa caz]
Alimentare cu apa: Se propune infiintarea unui put forat de adancime de 30m pentru asigurarea apei.
Alimentare cu gaz: Nu se cere prin proiect acest tip de bransament.
Energie termica: Se va prevedea o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea
temperaturilor interioare conform SR 1907/2-97. Instalatia de incalzire in cladire este compusa din
convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la prize electrice 220V. Spatiul destinat animalelor se
va incalzi cu lampi cu infrarosu si se prevede instalatie frigorifica pentru Camera necropsie.
Evacuare ape uzate: Se propune infiintarea a doua fose septice ecologice cu o capacitate de 750l si 1.500l-
conform plansa A2 Plan retele. Colectarea apelor menajere de la grupurile sanitare se face prin intermediul
unor camine de canalizare catre fosa septica ecologica de canalizare menajera – 750 litri. Colectarea apei de
pe platforma circulatie carosabila pietris (Fitru Auto) se face prinseparatorul de hidrocarburi catre fosa septica
cu diametru de racordare Dn 110 – 1500 litri - fosa va colecta si apele uzate din hala. Aceasta se afla la o
distanta minima de 10m fata de toate obiectivele protejate in conformitate cu ordinul MS nr. 536 / 1997.
Apa rezultata din consumul menajer se va canaliza spre fosa septica ecologica de 750 litri. Un sistem de
jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare. Se propune de asemenea amplasarea
unui filtru auto cu separator de hidrocarburi.
Amenajari pentru protectia mediului:
Sunt incluse lucrarile pentru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor: plantare copaci,
reamenajare de spatii verzi si evacuarea tuturor deseurilor rezultate in urma lucrarilor de constructie.
3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor

(centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)
Echipamente hala:
 Sistem de adapare si furajare (se monteaza intre boxele de animale - conform A3 - Plan parter) = 4
buc.
Caracteristici:
o Capacitate – 70 capete/ porci cu greutate intre 20 -120 kg
o Capacitate rezervor apa 70 litri
o Kit de conexiune apa inclus diametru 8 - 14mm
o Panou de control debit apa
 Senzori de temperatura = 2 buc.
 Sistem de control electronic al mediului = 1 buc.
 Lampa infrarosu 2000W = 17 buc.

Caracteristici:
o Cablu 5 m cu stecher
o Grilaj de protectie
o Montaj perete/ stand mobil
 Tablou Electric 46 circuite: intrerupator general 100A/30mA (10A iluminat – 5 circuite; 10A iluminat
rezerva – 1 circuit; 16 A prize – 34 circuite; 16 A rezerva – 2 circuit; alimentare 380 V; 25A/380V - 4
Pagina 42/101
circuite); cutie cofret aparent.
 Proiectoare - 350W cu halogen = 6 buc.

 Boiler Electric 30 l = 2 buc.
Caracteristici:
o Putere electrica boiler : 1.5 [kW]
o Presiune maxima de lucru: 0.6 [Mpa]
o Plaja de temperatura: 10 - 65 [°C]
o Consum mediu pentru a mentine temperatura de 65°C: 0.56 [kWh/24h]
o Putere consumata pentru a produce apa la 65 ºC: 1.9 [ kWh]
o Timp de incalzire pana la 40ºC (dt=25°C): 0.6 [h]
o Timp de incalzire pana la 65ºC: 1.3 [h]
o Inaltime boiler electric : 610 [mm]
o Diametru boiler electric : 365 [mm]
o Distanta intre racorduri R: 100 [mm]
o Greutate boiler electric : 19 [kg]
 Convector electric 500 W = 5 buc.
Caracteristici:
o Putere convector electric: 500 W
o Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz
o Dimensiuni convector electric ( LxWxH): 430x105x400 mm
o Greutate: 3.4 kg
o Termostat reglabil
o Element de incalzire tip X din aluminiu
o Intrerupator
 Convector electric 1500 W = 1 buc.
Caracteristici:
o Putere convector electric: 1500 W
o Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz
o Dimensiuni convector electric ( LxWxH): 620x105x400 mm
o Greutate: 4.4 kg
o Termostat reglabil
o Element de incalzire tip X din aluminiu
o Intrerupator
 Ventilator axial 25.000 mc/h, 230 V, 1.100 W, 6,8 A evacuare fortata = 4buc.
 Unitate frigorifica (pentru camera de necropsie)
Caracteristici:
o 1.400 litri greutate 150 Kg, Volum 1.400 l, Temperatura -5/+10gr.C, putere Inst. 0.57 kW,
tavanul si spatele exterior construite din otel galvanizat, grosime straturi izolator: 60 mm,
umiditate relativa 65%, usa cu garnitura magnetica, prevazut cu panou de control, gaz
refrigerant R404A/R507.
Pagina 43/101
Echipamente retele exterioare:
 Hidrofor 24 l
Caracteristici:
o Debit (mc/h): 2.90
o Capacitate rezervor (l): 24
o Greutate (kg): 20,90
o Presiune maxima de lucru (bar): 6
o Temperatura maxima de lucru (ºC): 40
o Tip motor: electric
o Adancimea maxima de aspiratie (m): 25
o Garantie (luni): 24
o Inaltime de pompare (m): 45
o Putere motor (kw): 0.75
o Tensiune alimentare (V): 230
 Pompa Submersibila 950 W
Caracteristici:
o Debit (mc/h): 2.40
o Greutate (kg): 13.10
o Lungime cablu de alimentare (m): 15
o Putere motor (kw): 0.50
o Tensiune alimentare (V): 230
o Inaltime de pompare (m): 40
o Putere electrica consumata (W): 950
o Temperatura maxima de lucru (ºC): 40
o Tip motor: electric
 Vas Tampon 2000 litri = 2 buc.
Caracteristici:
o Volum apa: 2000 litri
o Stuturi racord pentru apa rece: Dn 40
o Mufa racord suplimentara: Dn 40
o Mufa racord pentru golire: Dn 32
o Mufa racord pentru teava protectie: Dn 40
o Inaltime: 1.450 mm
o Lungime: 1.700 mm
o Diametru cu izolare termica: 1.305 mm
o Masa (acumulator gol): 60 kg
o Masa (acumulator plin): 2.060 kg
 Fosa Septica Ecologica 3 - 4 persoane
Caracteristici:
o Greutate volumetrica [kg]: 128
Pagina 44/101
o Greutate reala [kg]: 30

o Volum total [l]: 750
o Inaltime [mm]: 1.200
o Diametru [mm]: 800
o Diametru teava intrare/iesire [mm]: 110
 Fosa Septica 1.500 litri
Caracteristici:
o 1.500 litri
o Diametru 1,2 metri
o Lungime 2,1 metri
o 3 compartimente
o Dubla ranforsarde fibra sticla
 Filtru auto (cu separator hidrocarburi)
Caracteristici:
o Latime de lucru: 3 - 4m, lungime de lucru: 5 - 6m, inaltime de lucru: 4 - 5m, presiune pompa:
40bar
Pagina 45/101
3.5 Instalatii aferente constructiilor

Se vor descrie solutiile adoptate pentru instalatiile de iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare etc.
Instalatii sanitare
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 25 - 30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat din 2
rezervoare tampon de 2000 l fiecare. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume
debitul si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim
2,9 mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0,75 kW, amplasata la put special destinat
echipamentelor de instalatii.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si
este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata
pe pat de nisip.
Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric pozitionat in Spatiu Tehnic.
Parametri tehnici boiler electric 30 litri, putere electrica boiler 1,50 kW, presiune maxima de lucru 0,6 Mpa,
plaja de temperatura 10-65grC, consum mediu pentru a mentine temperatura de 65grC: 0,56 kWh/24h, putere
consumata pentru a produce apa la 65 grC 1.9 kW/h, timp incalzire pana la 65 grC 1,3 h, inaltime boiler
electric 610 mm, diametru 365 mm, distanta intre racorduri R: 100 mm, Masa boiler electric 19 kg. Coloanele
de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de
inchidere.
Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din
polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele
pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera.
Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu
garnituri de cauciuc.
Colectarea apelor menajere de la grupurile sanitare se face prin intermediul unor camine de canalizare catre
fosa septica ecologica de canalizare menajera – 750 litri .
Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula
de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de
cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de
instalatii de la Vestiar cu grup sanitar si dus.
Colectarea apei de pe platforma circulatie carosabila pietris (Fitru Auto) prin separatorul de hidrocarburi catre
fosa septica cu diametru de racordare Dn 110 – 1500 litri Parametri tehnici: lungime 2.1 metri, Diametru 1.2
metri, 3 compartimente, dubla ranforsare fibra sticla.
Apa uzata tehnologica, provenita de la spalarea halei de productie, ajunge, odata cu dejectiile, in cuva
fiecareia din hala.
Cuvele halei sunt vidanjate periodic, iar dejectiile sunt utilizate ca ingrasamant natural prin imprastiere pe
terenurile agricole detinute de societate.
Pentru marirea capacitatii de depozitare a dejectiilor fluide va fi realizat, in incinta fermei, un bazin de stocare
ingropat cu volumul de 150 mc.
In ghena de instalatii corespunzatoare baii se monteaza robinete sferice de separatie Ø25.
S-au prevazut instalatii sanitare in vestiar cu grup sanitar si dus.
Instalatiile se vor executa din:
 tevi din polipropilena reticulata pentru conductele de apa rece si calda;

 tevi si piese de legatura din polipropilena de canalizare;
Pagina 46/101
 baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare;

 robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic ;
 robinete de reglaj de colt, cu ventil ;
 robinete de retinere cu ventil si mufe.
Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.
Lucrari de izolatii termice, hidrofuge, vopsitorii
Conductele instalatiei de apa potabila rece si apa calda de consum, montate ingropat in sapa si mascat in
nise se vor izola termic cu mansoane de cauciuc expandat tip I.T. Flex sau similar, cu s= 9 mm .
Dispozitive pentru preluarea dilatarilor si eforturilor in conducte
Compensarea dilatarilor
In cazul tuburilor din PP imbinate cu piese de legatura cu garnituri de cauciuc, compensarea se va realiza cu
compensatoare de dilatare montate conform NP003-96.
Sustinerea conductelor
Conductele din polipropilena (PP):
Conductele orizontale de canalizare (colectoarele) din PP, se vor sustine de elementele de rezistenta cu
coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 Ø D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa
acestuia.
Coloanele se vor sustine astfel:
 coloanele care sunt la nivelul planseului, se vor monta prinse cu cate doua bratari de ghidaj la distanta de
1-2 m;
Legaturile la obiectele sanitare se fac cu tubulaturi PPR Dn 20 pina la robinetele coltar de la lavoare,
rezervoare WC.
Instructiuni de montaj
Lucrarile de instalatii sanitare se vor executa conf. Normativului I9-94 si a Normativului pentru proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare din polipropilena NP 003-96.
Cu acordul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin egale sau superioare celor
indicate in proiect ( tevi, fitinguri , etc) .
Materialele si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea “Agrement tehnic” eliberat de Comisia
de Agrement Tehnic in Constructii – MLPAT(conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi insotite
de “Certificat de calitate” eliberat de producator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform
ISO 9000.
Probe si verificari
Dupa executie instalatiile de apa potabila rece si calda de consum menajer vor fi supuse la incercari si
verificate conform art. 13.1-13.7 din I9-94 iar instalatiile de canalizare menajera, conform art.13.9-13.19 din I9-
94.
Instalatii termice
Se va prevedea o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor
interioare conform SR 1907/2-97.
Instalatia de incalzire in cladire este compusa din convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la
prize electrice 220V.
Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON / OFF si termostat reglabil
care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza confort acceptabil.
Pagina 47/101
Toate modelele de radiatoare electrice - convectoare sunt montate pe perete. Aceste radiatoare electrice -
convectoare sunt extrem de subtiri si permit economie de spatiu. Ele sunt estetice si au o functie speciala
pentru curatire usoara.
Spatiile pentru animale vor fi incalzite cu lampi infrarosu 2000W.
Camera necropsie - unitate frigorifica: Dimensiuni: 1420x800x2030 mm; Greutate: 150 kg; Volum: 1400 L;
Temperatura: -2/ +8 grade C; Putere: 570W 220 V. Constructie integrala inox interior si exterior. Tavanul si
spatele exterior construite din otel galvanizat. Compatibil cu tavi GN 2/1 (65x53 cm). Dotat cu colturi interioare
rotunjite pentru igienizare mai buna. Izolatie in CFC din poliuretan. Grosime stratului izolator: 60mm.
Temperatura ambientala: +43øC Umiditate relativa: 65%. Usa cu garnitura magnetica. Prevazut cu panou de
control electronic. Gaz refrigerant R404A/R507. Sistem complet de decongelare automata. Racire ventilata.
Picioare inox reglabile pe inaltime (110/190mm). In dotare: In dotare: 12 x GN1/ 1 din polipropilena si 12
ghidaje din inox Echipat cu teava de scurgere cu capac si bazin pentru scurgere.
Instalatii electrice
Instalatii de iluminat artificial
In cadrul acestei lucrari vor fi prevazute instalatii de iluminat cu corpuri de iluminat noi care sa asigure o
vizibilitate adecvata tipului de activitati specifice.
In general se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 100 lx, 200 lx, cu un minim de 50 lx,
factorul de uniformitate fiind de 1 / 40.
Indicele de redare a culorilor (Ra) va fi mai mare de 65 si asigurat de lampile cu temperatura de culoare intre
4.500 – 6.500 K.
In spatiile cu destinatia “Vestiar cu grup sanitar si dus, spatiu tehnic si birou veterinar”, se vor monta, corpuri
de iluminat fluorescente, etanse, avand grad de protectie minim IP 20, iar in “boxe porci 25 capete” se vor
monta corpuri de iluminat fluorescente, etanse, cu grad de protectie minim IP 65. Comanda iluminatului se va
face prin intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi.
Instalatiile noi de iluminat vor urmari, in principiu, traseele cele mai scurte, cu modificarile de rigoare in locurile
unde incaperile nu permit acest lucru.
Instalatiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat in PVC de tip CYYF 1,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ingropate in ziduri sau in planseu, in cazul corpurilor de iluminat
si al trecerilor, conform detaliilor din planse.
Tuburile orizontale aferente instalatiilor de iluminat se vor poza ingropat la circa 20 cm sub nivelul planseului.
Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat trebuie sa suporte, fara a suferi
deformari, o greutate egala cu de cinci ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaza a fi suspendat, dar cel
putin 10 kg.
Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat vor fi de buna calitate, si se vor fixa in doze noi cu
holtzsuruburi prinse in rama metalica a aparatelor si acoperite de masca din material plastic izolant.
Instalatii de prize
Protectia circuitelor de prize se va realiza cu disjunctoare cu protectie de 16A, iar toate prizele vor avea
obligatoriu contact de impamantare. Vor fi prevazute prize normale, precum si prize cu circuite si trasee
separate si individuale pentru aer conditionat, etc. care se vor monta conform cerintelor specifice.
Obligatoriu, toate prizele monofazate vor fi de tip schuko, cu asigurarea contactului de impamantare.
Toate circuitele de prize se vor executa cu cate 3 conductoare din cupru izolat cu PVC de tip CYYF 2,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC de tip IPEY Dn 20 mm ingropate in ziduri (preferabil la h = 2,00 m deasupra
pardoselii finite) sau sub pardoseala si vor fi acoperite cu minim 2 cm de tencuiala. La executie se va avea in
vedere asigurarea continuitatii conductorului de impamantare (care va avea obligatoriu izolatia de culoare
galben-verde), iar dintre celelalte doua, cel mai inchis la culoare va fi legat la nul, cel de culoare mai deschisa
fiind conectat la faza. Legarea conductoarelor la aparate se va face cu faza in dreapta si nulul in stanga prizei
Pagina 48/101
gata montata. Prizele din interior vor fi de tip Schuko (cu contact de protectie) si se vor monta ingropat in
ziduri, preferabil la inaltimea de minim 0,30 m deasupra pardoselii finite.
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate incat sa intrerupa simultan toate fazele si nulul circuitului
pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie. Conductorul de nul poate fi
intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit si pentru protectie.
Distributia electrica
In interiorul cladirii distributia energiei electrice se va face de la tabloul general de distributie T.E.G.:
 putere electrica instalata: Pi = 100,90 KW;
 putere electrica absorbita: Pa = 60,54 KW;
 curentul cerut Ic = 96,86 A - se alege intrerupator automat tripolar cu protectie diferentiala

