Grupa: 806B

Studenți :
Iurea Stefana-Cosmina
Mocanu Cristina-Florina
Cuprins

 Capitolul 1. Analiza descriptivă a scrapiei

 1.1 Definiţie
 1.2 Etiologie
 1.3 Epidemiologie
 1.4 Tablou clinic şi anatomopatologic
 1.5 Metode de depistare şi diagnostic
 Capitolul 2. Epidemiologia la zi- Evoluţia scrapiei în Europa în perioada 2005-2017
 2.1 Evoluţia scrapiei în Europa în perioada 2005-2017
 2.2 Tabele şi grafice cu numărul de focare
 2.3 Distribuţia geografică a bolii
 Capitolul 3. Evoluţia scrapiei în România în perioada 2005-2017
 3.1 Tabele şi grafice cu numărul de focare înregistrate în judeţe
 3.2 Distribuţia geografică a bolii
 3.3 Tabel cu indicatorii de impact
 Capitolul 4. Analiza de risc pentru România
 Capitolul 5. Strategii de prevenire şi combatere
 Capitolul 6. Concluzii
 Capitolul 7. Studiu de caz: Epidemiologia la nivel mondial a pestei poricine clasice şi africane
 Bibligrafie
 Capitolul 1
Analiza descriptiva a scrapiei

1.1 Definitie
 Scrapia este o boala degenerativa si fatala, care afecteaza sistemul nervos central al oilor si
caprelor. Boala este asociata cu prezenta unor proteine anormale, denumite prioni si face parte
dintr-un grup de afectiuni neurologice cunoscute sub denumirea de encefalopatii spongiforme
transmisibile.
1.2 Etiologie
 ATNC(agent transmisibil neconventional) denumit prion (PRoteinaceous Infectious ONly)
derivă dintr-o proteină celulară normală (PrPc) care brusc, printr-un mecanism post-
transcriptional, suferă modificări de conformație ce vor determina apariția de noi proprietăți:
 patogenitate
 rezistență.
 Forma patologică este denumită PrPsc iar prin acumularea ei la nivelul SNC-ului se produc
(după mai mulți ani) disfuncții neuronale și leziuni specifice.

PrPc

PrPSc
 Conversia de la PrPc la PrPSc trece printr-o reacție în lanț. Atunci când au fost sintetizate
suficiente proteine PrPSc , acestea formează agregate filamentoase care afectează treptat
țesutul neuronal. Forma PrPSc este foarte rezistentă la temperaturi ridicate, UV-iradiere și
enzime de degradare.

Particularitati ale prionilor:

 cele mai simple forme de agenti transmisibili neconvenționali

 lipsiți de informație genetică
 mai mici decât cele mai mici virusuri
 produc în SNC leziuni histologice caracteristice
 nu prezintă proprietăți antigenice în stare nativa
 nu produc în organism interferon, reacții imune și autoimune
 nu produc efect citopatic pe culturile celulare
 se “multiplică” în SNC și splină
 prezintă sușe cu particularități distincte
 nu modifică funcțiile limfocitelor T și B
 1.3 Epidemiologie

 Receptivitate
 oi, capre, mufloni
 la oi boala evoluează între vârsta de 10 luni și 10 ani
 sunt mai sensibile oile homozigote față de alela sA
 la caprine nu s-a identificat nici o predispoziție genetică.
 Surse de infecție
 Primare: oile bolnave la care prionii sunt prezenți în SNC, lichid cefalorahidian, țesuturi limfoide,
splină, hipofiză, ficat, pancreas, glande salivare, ileon și învelitori fetale.
 Secundare: pășuni, apa, furaje, obiecte contaminate.
 Transmitere
 Directă
 Orizontală: pe cale orală
 Verticală: in utero
 Indirectă
 Surse secundare contaminate cu resturi de placentă, loșii provenite de la animale bolnave.

1.4 Tabloul clinic

Boala debutează după o perioadă de incubație lungă, de peste un an. La oi, cel mai frecvent, boala
debutează în jurul vârstei de 3½ ani. Debutul este insidios, frecvent asimptomatic.

 mers nesigur, rigid, tremurături ale muşchilor faciali, paralizia urechilor, masticaţie în gol şi reflex de
lingere a labiilor cavităţii bucale şi foselor nazale;
 poziţii anormale ale capului, ataxia trenului posterior, tremurături musculare („Boala tremurătoare”);
 prurit pronunţat
Scăderea progresivă în greutate şi pierderea lânii
Prurit urmat de scărpinat →leziuni de grataj

