1

CUPRINS
1. Sistemul de alimentare cu apa – Generalitati.
2. Instalatii de alimentare cu apa - Elemente componente.
3. Scheme de alimentare cu apa.
4. Sisteme de captare a apelor.
5. Statii de tratare a calitatii apei.
6. Rezervoare de inmagazinare.
7. Retele exterioare de distributie.
7.1 Scheme de distributie.
7.2 Amplasarea ( pozarea ) retelelor.
7.3 Materiale si armaturi specifice retelelor de alimentare a
apelor.
7.4 Racordarea instalatiilor interioare la retelele exterioare.
8. Retele interioare de distributie.
8.1 Clasificarea instalatiilor interioare.
8.2 Instalatia de alimentare cu apa pentru consum menajer.
8.3 Instalatia de alimentare cu apa pentru incendii.
8.4 Instalatii cu distributie superioara .
8.5 Instalatii cu distributie inferioara.
8.6 Configuratia conductelor de distributie din interiorul cladirilor.
8.7 Scheme de alimentare cu apa a retelei.
8.8 Materiale si echipamente specifice. 2
SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA
1.Generalitati
 Sistemul de alimentare cu apa cuprinde : instalatiile exterioare si instalatiile
interioare de alimentare cu apa - pentru asigurarea necesarului de apa in scopuri
menajere , industriale , combaterea incendiilor .
 Structura consumului de apa din cladiri de locuit , sociale –culturale , industriale ,
agrozootehnice :
consum menajer – nevoi zilnice ( baut , spalat , preparat hrana ,
spalat rufe , vase ) .
consum industrial – materie prima , intra in compozitia unor produse ;
apa de racire , agent termic , spalare ( minereuri);
consum pentru combaterea incendiilor ;
consum pentru nevoi publice – stropit, udat , spalat ;
consum pentru nevoi zootehnice – spalat grajduri, baut animale;
consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apa – spalat filtre
decantoare ,pregatire reactivi chimici (tratarea apei)

3
 INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA

ELEMENTE COMPONENTE

 Sursa de alimentare
 Sistemul de captarea a apei
 Statii de pompare
 Statii de tratare
 Rezervoare de inmagazinarea apei
 Retele de distributie

4
5
Schema generala a unei alimentari cu apa potabila

1.sursa de apa 5.statii de pompare

2. Instalatii de captare 6.rezervoare de inmagazinare
3.Instalatii de tratare 7.retele de distributie
4. Apeducte

6
Schema generala a unei alimentari cu apa industriala

1.sursa de apa 8.agregate industriale

2.instalatii de captare 9.conducte apa calda industriala
3.instalatii de tratare 10.turn de racire
4. apeducte 11.bazin apa racita
5.statii de pompare 12.conducta apa de adaos
6.rezervoare de inmagazinare 13.pompa de circulatie
7rezervor de inaltime 14.15. conducte
16.filtru

7
 CAPTAREA APEI DE SUPRAFATA
Constructiile , instalatiile de captare se amplaseaza in amonte de asezarile
omenesti – evitand sursele de poluare.

In functie de adancimea raului , captarea se face : in albia raului sau in malul

raului.

 Captarea in malul raului cuprinde : priza , statii de pompare apa bruta ,

conducte
Prizele sunt constructii prevazute cu :
- ferestre pt patrunderea apei , cu gratare de protectie ,pentru
a impiedica patrunderea corpurilor aduse de apa ;
-2 compartimente –unul de priza in care intra apa si unul din
care e aspirata apa de pompe . Intre cele doua componente
este o sita prin care apa trece in compartimentul din care e
aspirata.

 Captarea in albia raului : crib din beton , ferestre ( barbacane ), sorb ,

conducta de aspiratie roci pentru fixare.

8
 Captari in malul raului

a) cu pompa cu ax orizontal b) cu pompa cu ax vertical

1. camera de priza 9. rezervor de vacuum
2. statie de pompare 10. pompa cu ax orizontal
3. gratare 11. motor electric
4. ferestre (orificii) de priza 12. conducta de refulare a apei
5. stavile (vane) 13. pompa cu ax vertical
6. site 14. clapete de retinere
7. sorb 15. pompa de vid
8. conducta de aspiratie a apei 16. vana 9
 Priza cu crib in albia raului
1.crib din beton armat
2.orificii (barbacane) pentru admisia apei
3.anrocamente(roci) pentru lestare (fixare)
4.suluri de fascine
5.sorb
6.conducta dfe aspiratie a apei
10
CAPTAREA APEI DE ADANCIME

Captari orizontale – drenuri.

Drenul este tub din beton prevazut cu gauri =barbacane .
Deasupra drenului se aseza filtre din nisip , pietris argila batuta – pentru a
impiedica patrunderea apei de suprafata .

Captari verticale – puturi sapate sau forate , infipte .

 Puturile sapate – cu sectiune circulara , 1-3m , diametru, cu gauri

( barbacane ) pentru patrunderea apei La partea superioara se

construieste camin de vizitare.
 Puturile infipte - tuburi din metal , cu diametru mic.

