Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDIU DE FEZABILITATE
Solicitant:
[Denumir e s
solicitant]
Adr esa:
Ad [.................]
Repr ezentant: [.................]
Tel./Fax: [.................]
Foaie de capat
Pagina 2/92
Pagina 3/92
7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei .......................................................... 71
7.3 Responsabil legal ..................................................................................................................................... 71
II. Partile desenate ........................................................................................................................... 72
III. Proiectii financiare si indicatori financiari ..................................................................................... 82
9.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare ...................................................... 83
9.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune .............................................................................. 86
9.3 Indicatori financiari .................................................................................................................................... 92
Pagina 4/92
I. Partile scrise
1. Date generale
[Se vor preciza obiectul principale de activitate al solicitantului si obiectele de activitate secundare relevante
pentru proiectul propus spre realizare]
Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0145 – „Cresterea ovinelor
si caprinelor ”, iar domeniul de interes pentru propunerea de finantare este infiintarea unei ferme de crestere a
ovinelor si caprinelor pentru lapte, carne in viu si lana de oaie.
[Se vor completa tabelele de mai jos prin inscrierea principalelor mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului
cu toate detaliile solicitate: data achizitiei, valoarea neta la data ultimului bilant si numarul de bucati.
Pagina 5/92
TERENURI
Valoarea
Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) /
contabila Regim juridic
Crt. Judet/Localitate Categoria de folosinta
- RON-
Pagina 6/92
2. Descrierea proiectului
2.2 Elaborator
(coordonate de identificare, cod CAEN, etc.)
[Se vor completa datele societatii de consultanta cu care a fost incheiat contractul de consultanta pentru
elaborarea Studiului de Fezabilitate (daca este cazul) si/sau coordonatele solicitantului. Se vor specifica cel
putin urmatoarele informatii pentru societatea de consultanta si sau solicitant: denumire, cod CAEN al
activitatii principale, respectiv al activitatii secundare relevante pentru proiect.
Se vor specifica de asemenea data intocmirii Studiului de Fezabilitate si cursul de schimb valutar utilizat in
cadrul proiectului.
Se va mentiona in mod clar faptul ca pentru realizarea proiectului a fost utilizat un proiect model, cu
specificarea adresei de internet de la care acesta a fost descarcat, data descarcarii si titlul proiectului model.]
Consultant: ___________
Obiect principal de activitate: _______
Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)
Solicitant: ____________
Obiect principal de activitate: _______
Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)
Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model „Infiintare ferma ovine si caprine”,
descarcat de la adresa de internet: www.__________________ , la data de _____________________.
Obiectivele investitiei/prioritati
(Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si
competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a
muncii, implementarea standardelor comunitare etc . Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin
proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea
investitiei.Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza
tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat
pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si
finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind
stadiul fizic al lucrarilor. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiect
sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.)
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de ovine si caprine cu o capacitate de 500 de capete
(250 de oi si 250 de capre).
Construirea unui adapost pentru oi si capre in stabulatie permanenta. Acesta va include spatii
distincte de odihna pentru oi si capre, alei de furajare, maternitati distincte atat pentru oi cat si pentru
capre, grup de muls comun dotat cu 12 posturi de muls (6 pentru oi si 6 pentru capre), camera pentru
Pagina 7/92
depozitarea laptelui, dotata cu doua tancuri de racire a laptelui, spatiu pentru tuns oile, spatii pentru
igienizare si tratament copite, spatii anexa pentru personal.
Racordarea fermei la utilitati: construirea unui put forat, construirea drumurilor de acces in incinta
fermei;
Construirea unui padoc de miscare si insorire atat pentru oi, cat si pentru capre, prevazute cu
echipamente de adapare si furajare.
Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectorul de crestere a animalelor , respectiv cresterea ovinelor si
caprinelor, sector ce face obiectul masurii 121 „ Modernizarea exploatatiilor agricole ” care promoveaza si
sprijina investitiile in exploatatiile agricole.
Obiectivele proiectului
Obiectivul general, precum si obiectivele specifice urmarite prin realizarea investitiei propuse sunt in
concordanta cu obiectivele Masurii 121, investitiile propuse spre realizare in cadrul prezentului proiect fiind
tipul de investitii pentru care programul de finantare a fost conceput.
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea fermei pentru cresterea oilor si caprelor in cadrul careia se va adopta
un sistem modern de adapostire a animalelor in stabulatie permanenta, semiautomatizat, caracterizat de
aplicarea unor metode eficiente de crestere a ovinelor si caprinelor cu un consum minim de resurse si costuri .
Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor tehnologii performante de exploatare a
ovinelor si caprinelor, cu monitorizarea si verificarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de
sanatate si bunastare a animalelor din ferma asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru
noua ferma in raport cu exploatatii similare din alte tari ale Uniunii Europene.
Gradul de dotare al fermei va permite ingrijirea si exploatarea animalelor numai de catre fermier impreuna cu
membrii familiei sale, si angajarea unui numar minim de angajati (prin proiectul de investitii vor fi create 2
locuri de munca pentru o persoana specializata in cresterea ovinelor si una specializata in cresterea
caprinelor).
Ferma va respecta cerintele nationale si europene privind protectia mediului inconjurator: in acest scop se va
construi o platforma acoperita pentru depozitarea dejectiilor provenite de la oi si capre, o fosa septica pentru
colectarea apelor uzate si 2 bazine pentru colectarea dejectiilor lichide.
In ceea ce priveste normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma va respecta standardele
pentru protectia animalelor din crescatorii.
De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Masurii
121, dupa cum urmeaza:
Introducerea s i dezvoltarea de tehnologi i s i procedee noi, divers ific area productiei, ajustarea
profilului , niv elului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclus iv a celei ecolog ic e.
Pagina 8/92
In ultimii 5 ani cantitatea de lapte de oaie si capra colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole
si centre de colectare a crescut in mod constant. La fel s-a intamplat si cu consumul de carne de oaie si
capra. Aceste lucruri duc la concluzia ca investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea cantitatii de
carne si lapte de oaie si capra de calitate oferita la preturi competitive.
Asigurarea de catre solicitant a unor produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si salubritate
a animalelor din ferma, de tehnologia de crestere utilizata, inclusiv de sistemul de nutritie.
In cadrul noii ferme se va utiliza un sistem modern, de tip intensiv de crestere a oilor si caprelor (stabulatie
permanenta), caracterizat de aplicarea celor mai eficiente metode de alimentare, ingrijire, selectie a
animalelor care necesita un consum minim de munca si costuri mici de exploatare.
Directiva Consiliului 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protectia animalelor din ferma
Legea cadru nr. 205 din 26 mai 2004 privind protectia animalelor
Legislatia privind conditiile de mediu (Cod de bune practici in ferma din 14 noiembrie 2006 (la data 10-
ian-2007 actul a fost aprobat de Ordinul 1234/2006 );
Legislatia privind conditiile sanitare (Norma din 4 februarie 2014 de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei);
Achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau
scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului
inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.
Decizia privind alegerea sistemului de crestere a animalelor a luat in calcul atat conditiile naturale si
economice, cerintele de protectie a mediului inconjurator, cat si conditiile privind bunastarea animalelor.
Adaposturile pentru animale propuse au conditii de microclimat adecvate, spatiu suficient, echipamente
corespunzatoare, o buna ingrijire, proceduri de lucru si manipulare corecte, creand conditii de crestere
prietenoasa pentru animalele prezente in ferma, definite prin sintagma „bunastarea animalelor” .
Prin implementarea investitiei va fi creata o ferma competitiva, ce va desfasura o activitate eficienta asa cum
rezulta si din previziunea incasarilor, pentru cei 5 ani prognozati dupa implementarea proiectului:
Pagina 9/92
Solutia constructiva aleasa permite asigurarea cerintelor fiziologice ale animalelor. Constructia si dotarea
fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la protectia animalelor din crescatorii. Astfel:
Cladirea are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota ±0,00 iar
structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal. Peretii interiori vor fi
realizati din gips carton cu izolatie vata minerala pentru zona de lucratori si panouri metalice-gard
despartitor pentru animale - maternitate, spatiu de muls si spatiu tancuri lapte. Inchiderile exterioare
propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica pentru
zonele inchise si incalzire (spatiu lucratori, maternitate si spatiile in care se depoziteaza laptele) si
prelata/membrana PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru
asigurarea ventilatiei pentru spatiile de odihna animale, depozitare furaje. Sarpanta va avea o
structura metalica, iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri termoizolante
grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica. Coama va fi proiectata astfel incat sa asigure
evacuarea aerului viciat in mod natural - ventilatie de coama.
Echipamentele care asigura furajarea animalelor si adaparea acestora respecta normele tehnologice
si biologice;
Dejectiile solide rezultate de la oi si capre sunt colectate si stocate pe platforma betonata acoperita,
fiind folosite ca ingrasamant natural;
Dejectiile lichide rezultate vor fi colectate in cele 2 bazine de dejectii ce sunt amplasate in incinta
fermei;
Sistemul intensiv de crestere in stabulatie permanenta care respecta conditiile de bunastare asigura
multiplicarea profitului datorita faptului ca potentialul biologic al animalelor este valorificat la un nivel
superior;
Optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat
prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc);
Controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si a apei reduce costurile cu
medicamentatia si permite obtinerea unei productii de calitate.
- Obiective de mediu
Datorita tehnologiei care va fi adoptata, activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor de
mediu.
Sistemul de ventilatie naturala asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din adapost si
astfel reducand semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3 .
Pagina 10/92
o 250 de capre mama (montate) si 4 tapi reproducatori din rasa carpatina - prolificitatea rasei luata in
calcul este 110%, ceea ce conduce la nasterea a 275 de iezi. Caprele sunt montate natural o data pe
an in perioada septembrie octombrie. Din iezii nascuti, 25% dintre femele sunt pastrate in ferma pentru
inlocuirea efectivului si prasila si 75% sunt vandute la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Din iezii
nascuti, 2% dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru inlocuirea efectivului si reproductie si 98% sunt
vanduti la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Procentul de pierderi luat in considerare este de 1,5% din
totalul de miei nascuti;
Sintetizand datele prezentate anterior, rezulta o capacitate fizica efectiva a fermei de 510 capete.
Solicitantul respecta conditiile prevazute in Ghidul Solicitantului aferent Masurii 121 “Modernizarea
exploatatiilor agricole – Ferma de Familie”, dimensiunea exploatatiei propusa prin proiectul de investitii este
de 19,50 UDE fiind cuprinsa intre 2 si 50 UDE asa cum este prevazut in ghid.
Pagina 11/92
Mai mult, avand in vedere sistemul intensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi
achizitionate pentru dotarea adaposturilor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere a oilor
si caprelor, se estimeaza ca productiile obtinute vor fi superioare celor inregistrate la nivel regional.
Nu este cazul
Ferma propusa prin proiectul a fost proiectata astfel incat sa se asigure indeplinirea legislatiei nationale
armonizata cu normele europene, respectiv:
o Amplasarea investitiei respecta distanta minima fata de asezarile umane si alte investitii de interes
public: Ferma proiectata va fi situata in afara localitatii, accesul in ferma fiind situat la o distanta de
aprox. 100 m de cea mai apropiata casa de locuit (constructii existente);
o Pentru dotarea halei vor fi achizitionate echipamente de ultima generatie pentru cresterea ovinelor si
caprinelor care vor asigura conditii optime de microclimat, avand in acelasi timp consumuri
energetice scazute;
o Drumurile de incinta vor fi sistematizate in asa fel incat drumul animalelor, drumul furajelor si drumul
dejectiilor sa nu se intersecteze;
o In cadrul fermei vor fi amenajate: filtru auto (spalare) si separator de hidrocarburi, container pentru
animale moarte, separator de grasimi;
o Apele uzate din cadrul fermei vor fi colectate intr-o fosa septica ecologica cu o capacitate de 750 l
pentru zona destinata lucratorilor si a doua fose septice de 5.500 litri fiecare pentru apele uzate si
dejectiile lichide din cadrul spatiilor pentru animale. Apa rezultata din consumul menajer se va
canaliza spre fosa septica ecologica de 750 litri. Un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va
evacua apele de la invelitoare catre sol;
o Pentru gestionarea gunoiului scos din hala va fi construita o platforma special amenajata.
Pagina 12/92
o Adapatorile vor fi pozitionate si intretinute astfel incat sa se reduca la minimum varsarea accidentala
a apei. Adaparea oilor si caprelor se va realiza cu ajutorul adapatorilor din plastic cu nivel constant,
care permit furnizarea unui debit constant de apa prevazute cu un dop de golire pentru o curatare
usoara;
o Hrana animalelor va fi asigurata in adapost prin sistemul de furajare cu hranitori sub forma de troaca
cu dimensiunea de 2 metri confectionate din plastic rezistent la acid. Acest tip de hranitori sunt
asezate pe pamant in interiorul adapostului de-a lungul aleii de furajare. Nivelul de furaj din fiecare
hranitoare va fi ajustat cu usurinta in functie de reteta de furajare stabilita. In padocuri hrana
animalelor este asigurata printr-un sistem de iesle circulare cu 28 de spatii de hranire. Hrana mieilor
si iezilor este asigurata printr-un sistem de iesle speciale pentru miei cu lungime de 2,45m si o
capacitate de 2x12 spatii de hranire ajustabile;
o In adapost animalele vor avea acces permanent la asternut, uscat la suprafata. Tehnologia de
crestere adoptata prevede cresterea animalelor in adapost pe asternut permanent din paie.
o Ventilatia va fi suficienta pentru a se evita supraincalzirea. Adaposturile au fost proiectate tinand cont
de faptul ca trebuie ferite de curenti de aer, bine iluminate si ventilate corespunzator;
o Animalele din ferma vor fi inspectate cel putin de doua ori pe zi. Se va acorda o atentie deosebita
semnelor care indica un nivel scazut al bunastarii si/sau sanatatii animalelor. Toate ovinele si
caprinele vor fi atent supravegheate de catre fermieri, in mod constant, pentru a se asigura un nivel
optim al sanatatii si bunastarii animalelor si pentru a se acorda tratament animalelor care necesita
astfel de masuri;
o Animalele care sunt grav ranite sau care prezinta semne evidente de tulburari de sanatate vor primi
tratament corespunzator sau vor fi sacrificate imediat. Va fi consultat un medic veterinar ori de cate
ori este nevoie.
In faza de functionare vor fi luate o serie de masuri pentru minimizarea impactului asupra mediului:
o Efectuarea in siguranta a transportului de deseuri – gunoi de hala din platforma de stocare si deseuri
de origine animala – cu respectarea urmatoarelor reguli:
Pentru reducerea emisiilor in aer si diminuarea mirosurilor vor fi aplicate urmatoarele masuri de diminuare a
impactului:
o activitatile specifice din cadrul fermei vor fi planificate si desfasurate astfel incat impactul mirosurilor
sa fie redus,
o tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima.