de 100A/30mA, cu cablu CyyF 5x50 mmp;
Plecarile de la T.E.G. la consumatori se vor face cu circuite executate ingropat, cu conductoare trase in tuburi
de protectie. Tabloul electric va fi de tip modular, semiingropat, cu usa semitransparenta, amplasat in spatiul
tehnic si va cuprinde protectiile tuturor circuitelor interioare.
Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre tabloul electric T.E.G.
Elementele componente ale tabloului electric sunt microintrerupatoarele automate (disjunctoare) - la prize si
consumatorii individuali care asigura protectia circuitelor prin deschiderea contactelor. Acestea vor fi alese
conform specificatiilor de aparataj care vor insoti plansa cu schema monofilara. Montajul acestora in tabloul
electric se va face pe sina in capetele randurilor. Conexiunile intre acestea
(straparea) se va face cu bara capsulata trifazata cu nul sau cu bara capsulata faza-nul in cazul
consumatorilor monofazati. Tabloul va fi prevazut cu cleme de sir pentru realizarea conexiunilor cu circuitele,
iar pentru impamantare se va utiliza o bareta de impamantare sau cleme PE.
Dozele de distributie vor fi de tip ingropat cu capac de protectie fixat in holtsuruburi, si vor fi montate ingropat
in pereti cu centrul dozei la nivelul aparatelor de comutatie sau prizelor, la circa 20 cm sub planseul finit pentru
iluminat si imediat sub prize pentru circuitele acestora. In masura in care este posibil, se va evita amplasarea
acestora in incaperi, preferand sa fie executate in afara acestora, pe holuri si cai de acces.
Legaturile in doze se vor face prin dezizolare si introducere in piesele de capat sau prin matisare, cositorire si
acoperire cu banda izolatoare.
Instalatii de protectie
Instalatiile electrice de protectie ale acestui obiectiv vor fi de doua tipuri: instalatii electrice interioare de
protectie si priza de pamant.
Instalatiile de protectie interioare sunt constituite din conductorul de impamantare (al treilea conductor al
instalatiilor de prize sau al cincilea conductor al coloanelor trifazate) de culoare galben-verde si al carui circuit
va avea asigurata continuitate permanent. Acestea se vor conecta la bareta de impamantare din tabloul
electric, care va fi in legatura cu priza de pamant prin doua cai: direct, prin conductorul de cupru FY 10 mmp
care se leaga prin eclisa (element de separatie vizibila) si platbanda OlZn 30 x 4 mm, si indirect, prin al
cincilea conductor al coloanei electrice de la B.M.P.T.
Priza de pamant se va executa din 8 electrozi din teava galvanizata
ingropati in pamant la mimim 5 metri distanta si adancimea maxima de 0,8 m de la nivelul superior al
electrozilor la nivelul solului. Acestia se vor lega intre ei prin platbanda zincata OlZn 40 x 4 mm ingropata la
adancimea de 0,9 m sub nivelul solului si sudata de electrozi sau fixata cu surub, saiba si piulita (ambele tipuri
de prindere necesita protectie anticoroziva: primul prin curatare de zgura si acoperire cu spray de zinc sau
vopsea – se mai admite si acoperirea cu strat de smoala – iar al doilea tip prin acoperire cu vaselina
anticoroziva).
Daca din masuratori vor reiesi valori mai mari de 1 ohm, priza se va completa cu electrozi in aceleasi conditii
pana la obtinerea valorilor indicate.
Pagina 49/101
Centura interioara de protectie se constituie din platbanda OLZn 30x4mm.

In ansamblu, instalatiile de protectie prevazute, cumulat cu o protectie adecvata a circuitelor si echipamentelor
electrice tind sa elimine complet riscurile produse de curentul electric – in conditiile unei executii
corespunzatoare si mentenantei adecvate.
3.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora si solutiile tehnice adoptate.
Obiectul prezentului studiu de fezabilitate este considerat a fi amplasat pe un teren neracordat la utilitati.
3.7 Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:
- certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale..
La Cererea de finantare va fi anexat Certificatul de Urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul
urbanistic emis de Primaria Comunei , judetul pentru proiectul “Infiintare ferma crestere
porci cu baza furajera aferenta” apartinand solicitantului.
Alte avize de specialitate sunt:
 Decizia etapei de evaluare initiala emisa de Agentia pentru Protectia Mediului care
atesta ca solicitantul a initiat procedura pentru obtinerea acordului de mediu;
 Notificarea emisa de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor care
atesta conformitatea proiectului cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si siguranta
alimentelor si ca prin realizarea investitiei in conformitate cu proiectul ferma va fi in concordanta cu
legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor;
 Notificarea emisa de Directia de Sanatate Publica privind conformitatea
proiectului cu conditiile de igiena si sanatate publica
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor

tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin
proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate
utilajele/dotarile (inclusiv utilitati)
Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de
transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai
jos).
Utilaje/echipamente tehnologice/echipamente de transport/dotari achizitionate prin

proiect
Valoar Valoar Valoar Valoar
Nr TVA TVA
Denumi Cantitat e (fara e (cu e (fara e (cu
. TVA) TVA) TVA) TVA)
re e
cr
Euro Euro Euro Lei Lei Lei
t
1. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare)
1 Boiler 30L 2 144 35 179 640 154 793
2 Convector electric 500 W 5 195 47 242 866 208 1.074
3 Convector electric 1500 W 1 50 12 62 222 53 275
Ventilator axial
4 4 900 216 1.116 3.998 959 4.957
25.000mc/h, 230V,
1100W
Unitate frigorifica
5 1 12.38 2.972 15.354 55.001 13.20 68.201
(pentru camera de
2 0
necropsie)
Pagina 50/101
Utilaje/echipamente tehnologice/echipamente de transport/dotari achizitionate prin

proiect
Valoar Valoar Valoar Valoar
Nr TVA TVA
Denumi Cantitat e (fara e (cu e (fara e (cu
. TVA) TVA) TVA) TVA)
re e
cr
Euro Euro Euro Lei Lei Lei
t
Tablou Electric 46
circuite: intrerupator
general 100A/30mA (10A
iluminat – 5 circuite; 10A
6 iluminat rezerva – 1 1 1.828 439 2.267 8.120 1.949 10.069
circuit; 16 A prize – 34
circuite; 16 A rezerva
– 2 circuit; alimentare
380 V; 25A/380V - 4
circuite); cutie
cofret aparent.
7 Proiector 350W cu 6 54 13 67 240 58 297
halogen
Sistem de adapare si
8 4 9.792 2.350 12.142 43.496 10.43 53.935
furajare (4 unitati)
9
9 Senzori temperatura 2 160 38 198 711 171 881
Sistem control
10 1 450 108 558 1.999 480 2.479
electronic al mediului
11 Lampa infrarosu 2000W 17 4.012 963 4.975 17.821 4.277 22.098
12 Hidrofor 24L 1 128 31 159 569 136 705
13 Pompa submersibila 1 146 35 181 649 156 804
14 Vas tampon 2000L 2 810 194 1.004 3.598 864 4.462
Fosa septica ecologica 3-
15 1 409 98 507 1.817 436 2.253
4 persoane
16 Fosa septica ecologica 1 405 97 502 1.799 432 2.231
1500L
Filtru auto (cu
17 1 3.377 810 4.187 15.001 3.600 18.601
separator de
hidrocarburi)
Total 35.242 8.458 43.700 156.545 37.57 194.11
1 1 6
2. Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice
1 Tractor 1 34.000 8.160 42.160 151.028 36.24 187.27
7 5
Total 34.000 8.160 42.160 151.028 36.24 187.27
2 7 5
TOTAL utilaje/echipamente/dotari 69.242 16.618 85.860 307.573 73.81 381.39
8 0
Descrierea echipamentelor si utilajelor care vor fi achizitionate este prezentata in cele ce urmeaza:
1. Utilajele, echipamentele tehnologice si functionale cu montaj (procurare) aferente halei si retelelor
exterioare au fost descrise in cadrul capitolului 3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor
2. Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice:
 Tractor : 1 buc - caracteristici tehnice:
o Putere: 100-120 CP;
o Aer conditionat
Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci
ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele)
Pagina 51/101
Plan de productie
Ferma de crestere porci:
Dupa finalizarea investitiei, intreprinderea va detine in exploatare o ferma de crestere si ingrasare porci cu
capacitatea 200 porci/ciclu (3 cicluri/an):
Plan de productie crestere si ingrasare porci

Cicluri de productie 3 cicluri pe
an
Durata ciclu de productie 16 saptamani
Perioada dezinfectie hala + depopulare 1-2 saptamani
Plan de productie pe fiecare ciclu de ingrasare
Capacitate pe ciclu de ingrasare 200 capete
Procent de mortalitate porci 3%
Pierderi datorate mortalitatii per ciclu 6 capete/cicl
u
Productie dejectii semilichide 6,0 kg/zi/cap
0
Capacitate ferma/an 582 capete/an
Ferma vegetala:
In vederea asigurarii unei productivitati ridicate la hectar, solicitantul va realiza rotatia culturilor, in functie de
compatibilitate si tinand cont de plantele premergatoare foarte bune si bune pentru fiecare cultura in parte.
Plante premargatoare:
 Porumb neirigat
o Foarte bune: cereale paioase, leguminoase anuale si perene, inul pentru ulei
o Bune: floarea-soarelui, porumb anul I si II
 Grau comun neirigat
o Foarte bune: leguminoase anuale si perene, inul pentru ulei si fibra, rapita
o Bune: floarea-soarelui, porumb hibrid timpuriu
o Contraindicate: unde s-au cultivat cereale paioase mai mult de un an
 Orz neirigat
o Foarte bune: leguminoase anuale si perene, inul pentru ulei si fibra, rapita
o Bune: floarea soarelui, soia - soiuri timpurii
o Contraindicate: orz si orzoaica de toamna/ primavara, chiar in anul I de cultura, porumb tratat
cu erbicide triazinice
 Secara
oSecara nu necesita rotatia culturilor, dar maruntirea solului inainte de cultivare este necesara
mai mult decat in cazul graului, deoarece nodul de infratire al radacinilor secarei se formeaza
mai aproape de suprafata solului
 Porumb siloz
o Foarte bune: leguminoasele anuale pentru boabe si furajere
o Bune: cerealele paioase de toamna
Planul de cultura propus pentru cei 5 ani de operare este urmatorul:
Plan de rotatie a culturilor ha

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Nr Denumire
operare operare operare operare operare
cultura
1 Porumb - neirigat 10,0 10,0 10,00 10,00 10,0
0 0 0
2 Grau comun - 10,0 10,0 10,00 10,00 10,0
neirigat 0 0 0
3 Orz - neirigat 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00
4 Secara 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00
Pagina 52/101
5 Porumb siloz 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00
TOTA 35,0 35,0 35,00 35,00 35,0
L 0 0 0
Pagina 53/101
Estimarea capacitatilor s-a realizat in baza fiselor tehnologice ale culturilor prezentate in paginile urmatoare
impreuna cu fluxurile tehnologice ale culturilor.
Descrierea fluxului tehnologic

Prezentul proiect reprezinta infiintare unei ferme mixte: crestere si ingrasare de porci cu baza furajera aferenta
pentru cultivarea cerealelor care vor fi predate fabricilor de nutreturi combinate in schimbul retetelor de
Flux tehnologic ferma de crestere porci
nutreturi combinate specifice pentru porci.
Hala de ingrasare a porcilor are o suprafata de 298,20 mp cu o capacitate de 200 porci/ciclu de
productie/hala, din care spatiul pentru animale este de 210,00 mp (8 boxe a cate 25 capete, inclusiv culoar de
inspectie).
Porcii la ingrasat vor fi cazati in spatiu pentru animale cu amenajari interioare specifice acestei activitati:
 Intretinerea se face in boxe comune (8 boxe a cate 25 capete, inclusiv culoar de inspectie);
 Suprafata libera de pardoseala pe cap de animal este de 0,9 mp;
 Pardoseala boxelor este un gratar prefabricat cu canale de colectare dejectii sub gratare;
 Pentru animalele ranite/agresive si/sau bolnave s-au prevazut 4 boxe individuale conform Directivei
2008/120/CE din 18 decembrie 2008;
 Pentru a evita contaminarea cu boli de la animalele bolnave/moarte s-a prevazut o camera de
necropsie (cu unitate frigorifica si pardoseala beton sclivisit si pereti cu panouri termoizolante) pentru
efectuarea necropsiei in imediata apropiere a locului in care urmeaza sa se denatureze cadavrele;
 Pentru animalele moarte s-a propus amplasarea unui container special in exteriorul cladirii;
 Stocarea dejectiilor se face intr-un bazin stocare dejectii ingropat. Dejectiile provenite de la animale
trec prin pardoseala realizata din gratare prefabricate din beton, ajung in canale/ conducte PVC
colectoare dejectii proiectate sub suprafata halei si ajung in bazinul de dejectii cu o capacitate de 150
mc.
Echipamentele sunt agreate de Uniunea Europeana conform Directivei 2008/120/CE a Consiliului din 18
decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protectie a porcinelor si legislatia romaneasca prin Ordinul
ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru
protectia porcinelor.
Activitatea de crestere a porcilor va fi o activitate ciclica, care se va desfasura continuu, 24 de ore din 24, 365
zile/an si care va presupune:
 popularea halelor cu purcei de apox. 30 kg;
 cresterea/ingrasarea porcilor pana la o greutate de cca. 110 kg (cca. 112 zile);
 depopularea halelor de crestere a porcilor;
 pregatirea halelor pentru repopulare, urmata de popularea halelor cu purcei de aprox. 30 kg.
Etapele fluxului tehnologic in ferma de ingrasare a porcilor sunt:
 Aprovizionarea cu purcei de aprox. 30 kg;

