Sunteți pe pagina 1din 9

TEHNOLOGIA FABRICRII NUTREURILOR COMBINATE

Masterand ing. Lucian Ioni


Generaliti
Nutreurile combinate sunt produse industriale obinute din ingrediente combinate
astfel nct s satisfac cerineele nutritive ale unei anumite categorii de animale la nivel
optim.
Utilizarea nutreurilor combinate n alimentaia animalelor prezint cteva mari
avantaje, printre care:
- Coninut nutritiv bine echilibrat, ceea ce concuce la realizarea unor performane
-

optime.
Prevenirea apariiei unor boli i meninerea n consecin a unei stri de sntate

corespunztoare a anmalelor.
Ofer avantajul mecanizrii alimentaiei, se reduc cheltuielile cu furajarea , lucru
care, corelat cu sporirea produciilor animalelor conduce la creterea eficienei

economice a fermelor zootehnice.


Tipuri de nutreuri combinate
1. Nutreuri combinate complete. Acestea asigur toate substanele nutritive necesare
categoriei de animale pentru care sunt destinate i sunt de mai multe tipuri : prestarter, starter,
grower, finisher.
2. Nutreuri combinate de completare. Acestea sunt utilizate pentru completarea
raiilor de baz la rumegtoare (amestecuri de ferm).
3. Concentrate proteino-vitamino-minerale. Acestea sunt alctuite din ingrediente ce
intr n alctuirea unui nutre combinat, din care sunt excluse cerealele. Completarea se face
cu cereale la nivel de ferm.
4. Nutreuri combinate speciale. Acestea sunt reprezentate de substituienii de lapte
pentru viei, purcei, miei i premixuri sau supernuclee.
5. Nutreuri combinate medicamentate. Acestea reprezint amestecuri furajere ce
conin ca aditivi furajeri unul sau mai multe medicamente cunoscute
Materii prime folosite la producerea nutreurilor combinate
n structura unei reete de nutre combinat intr urmtoarele categorii de materii
prime:
-

Materii prime energetice, reprezentate n principal de cereale, cea mai mare


pondere avnd-o porumbul., apoi grul, orzul, ovzul, cerealele avnd i un

coninut redus de protein.


Alte surse : grsimile, zahrul, melasa, tieii deshidratai etc.
- Materii prime proteice de origine vegetal. n aceast categorie intr roturile de
soia, roturile de floarea soarelui, mazrea. Caracteristica principal a rotului de
soia este coninutul mare n protein brut, iar a celui de floarea soarelui un
coninut mare n celuloz. Se mai pot folosi i rot de in, de rapi i de germeni

de porumb. Se mai pot folosi i tre de gru, dar mai mult n amestecurile
-

pentru rumegtoare.
Materii prime proteice de origine animalier. n aceast categorie intr fina de
pete, fina de carne, fina de snge, alte finuri animale. n industria nutreurilor
combinate se folosete mai mult fina de pete care reprezint componentul
proteic cel mai valoros att prin coninutul n aminoacizi, ct i prin echilibrul

dintre acetia.
Materii prime de origine microorganic. Aici intr drojdiile furajere, care au un
mare coninut de protein cu o mare digestibilitate, dar valoare biologic sczut

datorit coninutului n aminoacizi cu sulf.


Materii prime minerale. Ca surse de macroelemente (Ca, P,Mg,K, NA,Cl,S etc.)
se folosesc diferii carbonai, fosfai, sulfai, cloruri etc. Sursele de
microelemente (Fe, Cu, Mn, Co, Zn, F, Se) se integreaz n premixul mineralo-

vitaminic sau premixul mineral.


Premixurile furajere. Acestea sunt amestecuri a dou sau mai multe substane
biologic active, integrate pe un suport, amestec care prin valoarea sa nutritiv
completeaz raia pn la nivelul necesarului fiecrei specii sau categorii de

animale.
Premixurile

complexe

sau

zooforturile.

Acestea

asigur

vitaminele,

microelementele i uneori antibioticele animalelor pentru care sunt preparate.