Paralizia membrelor anterioare →dificultăți în

locomoție și incoordonare în mers.
Tablou anatomopatologic
 apariția de vacuole la nivelul sistemului nervos, ce dau un aspect spongios; aceste vacuole sunt spaţii
goale lăsate de dispariţia neuronilor si ele reflectă degenerarea neuronală
 aparitia unor placi amiloide
 hipertrofia de celule stelate, indicând perturbarea structurii generale a țesutului nervos
1.5 Metode de depistare si diagnostic

 Poate fi suspectat cu EST/scarpie orice animal viu, sacrificat sau mort care prezintă sau a prezentat tulburări
nervoase sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a
sistemului nervos central pentru care informatiile adunate pe baza examinării clinice, a răspunsului la
tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante-mortem sau post-mortem nu permit
stabilirea unui diagnostic alternativ.
 Anamneza
 Semne clinice
Recoltarea probelor

 creier
 imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp posibil după moarte/eutanasie, pentru reuşita
deplină a detectării PrP
 proba de creier trebuie să fie păstrată la temperatura de refrigerare
 a nu fi îngheţate pentru a fi prevenite astfel apariţia unor modificări artefactuale care ar putea
compromite identificarea localizărilor lezionale ţintă patognomonice

 Metode de diagnostic specifice:

-Testul de genotipare SNC nefixat/probe de sange

Pentru determinarea susceptibilitatii la scrapie a raselor de ovine si
caprine siguranta 100%

- Testul de discriminare pentru tipizare de suse EST la rumegatoare

SNC nefixat Face deosebirea între ESB si scrapie
siguranta 100%
 Teste de screening

a. Testul imunoenzimatic prin dublu “sandwich”

aprobat pentru detecţia PrPres utilizează 2 anticorpi monoclonali pentru
detecţia proteinei anormale prionice, rezistentă la proteinaza K în ţesutul nervos
al rumegătoarelor, după denaturarea şi concentrarea proteinelor.
b. Testul rapid imunoenzimatic cu polimeri chimici,
se bazează pe captura antigenică (antigen capture enzime immunoassay EIA)
pentru detecţia precursorilor conformerilor anormali ai proteinei prionice (
PrPsc) din creier
c. Testul rapid western blotting.
PrPs,c –diferă de izoforma celulară PrPc datorită rezistenţei sale la proteaze
* Testul rapid imunocromatografic
Tratarea omogenatului de creier (prelevat din regiunea obexului) cu proteinaza K va
conduce la distrugerea completă a PrPc în timp ce PrPres va fi redusă la un
fragment cu greutatea de 27-30 kD
Teste de confirmare

Tehnica Western Blot, permite detecția PrPsc în probe de ţesut nervos recoltate de la
rumegătoarele infectate

Metoda histologică de colorare hematoxilină – eozină pentru evidenţierea vacuolizărilor unor

structuri histologice şi topohistopatologice

Tehnica imunohistochimică-detecția PrPres din probe de ţesut nervos sau ţesuturi limfoide

Western Blot - profilul benzilor probelor EST: poziţiile 1 şi 6: negative, poziţia 4: probe pozitive de scrapie
clasică, poziţia 3: proba pozitivă de scrapie tip Nor 98, poziţia 5: proba pozitivă de ESB şi poziţia 2: controlul
de masa moleculară
Capitolul 2 Evolutia scrapiei in Europa in perioada 2005-2017

În periada 2005- 2017 în Europa s-au înregistrat 3189 de focare. Cele mai multe focare s-au
inregistrat in Italia, Franta si Grecia cu peste 400 de focare. In anul 2016, in Grecia s-au registrat cel mai mare
nr. de focare, 359 dupa o evolutie constanta cu mai putin de 1/3 in anii precendeti. La polul opus, Belgia, Cehia,
Finlanda, Rusia si Elvetia nu mai mult de 10 focare in perioada 2005-2010.
 În periada 2005- 2017 în Europa s-au înregistrat 3189 de focare.