In vederea reducerii cantitatii de deseuri generate, valorificarii sau eliminarii deseurilor in conditii de siguranta
pentru protectia mediului, solicitantul are in vedere urmatoarele masuri:
Pagina 13/92
o livrarea produselor finite – lapte (oaie si capra), carne in viu (oaie si capra), lana de oaie – se va face
in conditii optime;
o toate deseurile vor fi manipulate si stocate astfel incat sa se previna orice contaminare a solului sau
a apelor si sa se reduca posibilele degajari de emisii fugitive in aer;
o nu se va depasi capacitatea de depozitate a magaziilor, spatiilor special amenajate, containerelor,
platformei de gunoi si a bazinelor de dejectii lichide;
o transportul dejectiilor in zonele de administrare pe terenurile agricole se va face cu mijloace de
transport dotate corespunzator, pe rute bine stabilite, in conditii care sa asigure prevenirea poluarii
solului, impact redus al mirosului asupra zonelor locuite.
In cadrul fermei vor fi respectate cu strictete toate regulile de curatenie si igiena, de asigurare a unor conditii
cat mai bune de stabulatie, igiena si sanatate a animalelor.
Bugetul indicativ
Pagina 14/92
1
Proiectare tehnologica la disciplina Cresterea Ovinelor, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu De La
Brad” Iasi – Facultatea de zootehnie – Proiect coordonat de Prof. Univ. Dr. Constantin Pascal Radu-Rusu
Pagina 15/92
In acest context, este suficient sa amintim ca lana fina se obtine astazi in cantitati mari de la mai multe rase,
ca exista in prezent rase ce produc frecvent peste 500 l lapte intr-o lactatie la oi si 900 – 1.100 la capre, ca
exista rase cu o prolificitate specifica de peste 200%. Actualmente la efectivele crescute, productiile totale si
medii inregistreaza diferentieri accentuate intre tari, in functie de stadiul economic si de realizarile inregistrate
in directia exploatarii si ameliorarii ovinelor si caprinelor, la care se adauga si factorii de influenta naturali.
La noi in tara diversitatea zonelor de relief, a conditiilor climaterice zonale si ca urmare a masurilor luate, s-au
obtinut in ultimile decenii progrese deosebite atat in privinta cresterii septelului ovin si caprin cat si in sporirea
productiilor obtinute de la aceste specii, insa rezulatele la care s-a ajuns in etapa actuala demonstreaza faptul
ca suntem departe de performantele realizate de aceste specii in alte tari.
Evolutia efectivelor sub aspect numeric plasa Romania in deceniul opt al acestui secol pe locul patru in
Europa, insa dupa anul 1990 in conditiile nou create specifice trecerii spre o economie libera si la alte forme
de proprietate, s-au manifestat unele aspecte negative cu influenta directa asupra numarului de ovine si
caprine si impilicit asupra calitatii materialului genetic crescut actualmente in tara noastra.
In acest context, in intervalul scurs din 1990 si pana in prezent, s-a constatat o inversare a prioritatilor in
cresterea ovinelor si caprinelor si o aliniere la tendintele europene si mondiale, cu o accentuare deosebita
asupra sporirii productiei de carne, justificata in prezent prin preturile practicate pe pietele mondiale.
In conditiile tarii noastre se impune si o intensificare a selectiei ovinelor si caprinelor in vederea sporirii
productiei de lapte, realizandu-se astfel si o eficientizare a cresterii acestei specii. Oile si caprele crescute
actualmente in Romania sunt extrem de heterogene in privinta nivelului productiv, exceptie facand oile din
rasa Merinos de Palas care sunt recunoscute ca fiind bune producatoare de carne si lana fina si a caprelor din
rasa Saanen care sunt recunoscute pentru productiile record in ceea ce priveste productia de lapte, motiv
pentru care in viitor se impune ca efectivele autohtone si de import crescute la noi sa faca obiectul unor actiuni
de selectie si ameliorare, in vederea imbunatatirii productiei de carne si lapte.
In conditiile in care Romania este tara cu drepturi depline in Uniunea Europeana, se impune ca o necesitate
absoluta, sa fie redus sistemul actual, al productiei de subzistenta, si inlocuirea acestuia cu ferme de
dimensiuni care sa permita livrarea pe piata a produselor realizate. Romania isi propune sa adopte pe termen
lung o pozitie favorabila fermelor mijlocii (20-100 de hectare), fermelor familiale comerciale. Functionarea
optima a acestor tipuri de ferme va conduce la o ameliorare a productivitatii agricole si la o sustinere a
dezvoltarii durabile a satului romanesc, pentru a nu mai exista golul dintre exploatatiile de subzistenta si cele
de dimensiuni foarte mari.
O dovada a importantei acestui tip de exploatatii este si faptul ca ONU a declarat 2014 ca fiind anul fermelor
de familie, acestea depasind 500 de milioane de unitati la nivel mondial, ceea ce inseamna 80% din numarul
total. In ceea ce ne priveste, Romania are nu mai putin de 850.000 de mici ferme cu suprafete cuprinse intre 1
2
si 5 hectare .
La nivel mondial, in prezent exista peste 500 de milioane de ferme de familie, acestea fiind modelul
predominant in agricultura si cel mai important furnizor de hrana atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs
2
Sursa: www.lumeasatului.ro
Pagina 16/92
de dezvoltare.
Fermele de familie pot creste disponibilitatea alimentelor in tarile sarace si in curs de dezvoltare, pot conserva
produsele traditionale, pot asigura tranzitia catre o alimentatie mult mai sanatoasa si cel mai important,
contribuie la securitatea alimentara pe termen mediu si lung.
Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico – organizatoric si cu mari sanse de
reusita din punct de vedere economico – financiar, este cel pentru cresterea rationala, interna a caprelor si
oilor.
Toate aspectele mentionate anterior stau la baza fundamentarii necesitatii realizarii investitiei. Solicitantul isi
propune alinierea politicii investitionale la cerintele de piata in paralel cu respectarea standardelor nationale si
europene in mod particular in domeniul cresterii ovinelor si caprinelor ca o conditie a dezvoltarii durabile astfel
incat sa fie asigurata existenta pe termen lung a fermei infiintate.
Oportunitatea investitiei
Din punct de vedere al oportunitatii realizarii proiectului se disting o serie de aspecte relevante ce privesc
nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale.
La nivel sectorial:
o dupa o perioada de stagnare si chiar regres, in prezent dinamica efectivelor si a productiei de carne
si lapte de oaie si capra se afla pe un trend ascendent la nivel national, acest trend fiind impulsionat
de o tendinta de crestere a cererii existente pe piata, insuficient satisfacuta in prezent de oferta
producatorilor autohtoni, si de cresterea exigentelor cu privire la calitatea produselor alimentare;
o cresterea consumului de produse autohtone de carne si lapte de oaie si capra in detrimentul
produselor provenite din import;
o cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse provenite de la oi si capre, precum si
prognoza de crestere a consumului de carne si lapte de oaie si capra pana la nivelul celui inregistrat
in Uniunea Europeana;
o forta de munca disponibila in zona are un grad bun de specializare in domeniul zootehnic;
o Conditiile pedo-climaterice din judet sunt favorabile activitatilor de crestere a oilor si caprelor. Clima
de tip continental, cu cantitati moderate de precipitatii si temperature medii anuale de 10°-11° C fac
zona atractiva pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne.
o amplasarea fermei in zona de deal unde valoarea pasunilor este deosebita, asigura necesarul de
materii prime furajere pentru animalele din ferma.
Privind toate acestea se poate concluziona ca realizarea proiectului va insemna pentru solicitant valorificarea
unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte favorabile in dezvoltarea economiei locale,
precum si in cresterea veniturilor la bugetul local.
Functionarea obiectivului analizat, la intreaga capacitate, are un impact deosebit de favorabil din punct de
vedere socio –economic, permitand continua dezvoltare a zootehniei in aceasta zona, asigurand mijloace de
trai populatiei din zona, scaderea somajului si creand premisele unei dezvoltari / cresteri a nivelui de trai.
Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala Masura
121 va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului investit mai mare si o durata de recuperare mai scurta
decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse proprii ale solicitantului.
Pagina 17/92
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care
investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri),
conform prevederilor fiselor masurilor
Nu este cazul .
In general furajele se achizitioneaza cu plata la termen de 60-90 de zile. Pretul nutretului concentrat este
puternic influentat de pretul cerealelor, porumbul fiind ingredientul de baza alaturi de grau si ovaz. Procurarea
furajului se face pe baza de comanda, livrarea este in general asigurata de furnizor iar stocarea se face in
cadrul fermei. Stocarea furajului pe o perioada mai lunga nu este indicata, maximum fiind 1 saptamana.
Pagina 18/92
- Intre 20 nov si 15 dec se vaccineaza impotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) cu rapel dupa 4-6
saptamani (la animalele nevaccinate anterior) apoi anual.
- Intre 15 dec si 15 ian, vaccinarea impotriva agalaxiei contagioase (rasfugul alb) urmat de rapel dupa
15 zile la animalele nevaccinate anterior, 1 ml/animal subcutanat indiferet de talia animalului.
- Intre 01 ian si 15 ian se face vaccinarea impotriva mamitei gangrenoase (rasfugul negru) vaccin
contra ambelor forme de rasfug: agalaxia contagioasa si mamita gangrenoasa.
- Vaccinarea contra antraxului se face de obicei primavara (aprilie) caprine peste 2 luni 0,1ml, ovine
peste 2 luni 0,2ml, subcutanat.
- Optional se mai poate face si vaccinarea impotriva avortului salmonelic, mai ales in efectivele unde a
evoluat boala.
- Deparazitarea externa la oi si capre (tratamentul pentru raie) se face prin imbaiere, aplicatii de solutii
pour-on. Tratamentul se face intre 15 mai si 15 iunie. In cazul imbaierilor se fac obligatoriu doua
imbaieri la interval de 7 zile. Daca se face injectabil, tratamentul se face respectand 1ml/50 kg
greutate vie, subcutanat, cu repetare la 7 zile.
Procurarea medicamentelor se face periodic iar stocarea se face sub anumite conditii de temperatura intr-un
spatiu special amenajat.
Pagina 19/92
Materiile prime vor fi atent selectionate in momentul achizitionarii, calitatea acestora fiind foarte importanta
pentru obtinerea unor produse finite de calitate superioara.
Pentru inlaturarea riscului referitor la calitatea materiei prime se va face o selectie riguroasa a furnizorilor de
materii prime. Ca principiu de baza in aprovizionarea cu materii prime se va urmari stabilirea de relatii
contractuale cu producatorii medii si mari deoarece pentru acestia va fi mai usor sa se adapteze la
standardele comunitare de calitate. Conducerea fermei nu va face rabat la calitate, avand in vedere colaborari
cu mai multi furnizori, tocmai in vederea acoperirii riscurilor legate de aprovizionarea cu materii prime.
Piata de desfacere
Desfacerea productiei obtinute (lapte de oaie si capra, carne in viu de carne si capra, lana de oaie) se face in
mod direct catre procesatori de profil (fabrici de procesare a laptelui, abatoare specializate, fabrici de
procesare lana de oaie) din judet si din judetele limitrofe.
Potentiali clienti:
Laptele, produsele lactate si carnea fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar. In
prezent consumatorii finali ai laptelui si carnii de oaie si capra sunt impartiti in doua principale categorii:
- populatia de la sate care consuma preponderent lapte, produse lactate si carne din productie proprie;
- populatia urbana care se aprovizioneaza in principal cu produse din comert.
Cantitatea anuala de lapte comercializata de catre solicitant va fi de aproximativ 37.800 litri lapte de oaie si
54.000 de litri de lapte de capra si va fi preluat direct de catre procesatori.
Pagina 20/92
In anul 2012, comparativ cu anul 2011, sacrificarile de bovine, porcine si de pasari in unitati industriale
specializate (abatoare) au crescut, in timp ce sacrificarile de ovine si caprine au inregistrat o tendinta
descrescatoare.
Numarul de ovine si caprine sacrificate in unitatile industriale specializate a scazut fata de anul precedent cu
46,8%, iar productia de carne de ovine si caprine a scazut, de asemenea, cu 41,7%.
2011 2012
Cota de piata a productiei interne din consum va ajunge la 116,2%, aceasta inseamna ca, exporturile vor
excede importurile. Pentru anul 2030 se prevede o dublare a productiei de carne fata de anul 2010,
mentinerea importurilor la acelasi nivel, dublarea exporturilor si consumului pe locuitor, fata de aceeasi
perioada.
Cresterea ovinelor si caprinelor se realizeaza, in tara noastra, cel mai adesea, in sistem extensiv, sistem care
presupune cheltuieli mai reduse in zone unde alternativele agricole sunt limitate. Pentru anul 2020, se
propune si in acest segment cresterea consumului de carne de oaie si capra la 32 mii tone, revenind 1,8
kg/loc, adica 91,8% din consumul mediu european UE27 (1,96 kg/loc). Se estimeaza ca exportul de animale
vii va creste de la 52,6 mii tone, in anul 2010, la 98 mii tone, in anul 2020, iar exportul de carne de oaie si
capra va ajunge la 44,5 mii tone, in anul 2020. Importul de carne de oaie si capra este nesimnificativ,
preconizandu-se sa ajunga la 1,5 mii tone, in anul 2020.
Pentru anul 2030, se preconizeaza dublarea productiei totale de carne fata de anul 2010 si mentinerea
consumului de carne pe cap de locuitor la nivelul consumului mediu european UE27. Exporturile de animale
3
http://www.fabricadecarne.ro/oportunitati-si-constrangeri-pe-piata-carnii-din-romania#
Pagina 21/92
vii se vor tripla. Este necesar ca activitatea de crestere a ovinelor si caprinelor sa fie dirijata catre o mai buna
eficacitate tehnico-economica, printr-un grad mai mare de independenta fata de sustinerea generala a
agriculturii.
Filiera carnii de ovine si caprine este o alta latura slab cotata in industria autohtona a carnii. La sfarsitul anului
2012, la efectivele de ovine si caprine, Romania se afla dupa Grecia, Regatul Unit, Spania, Portugalia, Olanda
si Italia, in ceea ce priveste densitatea la 100 ha teren. In perioada 2007-2012, acest sector a cunoscut totusi
cel mai mare reviriment, atat in ceea ce priveste cresterea efectivelor (39%), cat si a productiei totale de carne
in viu (46%).
Natura fragmentata a sectorului, caracterul de productie la scara mica si faptul ca marea majoritate a ovinelor
sunt tinute la pasunat 160-180 de zile, la distante mari fata de abatoare, face ca sacrificarile sa se faca mai
putin in astfel de unitati. Numarul cel mai mare de taieri (peste 50%) se face de catre crescatori, cu
respectarea legislatiei sanitare veterinare, in perioada sarbatorilor pascale, in spatii temporare, unde sunt
asigurate conditiile de igiena pentru taierea mieilor si iezilor (in general, pentru consumul familial).
