STABILITATEA TALUZURILOR ŞI

VERSANŢILOR
Note de curs 2013-2014

S.L. Dr. Ing. Nicoleta ILIEŞ

Str. G. Bariţiu Nr. 25, Sala 136B
Email: nicoleta.ilies@dst.utcluj.ro
CURS 10.

Soluţii constructive de consolidare a versanţilor

instabili.

1. Consolidare prin drenarea apei

2. Consolidare prin modificarea geometriei versantului
3. Consolidare cu ramforţi

2
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

O metodă des folosită şi foarte eficientă, prin care versantul este drenat
de apa subterană şi de apa din precipitaţii

Efectele drenării apei:

Se reduce presiune apei din pori,

Creşte tensiunea efectivă,

Creşte rezistenţa la forfecare a pământului.

Soluţiile care folosesc drenuri sunt eficiente în terenuri saturate şi cu

apă freatică, ceea ce nu le face inutile în cazul versanţilor instabili care
nu au apă subterană

La căderea ploilor abundente, la topirea zăpezii de pe versanţi, apa se
va infiltra în versant şi poate pune în pericol stabilitatea versantului

Dacă drenurile sunt prezente şi sunt funcţionale, o mare parte din apă
va ajunge în aceste drenuri şi va fi evacuată, fără a avea efecte
nefavorabile asupra stabilităţii

Apa de suprafaţă va fi condusă înafara versantului prin rigole şi şanţuri 3
de coastă
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei se poate face prin:

Şaibe (şanţuri) drenante,

Drenuri orizontale forate,

Galerii orizontale,

Puţuri verticale,

Drenuri sifon,

Drenuri electropneumatice,

Drenuri fitil

Coloane drenante.

4
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Şaibe (şanţuri) drenante:

Şanţuri umplute cu pietriş, bolovăniş sau piatră spartă

5
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Şaibe (şanţuri) drenante:

Şanţuri umplute cu pietriş, bolovăniş sau piatră spartă

Se dispun după linia de pantă (drenul principal) sau cu o uşoară înclinare
faţă de linia de pantă

Pot avea ramificaţii în formă de spic (drenuri secundare) pentru a
acoperi o suprafaţă câr mai mare de versant

Cu cât sunt mai adânci cu atât se reduce presiunea apei din pori

Se coboară sub suprafaţa de alunecare pentru a fi încastrate în terenul

stabil

Având baza în teren stabil, acţionează şi ca ramforţi contra tendinţei de
alunecare a pământului, prin frecarea care se dezvoltă pe suprafaţa
laterală dintre pământ şi dren.

Considerând şi efectul de ramfort, piatra spartă este mai eficientă

Dacă în teren există un nivel de apă subterană continuu, drenurile

principale se vor repartiza uniform pe suprafaţa versantului, la distanțe
de 5…10m.
6

Între drenurile principale se execută drenurile în spic

Dacă pe versant există izvoare izolate, drenurile le vor intercepta.

CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Şaibe (şanţuri) drenante:

7
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Drenuri orizontale forate

Se execută pe versanţii la care apa subterană este la adâncime mare şi
nu poate fi captată cu şanţuri drenante

Se realizează prin forarea unor găuri de 65..90mm diametru cu
înclinarea ≤100 faţă de orizontală şi introducerea unor tuburi cu pereţii
găuriţi învelite în geotextil cu rol de filtru

Lungimea unui dren poate ajunge până la 200m

La drenurile de lungime mare se prevăd pe traseu cămine de vizitare 8

Dacă lungimea de forare este prea mare drenurile pot fi forate din
chesoane, din care se poate evacua apa tuburi
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Drenuri orizontale forate

Dintr-o locaţie a utilajului de forat se forează mai multe drenuri în
acelaşi plan orizontal, în evantai, pentru a drena o suprafaţă de teren
cât mai mare

9
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Galerii orizontale

Galeriile drenante se folosesc atunci când adâncimea la care trebuie
executat drenajul este foarte mare. Se evită lungimile mari datorită
dificultăţilor de execuţie