Europa anii 2005-2010 Cipru

Franta
180
Grecia
160
Italia
140 Spania
120 Marea Britanie

100

80

60

40

20

0
2005
2006
2007
2008
2009
2010

Conform graficului de mai sus, putem observa o evolutie constanta in Cipru,

Spania, Italia si Marea Britanie in perioada 2005-2010 , iar in anul 2006 in Franta se
constata o crestere a nr de focare, peste 160.
 Europa anii 2011-2017

400

350

300
Cipru

250 Franta

Grecia
200
Italia
150
Spania

100 Marea Britanie

50

0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

In anul 2016, s-au inregistrat pesrte 300 de focare in

Grecia, iar in celelalte tari se poate observa o evolutie constanta.
 Fig. 2.3.1 harta reprezentativa pentru anul 2006- Europa

Fig. 2.3.2. harta rerezentativa pentr anul 2007- Europa

 Capitolul 3 Evolutia scrapiei in Romania in intervalul 2005-2018

 Tabelul brut cu nr. de focare inregistrate in judete in perioada 2005-2018

 România raportează anual la Organizaţia Internaţională a Epizootiilor situaţia focarelor de
scrapie. Cercetând statisticile din 2005 încoace, am observat că până în 2010, numărul
focarelor s-a menţinut între 4 şi 9 pe an, dar în 2011 am avut 10 focare, cele mai multe
înregistrate în judeţul Timiş (cinci) şi câte un focar în Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud,
Călăraşi, Caraş-Severin etc. Până la sfarşitul perioadei luate în calcul nu s-au mai
înregistrat variaţii mari în ceea ce priveşte nr. de focare in România. Pentru 2018, nu
există date publicate pe siteul oie.com.
 .Reprezentarea grafica a focarelor in anii 2005-2006

6
Alba

Arad

5 Bihor

Bistrita Nasaud

Braila
4
Calarasi

Cluj

3 Galati

Hundedoara

Iasi
2
Prahova

Salaj

1 Sibiu

Suceava

Timis
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Vaslui

După cum putem observa din graficul de mai sus, cel mai mare nr de focare a
fost inregistrat in anul 2011, in judetul Timiș, fiind județul cu un nr total de 14 focare în
ultimii 10 ani. Pe locul 2 se situeaza judetul Alba cu un nr. total de 7 focare. In judetele
Vaslui, Arad, Prahova, Iasi, a fost inregistrat un singur focar in ultimii 10 ani.
Hărți în care au fost evidențiate focarele din diferite județe

Harta reprezentativă pentru 2005 și 2010- România

3.3 Calculul indicatorilor de impact- Mortalitatea
 Capitolul 4. Analiza de risc pentru România
Scrapia este cunoscuta in lume de peste 200 de ani, dar în România este
prezenta numai din anul 2002, cand a fost confirmata oficial de LNR-EST din cadrul
Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala.
Evaluarea propagării constă în analizarea probabilității ca agentul scrapie să
fi fost introdus în țara sau în regiunea în cauză prin intermediul mărfurilor potențial
contaminate cu agentul scrapei sau ca acesta să fi fost deja prezent în țară sau în
regiune.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară este
Autoritatea Veterinară Centrală responsabilă de supravegherea și controlul bolilor
animalelor în România. ANSVSA cuprinde 42 de Directii Sanitar Veterinare, care
sunt responsabile pentru supravegherea și controlul bolilor animalelor în cadrul celo
42 de judete ale României.
România este împărțită în 42 de zone administrative teritoriale, inclusiv
municipiul București. În România, scrapia a fost o boală obligatorie notificabilă din
1974, în conformitate cu Legea privind sănătatea animalelor nr. 60/1974. Astfel,
ANSVSA solicită notificarea obligatorie a oricărei persoane suspiciunea de scrapie
de către orice proprietar sau deținător de ovine și caprine (animale susceptibile).
Analiza de risc pentru scrapie a arătat că următoarele zonele administrative
(judet) din România sunt libere de această boală: Arges, Bacău, Botoșani, Brașov,
Covasna, Dimbovita, Giurgiu, Gorj, Harghita, Maramures, Mehedinti, Neamt, Olt,
Salaj, Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea și M. București
 Capitolul 5. Strategii de prevenire, supraveghere și combatere