11
 Captare orizontala cu drenuri
a) Sectiune verticala b) vedere in plan
1. dren
2. camera colectoare
3. camin de vizitare
4. conducta de aductiune 12
 Put forat
1. coloana filtranta
2. peretele putului
3. imbinare cu etansare
4. vana
5. conducta de aspiratie a apei din put
6. camin
7. capac de acces in camin
8. scara de acces
9. strate de argila
10. nivelul hidrostatic al apei (cand nu se
aspira apa din put)
11. nivelul hidrodinamic al apei (cand se
aspira apa din put)

13
STATII DE TRATARE A CALITATII APEI

Corectarea calitatii apei se realizeaza prin procese specifice :

 Sedimentarea – depunerea suspensiilor mai mari de 0,2 mm in deznisipatoare

 Decantarea – depunerea suspensiilor mai mici de 0,2mm in decantoare .

 Tratarea cu coagulant – neutralizarea unor substante cu sulfat de Al.

 Filtrarea – in bazine inchise sau deschise cu strat de filtrare din nisip. Apa
circula de sus in jos. Dupa viteza de filtrare sunt filtre lente si filtre rapide .Pentru
curatarea filtrelor se introduce apa curata de jos in sus .

 Dezinfectarea –cu clor , fluor .- aparate numite cloratoare sau clorizatoare .

Clorarea se face cu Cl in stare gazoasa .

 Reducerea duritatii apei

 Corectarea proprietatilor organoleptice.

14
 Deznisipator orizontal
1. camera de linistire si distributie a apei brute 6. bare de linistire
2. camera de depunere a nisipului 7. stavila la intrare
3. camera de colectare a apei deznisipate 8. stavila la iesire
4. canal de golire 9. stavila la golire
5. gratar
15
 Decantor orizontal

1. compartimentul de distributie a
apei brute
2. compartimentul de decantare
3. compartimentul de colectare a
apei decantate
4. groapa de namol
5. galeria pentru colectarea si
evacuarea depunerilor
6. conducta de alimentare cu apa
bruta
7. conducta pentru evacuarea apei
decantate
8. preaplin
9. vana de inchidere
10. vana de golire
16
 Decantor vertical
1. conducta de alimentare cu apa bruta
2. jgheab pentru apei decantate
3. conducta de evacuare a apei decantate
4. conducta de golire
5. conducta de preaplin
6. vana de inchidere
7. usa
8. scara de acces
9. cilindru exterior ( peretele decantorului)
10. cilindru interior

17
 Filtru lent
1. conducta de alimentare cu apa decantata
2. conducta de iesire a apei filtrate
3. conducta de golire completa a filtrului
4. conducta de golire a apei de deasupra nisipului
5. preaplin
6. conducta de umplere cu apa pentru spalarea filtrului
18
7. suportul materialului filtrant
 Filtru rapid inchis
1. conducta de intrare a apei brute
2. conducta de iesire a apei filtrate
3. conducta de iesire a apei murdare
4. conducta pentru eliminarea aerului
5. conducta de golire
6. palnie
7. gura de vizitare
8. conducta de intrare a apei filtrate
pentru umplere

19
REZERVOARE DE INMAGAZINARE

 Rezervoarele - asigura o rezerva de apa pentru

compensatia variatiei de consum , pentru cazuri de
avarii si pentru stingerea incendiilor.

Pot fi din beton armat , cilindrice , cu 1sau 2

compartimente , cu camera de vane .Sunt amplasate
ingropat sau semiingropat – asigurand protectia termica
a apei la variatiile de temperatura .

Instalatiile aferente unui rezervor:

 instalatie de alimentare – cu robinet cu plutitor , care

comanda printr-o tija deschidere , inchiderea robinetului
in functie de nivelul apei din rezervor.
 instalatie de preplin – preluarea excesului de apa , in
cazuri de avarie .
 instalatie de golire
 instalatie de distributie spre consumatori
 conducta de aerisire. 20
Rezervor simplu ,partial
ingropat in sol , cu acoperis
placa

21
 Rezervor simplu ,partial ingropat in sol , cu acoperis placa
1. conducta de alimentare cu apa
2. robinet cu plutitor
3. conducta de distributie a apei din rezervor
4. sorb
5. conducta de racord la pompe mobile pentru alimentarea cu apa necesara
combaterii incendiilor
6. conducta pentru dezamorsare
7. conducta de preaplin
8. conducta de golire a rezervorului
9. vane
10. piesa de trecere a conductelor prin peretele rezervorului
11. nivelul rezervei de apa pentru combaterea incendiilor
12. conducta de ocolire a rezervorului de acumulare a apei
13. conducta de aerisire

22
 Rezervoare de inaltime

 - Castelul de apa – rezerva de apa , asigura debitul si presiunea in

reteaua publica:
 instalatie de alimentare , de preaplin , golire , distributie
,incendiu
 instalatie de iluminat, scari de acces , paratraznet.

 Cuva din beton , turn din beton , zidarie de caramida sau piatra ,
fundatie .
 Se amlaseaza de obicei in zone industriale .

 -Rezervor de inaltime pt alimentarea instalatiilor interioare din cladiri

 instalatii de alimentare, distributie , preaplin, golire

 se izoleaza impotriva inghetului – cutie de lemn, rumegus

 se monteaza pe postament din lemn , beton , profile metalice ,

cu tava din tabla de hotel zincat pt. colectarea scurgerilor de
apa.