Etapele tehnologice ale producerii nutreurilor combinate
1. Elaborarea recepturii de fabricaie ( totalitatea reetelor de nutreuri combinate
pentru o anumit perioad de timp lun,trimestru, semestru, an). Aceasta se refer, n
general, la:
-Cunoaterea cerinelor nutritive pentru fiecare specie i categorie de animale n parte.
-Cunoaterea valorilor nutritive ale materiilor prime utilizate pentru fabricarea de nutreuri
combinate.
-Asigurarea unor interrelaii optime ntre cerinele nutritive ale animalelor i valoarea nutritiv
a materiilor prime introduse.
-Corelarea cerinelor nutritive ale animalelor cu tehnologiile de ntreinere a animalelor.
Dup elaborarea recepturii de fabricaie a reetelor de nutreuri combinate acestea
trebuiesc omologate, drept pentru care se recurge la efectuarea unui microtest de obicei n
institute de cercetare, apoi un macrotest care reprezint un test n condiii de producie.
2. Pregtirea materiilor prime i producerea nutreului combinat.
Fluxul tehnologic pentru producerea nutreurilor combinate este urmtorul:
-Recepia cantitativ i calitativ a materiilor prime
-Condiionarea materiilor prime
-Depozitarea i conservarea unor materii prime.

-Mcinarea unor materii prime.


-Dozarea i amestecarea materiilor prime.Granularea.
-Depozitarea produselor finite.
-Livrarea produselor finite.
Utilizarea nutreurilor combinate
La bovine i ovine se folosesc nutrteurile combinate de completare. La porci i
psri se folosesc nutreuri combinate complete.
La porcine, utilizarea nutreurilor combinate se face conform cerinelor nutritive ale
animalelor n funcie de scopul urmrit, de vrst, faza de ngrare. De obicei, denumirea
nutreurilor combinate arat i faza de cretere i ngrare : prestarter, starter, grower,
finisher. Pentru animalele adulte nutreurile combinate complete sunt denumite dup fazele
fiziologice : scroafe gestante, scroafe cu purcei, , vieri de reproducie.
La psri crescute industrial furajarea se face exclusiv cu nutreuri combinate
complete. La psrile pentru ou consum se recomand se recomand ca nutreul s se
administreze la discreie i sub form de finuri,i nu de granule deoarece producia de ou
este identic n ambele variante, dar granularea crete preul nutreului combinat.
Pentru tineretul aviar de nlocuire se recomand nutreul combinat sub form de granule
sparte (brizur).
La puii de carne se recomand ca nutreul combinat s fie administrat n prima
perioad de cretere sub form de brizur, iar n perioada de finisare numai sub form de
granule. Aceasta duce la o bun valorificare, respectiv un indice de conversie ridicat i o
reducere important a risipei de nutreuri combinate, comparativ cu nutreul administrat sub
form de finuri.
Fabricarea nutreurilor combinate
Nutreul combinat este un tip de mncare pentru animale, produs prin amestecarea mai multor
materii prime vegetale (e.g. cereale), premixuri i aditivi. Amestecurile furajere sunt realizate
conform nevoilor nutriionale ale fiecrui animal i se gsesc sub form de pudr, granule
(pelei) sau firimituri.
Etape
Multe fabrici de nutreuri (FNC-uri) sunt concepute pentru un anumit tip de produs (e.g.,
pentru porci, pentru peti), dar pot fi proiectate buctrii furajere care s lucreze cu o gam
larg de reete. Indiferent de tipul fabricii, etapele de producie sunt aceleai:
1.
Primire
2.
Mcinare
3.
Dozare
4.
Amestecare
5.
Peletizare
6.
Rcire
7.
Cernere

8.

Ambalare

Primirea
Pentru fabricarea nutreurilor se folosesc ingrediente primite n saci sau vrac. n saci sunt
pstrate materiile prime folosite n cantiti mici.
n cazul cantitilor mari, ingredientele sunt depozitate n silozuri. Tipul celulei se alege n
funcie de produs i de durata depozitrii. ntr-un sistem complex pot fi gsite silozuri cu fund
plat pentru stocare pe termen lung i silozuri cu fund conic pentru asigurarea ncrcrii FNCului cu cereale. Pentru materialele abrazive sau corozive pot fi utilizate silozuri din fibr de
sticl sau celule cu perei din oel inoxidabil.
Toate tipurile de produse sunt supuse