 Aprovizionarea cu nutreturi combinate;
 Aprovizionare cu paie pentru asternut;
 Aprovizionarea cu antibiotice si medicamente;
 Aprovizionarea cu materiale deinfectie hala si echipamente si dotari personal;
 Crestere – ingrijire zilnica animale:
o Hranire/Administrare corecta nutreturi combinate in concordanta cu stadiul de dezvoltare a
animalelor;
Pagina 54/101
o Adapare;
o Supraveghere stare generala de sanatate animale;
o Administrare medicamente curative / preventive;
o Supraveghere sistem ventilatie hala;
o Supreveghere evacuare dejectii in bazinul de stocare dejectii.
 Pregatire depopulare hala;
 Livrare animale 110 kg catre abator si alti clienti;
 Pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:
o Curatare, decontaminare;
o Verificare functionare instalatii.
Pentru cresterea si ingrasarea porcilor se aplica tehnologia de crestere in sistem intensiv (industrial).
Sistemul intensiv se caracterizeaza prin folosirea rationala a tuturor factorilor de productie in scopul obtinerii
unei productii cat mai ridicate cu cheltuieli cat mai mici.
Aceasta activitate consta in achizitionarea tineretului porcin destinat ingrasarii si intretinerea lui pana la
atingerea greutatii de livrare pentru sacrificare. Preluarea tineretului se face la greutatea de aprox. 30 kg prin
cumparare.
Pentru desfasurarea procesului de productie in sectorul de ingrasare, s-au asigurat spatiile necesare,
corelate, pe de o parte de cu efectivele de tineret achizitionate, iar pe de alta parte, cu durata de ingrasare si
greutatea finala la care trebuie livrati porcii grasi (110 kg).
Animalele bolnave, cele supuse la rele tratamente sau prea agresive se izoleaza in 4 boxe individuale de
izolare (aproximativ 5% din capacitatea totala a adapostului).
Hala de crestere a porcilor va fi populata cu purcei in greutate de aprox. 30 kg, achizitionati de la terte firme.
Transportul purceilor se va face cu mijloace de transport rutier, special amenajate pentru transportul
animalelor. Purceii vor fi descarcati manual din mijloacele de transport si vor fi eliberati in interiorul halelor de
crestere.
Durata unui ciclu este de cca. 4 luni (cca. 112 zile), dupa care urmeaza o perioada de aproximativ 7 zile
pentru igienizarea si dezinfectia halelor.
In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a
respectarii programului tehnologic, etc., astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un
consum minim de furaje.
Sistemul industrial de crestere a porcilor prevede pentru fermele de ingrasare hale si compartimente cu
amenajari interioare specifice acestei categorii de porcine.
In ferma proiectata a se realiza prin programul FEADR, se va respecta principiul “totul plin, totul gol”.
La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa fie
in stare de functiune. In ferma de ingrasare distribuirea hranei se va executa manual iar adaparea se va
executa automatizat.
Sarcina personalului din ferma este ca, zilnic, sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a animalelor,
functionarea hranitorilor, inchiderea usilor de la boxe si controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie.
Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie insotita de masuri
corespunzatoare.
Depopularea halelor se face conform cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in
ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata. Depopularea se face pentru intreg
compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea,
Pagina 55/101
deoarece - conform fluxului tehnologic - dupa aproximativ 7 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua
serie de animale
Sacrificarea porcilor nu se va face in ferma.
Transportul suinelor:
In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind – pe moment,
perturbat profund. Operatiunile de incarcare-descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o
serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica.
Pentru evitarea pierderilor inregistrate la transport, cei care efectueaza transportul vor fi instruiti in legatura cu
conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul
transportului si la descarcare.
Mijloacele de transport vor fi corespunzator amenajate sau construite pentru transportul suinelor:
 vor avea accesorii sigure,
 vor proteja porcii de efectul daunator al climei,
 vor asigura ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport vor trebui curatate si dezinfectate pentru a preveni raspandirea
bolilor.
In Comunitatea Europeana sunt in dezbatere noi reglementari privind transportul animalelor:
 transportul sa se efectueze in maxim 9 ore,
 sa se acorde o perioada de repaus dupa transport (in medie de 11 ore),
 distanta de transport sa nu depaseasca 500 km.

Pentru a asigura un transport sigur al animalelor catre clienti, intreprinderea va solicita prestatorilor de servicii
de transport pe care ii va contracta sa tina cont de cerintele descrise mai sus.
Hranirea porcilor:
Nutretul combinat va fi adus in ferma gata preparat si va fi administrat animalelor in starea in care este livrat
de firmele producatoare, fara a suferi procesari ulterioare in incinta fermei.
Hranirea porcilor se face uscat, din hranitoare ce se vor alimentate manual din saci. S-au prevazut 4
hranitoare cu o capacitate pentru 70 capete (porci de la 20 la 120 kg) ce vor fi montare in peretele dintre 2
boxe. Depozitarea sacilor cu hrana se face intr-un spatiu special amenajat pentru depozitare - spatiu livrare
porci si depozitare hrana in suprafata de 10,50 mp. Hranitoarele asigura minimalizarea pierderilor de hrana.
Transportul hranei de la spatiu de depozite la hranitoare va se face manual.
Principalul obiectiv al alimentatiei porcului va fi acela de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti si
tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care sa permita realizarea unor performante superioare.
La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic, indicele de consum
sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra.
Dintre factorii tehnici, se va avea in vedere ca alimentatia are rolul cel mai important deoarece numai printr-o
alimentatie corecta se va putea pune in evidenta intreaga capacitate productiva a animalelor. De aici rezulata
atentia ce se va acorda utilizarii cu maxim de eficienta a nutreturilor, avand in vedere ca rentabilitatea cresterii
porcilor este determinata de hranirea rationala, iar din totalul cheltuielilor de productie, ponderea cea mai
mare o are hrana (60-80%).
Porcii vor fi alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta, cu o
atentie deosebita acordata nivelelor de nutrienti din hrana animalelor.
Se va avea in vedere asigurarea porcinelor cu hrana suficienta, deoarece subfurajarea, pe perioade mai
scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei.
Pagina 56/101
Suprafurajarea porcinelor influenteaza negativ valorificarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este
cunoscut faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar, de a se supra-
hrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata si pierderi mari de furaje neconsumate si tulburari
digestive.
Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului. Porcii in finisare
consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor.
Ingrasarea va incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la aprox. 30 kg, cand animalul
este inca in perioada de crestere; astfel se va aplica o crestere-ingrasare, cele 2 procese confundandu-se.
Rezultatele ingrasarii vor fi influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi originea genetica (rasa,
linie, etc.) sexul si conditiile de mediu.
Pentru ingrasarea porcilor in cadrul acestei unitati de tip intensiv se va folosi nutret combinat.
In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele si in special porumbul si orzul, care asigura energia si
la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea soarelui) care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca
aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizina, este obligatorie
adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau leguminoase si sroturi de soia.
Pentru ingrasarea porcilor se vor folosi furaje cu urmatoarele caracteristici:
Specificare Furaj Furaj
combinat I combinat II
Porumb % 48 51
Grau % 25 25
concentrat P.V.M. % 27 24
Total 100 100
substanta uscata % 87,28 87,14
energie digestibila 13,32 13,28
MJ/kg
proteina bruta % 16,35 14,95
Necesarul de nutret al porcinelor:
Varsta Cantitate de Greutate Spor de greutate grame
animal furaj pe corporala pe zi
saptaman zi/kg kg
i
13 1,35 30-34 550
14 1,5 34-38 570
15 1,65 38-42 610
16 1,8 42-46 650
17 1,95 46-50 680
18 2,1 50-55 710
19 2,25 55-60 710
20 2,375 60-65 750
21 2,5 65-70 750
22 2,65 70-75 780
23 2,8 75-80 780
24 2,95 80-85 780
25 3,05 85-90 780
26 3,075 90-95 780
27 3,1 96-100 750
28 3,1 100-110 720
Adaparea porcilor:
Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu consumul de hrana, cu felul hranei
si cu sistemul de furajare si mai este influentat in acelasi timp si de o serie de factori: sistemul de crestere,
zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.
Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de
hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, deci, la scaderea
Pagina 57/101
performantelor.
Pagina 58/101
In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata 1,9 – 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata
pana la 4,0 – 4,5 l. Pentru porci se estimeaza un consum de 6 l la porcii adulti.
Apa va fi asigurata prin forajul propriu, amplasat in incinta, foraj ce va asigura apa pentru nevoile igienico-
sanitare ale personalului, apa de baut pentru porci, apa pentru spalat pardoseli interioare si stropit platforme
exterioare si spatii verzi.
Pentru alimentare cu apa se propune infiintarea unui put forat de adancime (30 m ) pentru asigurarea apei.
Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.
In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa. Adaparea porcinelor se face prin hranitoare care au
prevazute si suzete de adapare.
Iluminatul adapostului pentru porci:
Cerintele de lumina ale porcilor sunt stabilite de Directiva 91/630/EEC, unde se precizeaza ca animalele nu
trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din orele de zi.
Lumina trebuie sa fie disponibila pentru controlarea animalelor, ea neavand nici o influenta negativa asupra
productiei porcilor.
In cadrul fermei s-au prevaut instalatii de iluminat cu corpuri de iluminat noi care sa asigure o vizibilitate
adecvata tipului de activitati specifice. In general se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 100
lx, 200 lx, cu un minim de 50 lx, factorul de uniformitate fiind de 1/40. In spatiile cu destinatia “Vestiar cu grup
sanitar si dus, spatiu tehnic si birou veterinar”, se vor monta, corpuri de iluminat fluorescente, etanse, avand
grad de protectie minim IP 20, iar in “boxe porci 25 capete” se vor monta corpuri de iluminat fluorescente,
etanse, cu grad de protectie minim IP 65.
Ventilatia adapostului pentru porci:
Compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si
a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si
respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra
animalelor.
Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20% se retine cca.5-6%, eliberandu-se in schimb bioxid de
carbon. Daca in adapost ventilatia nu functioneaza corect, continutul in oxigen poate sa scada pana la 17-
18%, la care porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere.
Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid de carbon,
amoniac si hidrogen sulfurat.
Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0.3 % in adapostul pentru porcine.
Amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %. Amoniacul face parte din toxicele
cumulative, incat chiar in concentratii relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza
aparitia diferitelor boli.
Hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice care contine sulf.
Concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentratii mici, dar
permanente de hidrogen sulfurat se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie, ameteli,
iritabilitate, inapetenta si scaderea performantelor productive.
Pentru evacuarea eficienta a aerului viciat din hala, se vor executa guri de admisie aer in fatadele cladirii si
ventilatoare evacuare aer montate in invelitoare (4 bucati).
Incalzirea adaposturilor pentru porci:
Sporul de crestere in greutate este maxim, iar consumul specific este minim, cand temperatura mediului
ambiental este de 18-20oC. In afara zonei de confort termic, sporul de crestere, cat si gradul de valorificare al
hranei se modifica.
Daca temperatura creste sau scade cu 10 grade peste sau sub zona de confort termic, sporul de crestere se
reduce cu pana la 30 %, iar consumul specific de furaje creste cu 67 %.
Pagina 59/101
Umiditatea relativa a aerului influenteaza performantele de productie ale porcinelor in stransa interdependenta
cu temperatura. In conditii normale de crestere, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie cuprinsa intre 60-70
%
Umiditatea ridicata sau prea scazuta influenteaza negativ starea de sanatate, mai ales daca temperatura este
prea mare sau prea mica.
Pentru hala s-a prevazut o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea
temperaturilor interioare conform SR 1907/2-97. Instalatia de incalzire in cladire este compusa din
convectoare termoelectrice. Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON /
OFF si termostat reglabil care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza
confort acceptabil. Spatiile pentru animale vor fi incalzite cu lampi infrarosu 2.000W.
Dejectiile animaliere:
Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii, structurii si compozitiei
balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul este cel mai important reziduu ce este
administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza
cu categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele
stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de dezvoltare, cu atat sunt mai
ridicate cantitatile de dejectii.
Gestionarea dejectiilor:
Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci , etc.) si cele de
origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole deoarece sunt o sursa bogata de elemente
nutritive pentru culturi si, in acelasi timp, o protectie a solului impotriva degradarii.
Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea sunt bogate
in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor
minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora).
Acest ingrasamant organic ieftin si la indemana fiecarui fermier poate fi completat cu ingrasaminte chimice
pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si
transformate in substanta concentrata care poate fi valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvand
astfel si problema deseurilor in exces.
Stocarea dejectiilor:
Conform “Codului bunelor practici agricole” se recomanda o perioada de stocare de 5-6 luni (23-24
saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a
dejectiilor.
Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj, terenurilor
in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa.
In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28 saptamani). Aceste zone includ
regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in aceasta categorie terenurile agricole din zona
bazinelor lacurilor, cu straturi subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de suprafata
este major.
Bazinele de stocare dejectii este vidanjabil, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole
detinute de societate (cultivarea porumbului siloz), conform conditiilor impuse de BAT (Best Available
Technology), precum si de Ordinul MMGA nr.34/2004 si al Ordinului comun al MMGA nr.242/2005 si MAPDR
nr.197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitorizare integrata a solului, de
supraveghere, control, decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Asistenta veterinara si necropsie:
Serviciul de asistenta veterinara si necropsie va fi realizat prin contractarea de personal specializat in astfel de
servicii.
Pagina 60/101
Depopularea halelor:
Dupa o perioada de crestere de cca. 112 zile, perioada in care porcii ajung la o greutate de cca. 110 kg,
animalele sunt evacuate din halele de crestere. Porcii evacuati din hale vor fi incarcati in mijloace de transport
rutier, special amenajate pentru transportul animalelor, cu care vor fi transportati la beneficiari.
Pregatirea halelor pentru populare:
Pregatirea halelor pentru populare presupune:
 curatarea si spalarea halelor de crestere;
 dezinfectia halelor de crestere.
Curatarea halelor de crestere se va face in doua faze, respectiv:
 prin indepartarea a dejectiilor din spatiile de crestere a porcilor;