Galeria este un tunel din care se forează drenuri laterale secundare

Prezintă avantaje privind drenarea apei, dar necesită cheltuieli mari

pentru realizarea lor:

Potenţial mare de drenare datorită secţiunii mari,

Durabilitate mare, drenare fiind naturală, fără pompări, nu se pot

obtura şi se pot verifica,

10
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Drenuri – puţuri verticale

Sunt eficiente în terenuri stratificate cu permeabilităţi diferite şi
pentru adâncimi mari

Sunt conectate cu drenuri orizontale pentru a conduce apa înafara

versantului

Distanţele între puţuri se stabilesc în urma unor calcule de hidraulică
subterană

Puţurile sunt umplute cu material drenant

11
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Drenuri sifon

Drenuri verticale conectate prin drenuri orizontale

Folosesc principiul vaselor comunicante, drenurile orizontale de

conectare fiind înlocuite cu tuburi îngropate sub limita de îngheţ

Se execută drenurile verticale prin forare

Apa din drenuri este “sifonată” prin tuburi coborâte la baza fiecărui

dren

12
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Drenuri sifon

Tuburile conduc apa spre căminele de vizitare cu sasuri automatice din
aval (căminele cu sasuri au rolul de a împiedica dezamorsarea
sistemului pe durata exploatării)

Apa din sasul automatic este condusă la un emisar natural sau
depozitată pentru a fi folosită ca apă industrială sau potabilă

13
14
TUBURI PROVIZORII, TIJE, INTRODUCEREA DRENULUI VERTICAL,
MATERIAL PENTRU FORAJ AMPLASAREA FOREZEI DEASUPRA CREPINAT
CĂMINULUI DE VIZITARE

Tub PVC crepinat

Rezervor şi filtru de pietriş
permanent plin
cu apă
16
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Drenuri electropneumatice

Folosite pentru stabilizare versanţi, pompaj, depoluare, drenare.

Drenaj de adâncime(>10m) în terenuri cu permeabilitate scăzută (K<10-5
m/s). Debit de până la 5m3/h pentru un singur dren.

Pompajul se execută automat numai atunci când există apă în dren.

17
 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE
AL POMPEI

I Apa intră în pompă prin valva

cu bilă.

Atât senzorul inferior cât şi

cel superior sunt atinşi de
II apă şi informaţia este trimisă
către releu.

Releul deschide solenoidul ce

permite trecerea aerului
comprimat prin tub către
III drenul electro-pneumatic,
umple pompa cu aer care
împinge apa prin tubul de
evacuare.
Odată ce pompa s-a golit
solenoidul opreşte trecerea
IV aerului comprimat fapt ce
permite umplerea pompei
din nou cu apă.
I II III IV
 Conexiunea
Panou de
detectorului de
control
nivel cu panoul
de control

POMPA Conexiune
Tub de evacuare tub cu aer
apa comprimat 1.50
m

Cablul
electric al
detectorului
de nivel Valva retur

Pompa electropneumatica
Dren Electropneumatic®
Dren Electropneumatic®
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Drenuri fitil (Wick drains)

Geocompozite care au proprietatea de a acumula şi evacua apa, prin
aceasta accelerându-se consolidarea terenului.

Materialul utilizat este un fitil drenant, compus dintr-un strat drenant

flexibil şi tridimensional înconjurat de un material care serveşte ca şi

bariera ce previne înfundarea drenului cu pământ, permiţând în acelaşi
timp să intre apă.

Drenurile verticale pot fi introduse în pământ atât static cât şi dinamic.
În unele terenuri foarte moi, se pot utiliza jeturi de apă sau se poate fora
sub protecţia unui tubaj.