Exista insa o mare parte a crescatorilor, care au contracte cu firme achizitoare. Acestea preiau mieii si
berbecutii spre abatoarele autorizate, comercializarea facandu-se ulterior direct spre hyper/supermarket-uri si
alte magazine alimentare. Carnea se livreaza in semicarcase neomogene ca marime si compozitie obtinandu-
se, de regula, o proportie redusa a regiunilor cu carne valoroasa (jigou, cotlet, antricot, muschiulet). Este unul
dintre motivele pentru care hotelurile si restaurantele prefera sa importe portiuni transate din Australia si Noua
Zeelanda.
In anul 2012 productia totala de lapte colectat de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de
colectare a inregistrat o usoara scadere. Scaderea inregistrata s-a datorat exclusiv diminuarii productiei de
lapte de vaca. In schimb, productia de lapte de capra, si oaie a inregistrat cresteri importante.
In anul 2012, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare de
la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 9.494 tone (-1,1%), potrivit Institutului National de
Statistica (INS).
Productia colectata de lapte pentru consum a scazut cu 12.347 tone in 2012 fata de 2011 (-5,6%). In schimb,
unitatile procesatoare au colectat de la ferme cantitati crescute de lapte de capra (40%) si oaie (10%). Cea
mai mare scadere a productiei in anul 2012 fata de anul 2011 s-a inregistrat la lapte praf cu 581 tone(-21,6%).
Productia de branzeturi topite a scazut cu 1.063 tone (-10,7%), urmata de de productia de lapte de consum cu
12347 tone (-5,6%), potrivit datelor comunicate de Statistica.
Productia de unt a avut, in anul 2012 comparativ cu anul 2011, o tendinta descendenta cu 164 tone (-1,7%).
Productia de branzeturi a crescut, in anul 2012 fata de anul 2011, cu 4.840 tone (8 %). Evolutia cantitatii de
branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (90% din productia totala de branzeturi) s-a mentinut in aceeasi
tendinta ascendenta.
4
Studiu Potentialul de export al Romaniei: Lapte si produse lactate editat de Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor
Straine - 2012
Pagina 22/92
Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) si productia de smantana de consum au crescut cu
5
6.214 tone (4,2%), respectiv cu 491 tone (1%) in anul 2012 fata de anul precedent.
Cele mai mari cantitati de lapte de oaie si capra s-au colectat in regiunile Centru (32,3%), Nord-Vest (22%) si
Nord-Est (21%). Laptele de consum s-a produs cu preponderenta in regiunile Centru (41,4%), Nord-Est (21%)
si in Nord-Vest (19,4%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste 75% din productia de
produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs indeosebi in regiunile Centru
(30%), Nord-Vest (23%), Nord-Est (19,8%) si Sud-Muntenia (16%).
Analizand datele de mai sus ajungem la concluzia ca piata este insuficient dezvoltata, in principal din cauza
puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului.
Analiza concurentei
Comparativ cu restul fermierilor din zona, ferma solicitantului va dispune de o serie de avantaje intre care
amintim:
In ceea ce priveste strategia de piata pe care o va adopta dupa implementarea prezentului proiectul, ferma isi
va comercializa produsele in baza unor contracte ferme, incheiate pe perioade lungi de timp.
5
http://agrointel.ro/10978/productia-de-lapte-de-capra-a-crescut-intr-un-an-cu-40/
Pagina 23/92
Strategia de piata
Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, ferma are in vedere un proiect
de investitie care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina un
furnizor local constant si serios.
Politica de pret
Politica de pret a fermei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ cu cele
practicate de catre concurenta pentru produse similare.
Concurenta puternica care exista pe piata limiteaza trendul de crestere a preturilor care poate fi usor sesizat
in cazul altor produse alimentare. In cazul fermelor mari tendinta este de crestere lenta, acest aspect se
repercuteaza asupra intregului ansamblu de concurenti ce actioneaza pe piata, si care se afla in situatia de a
intra in faliment in conditiile in care nu-si pot permite sa ofere produsele la pretul stabilit de ceilalti actori ai
pietei.
Pentru a mentine un nivel cat mai scazut al preturilor, ferma va incerca sa-si reduca permanent costurile
unitare, atat prin utilizarea unei tehnologii competitive, cat si prin cresterea productivitatii muncii.
In stabilirea si modificarea nivelului preturilor, va lua in calcul o serie de factori, dintre care cei mai importanti
sunt:
Preturile la care vor fi desfacute produsele fermei, care au fost luate in calcul si in previzionarea veniturilor
sunt urmatoarele:
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste atingerea
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor
proiect
EG1 – Proiectul respecta: In cadrul noii ferme, se va adopta un sistem intensiv de
conformitatea cu obiectivul crestere a oilor si caprelor in stabulatie permanenta,
general al masurii: caracterizat de aplicarea unor metode eficiente de crestere,
care necesita un consum minim de resurse si factori de
Pagina 24/92
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste atingerea
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor
proiect
cresterea competitivitatii productie.
sectorului agricol printr-o Utilizarea unor tehnologii performante de crestere a oilor si
utilizare mai buna a caprelor, cu monitorizarea calitatii produselor obtinute si a
resurselor umane si a starii de sanatate si bunastare a animalelor asigura atingerea
factorilor de productie si unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport
indeplinirea standardelor cu exploatatii similare din Romania si din alte tari ale Uniunii
nationale si a standardelor Europene.
comunitare si cu cel putin
unul din obiectivele specifice:
Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea performantei generale
generala se va prezenta sub forma tabelara:
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste atingerea
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor*
proiect
EG2 - Proiectul sa fie in acord cu:
a) potentialul agricol al zonei si Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in
care va fi implementat. Conform “Studiului pentru
determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si
marjelor brute standard unitare pentru proiectele din
cadrul Masurii 3.1 „Investitii in exploatatii agricole” din
Programul SAPARD”, elaborat de ASAS-ICPA si ICDEA,
2004”, comuna ____ din judetul ______ are potential
ridicat pentru cresterea oilor si caprelor.
b) sa demonstreze imbunatatirea Prin dotarea fermei cu sisteme de crestere moderne si
performantei generale a eficiente, solicitantul va putea sa obtina o productie
exploatatiei agricole la data darii calitativa avand costuri reduse de exploatare si devenind
Pagina 25/92
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste atingerea
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor*
proiect
in exploatare a investitiei: astfel mai competitiv pe piata.
Obtinerea unor venituri anuale de 281.348 lei 290.528 lei
sunt datorate in cea mai mare masura utilizarii tehnologiei
moderne de crestere a oilor si caprelor.
Obiective tehnice: Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic
- achizitia de tractoare, combine, permit desfasurarea procesului de crestere a oilor si
masini, utilaje, echipamente etc, caprelor. Tehnologia performanta de crestere folosita
care determina cresterea conduce la obtinerea unor produse de calitate, in conditii
productivitatii muncii, de eficienta si productivitate a muncii crescuta. In acelasi
imbunatatirea calitatii produselor timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se
agricole, introducerea de urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru
tehnologii performante, cei care lucreaza in ferma.
imbunatatirea conditiilor de lucru;
- construirea si/sau modernizarea Solutia constructiva aleasa permite asigurarea cerintelor
cladirilor operationale care conduc de crestere a oilor si caprelor si eficienta exploatarii
la asigurarea conformitatii cu animalelor. Constructia si dotarea fermei respecta
standardele comunitare; indeplinirea standardelor comunitare referitoare la
bunastarea animalelor in sistemul intensiv de crestere in
stabulatie permanenta.
- diversificarea productiei in Nu este cazul
functie de cerintele pietei,
realizarea de noi produse si
introducerea de noi tehnologii .
Obiective economico- Principalii factori care permit minimizarea costurilor de
financiare: productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate
- reducerea costurilor de productie se refera la reteta performanta de furajare, sistemul
si cresterea rentabilitatii semiautomat de adapare, sistemul de asigurare a
economice a exploatatiei agricole; conditiilor de mciroclimat cu un consum redus al
utilitatilor, controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de
contaminare a furajului si a apei.
- cresterea valorii adaugate brute Previziunile privind activitatea fermei in urma
(VAB ) a exploatatiei agricole. implementarii proiectului, conduc la cresterea valorii
adaugate brute (VAB), argumentul fiind valoarea
indicatorilor de performanta rezultati.
- cresterea viabilitatii economice. Pentru a demonstra viabilitatea economica s-a intocmit
prognoza veniturilor si a cheltuielilor pe o perioada de 5
ani dupa implementarea investitiei.
Elaborarea fluxului de numerar pentru activitatea de
exploatare demonstreaza ca nu se vor inregistra sincope
in procesul de operare, respectiv ferma isi va putea
sustine fara probleme activitatea productiva,
demonstrand disponibil de numerar pozitiv la sfarsitul
perioadei pentru fiecare din cei 5 ani de analiza.
Indicatorii economico-financiari obtinuti in urma realizatii
prognozelor sunt prezentati in Anexa C la cererea de
finantare.
Obiective de mediu Gestionarea corecta a deseurilor provenite din ferma va
- reducerea emisiilor daunatoare permite minimizarea impactului activitatii zootehnice
cu efect de sera si o mai buna asupra factorilor de mediu. In acest scop, proiectul
gestionare a deseurilor rezultate prevede utilizarea unei platforme betonate pentru
din activitatea de productie; depozitarea dejectiilor, a doua bazine pentru dejectiile
lichide si a unui fose septice pentru colectarea apelor
uzate.
- reducerea emisiilor de amoniac Activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor
(si a altor gaze), in special in de mediu. Adapostul pentru cresterea oilor si caprelor
Pagina 26/92
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste atingerea
urmarite prin
obiectivele specifice obiectivelor*
proiect
exploatatiile de crestere a precum si restul spatiilor vor fi complet monitorizate.
animalelor prin respectarea
standardelor sanitar-veterinare, de Ventilatia automatizata asigura un microclimat foarte
igiena si de bunastare a bun, improspatand aerul din hala si astfel reducand
animalelor; semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3.
Controlul dejectiilor se va face prin colectarea lor la
capatul adapostului cu o umiditate scazuta. Astfel
emisiile de amoniac sunt reduse la minim, iar mirosul
neplacut in adaposturi si in jurul acestora este eliminat
complet.
- asigurarea respectarii cerintelor Nu este cazul.
fitosanitare, ecologice etc.;
- cresterea gradului de utilizare a Nu este cazul.
surselor de energie regenerabila
si imbunatatirea eficacitatii folosirii
acestora.
Pagina 27/92
Suprafata terenului pe care urmeaza sa fie amplasata investitia este de 4.500 mp.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii
topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune
[Se va completa cu principalele caracteristici geofizice ale terenului, asa cum rezulta ele din studiile de teren
efectuate (studiu geotehnic, studii topografice, etc).]
Investitia propusa prin proiect se recomanda a fi amplasta pe un teren fara declivitati majore cu deschidere
catre doua cai de acces perpendiculare. Amplasarea obiectelor ce intra in componenta fermei se poate
adapta amplasamentului dupa caz.
3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si
inaltimea acestora, volumul construit
Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul FEADR cuprinde urmatoarele obiective constructive:
Pagina 28/92
3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc.
Alimentare cu energie electrica:
La pozarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva cu lungimea de circa 1,5 m la capete, necesara
pentru a se permite introducerea sau inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor. Pe trasee lungi, rezerva se
obtine prin montarea ondulata a cablurilor in plan orizontal.
Razele de curbura ale cablurilor, realizate in timpul manevrarilor precum si la fixare, vor avea urmatoarele
valuri minime, exprimate prin multiplul diametrului exterior d al cablului:
Desfasurarea cablului de pe tambur si pozarea sa se vor face numai in conditiile in care temperatura mediului
ambiant si a cablurilor nu a coborat in perioada de timp friguros, in decurs de 24 ore inaintea desfasurarii si
pozarii , in nici un monent, sub urmatoarele valori:
In cazuri deosebite se admit desfasurarea si pozarea cablului si la tempereturi mai scazute, dupa incalzirea
prealabila a tamburului cu cablu intr-o incapere inchisa.
La intrarea in cladiri, la pozarea sub drumuri, cablurile trebuie sa fie protejate in tuburi metalice sau din alt
material rezistent mecanic. Tevile trebuie sa aiba un diametru interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al
cablului si sa nu aiba mai mult de doua curbe, realizate cu curbura corespunzatoare tipului de cablu. Capetele
de tevi trebuie sa fie bercluite. Adancimea de pozare a cablurilor in pamant, masurata de la suprafata solului
este de minimum 700mm. Cablurile asezate in pamant se instaleaza in sant pe un strat de nisip de 10 cm si
se acopera cu un alt strat de nisip, peste care se aseaza un strat de caramizi. La intrarea in cladiri se poate
reduce adancimea de pozare, pe portiuni scurte, sub 5 m.
Alimentare cu apa:
Se propune infiintarea unui put forat de adancime (30 m) pentru asigurarea apei si a 2 bazine tampon cu o
capacitate de 2.000 litri fiecare.
Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si aprovizionarea cu materiale
(conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor de executie (pentru sapat, transport,
compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune) impuse de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sa
stea deschise o perioada cit mai scurta de timp.
Sapatura va fi executata, de regula, manual (cca, 60%), in special ultimii 20-30 cm, pentru executarea patului
transeii si a zonelor din dreptul imbinarilor care se vor executa conform datelor prezentate in proiect.
Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste, rezistente la socuri si
nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a
fi ferite de lovituri si zgirieturi.
Alimentare cu gaz:
Pagina 29/92
Energie termica:
Sapatura pentru canalizare 110 - 125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00 m si malurile
vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de 1.30 x 1.30 m.
Pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2 x 1.2 x 2 m, iar pentru ramificatii si racordul gurii de
scurgere latimea transeii este de 0.8 m. Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0 m adancime de la nivelul
terenului (80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul
manual pana la cota finala a sapaturii. Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC -
KG cu mufa si garnitura.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite accidental din ploi
sau infiltratii.
Lungimi retele:
Pagina 30/92
o Cladirea are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota ± 0,00 iar
structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal.
o Peretii interiori vor fi realizati din gips carton cu izolatie vata minerala pentru zona de lucratori si
panouri metalice-gard despartitor pentru animale(maternitate, spatiu de muls si spatiu tancuri
lapte).
o Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie
spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0) pentru zonele inchise si incalzire (spatiu lucratori,
maternitate si spatiile in care se depoziteaza laptele) si prelata/membrana PVC cu benzi
luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei pentru spatiile
de odihna animale, depozitare furaje.
o Sarpanta va avea o structura metalica iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din
panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0).