 prin spalarea spatiilor de crestere a porcilor.
Intr-o prima faza, pentru indepartarea dejectiilor se vor utiliza lopeti, apoi hala va fi maturata. Vor fi curatate si
hranitoarele.
Intreaga cantitate de dejectii va fi descarcata in canalele destinate colectarii dejectiilor, canale existente in
interiorul halelor de crestere.
Dupa indepartarea dejectiilor, halele vor fi spalate. Spalarea se va face cu apa sub presiune. Vor fi spalate
pardoseala halelor, peretii si tavanul acestora, hranitoarele, precum si canalele destinate colectarii dejectiilor.
Dezinfectia halelor de crestere se va face dupa finalizarea operatiei de spalare a halelor. Dezinfectia se va
face prin pulverizarea unor substante dezinfectante pe pardoseala, peretii si tavanul halelor de crestere a
porcilor.
Dupa dezinfectarea halelor, urmeaza o perioada de vid sanitar, perioada in care in halele de crestere a
porcilor nu se desfasoara nici un fel de activitate.
In perioada de timp scursa de la depopularea unei hale si pana la repopularea acesteia se efectueaza operatii
de intretinere curenta, revizie, reparatie pentru toate instalatiile care deservesc hala.
Mortalitatea animalelor:
Animalele moarte vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata in operatiuni de ecarisare. O alta
posibilitate de eliminare a cadavrelor de animale consta din transportarea lor la un incinerator autorizat de pe
raza judetului.
Pentru perioada cat sunt stocate in ferma, cadavrele animalelor vor fi depozitate unui container special
amplasat in exteriorul cladirii.
Produsele finale:
Produsul final al activitatii din ferma zootehnica este porcul in viu.
Animalul are o greutate de aprox. 110 kg si o carcasa care se incadreaza – conform clasificarii UE – in clasele
S, E, U.
Sistemul EUROP este un sistem operativ de clasificare a carcaselor de porcine pe baza continutului in carne
macra si de stimulare prin pret, respectiv o plata diferentiata a carcaselor, in functie de calitate.
Grila de clasificare a carcaselor de porcine are 5 clase, fiecare clasa cuprinzand 5 puncte de continut
muscular (carne macra). Statele membre UE, tinand cont de caracteristicile porcilor sacrificati pe teritoriul lor,
pot introduce o clasa separata de clasificare, notata cu litera “S”, care se caracterizeaza printr-un continut de
carne macra de minimum 60%.
Pagina 61/101
Clase comerciale Continut estimat in muschi (y) %
S y >= 60
E 60 > y >= 55
U 55 > y >= 50
R 50 > y >= 45
O 45 > y >= 40
P 40 < y
Valorificarea carcaselor in cadrul sistemului EUROP se bazeaza pe principiul potrivit caruia producatorul de
porci va primi un pret mai bun pentru o calitate mai bina.
In Romania, metodologia de clasificare si valorificare a carcaselor de porcine pe baza sistemului EUROP a
fost stabilita la Romsuintest – Peris si se aplica incepand cu anul 2005.
Controlul calitatii:
Controlul calitatii in ferma se realizeaza tinand cont de urmatoarele considerente:
 Respectarea retetei de hrana si a parametrilor standard ai partilor constituenti ai retetei. Acest lucru
se realizeaza prin testarea aleatorie (in laboratoare autorizate) a calitatii retetei si partilor componente;
 Evaluarea consumului de furaje mediu zilnic al porcilor, raportand cantitatea de furaje produse la
numarul de porci;
 Cantarirea periodica a porcilor prin sondaj;
 Inspectia vizuala a stadiului de crestere a porcilor (greutate).

Flux tehnologic ferma vegetala
In cadrul fermei vegetale se cultiva 5 plante de camp: porumb neirigat, grau comun neirigat, orz neirigat,
secara si porumb siloz.
In vederea obtinerii celor mai bune rezultate, se vor utiliza urmatoarele tehnologii de cultivare:
Pagina 62/101
Fisa tehnologica a culturii – porumb neirigat
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Porumb Productivitate medie (kg/ha) 4.800,0

hectar) neirigat 0
1. Lucrari mecanice
Luna 2. Lucrari manuale 3. Materii prime si materiale
Denumirea in care 1.1 Cheltuieli 2.2 Cheltuieli terti
Nr. crt. combustibil TOTAL
lucrarii se
agricole executa Cos Cos Cantitate Tari Cos Denumi Pret Cos
Echipament Cantitat
lucrare t Descriere t (zile f t re UM unit t
utilizat e
a unita unita lucrate/h zilni unita materia ar unita
/ capacitate (UM/ha) (lei/U
r r a) c r l r
(lei/ha) (lei/ha) (lei/zi) (lei/ha) utilizat M) (lei/ha)
1 Discuit miriste octombri Tractor 24,00 Grapa cu discuri 111,10 0,0 0,00 135,10
e 0
Incarcat ingrasaminte
2 chimice octombri Incarcator 1,01 0,0 0,00 1,01
e 0
Transport ingrasaminte
3 octombri Tractor 0,28 Remorca 6,15 0,0 0,00 6,43
chimice la 5 km
e 0
Alimentat masina de
4 imprastiat cu octombri Incarcator 1,01 0,0 0,00 1,01
ingrasaminte e 0
chimice
Masina pentru
Fertilizat cu
5 octombri Tractor 4,80 administra 30,30 0,1 31,52 3,1 fosfor kg/sa 70 1,9 133,00 171,25
ingrasaminte
e t 5
chimice+ jalonat
ingrasami
nte
Plug purtat cu trei
6 Arat la 25 cm + grapat octombri Tractor 82,00 trupite si 303,00 0,0 0,00 385,00
e grapa 0
stelata
7 Grapat ogoare aprilie Tractor 4,40 Grapa cu colti 18,18 0,0 0,00 22,58
0
Grapa cu
8 Discuit + grapat aprilie Tractor 22,40 88,88 0,0 0,00 111,28
discuri si grapa
0
cu colti
Transport apa
9 aprilie Tractor 1,56 Cisterna 8,18 0,03 42,88 1,2 0,00 11,03
pentru erbicidat
9
10 Pregatit solutie aprilie 0,03 42,88 1,2 0,00 1,29
9
Masina
11 Erbicidat + jalonat aprilie Tractor 3,60 28,18 0,05 42,88 2,1 Erbicide l 0,4 561,99 224,80 258,72
de
4
erbicidat
Discuit pentru Grapa cu
12 aprilie Tractor 22,40 110,09 0,0 0,00 132,49
incorporat erbicide discuri si grapa
0
cu colti
13 Pregatit pat germinativ aprilie Tractor 16,00 Combinator 58,58 0,0 0,00 74,58
Pagina 58/101
0
Tratat samanta +
14 aprilie 0,006 42,88 0,2 Insectici l 0,133 408,7 54,36 54,61
incarcat si descarcat
6 de
samanta
15 Transport samanta la 5 aprilie Tractor 0,06 Remorca 0,32 0,0 0,00 0,38
km 0
Masina de
16 Semanat + jalonat aprilie Tractor 14,40 semanat de 81,81 0,05 42,88 2,1 Samanta kg 25 32 800,00 898,35
precizie 4
pneumatica
17 Deservit semanatoarea aprilie 0,08 42,88 3,4 0,00 3,43
3
Pagina 59/101
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Porumb Productivitate medie (kg/ha) 4.800,0

hectar) neirigat 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat e
/ capacitate (UM/ha)
r r a) c r l (lei/U r
18 Prasit mecanic I mai Tractor 8,80 Cultivator 51,51 0,00 0,00 60,31
19 Prasit manual de mai 3,0 56,7 171,80 0,00 171,80
corectie 3
Incarcat
20 iunie Incarcator 0,79 0,00 0,00 0,79
ingrasaminte
chimice
21 iunie Tractor 0,78 Remorca 4,55 0,00 0,00 5,33
chimice la 5 km
Descarcat ingrasaminte
22 iunie Incarcator 0,79 0,00 0,00 0,79
chimice
Cultivator cu
23 Prasit mecanic II +f iunie Tractor 10,80 fertilizare 53,53 0,00 Azot kg/sa 100 1,63 163,00 227,33
ertilizat
24 Prasit manual de iunie 3,0 56,7 171,80 0,00 171,80
corectie 3
Recoltat mecanic Combina si
25 septembr 96,46 0,00 0,00 96,46
porumb stiuleti culegatorul de
ie
(25%) stiuleti
Adunat stiuleti in
26 septembr 1 42,88 42,88 0,00 42,88
urma recoltarii
ie
mececanice
27 Transport productia la 5 septembr Tractor 4,08 Remorca 17,57 0,00 0,00 21,65
km ie
Transport coceni tocati
28 septembr Tractor 1,30 Remorca 6,57 0,00 0,00 7,86
la 5
km ie
Recoltat manual porumb
29 stiuleti (75%) septembr 1,7 56,7 101,49 0,00 101,49
ie 9
30 Incarcat stiuleti septembr 0,6 42,88 27,44 0,00 27,44
ie 4
31 Transport productia la 5 septembr Tractor 12,24 Remorca 52,72 0,00 0,00 64,96
km ie
Taiat coceni, legat si
32 octombri 3 42,88 128,64 0,00 128,64
facut glugi
e
Incarcat, transport si
33 octombri Tractor 6,21 Remorca 18,38 0,4 42,88 18,87 0,00 43,46
descompus snopi si
e 4
coceni
Pagina 60/101
34 Cladit snopi de coceni octombri 0,4 42,88 18,01 0,00 18,01
sura e 2
Cost unitar - 240,12 - 1.149,6 - 694,64 - 1.375,1 3.459,5
total 4 5 5
Pagina 61/101
Fisa tehnologica a culturii – grau comun neirigat
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Grau comun (neirigat) Productivitate medie (kg/ha) 4.200,0
hectar) 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat / e
capacitate (UM/ha)
Incarcat
1 septembrie Incarcator 0,76 0,0 0,00 0,76
ingrasaminte
0
chimice
Transport
2 septembrie Tracto 0,96 Remorca 5,27 0,0 0,00 6,23
ingrasaminte
r 0
chimice la 5 km
Alimentat masina de
3 imprastiat cu septembrie Incarcator 0,76 0,1 31,5 3,1 0,00 3,91
ingrasaminte chimice 2 5
+ jalonat
Masina
Fertilizat cu
4 septembrie Tracto 4,80 pentru 30,30 0,0 Fosfor kg/s 60 2,1 126,00 161,10
ingrasaminte
r administrat 0 a
chimice
ingrasamint
e
Plug purtat cu
Arat la 25 cm +
5 septembrie Tracto 82,00 trei trupite si 252,5 0,0 0,00 334,50
grapat in sol mediu
r grapa 0 0
stelata
Grapa cu
6 Discuit + grapat septembrie Tracto 22,40 50,50 0,0 0,00 72,90
discuri si grapa
r 0
cu colti
Grapa cu
7 Discuit + grapat octombrie Tracto 22,40 50,50 0,0 0,00 72,90
discuri si grapa
r 0
cu colti
8 Pregatit pat germinativ octombrie Tracto 16,00 Combinator 56,56 0,0 0,00 72,56
r 0
Tratat samanta + Insecto
9 octombrie 0,06 31,5 1,8 l 1 150 150,00 151,89
incarcat si descarcat -
2 9
saci samanta fungici
de
Transport saci samanta
10 octombrie Tracto 0,65 Remorca 2,93 0,0 0,00 3,58
la
5 km r 0
Pagina 62/101
11 Semanat grau octombrie Tracto 18,00 Masina de 101,0 0,05 31,5 1,5 Grau kg 250 1,5 375,00 495,58
r semanat 0 2 8 samanta
12 Deservit semanatoarea octombrie 0,1 31,5 3,1 0,00 3,15
2 5
Incarcat
13 februarie Incarcator 1,05 0,0 0,00 1,05
ingrasaminte
0
chimice
Transport ingr
14 februarie Tracto 1,04 Remorca 6,06 0,0 0,00 7,10
chimice la 5 Km
r 0
Alimentat masina de
15 imprastiat cu februarie Incarcator 1,05 0,1 42,8 4,2 0,00 5,34
ingrasaminte chimice 8 9
+ jalonat
Pagina 63/101
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Grau comun (neirigat) Productivitate medie (kg/ha) 4.200,0
hectar) 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
agricole executa Cos Cos Cantitate Tari Cos Denumire Pret Cos
Echipament Cantitat
lucrare t Descriere t (zile f t materi UM unit t
utilizat / e
a unita unita lucrate/h zilni unita al ar unita
capacitate (UM/ha)
r r a) c r utiliza (lei/U r
(lei/ha) (lei/ha) (lei/zi) (lei/ha) t M) (lei/ha)
Masina
Fertilizat cu
16 februarie Tracto 4,80 pentru 30,30 0,00 Azot kg/s 13 1,8 243,00 278,10
ingrasaminte
r administrat a 5
chimice
ingrasamint
e
Transport apa pentru
17 erbicidat aprilie Tracto 1,56 Cisterna 8,15 0,08 42,8 3,43 0,00 13,14
r 8
Pregatit sol pentru
18 aprilie 0,08 42,8 3,43 0,00 3,43
erbicidat
+ jalonat 8
Masina
19 Erbicidat aprilie Tracto 3,60 28,08 0,00 Erbicide l 1 84 84,00 115,68
de
r
erbicidat
Transport apa
20 iunie Tracto 3,12 Cisterna 16,30 0,08 42,8 3,43 0,00 22,85
pentru tratamente
r 8
fitosanitare
21 Pregatit solutie + iunie 0,16 42,8 6,86 0,00 6,86
jalonat 8
Tratamente Masina de Fungicide
22 iunie Tracto 15,36 67,55 0,00 l 1 200 200,00 282,91
fitosanitare (80% stropit si prafuit si
r
din suprafata) insecticid
e
23 Recoltat grau iulie Combina 272,70 0,00 0,00 272,70
24 Transport recolta la 5 iulie Tracto 9,10 Remorca 45,45 0,00 0,00 54,55
km r
25 Balotat paie iulie Tracto 15,36 Presa balotat 54,14 0,00 Sfoara kg 2 25 50,00 119,50
r
26 Deservit presa de iulie 0,12 42,8 5,15 0,00 5,15
balotat 8
27 Incarcat baloti august 0,23 42,8 9,86 0,00 9,86
8
28 Transport baloti la 5 km august Tracto 7,87 Remorca 15,76 0,00 0,00 23,63
r
29 Descarcat baloti august 0,15 42,8 6,43 0,00 6,43
8
Pagina 64/101
30 Stivuit baloti august 0,35 55 19,25 0,00 19,25
Cost unitar - 229,0 - 1.097,66 - 71,90 - 1.228,00 2.626,5
total 3 9
Pagina 65/101
Fisa tehnologica a culturii – orz neirigat
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Orz - Productivitate medie (kg/ha) 4.800,0

hectar) neirigat 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat / e
capacitate (UM/ha)
Incarcat
1 septembr Incarcator 1,38 0,0 0,00 1,38
ingrasaminte
ie 0
chimice
2 chimice la 5 km septembr Tracto 1,30 Remorca 7,98 0,0 0,00 9,28
ie r 0
Alimentat masina de
3 imprastiat cu septembr Incarcator 0,72 0,1 31,52 3,1 Fosfor kg/s 80 2,1 168,00 171,87
ingrasaminte chimice ie 5 a
+ jalonat
Masina
Fertilizat cu
4 septembr Tracto 4,80 pentru 33,00 0,0 0,00 37,80
ingrasaminte
ie r administrat 0
chimice
ingrasamint
e
Plug purtat cu
Arat la 25 cm +
5 septembr Tracto 82,00 trei trupite si 330,0 0,0 0,00 412,00
grapat in sol mediu
ie r grapa 0 0
stelata
Grapa cu
6 Discuit + grapat septembr Tracto 44,80 176,0 0,0 0,00 220,80
discuri si grapa
ie r 0 0
cu colti
7 Pregatit pat germinativ septembr Tracto 16,00 Combinator 61,93 0,0 0,00 77,93
ie r 0
Tratat samanta +
8 octombri 0,05 31,52 1,5 Fungicide l 1 76 76,00 77,58
e 8
seminte
9 octombri Tracto 0,52 Remorca 3,19 0,0 0,00 3,71
la
5 km e r 0
10 Semanat orz octombri Tracto 18,00 Masina de 110,0 0,05 1,6 0,0 Orz kg 20 2 400,00 528,08
e r semanat 0 8 samanta 0
11 Deservit semanatoarea octombri 0,1 31,52 3,1 0,00 3,15
e 5
Incarcat
ingrasaminte
0
chimice
Pagina 66/101
Transport
ingrasaminte
r 0
chimice la 5 km
Alimentat masina de
ingrasaminte chimice 9
+ jalonat
Masina
Fertilizat cu
ingrasaminte
r administrat 0 a 0
chimice + jalonat
ingrasamint
e
16 erbicidare aprilie Tracto 1,56 Cisterna 8,88 0,08 42,88 3,4 0,00 13,87
r 3
Pagina 67/101
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Orz - Productivitate medie (kg/ha) 4.800,0