Exista studii care au demonstrat ca exista o gena la ovine care determina daca animalul
poate dezvolta boala, atunci cand este expus la infectie. Anumite ovine, daca sunt expuse la
scrapie, pot dezvolta boala spre deosebire de altele. Caprinele sunt mai uniform susceptibile, dar
aceeasi gena poate controla timpul pana cand semnele clinice apar. Este posibil sa se identifice o
oaie/capra rezistenta sau susceptibila la scrapie prin efectuarea unui test pe o proba de sange
prelevala de la o oaie/capra. Acest test se numeste genotipare, iar rezultatul este genotipul
animalului. Astfel este posibil sa se reduca numarul de animale bolnave dintr-o turma, prin
selectarea animalelor pentru monta in vederea obtinerii unor produsi rezistenti la scrapie.
In conformitate cu prevederile Regulamentului 999/2001, Romania este obligata
sa testeze prin examene laborator un anumit numar de ovine si caprine sacrificate pentru
consum uman, pe probe de creier recoltate de la acestea.
Acelasi regulament prevede ca Romania este obligata sa testeze prin examene de
Laborator un anumit numar de ovine si caprine moarte sau suspecte in varsta de peste 18
luni pe probe de creier recoltate de la acestea. Aceste probe trebuie colectate direct din ferma
sau gospodaria populatiei.
Este INTERZISA prin lege sacrificarea in ferme/gospodarii. Acest lucru se poate face
doar in abatoarele autorizate sanitare-veterinar
Materialul de risc reprezentat de: craniu, intelegand inclusiv encefalul și ochii,
amigdalele și măduva spinării de la ovine si caprine în vârstă de peste 12 luni, precum și splina și
ileonul provenit de la ovinele si caprinele de toate vârstele trebuie eliminat si distrus prin
incinerare.
Se INTERZICE prin ORDINUL Presedintelui ANSVSA nr. 42/2005, administrarea
proteinelor animale procesate în hrana animalelor de ferma.
 Concluzii

1. SCRAPIA ESTE O BOALA CARE SE DECLARA OBLIGATORIU,

ADICA ORICE SUSPICIUNE SE ANUNTA OBLIGATORIU, IMEDIAT CE A FOST
OBSERVATA.

2. Prevederile Regulamentului 999/2001 impun României testarea, prin

examene de laborator, a unui anumit număr de ovine şi caprine sacrificate pentru
consumul uman, pe probe de creier. Acelaşi regulament impune testarea, prin examene
de laborator, a unui număr de rumegătoare mici moarte sau suspecte, în vârstă de peste
18 luni, din ferme sau gospodării individuale.

3. Trebuie menţionat că proprietarii primesc despăgubiri pentru animalele

sacrificate ca urmare a unei forme de boală suspicionată sau confirmată oficial.
Monitorizarea este continuă, conform programului de eradicare a scrapiei.
Exportul este interzis din judeţele afectate, dar nu din zonele în care nu există
cazuri de scrapie.
7. Studiu de caz: Epidemiologia la nivel mondial a pestei poricine clasice si
africane
 Diagnostic

 Diagnosticul în PPC se realizează prin:

a) examen serologic (reacţia de virus neutralizare, reacţia de
imunofluorescenţă cu anticorpi neutralizanţi, testul ELISA);
b) examen virusologic (reacţia de imunofluorescenţă direct pe criosecţiuni de
organe şi pe secţiuni de mpduvă sternală; izolarea virusului pe culture celulare PK15;
RT-PCR).

 Diagnosticul în PPA se relizează prin:

a) examen virusologic (PCR, imunofluerescenţă, ELISA, hemadsorbţie);
b) examen serologic (ELISA pentru detectia anticorpilor, imunobloting,
imunoperoxidaza, imunofluerescentă indirectă).
 Profilaxia
În cazul pestei porcine clasice, profilaxia se realizează prin:
 carantină profilactică 30 de zile;
 fierberea prealabilă a confiscatelor și a resturilor de la abatoare, cantine;
 distrugerea sau valorificarea cadavrelor fără posibilități de difuzare a materiilor virulente;
 dezinfecții profilactice;
 vaccinuri inactivate, vii atenuate, lapinizate;

În România este interzisă imunoprofilaxia

În cazul pestei porcine africane, măsurile profilactice constau în:

 supravegherea pasivă: se aplică pe tot teritoriul țării, atât la animalele domestice cât și la porcii
mistreți, cu declararea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală;
 supravegherea activă: prelevarea de probe pentru examenul serologic și virusologic;
 supraveghere virusologică;
 distrugerea habitatelor căpuşelor din genul Ornithodorus din adăposturile de porcine.
 Combaterea

Măsurile de combatere în PPC sunt:

 se declară boala oficial şi se instituie carantină;

 se examinează clinic efectivele;
 se dezinfectează riguros adăposturile;
 se distrug cadavrele prin ardere.