23
 Castel de apa
1. cuva din beton armat
2. turn din beton armat , zidarie din piatra sau caramida ,fonta
3. fundatie din beton
4. conducta de intrare a apei
5. conducta de distributie a apei pentru consum curent
(tehnologic)
6. conducta de alimentare cu apa a instalatiilor de combatere a
incendiilor
7. conducta de golire
8. preaplin
9. plutitor
10. scripeti
11. fir de legatura
12. mira gradata
13. indicator
14. vana de inchidere
15. nivelul minim al apei din rezervor
16. nivelul maxim al apei din rezervor
24
17. palnia preaplinului
 Rezervor de inaltime
1. rezervor
2. conducta de alimentare cu apa
3. conducta de legatura
4. clapeta de retinere
5. conducta de preaplin
6. palnie
7. sifon
8. conducta de canalizare
9. conducta de golire
10. robinet
11. tava din lemn
12. conducta evacuare scurgeri
13. material termoizolant
14. cutie lemn
15. postament
25
RETELE EXTERIOARA DE DISTRIBUTIE
 Cuprinde totalitatea conductelor si lucrarilor anexe (armaturi , aparate de
masurat ,accesorii ) .
 Schema retelelor tine cont de reteaua de strazi , repartitia puctelor de
consum , relieful ternului .Se compun din urmatoarele conducte ;
 conducte principale –care transporta apa de la rezervoare sau statii de

pompare in sectoarele de consum ;

 conducte de serviciu sau conducte publice –care transporta apa de la

conductele principale la punctele de bransament ale statilor de hidrofor

sau a cladirilor.Deasemenea se pot monta hidranti exteriori sau hidranti
pentru stropit spatii verzi.

1-conducta principala (artera)

2-conducta de serviciu.
3-bransament
4-hidrant de incendiu
5-hidrant de gradina
6-conducta de distributie in ansamblu de cladiri
7-statie de hidrofor
8-conducta de distributie in interiorul cladirii
26
9-cladire
 SCHEME DE DISTRIBUTIE A RETELELOR DE APA
Dupa forma in plan se disting:
• retele ramificate - prin care apa circula intr-o singura directie
• retele inelare – alcatuite din bucle sau ochiuri inchise,
la care apa poate ajunge din cel putin doua directii
• retele mixte - cu portiuni inelare si portiuni ramificate

a - ramficata b- ramificata cu distributie inelara c- inelara cu distributie inelara

Dupa calitatea apei se disting : Dupa valoarea presiunii necesare :

•retele de alimentare cu apa potabila •Retele de joasa presiune asigurata de motopompe
•retele de alimentare cu apa industriale •Retele de inalta presiune cu statii proprii de pompare

Dupa numarul de conducte de transport se disting :

•retele cu o singura conducta de distributie a apei pentru uz menajer
si combaterea incendiilor.
•Retele cu conducte separate pentru fiecare fel de consum :
menajer industrial combaterea incendiilor.
Retele cu conducte comune pentru anumite categorii de consum a apei. 27
AMPLASAREA (POZAREA) RETELELOR EXTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APA
 Ingropate in sol – sub adancimea de inghet stabilita pentru localitatea respectiva,
distantele minime in plan orizontal si vertical precum si conditiile de
amplasare la traversari si incrucisari cu alte retele sau obstacole sunt
indicate in urmatorul tabel :

- conductele se vor monta cu panta de 0,1% - 0,2%

- conductele se vor poza pe fundul santului care in prealabil a fost nivelat si
prevazut cu un strat de nisip de 15 cm
- dupa pozarea conductei spatile libere ramase intre tub si peretele santului
- vor fi umplute cu pamant selectionat, apoi se adauga un strat de nisip de 15 cm
- se vor lasa spatii intre extremitatiile tubului sau imbinari, pentru operatiile de
proba si montari ulterioare. 28
 Ingropate in canale de protectie – cand terenul este sensibil la umezire si nu pot fi respectate
distantele impuse fata de fundatiile cladiriilor (conform
Normativului P7-77)
- cand conductele de apa trebuie protejate impotriva
actiunilor
mecanice exterioare
- se evita amplasarea conductelor de alimentare cu apa rece

in canale in care se monteaza si conducte de apa calda; se

adopta solutia de separare a doua compartimente.

 In subsolurile cladirilor –cand cladirile sunt prevazute cu subsoluri sau cu

canale mediane circulabile.
- la adaptarea acestei solutii conductele se izoleaza termic
pentru a se evita incalzirea apei reci
-la traversarea rosturilor de tasare a peretilor sau
a fundatiilor cladirilor golurile sunt mai mari decat diametrele
exterioare ale conductelor cu 10…15 cm ; etansarea golurilor se va
face cu material elastic.
-se va asigura accesibilitatea conductelor pentru intretinere si
reparatii in timpul exploatarii
 In galerii subterane vizitabile -in cazuri speciale: artere cu circulatie intensa, conditii de
teren foarte dificile nevoie de supraveghere frecventa sau de
interventie rapida.
 Aerian pe portiuni scurte ale retelei.In acest caz producatorul trebuie
sa aiba bine precizatete conditiile de executie si exploatare.