hectar) neirigat 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat / e
capacitate (UM/ha)
Pregatit solutie
17 aprilie 0,08 42,88 3,43 0,00 3,43
pentru erbicidare
+ jalonat
Masina
18 Erbicidat aprilie Tracto 3,60 30,58 0,00 Erbicide l 1 41,25 41,25 75,43
de
r
erbicidat
Transport apa
pentru tratamente
r
fitosanitare
jalonat
21 iunie Tracto 15,36 73,71 0,00 l 1 208,5 208,50 297,57
r
din supr.) insecticid
e
22 Recoltat orz iulie Combina 440,00 0,00 0,00 440,00
km r
24 Balotat paie iulie Tracto 17,04 Presa balotat 117,48 0,00 Sfoara kg 3,4 25 85,00 219,52
r
balotat
26 Incarcat baloti august 0,38 42,88 16,47 0,00 16,47
4
27 Transport baloti la 5 km august Tracto 13,12 Remorca 2,02 0,00 0,00 15,14
r
29 Stivuit baloti august 0,58 56,7 32,89 0,00 32,89
Cost unitar - 237,2 - 1.525,36 - 99,76 - 1.158,75 3.021,0
total 0 7
Pagina 68/101
Fisa tehnologica a culturii – secara
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Secara Productivitate medie (kg/ha) 4.000,0

hectar) 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat / e
capacitate (UM/ha)
Incarcat
1 septembrie Incarcator 1,38 0,0 0,00 1,38
ingrasaminte
0
chimice
2 chimice la 5 km septembrie Tracto 1,30 Remorca 7,98 0,0 0,00 9,28
r 0
Alimentat masina de
3 imprastiat cu septembrie Incarcator 0,72 0,1 31,52 3,1 Fosfor kg/s 80 2,1 168,00 171,87
ingrasaminte chimice 5 a
+ jalonat
Masina
Fertilizat cu
4 septembrie Tracto 4,80 pentru 33,00 0,0 0,00 37,80
ingrasaminte
r administrat 0
chimice
ingrasamint
e
Plug purtat cu
Arat la 25 cm +
5 septembrie Tracto 82,00 trei trupite si 330,0 0,0 0,00 412,00
grapat in sol mediu
r grapa 0 0
stelata
Grapa cu
6 Discuit + grapat septembrie Tracto 44,80 176,0 0,0 0,00 220,80
discuri si grapa
r 0 0
cu colti
7 Pregatit pat germinativ octombrie Tracto 16,00 Combinator 61,93 0,0 0,00 77,93
r 0
Tratat samanta +
8 octombrie 0,05 31,52 1,5 Fungicide l 1 76 76,00 77,58
8
seminte
9 octombrie Tracto 0,52 Remorca 3,19 0,0 0,00 3,71
la
5 km r 0
Secara
10 Semanat secara octombrie Tracto 18,00 Masina de 110,0 0,05 1,6 0,0 samanta kg 20 2,1 420,00 548,08
r semanat 0 8 0
11 Deservit semanatoarea octombrie 0,1 31,52 3,1 0,00 3,15
5
Incarcat
ingrasaminte
0
chimice
Pagina 69/101
Transport ingra
saminte chimice la
r 0
5 km
Alimentat masina de
+ jalonat
Masina
Fertilizat cu ingr.
chimice + jalonat
r administrat 0 a 0
ingrasamint
e
Pagina 70/101
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Secara Productivitate medie (kg/ha) 4.000,0

hectar) 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat / e
capacitate (UM/ha)
Transport apa
16 aprilie Tracto 1,56 Cisterna 8,88 0,08 42,88 3,43 0,00 13,87
pentru erbicidare
r
Pregatit solutie
17 aprilie 0,08 42,88 3,43 0,00 3,43
pentru erbicidare
+ jalonat
Tractor si
18 Erbicidat aprilie Tracto 3,60 masina de 30,58 0,00 Erbicide l 1 41,25 41,25 75,43
r erbicidat
Transport apa
pentru tratamente
r
fitosanitare
jalonat
21 iunie Tracto 15,36 73,71 0,00 l 1 208,5 208,50 297,57
r
din supr.) insecticid
e
22 Recoltat secara iulie Combina 440,00 0,00 0,00 440,00
km r
24 Balotat paie iulie Tracto 17,04 Presa balotat 117,48 0,00 Sfoara kg 3,4 25 85,00 219,52
r
balotat
26 incarcat baloti august 0,38 42,88 16,47 0,00 16,47
4
27 Transport baloti la 5 km august Tracto 13,12 Remorca 0,00 0,00 13,12
r
29 Stivuit baloti august 0,58 56,7 32,89 0,00 32,89
Cost unitar - 237,2 - 1.523,34 - 99,76 - 1.178,75 3.039,0
total 0 5
Pagina 71/101
Fisa tehnologica a culturii – porumb siloz
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Porumb siloz Productivitate medie (kg/ha) 24.000,0
hectar) 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat / e
capacitate (UM/ha)
Incarcat
1 septembr Incarcator 1,64 0,0 0,00 1,64
ingrasaminte
ie 0
chimice
2 chimice la 5 km septembr Tracto 26,00 Remorca 7,80 0,0 0,00 33,80
ie r 0
Alimentat masina de
3 imprastiat cu septembr Incarcator 16,38 0,0 0,00 16,38
ingrasaminte chimice ie 0
Masina Gunoi de
Fertilizat cu
4 septembr Tracto 10,00 pentru 88,30 0,0 la ferma 10 0 0,00 98,30
ingrasaminte + jalonat
ie r administrat 0 de
ingrasamint animale
e
Plug purtat cu
5 Arat la 25 cm + grapat septembr Tracto 24,00 trei trupite si 164,45 0,0 0,00 188,4
ie r grapa 0 5
stelata
6 Grapat ogoare aprilie Tracto 78,00 Grapa cu colti 56,81 0,0 0,00 134,8
r 0 1
Incarcat
7 aprilie Incarcator 0,25 0,0 0,00 0,25
ingrasaminte
0
chimice
Transport
8 aprilie Tracto 0,40 Remorca 1,46 0,0 0,00 1,86
ingrasaminte
r 0
chimice la 5 km
Alimentat masina de
9 imprastiat cu aprilie Incarcator 0,25 0,0 0,00 0,25
Masina
Fertilizat cu
10 Tracto 3,00 pentru 22,43 0,0 Azot kg/s 50 2 100,00 125,4
ingrasaminte
r administrat 0 a 3
chimice+ jalonat
ingrasamint
e
11 erbicidat aprilie Tracto 1,56 Cisterna 5,61 0,03 16,8 0,5 0,00 7,67
r 5 1
12 Pregatit solutie aprilie 0,03 16,8 0,5 0,00 0,51
Pagina 72/101
5 1
Masina
13 Erbicidat + jalonat aprilie Tracto 3,60 18,69 0,1 16,8 1,6 Erbicide l 2 30 60,00 83,98
de
r 5 9
erbicidat
Discuit pentru Grapa cu
14 aprilie Tracto 22,40 56,81 0,0 0,00 79,21
incorporat erbicide discuri si grapa
r 0
cu colti
15 Pregatit pat germinativ aprilie Tracto 32,00 Combinator 78,00 0,0 0,00 110,0
r 0 0
Pagina 73/101
FISA TEHNOLOGICA CULTURA (la Porumb siloz Productivitate medie (kg/ha) 24.000,0
hectar) 0
1. Lucrari mecanice
lucrarii se
Echipament Cantitat
utilizat / e
capacitate (UM/ha)
Tratat
16 aprilie 0,03 16,8 0,5 0,00 0,51
samanta+incarcat si
5 1
descarcat samanta
17 Transport samanta la 5 aprilie Tracto 0,08 Remorca 0,25 0,0 0,00 0,33
km r 0
Masina de
18 Semanat + jalonat aprilie Tracto 14,40 semanat de 56,68 0,1 16,8 1,6 Samanta kg 25 1,5 37,50 110,27
r precizie 5 9
pneumatica
19 Deservit semanatoarea aprilie 0,1 16,8 1,6 0,00 1,69
5 9
20 Prasit mecanic I iunie Tracto 10,80 Cultivator 35,46 0,0 0,00 46,26
r 0
21 Prasit mecanic II iunie Tracto 10,80 Cultivator 35,46 0,0 0,00 46,26
r 0
Combina de
22 Recoltat furaje verzi septembr 487,50 0,0 0,00 487,50
recoltat furaje
ie 0
23 Transport productia la 5 septembr Tracto 196,8 Remorca 292,50 0,0 0,00 489,30
km ie r 0 0
24 Taiat siloz septembr Tracto 84,00 Lama buldozer 351,00 0,0 0,00 435,00
ie r 0
Cost unitar - 517,8 - 1.777,7 - 6,5 - 197,50 2.499,6
total 4 3 7 4
Pagina 74/101
4. Durata de realizare (luni) si etape principale

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.
In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data
semnarii contractului de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, proiectantul va lua in calcul si
perioadele de timp nefavorabil realizarii investitiilor.
Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in perioada de
gratie.
Durata de implementare a proiectului de investitii este de 2 ani (24 luni calendaristice).
Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 3 transe de plata, esalonate pe durata de executie a
proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate.
Se estimeaza ca ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile de la depunerea Cererilor de plata.
Pagina 68/101
Grafic de implementare – Anul 1

ANUL 1 AL TOTAL
Denumirea capitolelor de IMPLEMENTARII AN 1
cheltuieli
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna Luna Luna
10 11 12
Capitolul 1. Cheltuieli pentru
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
obtinerea si amenajarea terenului
0 0 0 23.716 23.716 0 0 0 0 0 0 0 47.431
asigurarea utilitatilor necesare
obiectivului
10.206 4.764 4.764 133 133 133 133 4.575 133 133 4.442 0 29.551
proiectare si
asistenta tehnica
0 0 0 22.186 22.186 22.000 22.000 22.000 22.000 22.000 0 0 154.37
investitia de baza - total, din care:
1
A - Constructii si lucrari de interventii -
0 0 0 22.186 22.186 22.000 22.000 22.000 22.000 22.000 0 0 154.37
total, din care:
1
4.1 Constructii si instalatii 0 0 0 0 0 22.000 22.000 22.000 22.000 22.000 0 0 110.00
0
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.3 Utilaje, echipamente
0 0 0 22.186 22.186 0 0 0 0 0 0 0 44.371
tehnologice si functionale cu
montaj (procurare)
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj,
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
mijloace de transport, alte achizitii
specifice
4.5 Dotari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.6 Active necorporale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
B - Cheltuieli pentru investitii in 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
culturi/plantatii
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din 1.840 0 0 3.110 0 0 0 0 0 0 0 0 4.950
care:
5.1 Organizare de santier 0 0 0 3.110 0 0 0 0 0 0 0 0 3.110
5.2 Comisioane, taxe 1.840 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.840
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
darea in exploatare
TOTAL cheltuieli eligibile 12.046 4.764 4.764 49.144 46.034 22.133 22.133 26.575 22.133 22.133 4.442 0 236.30
3
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 5.692 5.692 0 0 0 0 0 0 0 11.384
obiectivului
Pagina 69/101
2.265 959 959 32 32 32 32 1.098 32 32 1.066 0 6.540
proiectare si
asistenta tehnica
0 0 0 5.325 5.325 5.280 5.280 5.280 5.280 5.280 0 0 37.049
investitia de baza - total, din care:
0 0 0 5.325 5.325 5.280 5.280 5.280 5.280 5.280 0 0 37.049
total, din care:
4.1 Constructii si instalatii 0 0 0 0 0 5.280 5.280 5.280 5.280 5.280 0 0 26.400
Pagina 70/101
ANUL 1 AL TOTAL
Denumirea capitolelor de IMPLEMENTARII AN 1
cheltuieli
10 11 12
0 0 0 5.325 5.325 0 0 0 0 0 0 0 10.649
montaj (procurare)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
specifice
4.5 Dotari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
culturi/plantatii
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din 0 2.091 2.091 2.837 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 23.751
care:
5.1 Organizare de santier 0 0 0 746 0 0 0 0 0 0 0 0 746
5.2 Comisioane, taxe 0 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 23.005
Capitolul 6. Cheltuieli pentru darea in
exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL cheltuieli neeligibile 2.265 3.051 3.051 13.886 13.140 7.403 7.403 8.469 7.403 7.403 3.157 2.091 78.724
TOTA 14.312 7.815 7.815 63.030 59.174 29.537 29.537 35.045 29.537 29.537 7.599 2.091 315.02
L 8
- achizitii de active fixe corporale 0 0 0 27.510 27.510 0 0 0 0 0 0 0 55.020
- achizitii de active fixe necorporale 14.312 5.724 5.724 165 165 165 165 5.673 165 165 5.508 0 37.931
- cresterea investitiilor in curs 0 0 0 33.264 29.408 27.280 27.280 27.280 27.280 27.280 0 0 199.07
1
- dobanzi si comisioane aferente
0 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 23.005
creditelor bancare aferente
proiectului
TVA 2.265 959 959 11.795 11.048 5.312 5.312 6.378 5.312 5.312 1.066 0 55.719
ANUL 1 AL TOTAL
Surse de finantare IMPLEMENTARII AN 1
10 11 12
Valoarea Cererii de Plata 0 0 0 0 0 0 161.02 0 0 0 75.284 0 236.30
0 3
Incasare ajutor financiar 0 0 109.49 0 0 0 64.410 0 0 173.90
nerambursabil 6 6
Pagina 71/101
Aport propriu 178.50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 178.50
2 2
Credit bancar 328.48 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 328.48
9 9
Incasari de TVA 0 0 0 4.184 0 0 28.155 0 0 17.002 0 0 49.341
Pagina 72/101
Grafic de implementare – Anul 2
ANUL 2 AL TOTAL
Denumirea capitolelor de
IMPLEMENTARII AN 2
cheltuieli
10 11 12
0 0 0 0 0 0 0 0 5.000 0 0 0 5.000
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
asigurarea
utilitatilor necesare obiectivului
0 0 133 133 133 0 0 0 0 0 0 0 400
proiectare si
asistenta tehnica
0 0 22.000 22.000 44.186 22.186 22.186 173.21 0 0 0 0 305.77
investitia de
baza - total, din care: 4 0
0 0 22.000 22.000 44.186 22.186 22.186 173.21 0 0 0 0 305.77
total, din care:
4 0
4.1 Constructii si instalatii 0 0 22.000 22.000 22.000 0 0 0 0 0 0 0 66.000
0 0 0 0 22.186 22.186 22.186 22.186 0 0 0 0 88.742
montaj (procurare)
0 0 0 0 0 0 0 151.02 0 0 0 0 151.02
8 8
specifice
4.5 Dotari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
culturi/plantatii
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
care:
5.2 Comisioane, taxe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Capitolul 6. Cheltuieli pentru darea in
exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL cheltuieli eligibile 0 0 22.133 22.133 44.319 22.186 22.186 173.21 5.000 0 0 0 311.17
4 0
0 0 0 0 0 0 0 0 1.200 0 0 0 1.200
obtinerea si
amenajarea terenului
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
obiectivului
Pagina 73/101
0 0 32 32 32 0 0 0 0 0 0 0 96
proiectare si
asistenta tehnica
0 0 5.280 5.280 10.605 5.325 5.325 41.572 0 0 0 0 73.385
investitia de
baza - total, din care:
0 0 5.280 5.280 10.605 5.325 5.325 41.572 0 0 0 0 73.385
total, din
care:
4.1 Constructii si instalatii 0 0 5.280 5.280 5.280 0 0 0 0 0 0 0 15.840
Pagina 74/101
ANUL 2 AL TOTAL
Denumirea capitolelor de
IMPLEMENTARII AN 2
cheltuieli
10 11 12
0 0 0 0 5.325 5.325 5.325 5.325 0 0 0 0 21.298
montaj (procurare)
0 0 0 0 0 0 0 36.247 0 0 0 0 36.247
specifice
4.5 Dotari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
culturi/plantatii
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 25.097
care:
5.2 Comisioane, taxe 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 25.097
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
darea in exploatare
TOTAL cheltuieli neeligibile 2.091 2.091 7.403 7.403 12.728 7.416 7.416 43.663 3.291 2.091 2.091 2.091 99.778
TOTA 2.091 2.091 29.537 29.537 57.047 29.601 29.601 216.87 8.291 2.091 2.091 2.091 410.94
L 6 7
- achizitii de active fixe corporale 0 0 0 0 27.510 27.510 27.510 214.78 0 0 0 0 297.31
5 5
- achizitii de active fixe necorporale 0 0 165 165 165 0 0 0 0 0 0 0 496
- cresterea investitiilor in curs 0 0 27.280 27.280 27.280 0 0 0 6.200 0 0 0 88.040
- dobanzi si comisioane aferente
2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 2.091 25.097
creditelor bancare aferente
proiectului
TVA 0 0 5.312 5.312 10.636 5.325 5.325 41.571 1.200 0 0 0 74.681
ANUL 2 AL TOTAL
Surse de finantare IMPLEMENTARII AN 2
10 11 12
Valoarea Cererii de Plata 0 0 0 0 0 0 0 0 311.170 0 0 0 311.17
0
Incasare ajutor financiar 0 30.114 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14.973 45.086
nerambursabil
Aport propriu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pagina 75/101
Credit bancar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Incasari de TVA 6.378 0 0 5.312 0 0 21.273 0 0 48.096 0 0 81.059
Pagina 76/101
5. Costul estimativ al investitiei