Măsurile de combatere în cazul pestei porcine africane sunt:

 se declară boala oficial și se instituie carantină;

 uciderea prin metode nesângeroase a porcilor din focar;
 arderea sau îngroparea la adâncime a cadavrelor, gunoiului, resturilor;
 restricția asupra circulației persoanelor și mărfurilor;
 dezinfectare riguroasă;
 restricții privind repopularea fermei
Evoluția pestei porcine clasice şi africane în Europa în intervalul 2014 – 2018
 Evoluţia pestei porcine africane în România

Situaţia epidemiologică în data de 16.09.2018

 în cazul porcilor domestici, s-au identificat 923 de focare cu 308.762 de porci afectaţi, din
care 253.582 în ferme comerciale şi 55.180 din gospodării;
 în cazul mistreţilor sălbatici, s-au identificat 62 cazuri pozitive de la 155 de mistreţi morţi şi
432 de mistreţi vânaţi.
 În următoarea perioadă, pe 27.09.2018, s-a actualizat situaţia privind evoluţia
pestei porcine africane în România:

 boala a evoluat în 233 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 952 de focare

(dintre care 15 în exploataţii comerciale) şi 72 de cazuri la mistreţi; în total au fost
eliminaţi 323.754 de porci afectaţi;
 până la această dată au fost stinse 5 focare în judeţul Satu Mare şi nu a mai fost
înregistrat vreun focar în acest judeţ, din data de 31.08.2018;
 A au fost despăgubiţi 4.960 de proprietari, valoarea totala a plăţilor fiind de
55.348.000 lei.
În prezent, în luna octombrie a anului 2018, se cunosc noi zone de focare în
Tulcea, această boala devenind din ce în ce mai agresivă.
 Măsuri generale

 efectuarea recensământului tuturor categoriile de porci din exploataţie: bolnavi,

morţi sau susceptibili;
 interdicţia mişcării porcilor şi a animalelor din alte specii, aplicarea unor
măsuri corespunzătoare în vederea distrugerii rozătoarelor sau a insectelor;
 ieşirea din exploataţie a carcaselor de porci este interzisă până la aflarea
diagnosticului;
 interzicerea ieşirii din exploataţie a cărnii, a produselor din carne de porc, a
materialului seminal, a ovulelor sau a embrionilor de porci, a furajelor,
ustensilelor şi a altor obiecte şi deşeuri susceptibile de a transmite PPA;
 respectarea cu stricteţe a regulilor de filtru sanitar pentru circulaţia
personalului; intrarea sau ieşirea vehiculelor în sau din exploataţie să fie supusă
unei autorizaţii scrise a autorităţii veterinare competente teritorial;
 utilizarea unor mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrările şi ieşirile
clădirilor ce adăpostesc porcii şi ale exploataţiei înseşi;
 efectuarea unei investigaţii epidemiologice, în conformitate cu prevederile
articolului nr.8 al Directivei 2002/60/CE.
 În cazul confirmării prezenţei de pestă porcină africană, ANSVSA se asigură
că:

 toate porcinele din exploataţie vor fi ucise fără întârziere, sub control oficial şi într-
o manieră care să evite riscul propagării virusului PPA atât în timpul transportului,
cât şi în timpul uciderii;
 se prelevează probe de la porci în momentul uciderii lor;
 carcasele porcilor morţi sau ucişi trebuie să fie procesate/distruse sub supraveghere
oficială;
 introducerea probabilă a bolii în exploataşie şi adoptarea măsurilor oficiale: - carnea
porcilor sacrificaţi trebuie marcată şi supusp procesării sub supraveghere oficială; -
materialul seminal, ovulele sau embrionii de porci să fie marcate şi distruse sub
supraveghere oficială.
 orice substanţă sau deşeu susceptibile de a fi contaminate, precum furajele şi
aşternutul, să fie supuse procesării; toate materialele de unică folosinţă
utilizate/contaminate trebuie să fie distruse conform instrucţiunilor medicului
veterinar;
 după uciderea porcilor, adăposturile şi vehiculele care au fost utilizate pentru
transportul lor, precum şi echipamentul, trebuie dezinfectate;
Bibliografie

 http://www.oie.int/
 http://www.ansvsa.ro/
 www.efsa.europa.eu/efsajournal
 . http://www.cdc.gov/hand-foot-mouth/outbreaks.html
 http://www.ansvsa.ro/download/man.oper_.plan_.contingenta/Manual-
operationalprivind-combaterea-pestei-porcine-clasice-si-a-pestei-porcine-
africane-la-porciimistreti.pdf
 Planul de contingenţă al României pentru pesta porcină africană
 Manual operaţional pentru intervenţia în focarele de pestă porcină africană
 Prof.univ.dr Gheorghe SAVUTA-Note de curs
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Scrapie
 http://www.ansvsa.ro/download/ghiduri_-
_toate/ghid_sanatate_animala/Animale-GHID-practic-pentru-fermieri-
detinatori-de-bovine-si-medici-veterinari-Encefalopatia-Spongiforma-
Transmisibila-EST.pdf