Coama va fi proiectata astfel incat sa asigure evacuarea aerului viciat in mod natural- ventilatie de
coama.
o Finisajele interioare propuse pentru spatiile inchise: finisajele pentru pereti vor fi vopsitorii lavabile
rezistente la spalaturi multiple, culoare alb, tapet PVC h=2,10 m (mai putin spatiile pentru animale
(oi/capre in ultima perioada a gestatiei, spatiu fatare, oi/capre cu miei/iezi 3-7 zile, compartiment
de intretinere oi/capre cu miei/iezi, compartiment furajare miei/iezi) unde se vor lasa panourile
termoizolante aparente).
o Finisajele la pardoseli vor fi realizate din beton sclivisit pentru zona destinata animalelor (cu
tratamente hidroizolante si rezistente la solicitari mecanice pentru a rezista in momentul in care se
schimba asternutul animalelor) si in spatiile tehnice si covor PVC pentru spatiile destinate
lucratorilor. In placa de beton se vor prevedea sifoane de pardosela pentru evacuarea apelor
uzate in adapost-maternitate catre fosele septice aferente. Pentru spatiile in care va exista plafon
suspendat, acesta va fi realizat din gips-carton si va fi finisat cu vopsitorii lavabile culoare alb (hol
acces, vestiar, birou veterinar).
o Finisajele exterioare propuse / inchideri exterioare: panouri termoizolante grosime 6 cm, izolatie
spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0), culoare gri si prelata/membrana PVC cu benzi
luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei pentru spatiile
de odihna animale, depozitare furaje.
o Tamplaria va fi din PVC cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu sticla clara. Pentru
accesul animalelor, utilajelor, lucratorilor in aleea de furajare si implicit in adapost se propun porti
din teava metalica cu plasa metalica zincata.
Cladirea este organizata in 2 zone: zona destinata animalelor (cu: spatiu pentru ultima perioada de gestatie
oi/capre, spatiu fatare oi/capre, spatiu pentru oi cu miei si capre cu iezi 3-7 zile, compartiment de intretinere oi
cu miei si capre cu iezi, compartimente de furajare miei/iezi si spatii de izolare animale bolnave/agresive) si
Pagina 31/92
zona pentru personal (hol acces, vestiar tip filtru cu grup sanitar si dus, spatiu tehnic si birou veterinar).
Din spatiul de vestiare se propune acces direct catre spatiul de muls care la randul lui se afla in legatura
directa cu spatiile de depozitare lapte (2 spatii separate - lapte oaie, lapte capra). Pentru fiecare spatiu de
depozitare lapte, se propune un tanc de racire lapte cu o capacitate de 500 litri. Se asigura legatura directa cu
exteriorul din spatiile depozitare lapte, pentru a facilita livrarea acestuia in conditii de maxima igiena.
Inaltime Suprafata
Finisaj
Functiune utila utila Finisaj pereti Finisaj tavan
pardoseala
-m- -mp.
PARTER
Vopsea
Hol acces min.3.50 8.00 Covor PVC Vopsea lavabila lavabila pe
gips-carton
Vopsea
Tapet PVC
Vestiar haine murdare+dus min.3.50 6.50 Covor PVC lavabila pe
h=2.10m
gips-carton
Vopsea
Vestiar haine curate+ grup
min.3.50 7.75 Beton sclivisit Vopsea lavabila lavabila pe
sanitar
gips-carton
Vopsea
Tapet PVC
Veterinar+ medicamente min.3.50 8.70 Covor PVC lavabila pe
h=2.10m
gips-carton
Panouri Panouri
Spatiu tehnic min.3.50 8.70 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Panouri Panouri
Izolare oi min.3.50 15.70 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Oi in ultima perioada de Panouri Panouri
min.3.50 75.20 Beton sclivisit
gestatie termoizolante termoizolante
Panouri Panouri
Spatiu fatare oi min.3.50 50.40 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Panouri Panouri
Oi cu miei 3-7 zile min.3.50 25.00 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Compartiment de intretinere Panouri Panouri
min.3.50 87.20 Beton sclivisit
oi cu miei zburati termoizolante termoizolante
Compartiment furajare miei Panouri Panouri
min.3.50 38.40 Beton sclivisit
zburati termoizolante termoizolante
Panouri Panouri
Izolare capre min.3.50 15.70 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Capre in ultima perioada de Panouri Panouri
min.3.50 75.20 Beton sclivisit
gestatie termoizolante termoizolante
Panouri Panouri
Spatiu fatare capre min.3.50 50.40 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Panouri Panouri
Capre cu iezi 3-7 zile min.3.50 25.00 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
Compartiment de intretinere Panouri Panouri
min.3.50 87.20 Beton sclivisit
capre cu iezi termoizolante termoizolante
Panouri Panouri
Compartiment furajare iezi min.3.50 38.40 Beton sclivisit
termoizolante termoizolante
TOTAL SUPRAFATA
UTILA - corp maternitate 623.45
si vestiare lucratori
Corpul de vestiare si cel de materniate este completat de corpul ce adaposteste zona de odihna pentru
animale, spatiul de muls (care este semi - inchis cu panouri termoizolante de 6 cm) si spatiile de depozitat
lapte inchise cu panouri termoizolante.
Spatiile de odihna se prevad separat pentru oi si capre cu zona comuna de muls conform A3 - Plan parter.
Pagina 32/92
Spatiul de odihna va fi delimitat cu ajutorul panourilor de gard metalice care vor fi prevazute cu porti de acces
dinspre aleile de furajare si padocurile exterioare. Panourile de gard vor fi fixate in pardoseala de beton (care
se proiecteaza doar pentru zona de adapare animale, spatiul de muls, spatiul depozitare lapte si aleea de
furajare) pentru a permite acumularea asternutului adanc. In spatiul de odihna, mai putin zona de adapare, se
propune ca asternutul animalelor sa fie montat pe suport pamant compactat.
In spatiile de odihna se vor proiecta adapatoare si hranitori furaje (laturi in aleea de furajare) astfel incat
fermierul sa poata hrani animalele fara a intra in tarc. Aceste echipamente se vor instala astfel incat sa
indeplineasca conditiile de igiena si sa reduca riscul de inghet al apei.
o beton cu tratamente hidroizolante si rezistente la solicitari mecanice pentru zona de adapare, latime
1,00m de la limita culoarului de furajare, in spatiul de muls, depozitare lapte si aleile de furajare
o pamant compactat pentru spatiul de odihna in care se monteaza asternutul animalelor format din paie
Inaltimea maxima la coama este de +4.75 m fata de cota terenului amenajat. Inaltimea utila in interior nu va fi
mai mica de 3,50 m dupa asezarea asternutului pentru animale.
o fundatii de beton armat si placa beton armat cota ±0,00 pentru spatiile enumerate mai sus iar
structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal.
Sarpanta va avea o structura metalica iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri
termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0).
Coama va fi proiectata astfel incat sa asigure evacuarea aerului viciat in mod natural- ventilatie de coama.
Inaltimea maxima recomandata a asternutului va fi de circa 1,00 m peste placa de beton. Inchiderile
exterioare se vor realiza cu ajutorul unei prelate/membrane PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si
goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei pentru spatiile de odihna animale, depozitare furaje.
Ventilarea spatiului se va face in mod natural prin admisia aerului (prin fatada constructiei - plase PVC) si
evacuarea aerului viciat prin coama cladirii, special proiectata pentru a indeplini aceasta functie. Din spatiul de
odihna animalele au acces direct in padocurile imprejmuite amplasate conform planuri arhitectura. Acestea
sunt amplasate pe suport pamant batatorit si dispun de bazine spalare, clatire si tratament copite. Apa uzata
din aceste bazine se va directiona catre fosele septice aferente.
Principala functie indeplinita de adapostul pentru ovine/caprine este sa protejeze animalele impotriva
conditiilor meteorologice nefavorabile. Este recomandat ca adapostul sa fie realizat astfel incat sa asigure un
microclimat adecvat, spatiu de miscare, acces usor si corespunzator la furaje, apa si padocuri (tarcuri) in aer
liber, o buna ventilare, fara curenti de aer daunatori, si o suprafata suficienta a boxelor .
Spatiul de muls va fi prevazut cu 12 boxe/statii de muls (6 pentru oi si 6 pentru capre). Acesta va comunica
direct cu spatiul de depozitare si racire lapte pentru a asigura igiena corespunzatoare procesului tehnologic.
Se propun galeti cu amestecator pentru recoltarea laptelui care se va transporta manual la tancul de racire.
Odata umplut tancul de racire este scos si livrat printr-un acces independent de restul acceselor in incinta
fermei.
Suprafata totala a adapostului de animale oi+capre inclusiv aleile de furajare, spatiul de muls, spatiul de
depozitare lapte si spatiul de depozitat furaje va fi de circa 1.155 mp.
Pagina 33/92
Pagina 34/92
Corpul in care oile vor fi tunse, va fi o constructie usoara cu o suprafata construita de 78.50 mp (dimensiuni
6.35/12.35 m), construita din stalpi si grinzi de lemn, sarpanta realizata din elemente de lemn si invelitoare din
tabla cutata zincata. Stalpii de lemn (popii) se vor rezema pe fundatii din beton. Inaltimea va fi fata de cota
0.00m de 2.92 m la coama si de 3.90 m la cornisa. Inchiderile exterioare vor fi realizate din prelata/membrana
PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei. Corpul de
tuns oi va cuprinde zonele si echipamentele conform legenda plansa A3-Plan parter. Evacuarea apelor
pluviale de pe invelitoare se face prin jgeaburi s i burlane, Ø 100-120, aduse la nivelul solului in incinta. Placa
cota +/-0,00 m va fi din beton si va cuprinde in exterior si bazinul de beton hidroizolat pentru spalarea oilor si
caprelor. Acesta va fi ingropat si se va amplasa conform A1-Plan general si A3-Plan parter si va avea o
adancime de circa 50cm; se vor prevedea 2 rampe de acces si evacuare a oilor si caprelor din bazin.
Dimensiunea in plan a acestuia va fi de circa 3x5 m.
O parte a carosabillului si a aleilor din cadrul incintei vor fi realizate din balast compactat - pietris, restul
circulatiilor realizandu-se pe suport pamant compactat:
o caile de acces auto (pe suprafetele delimitate in plansa de arhitectura A1 - Plan general) se vor
realiza din agregat de pietris
o circulatile perimetrale se realizeaza pe suport pamant compactat conform planului de situatie din
documentatia de arhitectura
o Minim 30 % din suprafata totala a terenului va fi rezervata spatiilor verzi.
Se propune de asemenea infiintarea unei platforme betonate pentru gunoi cu o suprafata de 100 mp (10,00 x
10,00 m). Se va construi pe un suport din pietris compactat. Aceasta se va amplasa conform A1 - Plan
general.
Alimentare cu apa
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de min. 30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat din doua
vase tampon de 2.000 litri fiecare. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul si
presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o pompa submersibila: debit maxim 2.9
mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor
de instalatii.
Se propune infiintarea unei fose septice ecologice cu o capacitate de 750 l pentru zona destinata lucratorilor si
a doua fose septice de 5.500 litri fiecare pentru apele uzate si dejectiile lichide din cadrul spatiilor pentru
animale. Acestea se vor afla la o distanta minima de 10m fata de toate obiectivele protejate in conformitate cu
ordinul MS nr. 536/1997. Apa rezultata din consumul menajer se va canaliza spre fosa septica ecologica de
750 litri. Un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare catre sol.
Se propune de asemenea amplasarea unui filtru auto (spalare) cu separator de hidrocarburi si a unui
separator de grasimi pentru filtrarea apelor provenite din zona de muls si a tancurilor de lapte.
Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre tabloul electric T.E.G. Prezentul studiu
de fezabilitate nu face referire la infiintarea unui post de transformare pentru alimentarea obiectivelor,
necesitatea acestuia va fi evaluata ulterior de catre beneficiari dupa caz.
Pagina 35/92
Echipamente electrice
o Tablou Electric 28 circuite: intrerupator general 80A/30mA (10A iluminat – 8 circuite; 10A iluminat
rezerva – 2 circuit; 16 A prize – 12 circuite; 16 A rezerva – 2 circuit; 20 A – 1 circuit; 2 circuite
alimentare 380 V; 50 A - 1 circuit ); cutie cofret aparent
o Senzori de temperatura (12buc.)
- Cablu 5 m cu stecher
- Grilaj de protective
- Montaj perete/ stand mobil
o Proiectoare - 350W cu halogen (12 buc.)
Echipamente sanitare
Echipamente termice
Pagina 36/92
Alimentare cu apa
o Hidrofor 24 l - Caracteristici:
Canalizare
- 5500 litri
- Diametru 1,80 metri
- Lungime 2,40 metri
Pagina 37/92
- 220 litri
- Diametru 0,6 metri
- Inaltime 0,82 metri
- Debit 0,18 l/s
- Construit din polipropilena cu capac din PVC insurubat
Instalatii sanitare
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat din 2
rezervoare tampon de 2000 l fiecare. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul
si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim 2.9
mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor
de instalatii.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si
este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata
pe pat de nisip si termoizolata cu vata minerala si folie de aluminiu pentru a asigura temperatura optima (5-11
grade celsius, variabil) pentru consumul de catre animale.
Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric pozitionat in Spatiu Tehnic.
Parametri tehnici boiler electric 30 litri, putere electrica boiler 1,50 kW, presiune maxima de lucru 0,6 Mpa,
plaja de temperatura 10-65grC, consum mediu pentru a mentine temperatura de 65grC: 0.56 kWh/24h, putere
consumata pentru a produce apa la 65 grC 1.9 kW/h, timp incalzire pana la 65 grC 1.3 h, inaltime boiler
electric 610 mm, diametru 365 mm, distanta intre racorduri R: 100 mm, Masa boiler electric 19 kg. Coloanele
de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de
inchidere.
Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din
polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele
pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera.
Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu
garnituri de cauciuc.
Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unui camin de canalizare catre fosa septica ecologica de
canalizare menajera.
Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula
de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de
Pagina 38/92
cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de
instalatii de la Vestiar cu grup sanitar si dus.
Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.
Conductele instalatiei de apa potabila rece si apa calda de consum, montate ingropat in sapa si mascat in
nise se vor izola termic cu mansoane de cauciuc expandat tip I.T. Flex sau similar, cu s= 9 mm .
Compensarea dilatarilor
In cazul tuburilor din PP imbinate cu piese de legatura cu garnituri de cauciuc, compensarea se va realiza cu
compensatoare de dilatare montate conform NP003-96.
Sustinerea conductelor
Conductele orizontale de canalizare (colectoarele) din PP, se vor sustine de elementele de rezistenta cu
coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 Ø D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dup a mufa
acestuia.
Coloanele se vor sustine astfel: coloanele care sunt la nivelul planseului, se vor monta prinse cu cate doua
bratari de ghidaj la distanta de 1-2 m.
Instructiuni de montaj
Lucrarile de instalatii sanitare se vor executa conform Normativului I9-94 si a Normativului pentru proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare din polipropilena NP 003-96.
Cu acordul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin egale sau superioare celor
indicate in proiect ( tevi , fitinguri , etc) .
Materialele si echipamentele utilizate la executia instalat iilor vor avea “Agrement tehnic” eliberat de Comisia
de Agrement Tehnic in Constructii – MLPAT (conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi insotite
de “Certificat de calitate” eliberat de produc ator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform
ISO 9000.
Probe si verificari
Dupa executie instalatiile de apa potabila rece si calda de consum menajer vor fi supuse la incercari si
verificate conform art. 13.1-13.7 din I9-94 iar instalatiile de canalizare menajera, conform art.13.9-13.19 din I9-
94.
Pagina 39/92
Instalatii termice
Se va prevedea o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor
interioare conform SR 1907/2-97.