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei
in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect
separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile).
Cheltuieli ELIGIBILE
DEVIZ GENERAL
In mii lei / mii euro la cursul 4,4420 lei/euro din data 06.05.2014
BCE de
Valoar Valoare
TVA
Nr.crt Specificatie e (fara (inclusiv
TVA) TVA)
Mii lei Mii Mii lei Mii lei Mii
Euro Euro
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.2 Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
starea initiala
TOTAL 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
CAPITOL 1
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
TOTAL 47,431 10,679 11,384 58,815 13,241
CAPITOL 2
CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii de teren 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 2,300 0,518 0,000 2,300 0,518
3.3 Proiectare si engineering 11,993 2,700 2,878 14,871 3,348
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5 Consultanta 13,326 3,000 3,198 16,524 3,720
3.6 Asistenta tehnica 1,332 0,300 0,320 1,652 0,372
TOTAL 29,951 6,743 6,636 36,587 8,237
CAPITOL 3
CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 176,00 39,622 42,240 218,24 49,132
0 0
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu 133,11 29,967 31,947 165,06 37,159
montaj 3 0
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 151,02 34,000 36,247 187,27 42,160
8 5
4.5 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.7 Cheltuieli pentru investiti in culturi/plantatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 460,14 103,58 110,434 570,57 128,451
CAPITOL 4 1 9 5
CAPITOLUL 5 - Alte
cheltuieli
Organizare de santier 3,110 0,700 0,746 3,856 0,868
5.1 5.1.1. Lucrari de constructii 1,555 0,350 0,373 1,928 0,434
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 1,555 0,350 0,373 1,928 0,434
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare 1,840 0,414 0,000 1,840 0,414
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 4,950 1,114 0,746 5,696 1,282
CAPITOL 5
CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la beneficiar
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Pagina 73/101
6.2 Probe tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
CAPITOL 6
TOTAL 547,47 123,25 130,400 677,87 152,607
GENERAL 3 1 3
Din care C+M 229,98 51,777 55,197 285,18 64,203
6 3
Intocmit: [Numele reprezentantului solicitantului/consultantului/proiectantului]
Data: 06.05.2014
Pagina 74/101
Cheltuieli NEELIGIBILE
DEVIZ GENERAL
In mii lei / mii euro la cursul 4,4420 lei/euro din 06.05.2014
BCE data
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt Specificat (fara TVA) (inclusiv
ie TVA)
Euro Euro
Amenajari pentru protectia mediului si
1.3 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 2 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.1 Studii de teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
autorizatii
3.5 Consultanta 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 3 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Utilaje, echipamente tehnologice si
4.3 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
functionale cu montaj
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
transport
4.5 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 4 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
CAPITOLUL 5 - Alte
cheltuieli
5. 5.1.1. Lucrari de constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
santierului
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de 48,102 10,829 0,000 48,102 10,829
finantare
TOTAL CAPITOL 5 48,102 10,829 0,000 48,102 10,829
CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la
beneficiar
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 48,102 10,829 0,000 48,102 10,829
GENERAL
Din care C+M 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Pagina 75/101
Data: 06.05.2014
Pagina 76/101
Cheltuieli
TOTALE
DEVIZ GENERAL
BCE data
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt Specificat (fara TVA) (inclusiv
ie TVA)
Euro Euro
Amenajari pentru protectia mediului si
1.3 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
TOTAL CAPITOL 1 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
TOTAL CAPITOL 2 47,431 10,679 11,384 58,815 13,241
3.1 Studii de teren 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si 2,300 0,518 0,000 2,300 0,518
autorizatii
3.5 Consultanta 13,326 3,000 3,198 16,524 3,720
TOTAL CAPITOL 3 29,951 6,743 6,636 36,587 8,237
0 0
Utilaje, echipamente tehnologice si
4.3 133,11 29,967 31,947 165,06 37,159
functionale cu montaj
3 0
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de 151,02 34,000 36,247 187,27 42,160
transport 8 5
4.5 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 4 460,14 103,58 110,43 570,57 128,45
1 9 4 5 1
CAPITOLUL 5 - Alte
cheltuieli
5. 5.1.1. Lucrari de constructii 1,555 0,350 0,373 1,928 0,434
1 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii 1,555 0,350 0,373 1,928 0,434
santierului
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de 49,942 11,243 0,000 49,942 11,243
finantare
TOTAL CAPITOL 5 53,052 11,943 0,746 53,798 12,111
CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la
beneficiar
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 595,57 134,08 130,40 725,97 163,43
Pagina 77/101
GENERAL 5 0 0 5 6
Din care C+M 229,98 51,777 55,197 285,18 64,203
6 3
Data: 06.05.2014
Pagina 78/101
Deviz detaliere Cap. 1 - Obtinerea si amenajarea terenului
BCE data
Valoar Valoare
TVA
Nr.crt Specificat e (fara (inclusiv
ie TVA) TVA)
Euro Euro
1.1 Obtinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la
1.3 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
starea
initiala
TOTA 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
L
Data: 06.05.2014
CHELTUIELI ELIGIBILE
Deviz detaliere Cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
BCE data
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Euro Euro
2.1 Alimentare cu apa 11,815 2,660 2,836 14,651 3,298
2.2 Canalizare 25,616 5,767 6,148 31,764 7,151
2.3 Alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2.4 Alimentare cu agent termic 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
2.5 Alimentare cu energie electrica 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
2.6 Telecomunicatii (telefonie, radio-tv,etc) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2.7 Alte tipuri de retele exterioare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2.8 Drumuri de acces 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2.9 Cai ferate industriale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2.1 Cheltuieli aferente racordarii la retele de utilitati 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0
TOTA 47,431 10,679 11,384 58,815 13,241
L
Data: 06.05.2014
Pagina 79/101
Deviz detaliere Cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
BCE data
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Euro Euro
3.1. Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice,
geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,
1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
fotogrammetrice, topografice si de stabilitate a
terenului pe care se amplaseaza obiectivul de
investitie)
3.2. Cheltuieli pentru obtinere de avize, acorduri si
2,300 0,518 0,000 2,300 0,518
autorizatii
- total, din care:
1. obtinerea/prelungirea valabilitatii ceritificatului de 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
urbanism
2. obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de
construire/desfiintare, obtinere autorizatii de 2,300 0,518 0,000 2,300 0,518
scoatere din circuitul agricol
3. obtinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri
si bransamente la retelele publice de apa, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
canalizare, gaze, termoficare, energie electrica,
telefonie, etc.
4. obtinere aviz sanitar, sanitar-veterinar si 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
fitosanitar
5. obtinerea certificatului de nomenclatura stradala 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
si adresa
6. intocmirea documentatiei, obtinerea numarului
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in
Cartea Funciara
7. obtinerea avizului PSI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8. obtinerea acordului de mediu 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
10. alte avize, acorduri si autorizatii solicitate prin 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
lege
3.3. Proiectare si inginerie - total, din care: 11,993 2,700 2,878 14,871 3,348
1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de
11,993 2,700 2,878 14,871 3,348
proiectare - total, din care:
a. studiu de prefezabilitate 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
b. studiu de fezabilitate 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
c. proiect tehnic 8,884 2,000 2,132 11,016 2,480
d. detalii de executie 3,109 0,700 0,746 3,855 0,868
e. verificarea tehnica a proiectarii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
f. elaborarea certificatului de performanta 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
energetica a cladirii
2. Documentatii necesare pentru obtinerea
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente
obiectivului de investitii
3. Cheltuielile pentru expertiza tehnica efectuata
pentru constructii incepute si neterminate sau care 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
urmeaza a fi modificate prin proiect (modernizari,
consolidari, etc.)
4. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei,
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
cercetarii si auditului energetic
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie 0,000 0,000 0,000 0,000
Pagina 80/101
3.5. Cheltuieli pentru consultanta - total, din care: 13,326 3,000 3,198 16,524 3,720
1. plata serviciilor de consultanta la elaborarea
studiului de fezabilitate, studiilor de piata, de 4,442 1,000 1,066 5,508 1,240
evaluare, la intocmirea cererii de finantare
2. plata serviciilor de consultanta in domeniul
managementului investitiei sau administrarea 8,884 2,000 2,132 11,016 2,480
contractului de
executie
3.6. Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total, din 1,332 0,300 0,320 1,652 0,372
care:
1. asistenta tehnica din partea proiectantului in
1,332 0,300 0,320 1,652 0,372
cazul cand aceasta nu intra in tarifarea
proiectarii
Pagina 81/101
Deviz detaliere Cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
BCE data
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Euro Euro
2. plata dirigintilor de santier desemnati de
autoritatea contractanta, autorizati conform 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
prevederilor legale pentru verificarea executiei
lucrarilor de constructii si instalatii
TOTA 29,951 6,743 6,636 36,587 8,237
L
Data: 06.05.2014
Cheltuieli
ELIGIBILE
Deviz obiect 1 Hala ferma porci
BCE de
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
PARTEA I - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
1 Terasamente 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
Constructii: rezistenta (fundatii,
2 structura de rezistenta) si arhitectura 131,00 29,491 31,440 162,44 36,569
(inchideri exterioare, compartimentari, 0 0
finisaje)
3 Izolatii 5,000 1,126 1,200 6,200 1,396
4 Instalatii electrice 8,000 1,801 1,920 9,920 2,233
5 Instalatii sanitare 4,000 0,900 0,960 4,960 1,117
Instalatii de incalzire, ventilare,
6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
climatizare. PSI, radio-tv, intranet
7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalatii de telecomunicatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 153,00 34,444 36,720 189,72 42,711
0 0
PARTEA II - MONTAJ
1 Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA III -
PROCURARE
1 Utilaje si echipamente tehnologice 133,11 29,967 31,947 165,06 37,159
3 0
2 Utilaje si echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 133,11 29,967 31,947 165,06 37,159
3 0
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL 286,11 64,411 68,667 354,78 79,870
III) 3 0
Data: 06.05.2014
Pagina 82/101
Cheltuieli
ELIGIBILE
Deviz obiect 2 Bazin dejectii
BCE de
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii
Euro
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
(inchideri exterioare, compartimentari,
finisaje)
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Instalatii de incalzire, ventilare, 0,000
6 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 13,000 2,927 3,120 16,120 3,629
PARTEA II - MONTAJ
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA III -
PROCURARE
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III)
Data: 06.05.2014
Cheltuieli
ELIGIBILE
Deviz obiect 3 Platforme auto
pietris
BCE de
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Euro
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
finisaje)
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Pagina 83/101

6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 10,000 2,251 2,400 12,400 2,792
PARTEA II - MONTAJ
1 Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000
Pagina 84/101
Cheltuieli
ELIGIBILE
Deviz obiect 3 Platforme auto
pietris
BCE de
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Euro
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA III -
PROCURARE
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III)
Data: 06.05.2014
Cheltuieli
ELIGIBILE
Deviz obiect 4 Achizitie utilaje culturi de camp
BCE de
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
finisaje)
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA II - MONTAJ
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA III -
PROCURARE
8 5
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 151,02 34,000 36,247 187,27 42,160
8 5
Pagina 85/101