29
 La alegerea materialului conductelor pentru alimentarea cu apă
trebuie luate în considerare următoarele criterii:

• Costul iniţial
• Rezistenţa la rupere
• Treptele de presiune
• Rigiditatea
MATERIALE SPECIFICE • Rezistenţa la încovoiere/turtire
RETELELOR EXTERIOARE • Combustibilitatea
DE ALIMENTARE CU APA • Uşurinţa în realizarea îmbinărilor
• Costul de montaj
• Durata de viaţă estimată
• Greutatea
• Rezistenţa chimică
• Susceptibilitatea la coroziune
• Prelucrarea facilă
• Dilatarea termică
• Pierderile de presiune în conducte
• Rezistenţa la rupere
• Treptele de presiune
• Rigiditatea
• Rezistenţa la încovoiere/turtire
• Combustibilitatea
• Uşurinţa în realizarea îmbinărilor
• Spaţiul necesar
• Standardele şi specificaţiile tehnice în vigoare
• Dacă se pretează la montare îngropată 30
 TUBURI DIN AZBOCIMENT

Conductele din azbociment sunt realizate

dintr-un amestec de ciment, fibre de azbest
şi apă.
•au greutate redusă, rezistă bine la
presiune, îndoire, îngheţ, temperaturi
înalte, foc.
•nu rezistă la lovituri şi şocuri.
•se utilizează la aducţiunile de apă şi
la reţelele de canalizare.
•fibrele de azbest au o influenţă
negativă asupra sănătăţii, pericolul
fiind mortal dacă sunt inspirate în
plămâni.
•Conform HG 124/03 vor fi inlocuite TUBURI DIN BETON ARMAT
urgent in mod sistematic,. PRECOMPRIMAT

• utilizat la conductele de aductiune

sau artere pentru alimentarea cu apa a
centrelor populate si a industrilor.
• se fabrica cu diametrele nominale de :
400, 600, 800 si 1000 mm.
31
 ŢEVI DIN PLUMB
Plumbul este cel mai vechi material utilizat în
instalaţiile de apă.
• Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicaţii
speciale;
• Îmbinările se execută prin lipire cu aliaj de
cositor;
• Plumbul este utilizat pentru conductele de
legătură la unele obiecte sanitare,
pentru apele uzate radioactive sau în
laboratoare, pentru evacuarea apelor
uzate corozive. ŢEVI DIN OTEL
•Este din ce în ce mai rar utilizat în instalaţiile de
canalizare, iar UE a interzis folosirea plumbului În instalaţii se utilizează ţeava neagră de
în instalaţiile de apă, datorită pericolului pe care oţel şi ţeava de oţel zincată. Ţevile din oţel
îl prezintă asupra sănătăţii. pot fi laminate sau sudate.
• Ţevile din oţel au o rigiditate foarte bună,
rezistenţă mare la compresiune şi
rezistenţă structurală ridicată.
• Ţevile din oţel se îmbină de obicei cu
fitinguri filetate, dar şi prin sudură sau
folosind flanşe.
• Durata de viaţă este doar de aproximativ
12…15 ani, în funcţie de debitul
vehiculat, de caracteristicile fluidului şi de
calitatea acoperirii cu zinc.
32
 ŢEVI DIN CUPRU
Ţevile din cupru sunt utilizate pe scară largă în
instalaţii de alimentare cu apă deoarece:
• Se poate modela şi îmbina uşor, nu ocupă
spaţiu mult, are un aspect plăcut;
• Nu permite formarea crustelor pe interior, iar
pierderile de presiune sunt reduse (suprafaţă
netedă);
•Greutatea este mică, transportul şi montajul se
fac uşor, durata de viaţă este mare.Se îmbină cu
fitinguri, prin sudură.
Reguli pentru proiectare:
• Ţevile din cupru nu sunt recomandate dacă apa
are un pH mai mic de 6.5;
• Preluarea dilatărilor termice se face la fel ca şi
pentru conductele din material plastic;
• Într-o instalaţie în care se montează atât ţevi
din oţel, cât şi ţevi din cupru ,cuprul trebuie
montat întotdeauna după oţel în direcţia curgerii,
pentru a evita pericolul de coroziune.

33
TEVILE DE PRESIUNE PVC
Tipuri de imbinării:
• obtinute prin extrudare •rigide, cu mufă lisă, prin lipire  
• se folosesc la distributia apei potabile, utilizare: în terenuri stabile, în zone
fără activitate seismică accentuată
retele de irigatii, retele sub presiune
în zone cu dilatări termice liniare scăzute 
imbinarile pot fi : rigide cu mufa lisa, prin •elastice, cu mufă Technogiunto,
lipire, utilizate in terenuri stabile, in zone demontabilă  
fara activitate seismica accentuata, in zona utilizare: în terenuri instabile, în zone
cu dilatare termica liniara scazuta. elastice seismice, în zone cu dilatări termice
cu mufa TECHNOGIUNTO demontabila liniare ridicate.
(etansare cu inele de cauciuc elastomerice, Mod de îmbinare:
utilizate in terenuri instabile, in zone •lipire cu adeziv ,
• etanşare cu inele de cauciuc
seismice si in zone cu dilatari termice
elastomerice
liniare ridicate.
- piesele de legatura (fitingurile) pentru
realizarea retelelor de distributie si
alimentare cu apa vor fi din PVC cu
diametre intre 20 si 200 mm.