Instalatia de incalzire in cladire este compusa din convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la
prize electrice 220V.
Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON / OFF si termostat reglabil
care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza confort acceptabil.
Toate modelele de radiatoare electrice - convectoare sunt montate pe perete. Aceste radiatoare electrice -
convectoare sunt extrem de subtiri si permit economie de spatiu. Ele sunt estetice si au o functie speciala
pentru curatire usoara.
Instalatii electrice
Instalatii de iluminat artificial
In cadrul acestei lucrari vor fi prevazute instalatii de iluminat cu corpuri de iluminat noi care sa asigure o
vizibilitate adecvata tipului de activitati specifice. In general se va asigura un iluminat artificial la nivelul
pardoselii de 300 lx, 500 lx, cu un minim de 150 lx, factorul de uniformitate fiind de 1 / 40. Indicele de redare a
culorilor (Ra) va fi mai mare de 65 si asigurat de lampile cu temperatura de culoare intre 4.500 – 6.500 K.
In spatiile cu destinatia “Vestiar cu grup sanitar si dus, spatiu fatare, se vor monta, corpuri de iluminat
fluorescente, etanse, avand grad de protectie minim IP 54, iar in birou veterinar, spatiu tehnic, hol acces si
depozitare lapte se vor monta corpuri cu protectie minim IP 20. Comanda iluminatului se va face prin
intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi. Instalatiile noi
de iluminat vor urmari, in principiu, traseele cele mai scurte, cu modificarile de rigoare in locurile unde
incaperile nu permit acest lucru.
Instalatiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat in PVC de tip CYYF 1,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ingropate in ziduri sau in planseu, in cazul corpurilor de iluminat
si al trecerilor, conform detaliilor din planse. Tuburile orizontale aferente instalatiilor de iluminat se vor poza
ingropat la circa 20 cm sub nivelul planseului. Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de
iluminat trebuie sa suporte, fara a suferi deformari, o greutate egala cu de cinci ori greutatea corpului de
iluminat ce urmeaza a fi suspendat, dar cel putin 10 kg. Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat
vor fi de buna calitate, si se vor fixa in doze noi cu holtzsuruburi prinse in rama metalica a aparatelor si
acoperite de masca din material plastic izolant.
Instalatii de prize
Protectia circuitelor de prize se va realiza cu disjunctoare cu protectie de 16A, iar toate prizele vor avea
obligatoriu contact de impamantare. Vor fi prevazute prize normale, precum si prize cu circuite si trasee
separate si individuale pentru aer conditionat, etc. care se vor monta conform cerintelor specifice.
Obligatoriu, toate prizele monofazate vor fi de tip schuko, cu asigurarea contactului de impamantare.
Toate circuitele de prize se vor executa cu cate 3 conductoare din cupru izolat cu PVC de tip CYYF 2,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC de tip IPEY Dn 20 mm ingropate in ziduri (preferabil la h = 2,00 m deasupra
pardoselii finite) sau sub pardoseala si vor fi acoperite cu minim 2 cm de tencuiala. La executie se va avea in
vedere asigurarea continuitatii conductorului de impamantare (care va avea obligatoriu izolatia de culoare
galben-verde), iar dintre celelalte doua, cel mai inchis la culoare va fi legat la nul, cel de culoare mai deschisa
fiind conectat la faza. Legarea conductoarelor la aparate se va face cu faza in dreapta si nulul in stanga prizei
gata montata. Prizele din interior vor fi de tip Schuko (cu contact de protectie) si se vor monta ingropat in
ziduri, preferabil la inaltimea de minim 0,30 m deasupra pardoselii finite.
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate incat sa intrerupa simultan toate fazele si nulul circuitului
pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie. Conductorul de nul poate fi
intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit si pentru protectie.
Pagina 40/92
Distributia electrica
In interiorul cladirii distributia energiei electrice se va face de la tabloul general de distributie T.E.G.:
Plecarile de la T.E.G. la consumatori se vor face cu circuite executate ingropat, cu conductoare trase in tuburi
de protectie. Tabloul electric va fi de tip modular, semiingropat, cu usa semitransparenta, amplasat in spatiul
tehnic si va cuprinde protectiile tuturor circuitelor interioare.
Elementele componente ale tabloului electric sunt microintrerupatoarele automate (disjunctoare) - la prize si
consumatorii individuali care asigura protectia circuitelor prin deschiderea contactelor. Acestea vor fi alese
conform specificatiilor de aparataj care vor insoti plansa cu schema monofilara. Montajul acestora in tabloul
electric se va face pe sina in capetele randurilor. Conexiunile intre acestea
(straparea) se va face cu bara capsulata trifazata cu nul sau cu bara capsulata faza-nul in cazul
consumatorilor monofazati. Tabloul va fi prevazut cu cleme de sir pentru realizarea conexiunilor cu circuitele,
iar pentru impamantare se va utiliza o bareta de impamantare sau cleme PE.
Dozele de distributie vor fi de tip ingropat cu capac de protectie fixat in holtsuruburi, si vor fi montate ingropat
in pereti cu centrul dozei la nivelul aparatelor de comutatie sau prizelor, la circa 20 cm sub planseul finit pentru
iluminat si imediat sub prize pentru circuitele acestora. In masura in care este posibil, se va evita amplasarea
acestora in incaperi, preferand sa fie executate in afara acestora, pe holuri si cai de acces.
Legaturile in doze se vor face prin dezizolare si introducere in piesele de capat sau prin matisare, cositorire si
acoperire cu banda izolatoare.
Instalatii de protectie
Instalatiile electrice de protectie ale acestui obiectiv vor fi de doua tipuri: instalatii electrice interioare de
protectie si priza de pamant.
Instalatiile de protectie interioare sunt constituite din conductorul de impamantare (al treilea conductor al
instalatiilor de prize sau al cincilea conductor al coloanelor trifazate) de culoare galben-verde si al carui circuit
va avea asigurata continuitate permanent. Acestea se vor conecta la bareta de impamantare din tabloul
electric, care va fi in legatura cu priza de pamant prin doua cai: direct, prin conductorul de cupru FY 10 mmp
care se leaga prin eclisa (element de separatie vizibila) si platbanda OlZn 30 x 4 mm, si indirect, prin al
cincilea conductor al coloanei electrice de la B.M.P.T.
Priza de pamant se va executa din 9 electrozi din teava galvanizata OlZn – 2,5 ” de 2.0 metri lungime,
ingropati in pamant la mimim 5 metri distanta si adancimea maxima de 0,8 m de la nivelul superior al
electrozilor la nivelul solului. Acestia se vor lega intre ei prin platbanda zincata OlZn 40 x 4 mm ingropata la
adancimea de 0,9 m sub nivelul solului si sudata de electrozi sau fixata cu surub, saiba si piulita (ambele tipuri
de prindere necesita protectie anticoroziva: primul prin curatare de zgura si acoperire cu spray de zinc sau
vopsea – se mai admite si acoperirea cu strat de smoala – iar al doilea tip prin acoperire cu vaselina
anticoroziva).
Daca din masuratori vor reiesi valori mai mari de 1 ohm, priza se va completa cu electrozi in aceleasi conditii
pana la obtinerea valorilor indicate.
Pagina 41/92
Obiectivul care face obiectul prezentului studiu de fezabilitate este considerat a fi amplasat pe un teren
neracordat la utilitati. Solutiile de racord sunt prezentate in capitolele anterioare pentru fiecare obiect in parte.
- Decizia etapei de evaluare initiala emisa de Agentia pentru Protectia Mediului ___________ care
atesta ca solicitantul a initiat procedura pentru obtinerea acordului de mediu;
- Notificarea emisa de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ____________ care
atesta conformitatea proiectului cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si siguranta
alimentelor si ca prin realizarea investitiei in conformitate cu proiectul ferma va fi in concordanta cu
legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor;
Pagina 42/92
Descrierea echipamentelor si utilajelor care vor fi achizitionate este prezentata in cele ce urmeaza :
Pagina 43/92
Solutia adoptata pentru adapare asigura o cantitate suficienta de apa pentru fiecare varsta a animalelor si
pentru orice anotimp.
Sistemul de adapare este format din adapatori cu nivel constant de apa, montate astfel incat sa fie accesibile
atat mielor si iezilor, cat si oilor si caprelor adulte. Se vor monta atat in corpul pentru maternitate, cat si in
adapostul pentru animale.
Caracteristici tehnice:
o Capac detasabil din polietilena, fara margini ascutite fara riscuri de ranire
o Orificiu de drenaj
Caracteristici tehnice:
o Plastic rezistent
o 2 compartimente
o Prevazuta cu 6 suzete
o Scara litraj
o Maner de metal
o Sistem de prindere
Caracteristici tehnice:
o Capacitate 500 l
Caracteristici tehnice:
Pagina 44/92
Caracteristici tehnice:
o Greutate aparat 60 kg
Caracteristici tehnice:
o Capacitate 2 kg sare
Caracteristici tehnice:
o Capacitate 30 kg/buc.
Caracteristici tehnice:
o Cutie de jonctiuni
o 2 porti de acces
o Certificare metrologica
Pagina 45/92
Caracteristici tehnice:
o Afisaj digital
o Lumina de fundal
Caracteristici tehnice:
o inox
Nota: Echipamentele de la punctele 1 – 8 si 15 – 21 din grupa “ Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu
montaj (procurare) din tabelul de mai sus fac parte din categoria echipamentelor aferente lucrarile de
”
Toate dotarile tehnologice vor respecta toate standardele Uniunii Europene pentru cresterea animalelor,
siguranta alimentara si protectia mediului.
Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci
ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele)
Plan de productie
Capacitatea fermei prevazuta prin proiect este de 500 de capete din care 250 de oi si 250 de capre. Ferma va
fi populata la capacitatea de productie astfel:
o 250 de oi mama (montate) si 6 berbeci reproducatori din rasa turcana; Prolificitatea rasei luata in calcul
este 110 % ceea ce conduce la nasterea a 275 de miei. Oile sunt montate natural o data pe an in
perioada august septembrie. Din mieii nascuti 25 % dintre femele sunt pastrate in ferma pentru
inlocuirea efectivului si prasila si 75 % sunt vandute la 3 luni la greutatea medie de 20 kg. Din mieii
nascuti 2 % dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru inlocuirea efectivului si reproductie si 98 %
sunt vanduti la 3 luni la greutatea medie de 20 kg. Procentul de pierderi luat in considerare este de
1,5% din totalul de miei nascuti;
o 250 de capre mama (montate) si 4 tapi reproducatori din rasa carpatina; Prolificitatea rasei luata in
calcul este 110 % ceea ce conduce la nasterea a 275 de iezi. Caprele sunt montate natural o data pe
an in perioada septembrie octombrie. Din iezii nascuti 25 % dintre femele sunt pastrate in ferma pentru
inlocuirea efectivului si prasila si 75 % sunt vandute la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Din iezii
nascuti 2 % dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru inlocuirea efectivului si reproductie si 98 %
sunt vanduti la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Procentul de pierderi luat in considerare este de
1,5% din totalul de miei nascuti;
Sintetizand datele prezentate anterior, rezulta o capacitate fizica efectiva a fermei de 510 capete in primul an
de operare. Planul de productie aferent anilor de prognoza financiara este urmatorul:
Pagina 46/92
Pagina 47/92
Tehnologia de productie prevede cresterea in sistem intensiv, in stabulatie permanenta a intregului efectiv de
oi si capre pe asternut permanent din paie. Ferma cuprinde maternitati separate, spatii separate pentru odihna
oilor si caprelor, spatii separate in padocuri pentru insorire si recreere si un spatiu comun dar cu acces
separat pentru mulsul oilor si caprelor. Atat oile cat si caprele vor fi crescute intr-un sistem de stabulatie
permanenta libera ce presupune formarea unor loturi de animale care se afla in aceeasi stare fiziologica.
Intretinerea in grup permite miscarea libera atat in adapost cat si in padocurile de insorire si recreere in
limitele unui comportament in care sunt separate functional zonele de odihna, furajare, adapare circulatie, in
asa fel incat comportamentul animalelor sa nu fie agresiv. Tipul de ferma proiectata prin acest proiect ofera
animalelor urmatoarele facilitati:
- conditii de microclimat apropiate de cele naturale : lumina apropiata sub toate aspectele de cea
naturala, aer curat, spatiu, liniste;
- spatiul de odihna atat pentru oi cat si pentru capre este amenajat pe suport pamant compact acoperit
cu paie. Acest asternut de paie va fi schimbat zilnic. A fost calculat un minim de 0,3 -0,5 kg de paie
pe cap in functie de tipul de animal.
- furajare si adapare corespunzatoare a animalelor . Aleea de furajare este amenajata in zona centrala
a fermei pentru accesul animalelor la furajare atat din adapost cat si din zona destinata maternitatii;
- curatenie corporala , contentia pentru control si tratamente . In padocuri au fost amenajate bazine
pentru igienizare si tratamentul copitelor atat pentru oi cat si pentru capre.
1. Cresterea Oilor - principalele etape ale fluxului tehnologic aferent fermei sunt prezentate in continuare.
Etapa 1 – Reproductia la oi
In cadrul fermei propuse s-a luat in considerare monta naturala, o data pe an (lunile august-
septembrie). Pregatirea pentru monta are loc cu o luna inainte si are in vedere aducerea oilor intr-o
stare buna de intretinere. In furajare se vor folosi fanuri, grosiere, suculente, masa verde. Se asigura
sare bulgari pentru lins si apa la discretie. Intarcarea va avea loc cu minimum 3-4 saptamini inainte de
monta pentru a se putea reface si a fi aduse in conditii optime de reproductie. Pentru o furajare
adecvata se asigura starea de intretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei
viitoare. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurindu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile
de repaus. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tinar si 40-50 oi pentru
un berbec adult.
Pagina 48/92
Etapa 2 – Gestatia la oi
Gestatia la oaie dureaza 150 de zile, cu variatii de la 140 la 160 de zile. In prima luna de gestatie se
va pastra acelasi regim de ingrijire si hranire din perioada de monta, pentru prevenirea avorturilor,
foarte frecvente in aceasta perioada. In luna a 2-a si a 3-a de gestatie, nivelul de furajare poate fi mai
mic cu cca. 30% fata de cel aplicat in perioada de pregatire pentru monta si de monta. Pentru o oaie
de 50 kg greutate corporala, cu o productie de 4 kg lina:
- Iarna - 1,4 kg fin, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate in perioada
de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi).
In perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de ingrijire si furajare, data
fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Oile vor fi supravegheate permanent in perioada de gestatie;
este interzisa inghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea
mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu doua saptamini
inainte de fatare se scot din furajare furajele insilozate (murate). In ultima luna inainte de fatare oile
sunt introduse in compartimentul „Oi in ultima perioada de gestatie” din cadrul maternitatii pentru oi a
fermei. Aici sunt cazate intr-un spatiu de 75,20 mp. si au acces la furaje si apa avand un microclimat
sanatos.
Etapa 3 – Fatarea la oi
Fatarea oilor va avea loc in „Spatiul de fatare” de 50,40 mp in care sunt amenjate 10 boxe de fatare.
