Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 2
DEFINIŢII, NOMENCLATURĂ ŞI ELEMENTELE COMPONENTE ALE
PODURILOR
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-1
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-2
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-3
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Podurile pe arce sau bolţi – elementul principal de rezistenţă este bolta sau arcul. Axa
bolţii sau a arcului este linia curbă care uneşte centrele de greutate ale secţiunilor şi
conţine următoarele elemente: cheia (punctul cel mai înalt al axei bolţii sau arcului) şi
naşterile (punctele cele mai joase ale axei bolţii sau arcului). Peste arc se prevede o
umplutură şi apoi calea. La podurile moderne, umplutura a fost înlocuită printr-o
structură din beton armat.
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-4
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-5
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Calea de rulare – traverse + şine la podurile de cale ferată, respectiv placă din beton sau
metalică la podurile de şosea.
Grinzile căii se prezintă de regulă sub forma unei reţele de grinzi alcătuite din lonjeroni
(grinzi orientate după direcţie longitudinală) şi antretoaze (grinzi orientate transversal).
Suprastructura poate fi alcătuită astfel încât calea să fie situată la partea superioară a
grinzilor, caz în care poartă denumirea de pod cu calea sus, sau poate fi situată la partea
inferioară a grinzilor, în acest caz fiind vorba de podurile cu calea jos.
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-6
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Poduri metalice de cale ferată. Alcătuire.
Cele mai simple tabliere sunt cele cu calea sus.
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-7
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
G.P.
A
CV
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-8
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Poduri în structură compusă – soluţii de principiu
Construcţia podurilor in structura compusa a cunoscut in ultimul timp o puternica dezvoltare
de la primele soluţii ale anilor ’50.
Pentru deschideri mici, aproximativ 25 pana la 45 m, se vor prefera soluţiile cu grinzi cu
inima plina fără contravântuiri, la care placa din beton preia toate funcţiile de distribuţie
transversala si stabilitate (figura 1). se va tinde către un număr minim al grinzilor principale
(numărul e dat de capacitatea portanta transversala a plăcii).
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-9
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
FigF
Figura 2.15 Dispoziţia generală a unui pod de CF
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-10
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
NOŢIUNI DE INFRASTRUCTURĂ
Infrastructura podurilor –are rolul de a prelua încărcările verticale şi orizontale
provenite de la suprastructură prin intermediul aparatelor de reazem şi a le transmite către
terenul de fundare.
Infrastructurile podurilor au următoarele părţi componente:
Fundaţia – asigură transmiterea acţiunilor la terenul de fundare;
Elevaţia – porţiunea vizibilă din infrastructură, situată între fundaţie şi aparatele
de reazem ale suprastructurii;
Cuzineţii – situaţi sub reazemele fiecărei grinzi pentru a prelua presiunile mari ce
iau naştere sub aparatele de reazem. Aceştia sunt legaţi între ei printr-un element
din beton armat (grinzi de legătură) pentru a sporii rezistenţa părţii superioare a
infrastructurii. Ansamblul cuzineţi – grinzi de legătură definesc bancheta
cuzineţilor.
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-11
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-12
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
1. Elemente hidraulice
Albia – porţiunea unei văi ocupată permanent sau temporar de ape (albia minoră – ape
medii; albia majoră – ape mari înregistrate cu ocazia unor viituri).
Afuiere – acţiunea de erodare a fundului albiei de către ape curgătoare.
Toate noţiunile hidraulice care intervin la proiectarea unui pod vor fi localizate pentru
amplasamentul podului respectiv şi se bazează pe observaţii îndelungate.
N.A.E. – nivelul apelor extraordinare reprezintă cota cea mai ridicată cunoscută vreodată.
Cel mai mare nivel cunoscut în dreptul unui punct de observaţie se numeşte nivel maxim istoric.
Etiaj – reprezintă nivelul mediu al celor mai scăzute ape pe o perioadă lungă de timp 10 –
30 ani.
Debitul apei – reprezintă cantitatea de apă care se scurge în unitatea de timp printr-o
secţiune a râului [m3/s]
2. Elemente geometrice
Înălţimea de liberă trecere sub pod – spaţiul liber pe verticală măsurat între punctul cel
mai de jos al suprastructurii, inclusiv săgeata elastică a acesteia, şi nivelul apei stabilit pentru un
debit cu o anumită probabilitate – N.A.E.
Înălţimea de construcţie – diferenţa de nivel între nivelul superior al căii - NSC (nivelul
şinelor la podurile c.f. sau nivelul maxim al căii de circulaţie la podurile de şosea) şi punctul cel
mai de jos al suprastructurii, inclusiv săgeata elastică a acesteia.
Deschiderea teoretică sau de calcul (l) – distanţa dintre axele a două aparate de reazem
succesive ale aceluiaşi element de rezistenţă.
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-13
Curs de poduri An II – INGINERIE CIVILA -2006
Lumina (l0) – distanţa pe orizontală între două puncte ale unor infrastructuri vecine, la un
anumit nivel. Lumina are valori diferite funcţie de nivelurile la care se face măsurătoarea. De
obicei se alege nivelul cuzineţilor.
Prof. dr. ing. Radu Băncilă & Conf. dr. ing. Edward Petzek 2-14