34
TEVILE DIN POLIETILENA PE HD

- se utilizeaza pentru realizarea retelelor de aductiune si distributie

apa potabila.
- diametrele variaza intre 20 si 630 mm.
- in functie de densitate pot fi : PE 80 sau PE 100.
Avantaje : au rezistenta chimica foarte buna
nivel redus de depuneri
durata de viata de peste 50 de ani
rezistenta la socuri mecanice
usor de manevrat
Montaj : retelele cu diametrele intre 20 si 110 mm se monteaza
cu ajutorul fitingurilor
prin strangere mecanica
retele cu diametre intre110 si 630 mm montajul
se realizeaza prin polifuziune ( sudura cap la cap )

35
TEVILE DE PRESIUNE DIN POLIPROPILENA RANDOM PP-R

- sunt utilizate la instalatiile de distributie apa rece

( PN 10 ,PN16, PN 20 )
Montaj : imbinare prin polifuziune se executa cu un aparat
de sudura specializat cu
polifuzoare (sudura cap la cap )
imbinare prin electrofuziune se realizeaza fuziunea
de suprafata intre piesele de imbinat.
Avantajele tevilor din polipropilena-random
-rezistenta mai buna in zone cu activitate seismica datorita
elasticitati mai bune.
-siguranta mai mare in functionare cu risc mai mic de pierderi de
apa datorita modului de imbinare
-interval scurt de punere in opera a retelei
-flexibilitatea sistemului
-montaj rapid si usor
-rigiditate superioara

36
 TEVI MULTISTRAT Pex-Al

Reţelele din ţeavă multistrat din material compozit PE-Al-PE

reprezintă o alternativă viabilă la ţevile din fier, cupru sau
material plastic.
Sistemul Pex-Al combină ţevile compozite cu fitinguri
cu compresiune din alamă sau PPSU, şi cu sertizare.
Structură tub multistrat:
Strat exterior:  polietilenă de înaltă densitate reticulată -
oferă protecţie împotriva factorilor externi 
Strat intermediar:  aluminiu sudat longitudinal conferă o
rezistenţă mărită împotriva dilatărilor asigură protecţia
împotriva oxigenului şi gazelor volatile  
Strat interior:  polietilenă de înaltă densitate reticulată
electronic oferă rezistenţă la coroziunea provocată de apă
şi acizi nu permite formarea depunerilor  
Straturi adezive:  leagă cele două straturi de polietilenă de
cel intermediar, din aluminiu, astfel încât ţeava se comportă
ca un sistem mono-compozit.  datorită reticulării
electronice, tuburile Alupex multistrat nu influenţează prin
gust şi miros, agentul transportat.
Avantaje:
•la coroziune externă şi internă 
• rezistenţă la presiuni şi temperaturi ridicate
•  durată de viaţă îndelungată 
• greutate redusă  manipulare uşoară,
•ţevile se pot îndoi manual instalare simplă şi rapidă, fără
să necesite operaţii de filetare sau sudură.
37
 TEVI SI RACORDURI DIN FONTA DUCTILA
Dn60-2000 mm
Fonta ductila se deosebeste de tipurile traditionale
de fonta gri prin proprietatile sale mecanice
remarcabile (elasticitate,rezistenta la
socuri,intindere)
Avantaje:
•rezista la presiuni inalte
•comportament excelent in caz de miscari de
teren si eroziuni
•rezistenta excelenta la apele agresive.
Imbinari:
•cu flanse, în general mai folosite pentru
instalatiile industriale,
• prin mufare STANDARD , pentru retelele de
aductiune si de distributie,în general îngropate,
Conceptia imbinarilor STANDARD este
realizata astfel incat presiunea de contact
intre inelul de imbinare din elastomer si metal
creste odata cu presiunea interioara.
Se asigura deci o etanseitate perfecta.

38
 ARMATURILE RETELELOR EXTERIOARE DE APA
•Vanele de linie – se aseaza acolo unde distanta dintre doua ramificatii
a retelei este mai mare de 600 m.
•Vanele de ramificatie – se vor amplasa astfel incat in caz de avarie sa se poata izola
portiuni de maxim 100m.
•Vanele de golire - se vor amplasa pe conducte principale in punctele joase.
•Vanele de aerisire - se vor amplasa pe conducte in punctele inalte.
Vanele de linie ,de ramificatie cu Dn>100 mm precum si vanele de golire
,aerisie vor fi prevazute pentru montare in camine vizitabile sau cu tije de manevra
protejate prin cutii cu capac.

Caminele de vizitare - se vor executa din zidarie de caramida,

beton sau prefabricate;
- inaltimea caminului va fi in functie de
adancimea de inghet;
- distanta de la armaturi sau conducte
pana la fundul caminului va fi minim 30 cm.

39
Hidrantii subterani
Hidrantii de suprafata
Hidrantii de gradina

Hidrantii de incendiu se vor aseza de

regula pe conductele de serviciu, in special
la intersectia strazilor, precum si de-a
lungul lor.
In cazul hidrantiilor cu Dn>70mm se admite
montarea lor direct pe conducte principale.
Hidrantii subteranii sunt prevazuti cu dispozitive de golire a apei pentru a
se avita inghetarea lor in timpul iernii.
Racordarea le reteaua exterioara se face prin intermediul unei piese de
lagatura fixata cu flansa de corpul subteran al hidrantiilor.
Hidrantii de suprafata sunt usor de identificat se pot racorda rapid la sursele
De alimentare cu apa si la echipamentul de stins incendii.
Hidrantii pentru stropit spatii verzi se prevad in toate ansamblurile de cladirii care au amenajate
Peluze de iarba si flori.Se monteaza la nivelul terenului in cutii de protectie 40
41
 RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE
EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

 Instalaţiile interioare din clădiri reprezintă un ansamblu de conducte şi accesorii

care preiau apa din conducta publică şi o transportă până la punctele de consum.
Orice clădire este legată la conducta publică prin conducta de branşament.
 Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( ansamblu de cladiri)
 Pe conducta de bransament se monteaza :
 robinet – vana de concesie – pentru intreruperea alimentarii cu apa in caz de
nevoie ;
 blocul apometrului – apometru , vane - pentru inregistrarea consumului de apa .