In interiorul acestui spatiu vom avea un climat adecvat si o temperatura optima. In momentul fatarii se
intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot, se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se
tamponeaza cu tinctura de iod. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu in primele 3-4 ore de la fatare.
Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. In boxele amenajate in spatiul pentru
fatare oile raman 2 zile apoi sunt mutate in compartimentul „Oi cu miei 3 -7 zile” intr -un spatiu de 25
mp. amenajat special pentru oi cu miei, oile avand aici acces la hrana si apa si dispunand de un
microclimat controlat si adecvat starii fiziologice in care se afla. Dupa 7 zile oile impreuna cu miei sunt
mutati in compartimentul „Oi cu mie” intr -un spatiu de 87,20 mp. Aici dupa virsta de 15 zile mieilor li se
administreaza intr-un loc special amenajat „compartiment furajare miei” furaje concentrate
(combinate) si fin de lucerna de cea mai buna calitate. In acest compartiment intr-un spatiu de 38,40
mp au acces doar mieii prin 2 spatii de acces dimensionate exclusiv pentru miei (40-50 cm).
Se face in functie de greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau
ingrasare). Se recomanda ca intarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile; mieii se vor tine
izolati de mame peste noapte, iar dimineata oile se mulg. In zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele
citeva ore in timpul zilei,dar oile se mulg seara, in felul acesta se diminueaza stresul de intarcare.
Cind intarcarea mieilor se face brusc, mieii prezinta o stare de indispozitie, slabesc si uneori se pot
imbolnavi. In cadrul fermei va fi luata in calcul intarcarea mieilor la 45 de zile. Dupa intarcare oile
impreuna cu miei se vor muta in compartimentul „Spatiu de odihna pentru oi” avand dimeniunea de
277,80 mp.
Productia de lapte obtinuta de la oi are o importanta deosebita, pe de o parte datorita rolului sau
major in alimentatia omului, iar pe de alta parte datorita ponderii acestei productii in eficienta
economica a fermei. Laptele de oaie se compune din: apa cca. 83 %, substanta uscata cca. 17 %
(grasime 6,80%, substanta uscata negresa 10,20 %, proteine totale 5,7 %, cazeina 4,6 %, lactoza
4,50% si saruri minerale 0,85%).
Mulgerea animalelor se realizeaza cu ajutorul aparatelor de muls mobile cu 2 si 4 posturi, acestea vor
fi dezinfectate si sterilizate dupa fiecare folosire. Acest sistem reprezinta un sistem modern de muls
ce cunoaste o raspandire din ce in ce mai mare datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta:
eficienta economica sporita, productivitatea muncii ridicata, reducerea efortului fizic, obtinerea unei
Pagina 49/92
productii cantitative si calitative sporite de lapte si, in mod deosebit, obtinerea unui lapte cu o calitate
igienica deosebita. Laptele va fi depozitat intr-un tanc de racire pentru o perioada de maxim 24 ore
pana in momentul colectarii de catre procesatori. Mulsul se realizeaza in „spatiul pentru muls” avand o
suprafata de 98,40 mp fiind dotat cu 12 spatii de muls (6 pentru oi, 6 pentru capre) fiind deservit de
cei 2 specialisti angajati prin proiect. Accesul la spatiul de muls se face din spatiul de odihna pentru oi,
intre sala de muls si spatiul de odihna fiind prevazut un spatiu de asteptare pentru oile sau caprele
care vor mulse.
Stresul termic apare atunci cand temperaturile zilnice sunt ridicate, iar oile nu au fost tunse, fapt ce
provoaca reducerea productiei de lapte si scaderea sporului mediu zilnic. De asemenea, stresul
termic contribuie la scaderea apetitului si a consumului de furaje, la tulburari ale proceselor de
termoreglare, ingreuneaza suptul sau mulsul si diminueaza calitatea lanii, ca urmare a intensitatii
luminii solare si a solidificarii usucului.
- Pregatirea oilor - prin asigurarea unui regim de odihna si post, timp de 24 – 36 de ore inainte
de tuns si curatarea cojocului de impuritatile vegetale.
- Stabilirea ordinii la tuns - se vor tunde mai intai oile sterpe, apoi mioarele, miorii, oile mame si
la urma berbecii.
Tunderea oilor va avea loc in compartimentul „Corp tuns oi” intr -un spatiu de 78,50 mp unde au fost
amenajate padocuri de asteptare, 8 puncte de tuns, padocuri pentru oile tunse si toate dotarile
necesare pentru tunderea in conditii de igiena maxima a oilor. Metoda de tundere va fi manuala. Dupa
ce oaia a fost tunsa, se cantareste, apoi este preluata de specialist care va dezinfecta eventualele
taieturi ale pielii cu tinctura de iod sau creolina 5%, va tunde smocurile de lana ramase netunse,
reteaza coarnele crescute anormal, ajusteaza unghiile, etc. La 2-3 zile dupa tundere, se trece la
imbaierea oilor in scopul prevenirii aparitiei scabiei , iar dupa cca. 2 saptamani se repeta imbaierea.
2. Cresterea Caprelor - principalele etape ale fluxului tehnologic aferent fermei sunt prezentate in
continuare.
Etapa 1 – Reproductia la capre
In cadrul fermei propuse s-a luat in considerare monta naturala, o data pe an (lunile septembrie-
octombrie). Pregatirea pentru monta are loc cu o luna inainte si are in vedere aducerea caprelor intr-o
stare buna de intretinere. In furajare se vor folosi fanuri, grosiere, suculente, masa verde. Se asigura
sare bulgari pentru lins si apa la discretie. Cu cel putin 4 saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie
intrerupta pentru pregatirea viitoarei lactatii si acumularea de substante nutritive necesare dezvoltarii
fatului. In cazul in care la unele capre apare secretia treptata de lapte inaintea fatarii, acestea trebuie
mulse pentru evitarea mamitelor . Pentru o furajare adecvata se asigura starea de intretinere
corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Tapii de reproductie se vor folosi prin
rotatie asigurindu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Pentru monta naturala se repartizeaza
20-30 capre pentru un tap tanar si 40-50 capre pentru un tap adult.
Gestatia la capre dureaza 150 de zile, cu variatii de la 145 la 158 de zile. Starea de gestatie se
cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata si asimetrie proeminent pe dreapta a
abdomenului. In prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de ingrijire si hranire din perioada
de monta, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente in aceasta perioada. In luna a 2-a si a 3-a de
gestatie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat in perioada de pregatire
pentru monta si de monta. In perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite
Pagina 50/92
de ingrijire si furajare, data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Caprele vor fi supravegheate
permanent in perioada de gestatie; este interzisa inghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi
sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va fi rece pentru a se evita
avorturile. Cu doua saptamini inainte de fatare se scot din furajare furajele insilozate (murate). In
ultima luna inainte de fatare caprele sunt introduse in compartimentul „Capre in ultima perioada de
gestatie” din cadrul maternitatii pentru capre a fermei. Aici sunt cazate intr-un spatiu de 75,20 mp. si
au acces la furaje si apa, avand un microclimat sanatos.
Fatarea caprelor va avea loc in „Spatiul de fatare” de 50,40 mp i n care sunt amenjate 10 boxe de
fatare. Fatarea se anunta prin inflamarea si congestionarea vulvei, adancirea flancurilor, coborarea
abdomenului, marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru, eliminarea dopului de gestatie.
Fetusul patrunde si traverseaza conductul pelvin datorita contractiilor musculaturii uterine, apoi
datorita musculaturii este eliminat de aici in cca. 20 – 25 minute la aproximativ doua ore urmand a fi
eliminate anexele fetale. In cazul fatarilor normale, iedul iese cu membrele anterioare inainte bine
intinse si capul intre acestea. In cazul unor pozitii anormale ale fetusului (distocii) se impune
interventia specialistului.
In primele 6 -12 ore de la nastere, vilozitatile intestinale au o mare capacitate de absorbtie, de aceea
suptul unei cantitati cat mai mari de colostru in acest interval este foarte important. Ulterior in
urmatoarele trei zile aceasta capacitate scade treptat. Suptul colostrului are ca efect marirea
rezistentei la infectii pana la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial de aparare impotriva infectiilor.
Datorita continutului ridicat in saruri minerale favorizeaza eliminarea meconiului (reziduri cumulate in
perioada fetala). Continutul foarte bogat in proteine si grasime mareste vitalitatea si ritmul de crestere
si dezvoltare al iezilor. In prima saptamana, iezii pot suge de 20-30 ori pe zi o cantitate totala de 700 –
800 g/zi, iar la patru saptamani cantitatea poate ajunge peste 1 Kg.
Dupa fatare, la un interval de 1-1,5 ore, animalului i se administreaza apa calduta pentru baut sau
fiertura de tarate si este lasat sa se odihneasca 2 zile. Se administreaza nutret de buna calitate in
cantitate redusa: fan de lucerna sau masa verde amestec de concentrate, sare sub forma de bulgare
si apa potabila la temperatura de 10- 15° C.
In boxele amenajate in spatiul pentru fatare caprele impreuna cu iezii raman 2 zile apoi sunt mutate in
compartimentul „Capre cu iezi 3-7 zile” intr -un spatiu de 25 mp, amenajat special pentru capre cu iezi,
caprele avand aici acces la hrana si apa si dispunand de un microclimat controlat si adecvat starii
fiziologice in care se afla. Dupa 7 zile caprele impreuna cu iezi sunt mutati in comp artimentul „Capre
cu iezi” intr -un spatiu de 87,20 mp. Aici dupa varsta de 15 zile iezilor li se administreaza intr-un loc
special amenajat „compartiment furajare iezi” furaje concentrate (combinate) si f an de lucerna de cea
mai buna calitate. In acest compartiment intr-un spatiu de 38,40 mp au acces doar iezii prin 2 spatii de
acces dimensionate exclusiv pentru iezi (40-50 cm).
Se face in functie de greutate corporala si destinatia pe care o primesc iezii (pentru prasila sau
ingrasare). Se recomanda ca intarcarea iezilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile; iezii se vor tine
izolati de mame peste noapte, iar dimineata caprele se mulg. In zilele urmatoare iezii se lasa cu
mamele citeva ore in timpul zilei, dar caprele se mulg seara, in felul acesta se diminueaza stresul de
intarcare. Cind intarcarea iezilor se face brusc, iezii prezinta o stare de indispozitie, slabesc si uneori
se pot imbolnavi. In cadrul fermei va fi luata in calcul intarcarea mieilor la 30-45 de zile. Dupa
Pagina 51/92
intarcare caprele impreuna cu iezii se vor muta in compartimentul „Spatiu de odihna pentru capre”
avand dimeniunea de 277,80 mp.
Productia de lapte obtinuta de la capre are o importanta deosebita, pe de o parte datorita rolului sau
major in alimentatia omului, iar pe de alta parte datorita ponderii acestei productii in eficienta
economica a fermei. Laptele de capra contine vitamina A si este usor de absorbit de catre organism
avand de asemenea si colesterol "sanatos", foarte necesar in special pentru buna functionare a
sistemului nervos si a celui circulator. In plus, laptele de capra se digera foarte usor si nu creeaza
alergiile specifice consumului. Laptele de capra contine toate proteinele laptelui de vaca, proportiile
dintre ele sunt relativ diferite. Astfel, in laptele de capra cazeinele reprezinta 71%, proteinele solubile
(lactoserice), 21% si azotul neproteic 7%, in timp ce laptele de vaca contine 75% proteine cazeinice,
18% proteine serice si 5,8% azot neporoteic.
Mulgerea animalelor se realizeaza cu ajutorul aparatelor de muls mobile cu 2 si 4 posturi, acestea vor
fi dezinfectate si sterilizate dupa fiecare folosire. Acest sistem reprezinta un sistem modern de muls
ce cunoaste o raspandire din ce in ce mai mare datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta:
eficienta economica sporita, productivitatea muncii ridicata, reducerea efortului fizic, obtinerea unei
productii cantitative si calitative sporite de lapte si, in mod deosebit, obtinerea unui lapte cu o calitate
igienica deosebita. Laptele va fi depozitat intr-un tanc de racire pentru o perioada de maxim 24 ore
pana in momentul colectarii de catre procesatori. Mulsul se realizeaza in „spatiul pentru muls” avand o
suprafata de 98,40 mp fiind dotat cu 12 spatii de muls (6 pentru capre, 6 pentru oi) fiind deservit de
cei 2 specialisti angajati prin proiect. Accesul la spatiul de muls se face din spatiul de odihna pentru oi.
Mulgerea se va face de 3 ori pe zi.
Evacuarea dejectiilor
Curatirea gunoiului este o operatie de mare importanta in mentinerea igienei corporale a animalelor, dar mai
ales pentru mentinerea starii de sanatate a acestora prin asigurarea unui microclimat corespunzator.
Evacuarea dejectiilor se va face manual cu roaba si lopata si transportat la platforma de gunoi proiectata.
Depozitarea furajelor
Se va realiza un stoc necesar pentru minim 3 - 7 zile care va fi depozitat in spatiile special amenajate
proiectate in cadrul fermei.
Decontaminarea mecanica:
o aerisirea spatiului;
Decontaminarea chimica:
Solutiile de decontaminare chimica se aplica pe toate suprafetele din interiorul adapostului.
o se vor dezinfecta la fiecare 2 saptamani cu var praf 0,8-1 kg/mp sau superfosfat de var 100 g/mp;
Pentru ingrijirea animalelor – se vor realiza activitati menite sa atenueze efectele nefavorabile ale intretinerii
in stabulatie. Cele mai importante masuri ce vor fi avute in vedere sunt:
Pagina 52/92
- verificarea starii asternutului, astfel incat sa fie in permanenta curat si uscat pentru a asigura un confort
sporit animalelor (asternutul se va schimba zilnic);
Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 3 transe de plata, esalonate pe durata de executie a
proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate.