22
23
CONSOLIDARE PRIN DRENAREA APEI

Drenarea apei prin Coloane drenante

Coloanele forate drenante se folosesc pentru adâncimi foarte mari ale
apei

Colanele sunt piloţi executaţi pe loc, din material drenant: balast,

piatră spartă

Adâncimea coloanelor este variabilă pentru a obţine panta necesară
curgerii apei prin dren, iar din dren apa este evacuată prin tuburi
pozate prin forare

24
25
CONSOLIDARE PRIN MODIFICAREA GEOMETRIEI VERSANTULUI

Modificarea geometriei versantului (reprofilarea) este o altă posibilitate de
îmbunătăţire a stabilităţii versantului

Se reduce înclinarea versantului, înălţimea versantului sau se reduc ambele
elemente

se realizează prin săpături, deplasarea unor mase de pământ din amonte
în aval, umpluturi la bază

Dacă se realizează umpluturi este foarte importantă realizarea unui sistem de
drenaj la baza versantului-umpluturii

26
CONSOLIDARE CU RAMFORŢI

Ramforţi în săpătură mecanizată

Soluţia se utilizează pentru adâncimi ale suprafeţei de alunecare de
până la 4m

Ramforţii sunt blocuri de beton simplu executaţi în săpătură complet
mecanizată, care au o elevaţie pe care reazemă elemente de
continuizare (fâşii sau bolţi din beton armat prefabricat)
Secþiune A-A Vedere B-B

B 6,00 A
2,00 3,00 1,00 1,00 1,70
2:3
0,5
he= 2,00

2:3

2,00
axã drum
1
H = 7,00

H=7,00
6,50
2
Ht = 6,50

3 4 2

4,50
= 3,50
hf = 4,50

= 2,00

L=6,00
(variabilã)
1,20 1,20
B Vedere în plan
6,00 A
2,00 3,00 1,00
1,70

axã drum
(variabilã)

27
L=6,00

2
1
1,00
CONSOLIDARE CU RAMFORŢI

Ramforţi în săpătură mecanizată

Săpătura se execută fără sprijiniri şi este orientată cu latura mare după
linia de pantă,

Încastrarea ramforţilor sub planul de alunecare trebuie să fie de cel
puţin 2.00m; Distanţa dintre ramforţi rezultă din calcule

Experienţa folosirii acestui sistem (din 1974, IPTANA) la stabilizarea

drumurilor a dovedit ca este oportună numai pentru lucrări de

rambleu

Dacă adâncimea suprafeţei de alunecare este mare, ramforţii se pot

executa pe piloţi foraţi, încastraţi sub planul de alunecare

Se execută mai întâi ramfortul în săpătura mecanizată

La betonarea ramfortului se dispune un tub metalic sau din beton,

prin intermediul căruia se se fora ulterior pilotul

În foraj se lansează carcasa de armătură şi apoi se betonează 28
CONSOLIDARE CU RAMFORŢI

Ramforţi din chesoane pe coloane sau barete

Se pot folosi la versanţi alunecători cu suprafeţe de alunecare adânci
şi apă subterană

Din cheson se forează drenuri orizontale, la diferite cote, în funcţie de
nivelul apei subterane

La fiecare cotă se forează cel puţin trei drenuri în evantai, pentru a

drena o suprafaţă cât mai mare
29

Apa este colectată în cheson, de unde este evacuată prin tuburi pozate

prin forare. Lungimea tubului este de aprox. 25m

CONSOLIDARE CU RAMFORŢI

Ramforţi din chesoane pe coloane sau barete

Dacă tubul de evacuare are lungime mai mare, tubul poate fi descărcat
în săpătura mecanizată,

Dimensiunile chesonului trebuie să asigure amplasarea în interiorul lui
a instalaţiei de forat (3.50x5.00m)

Chesonul poate fi umplut parţial cu pământ, rămânând o cameră de
vizitare delimitată de un perete de beton
30

Chesonul este acoperit la partea superioară cu o placă de beton,

prevăzută cu un gol de acces în camera de vizitare

CURS 10.
Soluţii constructive de consolidare a versanţilor instabili.
1. Consolidare prin drenarea apei
2. Consolidare prin modificarea geometriei versantului
3. Consolidare cu ramforţi

31

http://web.viu.ca/geoscape/landslide!.htm
SARBATORI FERICITE!!!
LA MULTI ANI!!!