III) 8 5
Data: 06.05.2014
Pagina 86/101
Deviz detaliere Cap. 5 - Alte
cheltuieli
din
In mii lei / mii euro la cursul 4,4420 lei/euro 00.01.1900
data
BCE
de
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Euro Euro
5.1 Organizare de santier 3,110 0,700 0,746 3,856 0,868
lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii
5.1.1 1,555 0,350 0,373 1,928 0,434
de
santier
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii de santier 1,555 0,350 0,373 1,928 0,434
5.2 Comisioane, taxe 1,840 0,414 0,000 1,840 0,414
comisionul bancii finantatoare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
cota aferenta Inspectoratului de Stat in Constructii
1,610 0,362 0,000 1,610 0,362
pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii
cota pentru controlul statului in amenajarea
0,230 0,052 0,000 0,230 0,052
teritoriului, urbanism, si pentru autorizarea lucrarilor
de constructii
prime de asigurare din sarcina autoritatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
contractante
alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
conditiile legii
cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTA 4,950 1,114 0,746 5,696 1,282
L
Data: 06.05.2014
CHELTUIELI NEELIGIBILE
Deviz detaliere Cap. 5 - Alte
cheltuieli
din
In mii lei / mii euro la cursul 4,4420 lei/euro 00.01.1900
data
BCE de
Valoar Valoare
TVA
ie TVA) TVA)
Euro Euro
5.1 Organizare de santier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii
5.1.1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
de
santier
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii de santier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.2 Comisioane, taxe 48,102 10,829 0,000 48,102 10,829
comisionul bancii finantatoare 48,102 10,829 0,000 48,102 10,829
cota aferenta Inspectoratului de Stat in Constructii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii
cota pentru controlul statului in amenajarea
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
teritoriului, urbanism, si pentru autorizarea lucrarilor
de constructii
Pagina 87/101
prime de asigurare din sarcina autoritatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
contractante
alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
conditiile legii
cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTA 48,102 10,829 0,000 48,102 10,829
L
Data: 06.05.2014
Pagina 88/101
Fundamentarea bugetului indicativ

[Se va completa de catre solicitant cu sursele de informatii utilizate pentru fundamentarea bugetului:
- pentru lucrarile de constructii se pot utiliza estimari ale proiectantului pe baza unor antemasuratori, oferte de
pret solicitate pe baza listelor de cantitati;
- pentru serviciile de consultanta/proiectare, precum si pentru achizitiile de bunuri se vor utiliza oferte de pret
estimative obtinute de la potentiali furnizori de servicii/produse]
Valorile estimate pentru lucrarile de constructie
Preturile estimative pentru lucrarile de constructii au fost realizate in baza evaluarilor rapide intocmite pe baza
antemasuratorilor si a cantitatilor de lucrari estimate si devize de oferta ale executantilor de constructii din
judetul , pentru investitii similare.
Valorile estimate pentru achizitia de servicii/bunuri
Fundamentarea valorilor care compun bugetului indicativ a tinut cont de asemenea de oferte estimative de
pret ( oferte) primite de la diversi furnizori, oferte care sunt atasate la Studiul de Fezabilitate.
Ofertele care au stat la baza fundamentarii bugetului indicativ sunt atasate la sfarsitul Studiului de
Fezabilitate, dupa Anexele C.
Pagina 89/101
6. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 163.436 EURO, ajutorul public nerambursabil este de 49.300 EURO.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utili za
cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii
studiului de fezabilitate.
Curs de schimb valutar Euro / Leu: 4,4420 din data de 06.05.2014

Cheltuieli Cheltuieli Total
Plan financiar eligibile neeligibile
Euro Euro Eur
o
Ajutor public nerambursabil 49.300 49.300
Sursele de finantare pentru
73.951 40.185 114.136
completarea necesarului de
finantare din care:
- autofinantare - 40.185 40.185
- imprumuturi 73.951 - 73.951
TOTAL 123.251 40.185 163.436
PROIECT
Pagina 90/101
7. Date privind forta de munca

7.1 Total personal existent
Total personal existent: 0 angajati
din care personal de executie : 0 angajati
7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

Locuri de munca nou-create 3 persoane (2 muncitori ferma si un operator tractor)
7.3 Responsabil legal

(nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) - relevante pentru proiect
Nume si prenume:
Functia in cadrul organizatiei:
Educatie si formare
Perioada
Numele institutiei de invatamant
Domeniul studiat
Diploma obtinuta
Experienta profesionala
Perioada
1.
Nume angajator
Functia ocupata
Pagina 91/101
II. Partile desenate

 Plan general (1:500) – A1
Pagina 85/101
 Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:500) – A2
Pagina 86/101
 Plan de arhitectura – Plan parter hala (1:100) – A3
Pagina 87/101
 Plan de arhitectura – Plan invelitoare hala (1:100) – A4
Pagina 88/101
 Plan de arhitectura – Sectiunea A-A, Sectiunea B-B hala (1:100) – A5
Pagina 89/101
 Plan de arhitectura – Fatada 1, Fatada 2 hala (1:100) – A6
Pagina 90/101
 Plan de arhitectura – Fatada 3, Fatada 4 hala (1:100) – A7
Pagina 91/101
 Plan de arhitectura – Plan cu amplasarea utilajelor pe fuxul tehnologic (1:100) – A8
Pagina 92/101
III. Proiectii financiare si indicatori financiari

(Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale) pentru
indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice.
Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale
(Anexe C)
9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
9.3 Indicatori financiari
Ipotezele de calcul care au stat la baza intocmirii Anexei C – Incasari - Plati in perioada implementarii,
respectiv in perioada de prognoza sunt:
 Valoarea totala a investitiei propuse este de 725.982 lei (inclusiv TVA), conform detalierii bugetului
prezentata in capitolele anterioare.
 Situatia incasarilor, respectiv platilor, este realizata pentru perioada de implementare (24 luni) si se
continua cu perioada de functionare de 5 ani, dupa finalizarea investitiei.
 Perioada de implementare incepe cu luna octombrie 2014 si se finalizeaza in luna septembrie 2016.
 Se considera un orizont de previziune de 5 ani de la data finalizarii implementarii proiectului propus.
 Previziunea veniturilor se face in preturi constante neactualizate pe intregul orizont de analiza.
 Activitatile principale previzionate prin proiect sunt: cresterea porcinelor si cultivarea cerealelor.
 Capacitatea fermei mixte va fi de: 200 porci/ciclu (3 cicluri/an) si 35 ha cultivate cu porumb, grau, orz,
secara si porumb siloz.
 In anii 1-5 previzionati veniturile care vor fi obtinute din vanzarea urmatoarelor produse: porci in viu la
greutatea de aprox. 110 kg.
 Au fost luate in considerate 3 transe prin care se solicita rambursarea ajutorului financiar FEADR. Pentru
planificarea cererilor de plata s-a pornit de la ipoteza ca cererea de plata se face dupa receptia si punerea
in functiune a utilajelor achizitionate.
 Pentru rambursarea fondurilor FEADR s-au luat in calcul 90 zile de la depunerea cererii de plata si pana la
primirea efectiva a finantarii.
 Pentru demararea proiectului, solicitantul a optat pentru obtinerea avansului de 50% din valoarea ajutorului
nerambursabil. Conform prevederilor din ghidul solicitantului, avansul se va recupera la ultima cerere de
plata.
 Solicitantul este platitor de TVA si plateste impozitul pe venitul net in sistem real. La calculul impozitului pe
venitul net se iau in calcul si cheltuielile cu amortizarea echipamentelor in perioada de operare a
proiectului:
Amortizare constructii/echipamente (se ia in considerare doar la calculul impozitului pe venitul net)

Valoare Valoare Durata Valoare
Denumire
Nr de amortizabi de amortizare
constructie/echipament
intrare la amortiza anuala
(lei fara TVA) (lei fara re (lei/an)
TVA) (ani
)
1 Tractor 151.028, 90.616,80 5 18.123,36
00
2 Constructie 363.099, 217.859,4 30 7.261,98
00 0
TOTA 514.127, 308.476,2 - 25.385,34
L 00 0
Pagina 93/101
 Pretul de vanzare al productiei a fost stabilit ca media preturilor publicate pe http://www.madr.ro/ro/preturi-

piete.html si http://www.madr.ro/ro/pretul-cerealelor-pe-pietele-reprezentative-din-romania.html
Pagina 94/101
 Subventia pentru anul 2013 a fost stabilita la valoarea de 160,17 euro/ ha (139,17 euro in cadrul schemei
de plata unica pe suprafata si 21 euro ca plata nationala directa complementara), echivalent in lei la curs
Euro/Leu 4,4420 din data de 06.05.2014 (sursa: http://www.madr.ro/ro/comunicare/689-comunicat-de-
presa.html). Se considera ca in anul 2014 solicitantul va primi subventia aferenta anului 2013.
9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1 si 2 de implementare
INCASARI
 Linia 13 – Capitolul „Aport propriu” - Pentru finantarea cheltuielilor neeligibile din cadrul proiectului este
necesar un aport din partea solicitantului in valoare de 178.502 lei.
 Linia 15 - Capitolul „Alte venituri (dobanzi, etc.)” - contine valorile aferente TVA-ului de recuperat cu
investitia.
 Linia 17 - Capitolul „Credite contractate” - cuprinde valoarea creditului contractat pentru cofinantarea
proiectului, in valoare de 328.489 lei, al carui tablou de rambursare este prezentat in continuare:
73.951 EUR
Valoare credit
328.48 LEI
9
Dobanda anuala 7,64 %
efectiva
Durata credit 84 luni
Perioada de gratie 24 luni
Sold
Rata Dobanzi Total
la
Anu Lun ramburs si plati
sfarsitu
l a ata LEI comisioa catre
l
ne LEI banca
perioad
LEI
ei
LEI
Luna 1 0 0 0 328.489
Anul 1 de implementare
Luna 2 0 2.091 2.091 328.489

Luna 3 0 2.091 2.091 328.489
Luna 4 0 2.091 2.091 328.489
Luna 5 0 2.091 2.091 328.489
Luna 6 0 2.091 2.091 328.489
Luna 7 0 2.091 2.091 328.489
Luna 8 0 2.091 2.091 328.489
Luna 9 0 2.091 2.091 328.489
Luna 10 0 2.091 2.091 328.489
Luna 11 0 2.091 2.091 328.489
Luna 12 0 2.091 2.091 328.489
Luna 13 0 2.091 2.091 328.489
Luna 14 0 2.091 2.091 328.489
Luna 15 0 2.091 2.091 328.489
implementare
Luna 16 0 2.091 2.091 328.489

Anul 2 de
Luna 17 0 2.091 2.091 328.489

Luna 18 0 2.091 2.091 328.489
Luna 19 0 2.091 2.091 328.489
Luna 20 0 2.091 2.091 328.489
Luna 21 0 2.091 2.091 328.489
Luna 22 0 2.091 2.091 328.489
Pagina 95/101
Luna 23 0 2.091 2.091 328.489

Luna 24 0 2.091 2.091 328.489
Pagina 96/101
Sold
Rata Dobanzi Total
la
sfarsitu
l
ne LEI banca
perioad
LEI
ei
LEI
Luna 25 5.475 2.091 7.566 323.014
Luna 26 5.475 2.057 7.531 317.539
Anul 1 de prognoza
Luna 27 5.475 2.022 7.496 312.064

Luna 28 5.475 1.987 7.462 306.589
Luna 29 5.475 1.952 7.427 301.115
Luna 30 5.475 1.917 7.392 295.640
Luna 31 5.475 1.882 7.357 290.165
Luna 32 5.475 1.847 7.322 284.690
Luna 33 5.475 1.813 7.287 279.215
Luna 34 5.475 1.778 7.252 273.740
Luna 35 5.475 1.743 7.218 268.266
Luna 36 5.475 1.708 7.183 262.791
Luna 37 5.475 1.673 7.148 257.316
Luna 38 5.475 1.638 7.113 251.841
Anul 2 de prognoza
Luna 39 5.475 1.603 7.078 246.366

Luna 40 5.475 1.569 7.043 240.892
Luna 41 5.475 1.534 7.008 235.417
Luna 42 5.475 1.499 6.974 229.942
Luna 43 5.475 1.464 6.939 224.467
Luna 44 5.475 1.429 6.904 218.992
Luna 45 5.475 1.394 6.869 213.518
Luna 46 5.475 1.359 6.834 208.043
Luna 47 5.475 1.325 6.799 202.568
Luna 48 5.475 1.290 6.764 197.093
Luna 49 5.475 1.255 6.730 191.618
Luna 50 5.475 1.220 6.695 186.144
Anul 3 de prognoza
Luna 51 5.475 1.185 6.660 180.669

Luna 52 5.475 1.150 6.625 175.194
Luna 53 5.475 1.115 6.590 169.719
Luna 54 5.475 1.081 6.555 164.244
Luna 55 5.475 1.046 6.520 158.769
Luna 56 5.475 1.011 6.486 153.295
Luna 57 5.475 976 6.451 147.820
Luna 58 5.475 941 6.416 142.345
Luna 59 5.475 906 6.381 136.870
Luna 60 5.475 871 6.346 131.395
Luna 61 5.475 837 6.311 125.921
Luna 62 5.475 802 6.277 120.446
Anul 4 de prognoza
Luna 63 5.475 767 6.242 114.971

Luna 64 5.475 732 6.207 109.496
Luna 65 5.475 697 6.172 104.021
Luna 66 5.475 662 6.137 98.547
Luna 67 5.475 627 6.102 93.072
Luna 68 5.475 593 6.067 87.597
Luna 69 5.475 558 6.033 82.122
Luna 70 5.475 523 5.998 76.647
Luna 71 5.475 488 5.963 71.173
Luna 72 5.475 453 5.928 65.698
pr
Luna 73 5.475 418 5.893 60.223

A
ul
n
o
g
n
o
5
a
z
Pagina 97/101
Luna 74 5.475 383 5.858 54.748
Pagina 98/101
Sold
Rata Dobanzi Total
la
sfarsitu
l
ne LEI banca
perioad
LEI
ei
LEI
Luna 75 5.475 349 5.823 49.273
Luna 76 5.475 314 5.789 43.798
Luna 77 5.475 279 5.754 38.324
Luna 78 5.475 244 5.719 32.849
Luna 79 5.475 209 5.684 27.374
Luna 80 5.475 174 5.649 21.899
Luna 81 5.475 139 5.614 16.424
Luna 82 5.475 105 5.579 10.950
Luna 83 5.475 70 5.545 5.475
Luna 84 5.475 35 5.510 0
TOTA 328.489 111.88 440.377 0
L 9
 Linia 18 - Capitolul Ajutor nerambursabil FEADR - cuprinde valoarea ajutorului financiar nerambursabil
primit de la finantator.
PLATI
 Linia 20 - Capitolul ‚credite contractate’ - se refera la creditele contractare de la banci si dobanzile
aferente (rate si dobanzi), inclusiv cele aferente proiectului. Pentru creditul aferent proiectului de investitii s-
a previzionat o perioada de gratie de 24 luni la plata ratelor aferente creditului contractat, astfel in perioada
de implementare nu se platesc rate la credit, platindu-se doar dobanda aferenta acestuia, conform tabelului
de mai sus.
 Linia 27 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru activitatile
din ferma.
Nu este cazul. Societatea nu desfasoara activitate in perioada de implementare
 Linia 28 - Capitolul Alte plati - cuprinde sumele aferente:
Nu este cazul. Societatea nu desfasoara activitate si nu are angajati in perioada de implementare
 Linia 30 – Alte plati include urmatoarele categorii de cheltuieli: contributii fiscale, centralizate in tabelul de
mai jos.
Pe aceasta linie sunt cuprinse si platile aferente TVA de plata/de rambursat, contributiile fiscale datorate
de intreprinderea individuala si impozitul pe venit net. Valorile aferente acestor impozite, taxe si contributii
sunt determinate conform legislatiei curente in vigoare pentru anul 2014.
Contributii fiscale, TVA si impozit pe venitul net lei/an