Pagina 53/92
ANUL 1 AL IMPLEMENTARII
Denumirea capitolelor de cheltuieli
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului - total, din
care:
1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului
1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea
initiala
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului x x
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din
x x x x x
care:
3.1 Studii de teren
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii x
3.3 Proiectare si inginerie x x
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie X X X
3.5 Consultanta x x
3.6 Asistenta tehnica
Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: x x x x x x x
A - Constructii si lucrari de interventii - total, din care: x x x x x x x
4.1 Constructii si instalatii x x X X X x x
4.2 Montaj utilaj tehnologic
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) x x
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii
specifice
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: x x x x x x x x x x x x
5.1 Organizare de santier x
5.2 Comisioane, taxe x x x x x x x x x x x x
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care:
6.1 Pregatirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
SOLICITARE AVANS x
CERERI DE PLATA x x
Pagina 54/92
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de t ransport, alte achizitii specifice x
4.5 Dotari x
4.6 Active necorporale
B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: x x x x x x x x x x x x
5.1 Organizare de santier
5.2 Comisioane, taxe x x x x x x x x x x x x
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care:
6.1 Pregatirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
SOLICITARE AVANS
CERERI DE PLATA x
Pagina 55/92
Pagina 56/92
Pagina 57/92
Pagina 58/92
TOTAL 21.576 18.133 18.133 5.514 2.072 47.546 73.321 68.445 378.151 2.072 2.072 2.072 639.105
- achizitii de active fixe
15.070 15.070 15.070 0 0 0 15.070 15.070 329.614 0 0 0 404.963
corporale
- achizitii de active fixe
3.442 0 0 3.442 0 0 0 4.589 0 0 0 0 11.474
necorporale
- cresterea investitiilor in curs 992 992 992 0 0 45.474 56.180 46.714 46.466 0 0 0 197.810
- dobanzi si comisioane aferente
creditelor bancare aferente 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 2.072 24.858
proiectului
TVA 3.775 3.109 3.109 666 0 8.801 13.790 12.846 72.790 0 0 0 118.886
Pagina 59/92
Pagina 61/92
Pagina 62/92
Cheltuieli eligibile
Deviz detaliere Cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,4420 lei/euro din data de 06-05-2014
Valoare Valoare
TVA
(fara TVA) (inclusiv TVA)
Nr.crt Specificatie
Mii
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei
Euro
2.1 Alimentare cu apa 7,050 1,587 1,692 8,742 1,968
2.2 Canalizare 8,225 1,852 1,974 10,199 2,296
2.3 Alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000
2.4 Alimentare cu agent termic 0,000 0,000 0,000 0,000
2.5 Alimentare cu energie electrica 8,225 1,852 1,974 10,199 2,296
2.6 Telecomunicatii (telefonie, radio-tv,etc) 0,000 0,000 0,000 0,000
2.7 Alte tipuri de retele exterioare 0,000 0,000 0,000 0,000
2.8 Drumuri de acces 0,000 0,000 0,000 0,000
2.9 Cai ferate industriale 0,000 0,000 0,000 0,000
2.10 Cheltuieli aferente racordarii la retele de utilitati 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 23,500 5,291 5,640 29,140 6,560
Cheltuieli neeligibile
Deviz detaliere Cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,4420 lei/euro din data de 06-05-2014
Valoare Valoare
TVA
(fara TVA) (inclusiv TVA)
Nr.crt Specificatie
Mii
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei
Euro
3.1. Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice, geologice,
hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice si
0,000 0,000 0,000 0,000
de stabilitate a terenului pe care se amplaseaza obiectivul de
investitie)
3.2. Cheltuieli pentru obtinere de avize, acorduri si autorizatii
4,329 0,975 0,000 4,329 0,975
- total, din care:
1. obtinerea/prelungirea valabilitatii ceritificatului de urbanism 0,000 0,000 0,000 0,000
2. obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de
construire/desfiintare, obtinere autorizatii de scoatere din 4,329 0,975 0,000 4,329 0,975
circuitul agricol
Pagina 63/92
Pagina 64/92
Deviz obiect 2 Cheltuieli neeligibile Achizitie material biologic populare ferma (oi si capre)
In mii lei / mii euro la cursul BCE
4,5000 lei/euro din data de 00.01.1900
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt Specificatie (fara TVA) (inclusiv TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
PARTEA I - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000
Constructii: rezistenta (fundatii, structura de
2 rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, 0,000 0,000 0,000 0,000
compartimentari, finisaje)
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Instalatii electrice 0,000 0,000 0,000 0,000
5 Instalatii sanitare 0,000 0,000 0,000 0,000
Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI,
6 0,000 0,000 0,000 0,000
radio-tv, intranet
7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalatii de telecomunicatii 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA II - MONTAJ
1 Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA III - PROCURARE
Pagina 65/92
Deviz obiect 2 Cheltuieli neeligibile Achizitie material biologic populare ferma (oi si capre)
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,5000 lei/euro din data de 00.01.1900
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt Specificatie (fara TVA) (inclusiv TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
1 Utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Utilaje si echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Dotari 241,500 54,367 57,960 299,460 67,416
TOTAL III 241,500 54,367 57,960 299,460 67,416
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 241,500 54,367 57,960 299,460 67,416
Pagina 66/92
Deviz obiect 4 Cheltuieli eligibile Platforme carosabile pietris si platforma betonata gunoi
In mii lei / mii euro la cursul BCE
4,4420 lei/euro din data de 06-05-2014
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt Specificatie (fara TVA) (inclusiv TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
PARTEA I - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
1 Terasamente 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
Constructii: rezistenta (fundatii, structura de
2 rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, 18,000 4,052 4,320 22,320 5,025
compartimentari, finisaje)
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Instalatii electrice 0,000 0,000 0,000 0,000
5 Instalatii sanitare 0,000 0,000 0,000 0,000
Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI,
6 0,000 0,000 0,000 0,000
radio-tv, intranet
7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalatii de telecomunicatii 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 19,000 4,277 4,560 23,560 5,304
PARTEA II - MONTAJ
1 Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
PARTEA III - PROCURARE
1 Utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000
2 Utilaje si echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 19,000 4,277 4,560 23,560 5,304
Pagina 67/92
Cheltuieli eligibile
Deviz detaliere Cap. 5 - Alte cheltuieli
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,4420 lei/euro din data de 06-05-2014
Valoare Valoare
TVA
Nr.crt Specificatie (fara TVA) (inclusiv TVA)
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei Mii Euro
5.1 Organizare de santier 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
5.1.1 lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii de santier 0,000 0,000 0,000 0,000
5.2 Comisioane, taxe 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
comisionul bancii finantatoare 0,000 0,000 0,000 0,000
cota aferenta Inspectoratului de Stat in Constructii pentru
0,000 0,000 0,000 0,000
controlul calitatii lucrarilor de constructii
cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului,
0,000 0,000 0,000 0,000
urbanism, si pentru autorizarea lucrarilor de constructii
prime de asigurare din sarcina autoritatii contractante 0,000 0,000 0,000 0,000
alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in conditiile legii 0,000 0,000 0,000 0,000
cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor 0,000 0,000 0,000 0,000
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 1,000 0,225 0,240 1,240 0,279
Cheltuieli neeligibile
Deviz detaliere Cap. 5 - Alte cheltuieli
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,4420 lei/euro din data de 06-05-2014
Valoare Valoare
TVA
(fara TVA) (inclusiv TVA)
Nr.crt Specificatie
Mii
Mii lei Mii Euro Mii lei Mii lei
Euro
5.1 Organizare de santier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.1 lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii de santier 0,000 0,000 0,000 0,000
5.2 Comisioane, taxe 51,108 11,505 0,000 51,108 11,505
comisionul bancii finantatoare 47,645 10,726 0,000 47,645 10,726
cota aferenta Inspectoratului de Stat in Constructii pentru
3,030 0,682 0,000 3,030 0,682
controlul calitatii lucrarilor de constructii
cota pentru controlul statului in amenajarea teritoriului,
0,000 0,000 0,000 0,000
urbanism, si pentru autorizarea lucrarilor de constructii
prime de asigurare din sarcina autoritatii contractante 0,000 0,000 0,000 0,000
Pagina 68/92
- pentru lucrarile de constructii se pot utiliza estimari ale proiectantului pe baza unor antemasuratori, oferte de
pret solicitate pe baza listelor de cantitati;
- pentru serviciile de consultanta/proiectare, precum si pentru achizitiile de bunuri se vor utiliza oferte de pret
estimative obtinute de la potentiali furnizori de servicii/produse]
Preturile estimative pentru lucrarile de constructii au fost realizate in baza evaluarilor rapide intocmite pe baza
antemasuratorilor si a cantitatilor de lucrari estimate si devize de oferta ale executantilor de constructii din
judetul _________, pentru investitii similare.
Ofertele care au stat la baza fundamentarii bugetului indicativ sunt atasate la sfarsitul Studiului de
Fezabilitate, dupa Anexele C.
Pagina 69/92
6. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 237.479 EURO, ajutorul public nerambursabil este de 48.833 EURO.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza
cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data
intocmirii studiului de fezabilitate.
Pagina 70/92
Pagina 71/92
o A2. Plan de situatie cu amplasarea retelelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate
Pagina 72/92
Pagina 73/92
A2. Plan de situatie cu amplasarea retelelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate
Pagina 74/92
Pagina 75/92
Pagina 76/92
Pagina 77/92
Pagina 78/92
Pagina 79/92
Pagina 80/92
Pagina 81/92
Ipotezele de calcul care au stat la baza intocmirii Anexei C – Incasari - Plati in perioada implementarii,
respectiv in perioada de prognoza sunt:
o Valoarea totala a investitiei propuse este de 1.054.881 lei (inclusiv TVA), conform detalierii
bugetului prezentata in capitolele anterioare.
o Situatia incasarilor, respectiv platilor, este realizata pentru perioada de implementare (24 luni) si se
continua cu perioada de functionare de 5 ani, dupa finalizarea investitiei.
o Perioada de implementare incepe cu luna octombrie 2014 si se finalizeaza in luna septembrie 2016.
o Capacitatea fermei de crestere a oilor si caprelor va fi de 500 de capete (250 oi, 250 capre)
o In anii 1-5 previzionati veniturile care vor fi obtinute din vanzarea urmatoarelor produse:
1. Lapte de oaie
2. Lapte de capra
3. Carne de oaie in viu (miei, oi si berbeci reforma)
4. Carne de capra in viu (iezi, capre si tapi reforma)
5. Lana de oaie
o Au fost luate in considerate 3 transe prin care se solicita rambursarea ajutorului financiar FEADR.
Pentru planificarea cererilor de plata s-a pornit de la ipoteza ca cererea de plata se face dupa receptia si
punerea in functiune a utilajelor achizitionate.
o Pentru rambursarea fondurilor FEADR s-au luat in calcul 90 zile de la depunerea cererii de plata si
pana la primirea efectiva a finantarii.
o Pentru demararea proiectului, solicitantul a optat pentru obtinerea avansului de 50% din valoarea
ajutorului nerambursabil. Conform prevederilor din ghidul solicitantului, avansul se va recupera la ultima
cerere de plata.
o Solicitantul este platitor de TVA si plateste impozitul pe venitul net in sistem real. La calculul
impozitului pe venitul net se iau in calcul si cheltuielile cu amortizarea echipamentelor in perioada de
operare a proiectului:
Amortizare echipamente si cladiri (se ia in considerare doar la calculul impozitului pe venitul net)
Valoare Valoare Valoare
Durata de
de intrare amortizabila amortizare
Denumire amortizare
(lei fara (lei fara anuala
(ani)
TVA) TVA) (lei/an)
Tanc de racire lapte 500 litri 26.652,00 15.991,20 8 1.998,90
Aparat de muls 4 posturi 8.000,00 4.800,00 8 600,00
Pagina 82/92
Amortizare echipamente si cladiri (se ia in considerare doar la calculul impozitului pe venitul net)
Valoare Valoare Valoare
Durata de
de intrare amortizabila amortizare
Denumire amortizare
(lei fara (lei fara anuala
(ani)
TVA) TVA) (lei/an)
Cantar animale/platforma cantarire (Lxlxh=1500x800x1200mm) 4.000,00 2.400,00 5 480,00
Filtru auto (cu separator de hidrocarburi) 13.000,00 7.800,00 8 975,00
Cladire 443.485,66 266.091,40 30 8.869,71
TOTAL 495.137,65 297.082,59 - 12.923,61
INCASARI
o Linia 13 – Capitolul „Aport propriu” - Pentru finantarea cheltuielilor neeligibile din cadrul
proiectului este necesar un aport din partea solicitantului in valoare de 512.593 lei.
o Linia 15 - Capitolul „Alte venituri (dobanzi, etc.)” - contine valorile aferente TVA-ului de recuperat
cu investitia.
73.249 EUR
Valoare credit
325.373 LEI
Dobanda anuala efectiva 7,64 %
Durata credit 84 luni
Perioada de gratie 24 luni
Sold la
Rata Dobanzi si Total plati
sfarsitul
Anul Luna rambursata comisioane catre banca
perioadei
LEI LEI LEI
LEI
Luna 1 0 0 0 325.373
Luna 2 0 2.072 2.072 325.373
er Luna 3 0 2.072 2.072 325.373
at
n
Luna 4 0 2.072 2.072 325.373
e
m Luna 5 0 2.072 2.072 325.373
le
p Luna 6 0 2.072 2.072 325.373
im Luna 7 0 2.072 2.072 325.373
e
d
1 Luna 8 0 2.072 2.072 325.373
l
u Luna 9 0 2.072 2.072 325.373
n
A
Luna 10 0 2.072 2.072 325.373
Luna 11 0 2.072 2.072 325.373
Luna 12 0 2.072 2.072 325.373
Luna 13 0 2.072 2.072 325.373
a
z Luna 14 0 2.072 2.072 325.373
o
n Luna 15 0 2.072 2.072 325.373
g
or
p Luna 16 0 2.072 2.072 325.373
e
d Luna 17 0 2.072 2.072 325.373
1
l Luna 18 0 2.072 2.072 325.373
u
n
A Luna 19 0 2.072 2.072 325.373
Luna 20 0 2.072 2.072 325.373
Pagina 83/92
Sold la
Rata Dobanzi si Total plati
sfarsitul
Anul Luna rambursata comisioane catre banca
perioadei
LEI LEI LEI
LEI
Luna 21 0 2.072 2.072 325.373
Luna 22 0 2.072 2.072 325.373
Luna 23 0 2.072 2.072 325.373
Luna 24 0 2.072 2.072 325.373
Luna 25 5.423 2.072 7.494 319.950
Luna 26 5.423 2.037 7.460 314.527
Luna 27 5.423 2.002 7.425 309.104
a
z Luna 28 5.423 1.968 7.391 303.681
o
n Luna 29 5.423 1.933 7.356 298.259
g
or
p Luna 30 5.423 1.899 7.322 292.836
e
d Luna 31 5.423 1.864 7.287 287.413
2
l Luna 32 5.423 1.830 7.253 281.990
u
n
A Luna 33 5.423 1.795 7.218 276.567
Luna 34 5.423 1.761 7.184 271.144
Luna 35 5.423 1.726 7.149 265.721
Luna 36 5.423 1.692 7.115 260.298
Luna 37 5.423 1.657 7.080 254.875
Luna 38 5.423 1.623 7.046 249.453
Luna 39 5.423 1.588 7.011 244.030
a Luna 40 5.423 1.554 6.977 238.607
z
o
n Luna 41 5.423 1.519 6.942 233.184
g
or
p Luna 42 5.423 1.485 6.907 227.761
e
d Luna 43 5.423 1.450 6.873 222.338
3
l Luna 44 5.423 1.416 6.838 216.915
u
n
A Luna 45 5.423 1.381 6.804 211.492
Luna 46 5.423 1.347 6.769 206.070
Luna 47 5.423 1.312 6.735 200.647
Luna 48 5.423 1.277 6.700 195.224
Luna 49 5.423 1.243 6.666 189.801
Luna 50 5.423 1.208 6.631 184.378
Luna 51 5.423 1.174 6.597 178.955
a Luna 52 5.423 1.139 6.562 173.532
z
o
n Luna 53 5.423 1.105 6.528 168.109
g
ro Luna 54 5.423 1.070 6.493 162.686
p
e
d Luna 55 5.423 1.036 6.459 157.264
4
l Luna 56 5.423 1.001 6.424 151.841
u
n
A Luna 57 5.423 967 6.390 146.418
Luna 58 5.423 932 6.355 140.995
Luna 59 5.423 898 6.321 135.572
Luna 60 5.423 863 6.286 130.149
Luna 61 5.423 829 6.251 124.726
Luna 62 5.423 794 6.217 119.303
a Luna 63 5.423 760 6.182 113.881
z
o
n Luna 64 5.423 725 6.148 108.458
g
ro Luna 65 5.423 691 6.113 103.035
p
e
d Luna 66 5.423 656 6.079 97.612
5
l
u
Luna 67 5.423 621 6.044 92.189
n
A Luna 68 5.423 587 6.010 86.766
Luna 69 5.423 552 5.975 81.343
Luna 70 5.423 518 5.941 75.920
Pagina 84/92
Sold la
Rata Dobanzi si Total plati
sfarsitul
Anul Luna rambursata comisioane catre banca
perioadei
LEI LEI LEI
LEI
Luna 71 5.423 483 5.906 70.497
Luna 72 5.423 449 5.872 65.075
Luna 73 5.423 414 5.837 59.652
Luna 74 5.423 380 5.803 54.229
Luna 75 5.423 345 5.768 48.806
a Luna 76 5.423 311 5.734 43.383
z
o
n Luna 77 5.423 276 5.699 37.960
g
or
p Luna 78 5.423 242 5.665 32.537
e
d Luna 79 5.423 207 5.630 27.114
6
l Luna 80 5.423 173 5.596 21.692
u
n
A Luna 81 5.423 138 5.561 16.269
Luna 82 5.423 104 5.526 10.846
Luna 83 5.423 69 5.492 5.423
Luna 84 5.423 35 5.457 0
Luna 73 0 0 0 0
Luna 74 0 0 0 0
Luna 75 0 0 0 0
a
z Luna 76 0 0 0 0
o
n Luna 77 0 0 0 0
g
or
p Luna 78 0 0 0 0
e
d Luna 79 0 0 0 0
7
l Luna 80 0 0 0 0
u
n
A Luna 81 0 0 0 0
Luna 82 0 0 0 0
Luna 83 0 0 0 0
Luna 84 0 0 0 0
TOTAL 325.373 110.827 436.200 0
PLATI
o Linia 20 - Capitolul ‚credite contractate’ - se refera la creditele contractare de la banci si dobanzile
aferente (rate si dobanzi), inclusiv cele aferente proiectului. Pentru creditul aferent proiectului de investitii
s-a previzionat o perioada de gratie de 24 luni la plata ratelor aferente creditului contractat, astfel in
perioada de implementare nu se platesc rate la credit, platindu-se doar dobanda aferenta acestuia,
conform tabelului de mai sus.