 Apometrul - poate fi montat în subsol sau într-un cămin special de apometru care se
poate situa atât în interiorul clădirii, cât şi în exterior.
 Bransamentele se executa din :
- teava de plumb pentru presiune , cositorite sau sulfatate la interior ( D = 20 ..30 mm)
- teava de otel zincat ,tevi PVC rigid tip G, tuburi de azbociment , tuburi de fonta de
presiune ( D = 50.. 100mm ) .
 Se monteaza ingropat sub adancimea de inghet ( 0,8 .. 1,5 m)
 Montare : mufe , flanse , sudare , insurubare .

42
Bransamentul unei instalatii interioare la
reteaua exterioara de alimentare cu apa

1. conducta publica
2. bransament
3. vana de concesie
4. caminul vanei de concesie
5. apometru
6. robinet de inchidere
7. robinet de inchidere si golire
8. conducta de ocolire
9. camin apometru
10. conducta principala de distributie

11. coloane
12. canal tehnic
13. canal nevizitabil
14. cladire
15. limita de proprietate .

43
44
CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APA
 Instalatiile interioare sunt alcatuite din :conducte , armaturi , aparate , utilaje pentru transportul
distributia apei de la bransament , pana la ultimul punct de consum .
Dupa presiunea de serviciu , disponibila apei in punctul de racord :
 -instalatii interioare racordate direct la conducta publica , cand presiunea. din conducta publica
asigura presiunea necesara functionarii tuturor punctelor de consum din cladire .
 - instalatii interioare racordate indirect la conducta publica ,prin intermediul unor instalatii de
ridicare a presiunii cand presiunea din reteaua publica este mai mica decat presiunea necesara
instalatiei interioare.
 - prin intermediul insatlatiei de pompare cu rezervor de inaltime.
Dupa scopul folosirii apei :
 -instalatii interioare de alimentare apa rece,apa calda pentru consum menajer
 - instalatii interioare de apa rece pentru incendii
 -instalatii interioare de alimentare apa industriala .
 Dupa numarul retelelor de distributie :
 -cu o retea pentru toate consumurile (menajer,industrial de incendiu)
 -retele separate pentru fiecare categorie de consum
 - retele comune pentru anumite consumuri ( menajer si incendiu )
Dupa pozitia de montaj a conductei principale de distributie :
 -cu distributie superioara
 -cu distributie inferioara
 -cu distributie mixta
Dupa forma retelei de distributie :
 -retea ramificata
 -retea inelara

-retea mixta
Dupa regimul de presiune al apei
 -cu o zona de presiune
 -cu doua sau mai multe zone de presiune 45
INSTALATIA INTERIOARA DE ALIMENTARE CU
APA RECE SI CALDA PENTRU CONSUM
MENAJER

Elemente componente :
 conducte principale de distributie – alimentare directa din bransament
sau din instalatia de ridicarea a presiunii ( instalatii de hidrofor)
 coloane verticale – alimentate din conducta principala de distributie ,
 conducte de legatura la punctele de utilizare a apei – apa ajunge la
bateriile amestecatoare de apa rece si apa calda montate la punctele de
consum ( cada , chiuveta , spalator , )
 Armaturi (robineti,reductoare de presiune ,etc.)– montate in diferite puncte
ale instalatiei.
 Aparate de masura si control (apometre,manometre,termometre,

Conductele se executa din tevi de otel zincat ,cupru,plumb de presiune,

polietilena PE HD, PVC ,polipropilena PP-R.

46
 Instalatia interioara pentru
distributia apei reci in scopuri
menajere
1. conducta principala de distributie
2. coloana
3. conducta de legatura la punctele de
consum ale apei
4. robinet de inchidere si golire
5. robinet cu ventil drept
6. robinet cu plutitor pentru alimentarea
cu apa a rezervorului de spalare a
closetului
7. racord la bateria amestecatoare

47
INSTALATIA INTERIOARA PENTRU
DISTRIBUTIA
APEI CALDE DE CONSUM

 Conductele de distributie a apei calde de consum au

trasee paralele cu conductele de a. r.
 Se executa din tevi de otel zincat .
 Pe traseele orizontale conductele de a.c . se
monteaza deasupra conductelor de a. r.
 Pe traseele verticale conductele de a. r. si a. c. sunt
paralele si la distante min. 3 cm , pt. a evita transferul
de caldura de la o conducta la alta .
 Pentru compensarea dilatarilor se prevad
compensatoare de dilatare – lire de dilatatie .
 La baza coloanelor se monteaza robineti de inchidere ,
golire .
 Temperatura apei calde de consum + 60 …..+ 65 ºC .