An 1 An 2
Nr Denumire plata
implement implement
are are
Contributii fiscale
1 1.39 1.39
datorate de
2 2
Intreprinderea Individuala
2 Impozit pe venitul net 0 0
TOTA 1.39 1.39
L 2 2
 Linia 32 - Capitolul „Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA”, linia 33 - „Achizitii fixe
necorporale, inclusiv TVA” si linia 34 – “Cresterea investitiilor in curs” cuprind achizitiile realizate in
cadrul prezentului proiect, in valoare de 677.873 lei (cu exceptia cheltuielilor cu ratele si dobanzile pentru
Pagina 99/101
creditul de cofinantare – costul creditului).
Pagina
100/101
9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
INCASARI
Previziunea cantitativa si valorica a incasarilor din activitatea de crestere si ingrasare porci pe perioada de
operare se realizeaza pornind de la urmatoarele ipoteze:
Ipoteze crestere si ingrasare porci

Cicluri de productie 3 cicluri pe
an
Durata ciclu de productie 16 saptamani
Perioada dezinfectie hala + depopulare 1-2 saptamani
Ipoteze pe fiecare ciclu de ingrasare
Capacitate pe ciclu de ingrasare 200 capete
Procent de mortalitate porci 3%
Pierderi datorate mortalitatii per ciclu 6 capete/cicl
u
Productie dejectii semilichide 6,00 kg/zi/cap
Capacitate ferma/an 582 capete/an
Incasari anuale
Greutate porc la vanzare 110 kg/cap
Pret vanzare porc 8 lei/kg
Incasari vanzare porci 512.160,0 lei/an
0
Total vanzari anuale 512.160, lei/an
00
Pe baza ipotezelor prezentate mai jos (ipoteze activitate agricola) sunt completate liniile 1-12, precum si
Linia 14 – Capitolul „Subventii”, din paginile dedicate din cadrul Anexei C.
PLATI
 Linia 20 - Capitolul ‚credite contractate’ - se refera la ratele si dobanzile aferente creditului contractat
pentru cofinantarea proiectului de investitii, conform centralizatorului prezentat la linia 17 pentru perioada
de implementare.
 Liniile 23 si 27 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru
activitatile din ferma mixta: ferma de crestere porci cu baza furajera aferenta pentru cultivarea cerealelor
care vor fi predate fabricilor de nutreturi combinate in schimbul retetelor de nutreturi combinate specifice
pentru porci.
Previziunea cantitativa si valorica a cheltuielilor din activitatea de crestere si ingrasare porci pe
perioada de operare se realizeaza pornind de la urmatoarele ipoteze:

Plati anuale
Greutate porc la achizitionare 30 kg/cap
Pret achizitionare porc 8 lei/kg
Plati achizitionare porci 144.000,0 lei/an
0
Necesar asternut 0,10 kg/zi/cap
Pret asternut 250 lei/t
Plati achizitionare asternut 1.680,00 lei/an
Necesar nutreturi combinate 160,44 t/an
Pret nutreturi combinate 1.000 lei/t
Plati achizitionare nutreturi combinate 160.440,0 lei/an
0
Necesar antibiotice 25 ml/cap
Pret antibiotice 360 lei/l
Pagina
101/101
Plati achizitionare antibiotice 5.400,00 lei/an

Numar doze vaccin 5 doze/cap
Pret doze vaccin 10 lei/doza
Pagina
102/101

Plati anuale
Plati achizitionare vaccinuri 30.000,00 lei/an
Materiale dezinfectie hala 6 l/an
Pret materiale dezinfectie hala 96 lei/l
Plati achizitionare materiale dezinfectie 576,00 lei/an
Echipamente/dotari personal hala 3 buc/an
Pret echipamente/dotari personal 100 lei/buc
Plati achizitionare echipamente/dotari 300,00 lei/an
Total necesar materii prime si materiale 342.396,0 lei/an
0
Necesar zilnic unitar apa adapare porci 6 l/cap/zi
Necesar zilnic unitar apa spalare hala si alte
30 l/zi
nevoi
ferma
Pret apa 0 lei/mc
Plati achizitionare apa 0,00 lei/an
Necesar energie electrica 5 kwh/zi
Pret energie electrica 0,5 lei/kwh
Plati achizitionare energie electrica 913,00 lei/an
Plati salarii 27.864,00 lei/an
Total alte plati 28.777,00 lei/an
Previziunea cantitativa si valorica a cheltuielilor din activitatea agricola (baza furajera aferenta pentru
cultivarea cerealelor care vor fi predate integral fabricilor de nutreturi combinate in schimbul retetelor de
nutreturi combinate specifice pentru porci) pe perioada de operare se realizeaza pornind de la urmatoarele
ipoteze:
Plan de rotatie a culturilor ha

Nr Denumire
cultura
1 Porumb neirigat 10,00 10,00 10,0 10,0 10,00
0 0
2 Grau comun 10,00 10,00 10,0 10,0 10,00
(neirigat) 0 0
3 Orz - neirigat 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00
4 Secara 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00
5 Porumb siloz 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00
TOTA 35,00 35,00 35,0 35,0 35,00
L 0 0
Ipotezele utilizate pentru determinarea valorilor de schimb la nivelul celor 5 ani de operare pentru baza
furajera ce va fi predata integral Fabricilor de Nutreturi Combinate in schimbul retetelor de nutreturi combinate
pentru porci sunt sintetizate in tabelul urmator:
Ipoteze operare
Productivit Pret Subventi
Nr Denumire UM Luna primire
ate vanzare e
cultura subventie
(kg/ha) (lei/kg) (lei/ha/an
)
1 Porumb neirigat 4.800,00 0,75 kg 713,8 septembrie
3
2 Grau comun 4.200,00 0,80 kg 713,8 septembrie
(neirigat) 3
3 Orz - neirigat 4.800,00 0,80 kg 713,8 septembrie
Pagina
103/101
3
4 Secara 4.000,00 1,00 kg 713,8 septembrie
3
5 Porumb siloz 24.000,00 0,20 kg 713,8 septembrie
3
Pagina
104/101
Ipotezele utilizate pentru determinarea necesarului de nutreturi combinate pentru hranirea porcilor sunt
sintetizate in tabelul urmator:

Plati anuale
Necesar nutreturi combinate 160,44 t/an
Pret nutreturi combinate 1.000 lei/t
Plati achizitionare nutreturi combinate 160.440,0 lei/an
0
Platile anuale medii pentru materiile prime si materialele necesare functionarii fermei vegetale sunt in valoare
de aprox. 103.660 lei/an, conform fiselor tehnologice de culturi (prezentate in cadrul Studiului de fezabilitate),
reprezentand:
o costuri cu materii prime si materiale activitati agricole: 48.359 lei/an
o costuri cu terti, zilieri: 55.301 lei/an
 Linia 24 si 28 - Capitolul Alte plati - cuprinde sumele aferente:
o Costurile cu personalul angajat:
Plati aferente salariilor (incluse in alte plati pentru desfasurarea activitatilor productive) lei
Contributii asigurari Total plati
Salariu
Nr Functie Nr. sociale si de sanatate aferente
brut
persoane (lei/luna) salariilor
(lei/luna)
(lei/luna)
1 Muncitori 2 900,00 261,00 2.322,00
ferma
TOTAL 2 - - 2.322,00
o costuri 27.864 lei/an
Plati aferente salariilor (incluse in alte plati pentru desfasurarea activitatilor agricole) lei
Contributii asigurari Total plati
Salariu
Nr Functie Nr. sociale si de sanatate aferente
brut
persoane (lei/luna) salariilor
(lei/luna)
(lei/luna)
1 Operator 1 900,00 261,00 1.161,00
tractor
TOTAL 1 - - 1.161,00
o costuri 13.932 lei/an
 Linia 30 – Alte plati include urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli administrative si impozite pe
mijloace fixe, centralizate in tabelul urmator:
Alte plati lei

Luna
efectuare
Valoar plata
Nr Denumire plata
e (alegeti
(lei) optiunea
LUNAR sau
luna in care
se face
plata)
1 Cheltuieli administrative 300,00 PLATA
LUNARA
2 Impozite si taxe - impozit teren 100,00 martie
3 Impozite si taxe - impozit cladire 1.590,0 martie
0
4 Impozite si taxe – impozit tractor 200,00 martie
Pagina
105/101
TOTA 2.190,0 -
L 0
Platile aferente TVA de plata/de rambursat, contributiile fiscale datorate de intreprinderea individuala si
impozitul pe venit net sunt cuprinse in tabelul urmator. Valorile aferente acestor impozite, taxe si contributii
sunt determinate conform legislatiei curente in vigoare pentru anul 2014.
Pagina
106/101
Contributii fiscale, TVA si impozit pe venitul net lei

Nr Denumire plata
1 TVA 37.046 37.046 37.04 37.04 37.04
6 6 6
Contributii fiscale datorate de
2 8.511 8.787 9.064 9.340 9.616
Intreprinderea Individuala
3 Impozit pe venitul net 12.936 13.695 14.45 15.21 15.97
4 3 2
TOTA 58.494 59.529 60.56 61.59 62.63
L 4 9 4
CENTRALIZATOR PLATI SI INCASARI

Centralizarea incasarilor si platilor rezultate din activitatea fermei mixte pe perioada de operare sunt
prezentate mai jos:
Pret Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Nr Categorie incasari/plati UM
(lei/U operare operare operare operare operare
.
M)
Vanzari fizice previzionate
1 Carne porc 8 kg 64.020 64.020 64.020 64.020 64.020
2 Dejectii 0 t 391 391 391 391 391
Vanzari valorice previzionate
1 Carne porc 8 lei 512.16 512.16 512.16 512.16 512.160
0 0 0 0
2 Dejectii 0 lei 0 0 0 0 0
TOTAL incasari din productie 512.16 512.16 512.16 512.16 512.160
0 0 0 0
1 Plati pentru materii prime si - - 210.50 210.50 210.50 210.50 210.509
materiale 9 9 9 9
- porci pentru ingrasat - - 144.00 144.00 144.00 144.00 144.000
0 0 0 0
- asternut pentru porci - - 1.680 1.680 1.680 1.680 1.680
- nutreturi combinate - - 160.44 160.44 160.44 160.44 160.440
0 0 0 0
- productie agricola livrata la FNC - - - - - - -132.800
132.80 132.80 132.800 132.80
0 0 0
- antibiotice - - 5.400 5.400 5.400 5.400 5.400
- vaccinuri - - 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000
- materiale dezinfectie hala - - 576 576 576 576 576
- echipamente/dotari personal hala - - 300 300 300 300 300
- utilitati - - 913 913 913 913 913
2 Alte plati 27.864 27.864 27.864 27.864 27.864
- salarii personal activitati productive - - 27.864 27.864 27.864 27.864 27.864
TOTAL plati aferente activitatii de 238.37 238.37 238.37 238.37 238.373
productie 3 3 3 3
1 Plati pentru materii prime si - - 103.66 103.66 103.66 103.66 103.660
materiale 0 0 0 0
- materii prime si materiale activitati - - 48.359 48.359 48.359 48.359 48.359
agricole
- terti, zilieri - - 55.301 55.301 55.301 55.301 55.301
2 Alte plati - - 13.932 13.932 13.932 13.932 13.932
- salarii personal activitati productive - - 13.932 13.932 13.932 13.932 13.932
Pagina 100/101
TOTAL plati aferente activitatii de 117.59 117.59 117.59 117.59 117.592

productie 2 2 2 2
Pagina 101/101
9.3 Indicatori financiari

In continuare sunt prezentati indicatorii obtinuti in urma completarii formularelor din Anexa C conform
ipotezelor anterioare:
Total
Anu Total an Total an Total an Total an
an
l UM 1 2 3 4
5
Nr.cr Specificat Valoare
t. ie
Valoare investitie(Vi)=
1 LEI 595.583
valoarea totala a
proiectului fara TVA
Durata de recuperare a
2 ANI 2,1622
investitiei (Dr) - maxim 12 ani
Rata acoperirii prin
3 fluxul de numerar Numeric 2,05 2,17 2,31 2,47 2,65
(RAFN) - trebuie sa fie
mai mare sau egal cu 1.2
4 Rata de actualizare 8%
Valoare actualizata neta
5 LEI 1.388.1
(VAN) -
83
trebuie sa fie pozitiva
Disponibil de numerar la
6 LEI 155.931 188.221 224.497 264.756 309.00
sfarsitul perioadei - trebuie
0
sa fie pozitiv
Pagina 102/101

07.1 SF - Ferma porci-FNC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

07.1 SF - Ferma porci-FNC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

Infiintare ferma crestere porci cu

Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]

Echipa de proiect Nume Semnatura

Sef de proiect [nume complet]

[Pozitie in cadrul echipei de

[Pozitie in cadrul echipei de

Proiectat [nume complet]

Desenat [nume complet]

Verificat [nume complet]

Continutul cadru al Studiului de Fezabilitate pentru beneficiarii privati

I. Partile scrise ............................................................................................................................. 5

1.2 Scurt istoric al solicitantului

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

Valoare neta la data intocmirii

Valoare neta la data intocmirii

Coordonate Studiu de Fezabilitate:

sanitar pentru personal;

 dotarea spatiilor de productie cu echipamente performante care sa asigure bunastarea porcilor in

Structura culturilor si calcul UDE

si a echipamentelor cu care acestea intra in contact nu sunt daunatoare si permit curatarea

 masuri pentru prevenirea poluarii solului:

aer, apa si sol.

gospodarire a apelor detinuta de agricultor1.

 acoperirea solului la suprafata cu vegetatie;

 Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea

 Obiective de ordin tehnic

 hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori din panouri termoizolante cu spuma

 sursa pentru schimburile comerciale;

 reducerea consumului de combustibili si lubrifianti.

cultivarea plantelor de camp.

2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la

Investitia/utilajele care Termenul de Termenul de

Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Fundamentarea necesitatii investitiei

Reforma Politicii Agricole Comune post-2013 contextul perspectivei bugetare).

 sectorul de crestere a porcinelor a trecut si trece printr-o perioada de criza determinata de

2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi

Caracteristici generale ale pietei produselor

 2007 – 642 mii tone

Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung:

Politica si piata de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime

 Termene si modalitati de plata

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii Produs furnizat si Valoare % din

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii Produs furnizat si Valoare % din

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr. crt. Firma Judet

2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie

- cresterea gradului de utilizare a

3. Date tehnice ale investitiei

3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia

3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor

 Deschideri: 1 deschidere cu dimensiunile: 8,60m

 cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de aluminiu;

3.3 Structura constructiva

Folosinta Ferma de crestere porci cu baza furajera aferenta

Fundatii beton armat

soclu panouri termoizolante grosime 6 cm

Conformare generala Constructia proiectata se aseaza pe un teren fara declivitati majore