o Linia 23 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru
activitatile din ferma. In perioada de implementare solicitantul nu desfasoara activitate si nu inregistreaza
costuri cu materii prime si materiale consumabile pentru functionare .
o Linia 24 - Capitolul Alte plati - cuprinde sumele aferente costurilor cu personalul angajat. In
perioada de implementare a investitiei nivelul costurilor este 0, solicitantul nu are angajati si nu desfasoara
activitatea productiva prevazuta in proiect.
o Linia 32 - Capitolul „Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA”, linia 33 - „Achizitii fixe
necorporale, inclusiv TVA” si linia 34 – “Cresterea investitiilor in curs” cuprind achizitiile realizate in
cadrul prezentului proiect, in valoare de 1.007.227 lei (cu exceptia cheltuielilor cu ratele si dobanzile pentru
creditul de cofinantare – costul creditului).
Pagina 85/92
INCASARI
Previziunea cantitativa si valorica a incasarilor pe perioada de operare se realizeaza pornind de la
urmatoarele ipoteze:
o Dupa finalizarea investitiei solicitantul va detine in exploatare o ferma cu 250 de oi montate din rasa
turcana, 6 berbeci de reproductie din aceeasi rasa, 250 capre montate din rasa carpatina si 4 tapi de
reproductie din aceeasi rasa.
o Prolificitatea raselor de oi si capre luata in calcul la realizarea previziunilor este de 110 % (la 100 de
capre/oi montate se nasc 110 iezi/miei), fecunditatea raselor a fost calculata la 100%.
o Pierderile luate in calcul pentru materialul biologic rezultat in urma fatarilor anuale sunt de 1,5 % din
totalul mieilor/iezilor.
o Mieii/iezii sunt crescuti pana la varsta de 3 luni (greutate medie 20kg/miel si 15kg/ied) si apoi sunt
valorificati in viu.
o Din mieii/iezii nascuti 25 % dintre femele sunt pastrate in ferma pentru inlocuirea efectivului si prasila
si 75 % sunt vandute la 3 luni. Din mieii/iezii nascuti 2 % dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru
inlocuirea efectivului si reproductie si 98 % sunt vanduti la 3 luni.
o Tinand cont de ipotezele enuntate mai sus rezulta o productie totala de carne in viu de:
234 de miei si 234 de iezi in primii 2 ani de operare, 266 de miei si 266 de iezi in anii 3 si 4 de
operare si 272 de miei si 272 de iezi in anul 5 de operare = 4.680 kg miei si 3.510 kg iezi in
primii 2 ani de operare, 5.320 kg miei si 3.990 kg iezi in anii 3 si 4 de operare si 5.440 kg miei
si 4.080 kg iezi in anul 5 de operare
o Pretul mediu pentru 1 kg. de carne in viu luat in calcul in realizarea previziunilor de incasari este:
10 lei/kg. miel
15 lei/kg. ied
o Din totalul productiei de lapte rezultate s-a previzionat ca 40% este destinat consumului mieilor/iezilor
si consumului propriu iar restul de 60% este destinat vanzarii.
o Tinand cont de ipoteze enuntate mai sus rezulta o productie totale de lapte de:
37.800 l lapte de oaie si 54.000 l lapte de capra in primii 2 ani de operare, 42.940,80 litri de
lapte de oaie si 61.344 de litri de lapte in anii 3 si 4 de operare si de 43.696,80 de litri lapte de
oaie si 62.424 de litri lapte de capra in anul 5 de operare
Pagina 86/92
o Oile se tund o data pe an iar productia de lana pentru rasa turcana luata in calcul este de 3,5 kg/cap
o Din ipotezele enuntate mai sus rezulta o productie totala de lana de:
o Pretul mediu de vanzare al kg de lana de oaie luat in calcul in realizarea previziunilor a fost de 1,5
lei/kg
Prezentam in tabelele de mai jos capacitatile fizice previzionate si veniturile anuale ale fermei calculate in
baza ipotezelor prezentate:
Oi UM/an
Nr. Productie fizica U.M Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 Lapte l 37.800,00 37.800,00 42.940,80 42.940,80 43.696,80
2 Carne viu (miei) kg 4.680,00 4.680,00 5.320,00 5.320,00 5.440,00
3 Oi reforma cap 0,00 0,00 34,00 34,00 39,00
4 Berbeci reforma cap 0,00 0,00 3,00 3,00 3,00
5 Lana kg 1.025,50 1.155,00 1.302,00 1.319,50 1.337,00
Oi lei/an
Nr. Venituri anuale U.M Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 Lapte Lei 49.140,00 49.140,00 55.823,04 55.823,04 56.805,84
2 Carne viu (miei) Lei 46.800,00 46.800,00 53.200,00 53.200,00 54.400,00
3 Oi reforma Lei 0,00 0,00 13.600,00 13.600,00 15.600,00
4 Berbeci reforma Lei 0,00 0,00 900,00 900,00 900,00
5 Lana Lei 1.538,25 1.732,50 1.953,00 1.979,25 2.005,50
Total - 95.940,00 95.940,00 123.523,04 123.523,04 127.705,84
Capre UM/an
Nr. crt Productie fizica U.M Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 Lapte l 54.000,00 54.000,00 61.344,00 61.344,00 62.424,00
2 Carne viu (iezi) kg 3.510,00 3.510,00 3.990,00 3.990,00 4.080,00
3 Capre reforma cap 0,00 0,00 34,00 34,00 39,00
4 Tapi reforma cap 0,00 0,00 3,00 3,00 3,00
Capre lei/an
Nr. crt Venituri U.M Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 Lapte Lei 140.400,00 140.400,00 159.494,40 159.494,40 162.302,40
2 Carne viu (iezi) Lei 52.650,00 52.650,00 59.850,00 59.850,00 61.200,00
3 Capre reforma Lei 0,00 0,00 11.900,00 11.900,00 13.650,00
4 Tapi reforma Lei 0,00 0,00 900,00 900,00 900,00
Total - 193.050,00 193.050,00 232.144,40 232.144,40 238.052,40
Pe baza ipotezelor prezentate mai sus sunt completate liniile 1-12 din paginile dedicate din cadrul Anexei C.
PLATI
o Linia 20 - Capitolul ‚credite contractate’ - se refera la ratele si dobanzile aferente creditului
contractat pentru cofinantarea proiectului de investitii, conform centralizatorului prezentat la linia 17 pentru
perioada de implementare.
o Linia 23 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru
activitatile din ferma.
Pagina 87/92
Platile anuale medii pentru materiile prime si materialele necesare functionarii fermei sunt in valoare de
145.214 lei in anul 1 de operare, reprezentand:
o costuri cu materii prime care cuprind costurile cu achizitia furajelor pentru hrana animalelor
- In reteta de furajare s-a luat in calcul sistemul de crestere in stabulatie permanenta a animalelor
- Pentru asigurarea hranei animalelor s-au luat in calcul 2 cicluri de hranire: 8 luni hrana de pasune
(masa verde) – martie-octombrie si 4 luni furaje concentrate specifice perioadei de stabulatie de
iarna.
- La calcularea retetei furajere pentru berbeci si tapi s-a tinut cont de cerintele de hrana atat pentru
perioada de repaos sexual (9 luni/an – lunile noiembrie –iulie) cat si de perioada de pregatire pentru
monta si monta (3 luni pe an – lunile august - oct);
- La calcularea retetei furajere pentru oi si capre s-a tinut cont de cerintele de hrana pentru perioadele
diferite de gestatie si lactatie (primele 3 luni de gestatie, ultimele 2 luni de gestatie si primele 2 luni
de lactatie).
- In cazul retetei furajere pentru tineretul ovin si caprin (oile si caprele, berbecii si tapi opriti din anul
precedent pentru prasila si reproductie) s-a tinut cont de cerintele de hrana pentru categoriile de
varsta si greutate din care fac parte.
- In cazul retetei de furajare a mieilor si iezilor destinati valorificarii s-a tinut cont de cerintele de hrana
a categoriei din care fac parte. In calcularea ratiilor s-a tinut cont de faptul ca in prima luna de viata
miei si iezii se hranesc cu lapte matern.
Prezentam in continuare cantitatea de furaj si costul cu furajarea pentru categoriile de animale prezente in
ferma. Reteta de furajare a fost calculata pentru un cap/an
Pagina 88/92
Pagina 89/92
o costuri cu medicamentele:
- In previzionarea acestor costuri s-a tinut cont de un program sanitar veterinar profilactic atat
pentru capre cat si pentru oi.
Vaccinarea contra antraxului se face primavara (aprilie) (caprine peste 2 luni 0,1ml, ovine
peste 2 luni 0,2ml, subcutanat)
Medicatie oi/capre
1. Vaccin impotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) Valori UM
Necesar vaccinari 2 vaccinari
Pret/cap 0,60 lei/cap
Cost / ferma vaccin impotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) 600,00 lei/ferma
2. Vaccin AGALAXIN Romvac Valori UM
Necesar vaccinari 2 vaccinari
Pret/cap 0,50 lei/cap
Cost / ferma vaccin AGALAXIN Romvac 500,00 lei/ferma
3. Vaccin AGALAXIN Forte Valori UM
Necesar vaccinari 1 vaccinari
Pret/cap 1,00 lei/cap
Cost / ferma vaccin AGALAXIN Forte 500,00 lei/ferma
4. Vaccin CARBOROMVAC-I Valori UM
Necesar vaccinari 1 vaccinari
Pret/cap 1,00 lei/cap
Cost / ferma vaccin CARBOROMVAC-I 500,00 lei/ferma
5. Deparazitare interna la intrarea in stabulatie Valori UM
Doza recomandata 6 ml/cap
Pret 0,06 lei/ml
Cost / ferma deparazitare interna toamna 180,00 lei/ferma
6. Deparazitare interna la intrarea in stabulatie Valori UM
Necesar deparazitari 2 deparazitari
Doza recomandata 6 ml/cap
Pret 0,06 lei/ml
Cost / ferma deparazitare interna toamna 360,00 lei/ferma
6. Deparazitare internaprimavara Valori UM
Necesar deparazitari 1 deparazitari
Pagina 90/92
Medicatie oi/capre
Doza recomandata 1 ml/cap
Pret 1,00 lei/ml
Cost / ferma deparazitare interna primavara 500,00 lei/ferma
Cost / ferma medicatie 3.140,00 lei/ferma/an
- Au fost previzionate costuri pentru asigurarea asternutului permanent din adapostul animalelor
S-a luat in calcul un consum de 0,5 kg paie pe zi/cap de animal rezultand un consum anual
de aproximativ 9.000 kg pe an la un cost mediu de 0,10 lei/kg de paie
Consum utilitati
Consum mediu de energie electrica 5.000,00 kW/ferma/an
Pret energie electrica 0,53 lei/kW
Energia electrica 2.650 lei/an
- Consumul mediu de energie electrica pentru ferma a fost previzionat tinand cont de faptul ca, incalzirea
adaposturilor pentru animale se face cu convectoare termoeelctrice alimentate la prize electrice de
220V si de faptul ca alimentarea cu apa se realizeaza din putul forat din cadrul fermei, costul acesteia
regasindu-se in energia electrica consumata pentru pompare.
- Consumul de apa de baut pentru animale este de cca. 8-10 l/cap/zi, totalizand un consum de 1.825
mc/an.
Sintetizand datele prezentate anterior, costurile cu materiile prime si materiale pentru cei 5 ani de operare
sunt prezentate in tabelul urmator:
Pagina 91/92
- Aceste cheltuieli au fost previzionate tinand cont de salariile medi pe diferitele categorii de
personal si numarul de angajati la nivelul unui an.
Cheltuieli cu personalul
Costuri salariale
Plati totale
lunare, inclusiv
Personal Nr. pers. anuale
contributii la
Lei
asigurari sociale
Muncitori ferma 2 1.152 27.648
Total plati cu personalul - - 27.648
Linia 30 – Alte plati include urmatoarele categorii de cheltuieli: platile aferente TVA de plata/de rambursat,
contributiile fiscale datorate de intreprinderea individuala si impozitul pe venit net sunt cuprinse in tabelul
urmator. Valorile aferente acestor impozite, taxe si contributii sunt determinate conform legislatiei curente in
vigoare pentru anul 2014.
Pagina 92/92