48
 Instalatie pentru circulatia
apei calde de consum
1. aparat in contracurentpentru prepararea
apei calde de consum
2. conducta de intrare a agentului termic
primar
3. conducta de iesire a agentului termic
primar
4. conducta de intrare a apei reci
5. conducta pentru distributia apei calde de
consum
6. conducta pentru circulatia apei calde
7. pompa pentru circulatia apei calde de
consum
8. clapeta de retinere
9. robinet de inchidere
49
INSTALATII INTERIOARE DE APA PENTRU INCENDII
Retelele de apa pentru hidranti de incendiu amplasati in interiorul cladirilor :sunt obligatorii in :
• cladiri de locuit cu 12 sau mai multe etaje.
•cladiri pentru cazare (camine, hoteluri,etc.), cladiri administrative, scoli.
•localuri pentru alimentatie publica (cantine, restaurante etc.)
•magazine(inclusiv depozitele anexe) cu suprafata mai mare de 300 mp.
•biblioteci, cladiri cu sali de spectacole

Instalatii de sprinklere sunt instalatii automate

care se compun in principiu dinurmatoarele
elemente principale:
• sursa de alimentare cu apa,
•aparatele de control si semnalizare,
• conductele de distributie
• capetele de sprinklere.
Instalatia trebuie sa fie in permanent
sub presiune si se poate proiecta
in urmatoarele sisteme:
cu apa ,cu aer comprimat, cu apa si aer.

Schema unei instalatii cu sprinklere cu apa

1- conducta de alimentare ; 2- robinet de inchidere ;
3- robinet de comanda ; 4- conducta de distributie ;
5- retea de distributie ; 6- capete de sprinkler.
50
 Instalatii de drencere .

Instalatiile de drencere servesc la crearea unei perdele de apa cu ajutorul carora se limiteaza
posibilitatile de intindere a incendiilor si se asigura protectia contra actiunii focului a unor elemente
de constructii.
Drencerele se aseaza la distante de 0,5 pana la 2,5 m unul de altul in functie de locul unde sunt
amplasate , de scopul urmarit si de pericolul de incendiu.
Reteaua de conducte pentru alimentare cu apa a drencerelor se poate face inelara sau ramificata.

Schema unei instalatii de drencere cu actionare manuala.

Alimentarea cu apa a instalatiilor de sprinklere si drencere poate fi separata sau comuna cu cea a
hidrantilor de incendiu sau cu cea de apa potabila si industriala. Retelele de conducte ale instalatiilor
de sprinklere si drencere se fac de obicei inelare insa pot fi exeutate si in sistem ramificat.
Reteaua de conducte se executa cu tevi din otel si imbinari din piese fasonate din fonta maleabila
sau cu tevi din otel si imbinari din sudura. Acestea se vor monta cu o panta de minim 1 % pentru
diametre de pana la 50 mm si de cel putin 0,5 % pentru diametre mai mari de 50 mm. 51
INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE SUPERIOARA
Distributia superioara (cu statie de hidrofor) se adopta in general in cazul in care alimentarea cu apa
la cladiri se face cu ajutorul unui rezervor de presiune amplasat in pod, sau in cazul instalatiilor in
cladiri fara subsol reprezentata prin fig.

Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie superioara.

1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri ;

2-conducta de racord ;
3-contor ; 4- robinet cu plutitor ; 5-rezervor tampon; 6- conducta de aspiratie a pompelor ;
7-pompa ; 8-conducta de refulare a pompelor ;
9- conducta de ocolire ; 10- coloana de alimentare cu apa a rezervorului de inaltime;
11- rezervor de inaltime ; 12- conducta de alimentare de la rezervorul de inaltime ;
13- conducta de distributie superioara ; 14- ramificatie spre coloana ; 15- coloana ; 52
16- legatura la armaturile obiectelor sanitare ; 17- robinet de inchidere pe conducta de
INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE INFERIOARA
Distributia inferioara are conducta de distributie amplasata in subsolul sau la parterul cladirii si
poate fi vizibila sau in canal. Aceasta distributie este cea mai uzuala necesitand lungimi minime
de conducte si de izolatii speciale in comparatie cu distributia superioara,reprezentata in fig.

Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie inferioara.

1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri ; 2-camin de racord ;

3-contor ; 4-conducta de racord ; 5-conducta de distributie din interiorul cladirii ;
6- ramificatie spre coloana ; 7-coloana ; 8-legatura al armaturilor obiectelor sanitare ;
9- robinet de inchidere si golire pe conducta de racord ; 10- robinet de inchidere si golire
pe coloana ; 11- robinet de inchidere pe conducta de legatura.

Avantaje: aspect estetic , executie usoara, posibilitati usoare de control , revizie si reparatii, nu prezinta 53
pericol de inghet si nici de inundare a cladirii, consum redus de materiale.
CONFIGURATIA CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE DIN INTERIORUL CLADIRILOR

Conducte de distributie ramificate - se adopta in toate cazurile in care nu se impune o

siguranta marita in alimentarea cu apa a consumatorilor. Forma ramificata prezinta avantajul unui
consum mai redus de material datorita atat realizarii unor trasee mai scurte, cat si unor diametre
mai mici; prezinta insa dezavantajul scoaterii din functiune a consumatorilor situati in aval de
punctul in care s-a produs defectiunea pe conducta de distributie.

Conducte de distributie inelare- se adopta in cazul in care consumatorii necesita un

regim continuu de alimentare cu apa datorita unor conditii legate de procesul tehnologic sau de
combatere a incendiilor.

Conducte cu distributie mixta-partial inelare , partial ramificate, pot sa apara in cazul in care se
prevede o distributie comuna pentru consumatori care trebuie alimentati cu apa , fara
54
intrerupere si consumatori obisnuiti.
SCHEME DE ALIMENTARE CU APA ALE RETELEI INTERIOARE
Alimentarea directa sub presiunea apei se utlizeaza cand presiunea apei in reteaua publica
este suficient de mare pentru a asigura o functionare permanenta a tuturor punctelor de consum;
in cladiri pana la 3-4 etaje este schema cea mai folosita, fiind cea mai simpla.

Alimentarea cu rezervor de inaltime se adopta in cazul cand presiunea din conducta publica
scade in timpul zilei periodic(in orele de consu maxim) si nu mai este suficienta asigurarea
functionarii normale a tuturor punctelor de consum; in acest caz apa se acumuleaza intr-un
rezervor numit ''de inaltime''(amplasat in general in podul cladirii) in perioada cand presiunea apei
din reteaua publica este cea normala, iar in orele de presiune scazuta, datorita consumului marit pe
retea, instalatia interioara este alimentata cu apa din acest rezervor.

55
 Alimentarea cu pompa direct din reteaua interioara se utilizeaza numai cand consumul de apa
este constant si cand presiunea apei in reteaua publica nu este suficienta in permanenta. In orele
de presiune normala in reteaua publica alimentarea se face direct, iar in perioade de presiune
scazuta se pune in functiune pompa. Pentru a impiedica trecerea apei din reteaua interioara
in cea exterioara in timpul functionarii pompei, se monteaza pe legatura directa un ventil de
retinere.

Alimentarea cu pompa si cu rezervor de inaltime se foloseste cand presiunea in reteuapublica est

permanent scazuta sau pe perioade mai lungi, insuficienta pentru functionarea normala a punctelor
de consum ,iar consumul de apa este foarte variabil, cea ce face ca functionareacontinua a pompei
sa nu fie rationala. In acest caz reteaua interioara este alimentata si direct printr-o conducta de
ocolire a pompei.

56
Alimentarea cu pompe si rezervoare pneumatice (statie de hidrofor) se utilizeaza cand presiunea
in reteaua publica este in mod permanent sau pe perioade lungi insuficienta pentru functionarea
normala a tuturor punctelor de consum, consumul de apa fiind variabil statia de hidrofor este formata
din pompele de alimentare, din unul sau mai multe rezervoare pneumatice (recipiente de hidrofor
sub presiune amplasate de obicei langa pompe) si din accesoriile respective).
Schemele de alimentare cu apa cu statie de hidrofor sunt cele mai uzuale in cladirile in care nu se
poate asigura functionarea instalatiei direct cu apa la presiunea retelei publice.
1. conducta publica
2. bransament
3. apometru
4. conducta de ocolire
5. robinet
6. robinet de inchidere cu descarcare(golire)
7. rezervor - tampon deschis
8. distribuitor
9. robinet cu plutitor
10. conducta de aerisire
11. pompe
12. clapete de retinere
13. conducta de ocolire
14. recipient (rezervor) de hidrofor
15. compresor de aer
16. motor electric pentru antrenarea compresorului
17. filtru pentru aer
18. clapeta (ventil) de retinere pentru aer
19. ventil de siguranta
20. presostat
21. automat pentru actionarea motorului electic al pompei
22. conducta principala de distributie a apei
23. coloana
24. conducta de legatura de la obiectul sanitar la coloana
25. punct de consum al apei (obiect sanitar)
26. hidrant interior pentru incendiu
57
27. robinet de inchidere cu descarcare
28. sticla de nivel
 Alimentarea pe doua sau mai multe zone se utilizeaza in cladirile foarte inalte a caror instaltie
necesita limitarea presiunii pe zone, astfel incat in fiecare zona presiunea statica sa nu
depaseasca 60 mcolH2O; deasemenea se utilizeaza in cladirile in care la etajele inferioare sunt
amplasate instalatii cu consum mare de apa( bucatarii, spalatorii, dusuri), iar presiunea retelei
publice poate asigura functionarea normala numai a puctelor de consum de la aceste etaje. In
schemele cu distributie pe zone, zona inferioara este alimentata in general direct cu apa din
reteaua publica, iar zonele superioare si hidrantii de incendiu de la toate etajele de catre o statie
de hidrofor.

a- cu pompa in rezervoarele de inaltime

ale celor trei zone.
b- cu alimentare intermediara de la zona
1 la zona 2 si de la zona 2 la zona 3.
c- cu alimentare separata pe cele trei zone.

58
MATERIALE SI ECHIPAMENTE SPECIFICE INSTALATIILOR INTERIOARE

MATERIALE:
Tevi si fitinguri metalice:
•Tevi din otel
•Fitinguri zincate
•Tevi si fitinguri din cupru
•Tevi din plumb de presiune
Tevi si fitinguri din materiale plastice
•Tevi si fitinguri din polietilena de inalta densitatePPHD
•Tevi si fitinguri din PVC
•Tevi si fitinguri din polipropilena PP-R

ARMATURI:
•Robinete de colt cu ventil
•Robinete cu ventil drept
•Robinete cu sertar si corp oval
•Robinete cu ventil sferic si racord olandez
•Robinete de retinere cu ventil din fonta
•Reductoare de presiune pentru apa

APARATE DE MASURA SI CONTROL:

•Apometre
•Termometre 59
•manometre
MULTUMIM
 PENTRU RABDAREA
ACORDATA !

60