unui

proces

de eliminare

corpurilor

strine. Principalele operaiuni din faza de curare sunt asemntoare cu cele desfurate ntrun sistem de stocare a cerealelor: desprfuirea, nlturarea elementelor metalice (e.g., buci
de srm, uruburi), a bucilor de pmnt i a resturilor vegetale. Totui, n cazul unei fabrici
de nutreuri, procesul are un grad mult mai mare de complexitate. Pe de o parte,
echipamentele sunt mult mai precise deoarece produsul care urmeaz a fi procesat trebuie s
respecte criterii stricte de calitate. Pe de alt parte, sunt necesare linii de recepie pentru
fiecare tip de material folosit, e.g., produse granulare, cereale, finuri.
Pe lng curare, n aceast etap se realizeaz i cntrirea produsului. Aceast operaiune se
efectueaz n general automat, prin intermediul unui cntar de flux.
Mcinarea
Mcinarea ingredientelor crete digestia, uureaz amestecarea i granularea, iar n unele
cazuri sporete densitatea. Prin acest proces, boabele de produs primar sunt frmiate ntr-o
moar pentru a obine fina. Factorii determinani pentru calitatea finii rezultate sunt
omogenitatea i temperatura la care ajunge produsul n timpul mcinrii. n funcie de
ingrediente i reete, procesul de mcinare poate fi separat n cteva faze i pot fi utilizate
diverse tipuri de echipamente.
Mcinarea se realizeaz cu echipamente care acioneaz asupra produsului n trei feluri:
lovire, uzura i tiere. Pentru cereale, cele mai folosite sunt morile cu ciocane. Acestea sunt
aparate de mcinare pe baz de impact n care produsul este spart prin lovirea cu nite bare
metalice numite ciocane sau ciocnele. Alte dispozitive utilizate uzual sunt morile cu role, n
care boabele sunt presate ntre dou roi zimate. n cazurile produselor finite de nalt calitate
(e.g., mncare pentru animale tinere sau peti) pot fi folosite mcintoare cu lame care
lucreaz la temperaturi sczute.

n unele situaii este dificil ca un produs s fie mcinat complet ntr-o singur moar. De
aceea, se pot lega n serie cteva echipamente de mcinare cu proprieti de lucru diferite
(e.g., temperatura, tipul mcinrii, dimensiunea particulelor rezultate).
Dozarea
Dup curare i mcinare, materiile prime sunt introduse n recipiente care asigur o zon
tampon nainte de introducerea n amestector. Transferul din aceste recipiente n amestector
se poate face n arj (lot) sau continuu i este controlat n totalitate electronic. Pe lng
modul de lucru, aspectul cel mai important este precizia cu care se face proporionarea
produselor.
Amestecarea
Echipamentele de amestecare sunt legate la sistemul de dozare i funcioneaz pe loturi.
Amestecarea este un proces care dureaz cteva minute n cazul celor mai multe reete.
Materialele care intr n contact cu produsul au o calitate ridicat pentru a putea fi curate
repede i pentru a reduce riscul de contaminare dintre loturi.

II. Principalele nutreturi utilizate in hrana bovinelor


Pot fi impartite in urmatoarele grupe :
Nutreturi fibroase (finuri, coceni, paie, etc)
Nutreturi concentrate (cereale, sroturi, reziduuri de la industria
de morarit)
Nutreturi suculente (silozuri, radacinoase, bostanoase si
borhoturi)
Aditivi furajeri (premix-uri, zoofort-uri)

Nutreturi fibroase
Finurile care se utilizeaza in hrana taurinelor sint:
fin de leguminoase (lucerna, trifoi, sparceta)
finul de graminee (fin din livezi, pajisti cultivate)
fin de borceag ( amestec de paioase + mazare sau mazariche)
finuri naturale ( de lunca, deal, munte)
fin de otava (obtinut dupa cosirea pajistilor)

Cantitatile de fin recomandate la taurine sint intre 2 si 10 kg in functie de


categoriile de virsta si de starea fiziologica a animalului. Finurile se
administreaza ca atare sau macinate (cele de leguminoase) 2-3 tainuri/zi.
Grosiere aceste nutreturi se caracterizeaza printr-un continut ridicat in
substanta uscata, valoare nutritiva redusa, precum si o digestibilitate
mica. Digestibilitatea poate sa creasca prin diferite metode si procedee de
preparare (saramurare, murare, amestec cu melasa, borhoturi, uree, etc).
Grosierele se administreaza la animalele adulte, cantitatile variind intre 35 kg paie si vrej de leguminoase si 8-10 kg coceni de porumb.

Nutreturi concentrate
Porumbul este cereala care intra in proportia cea mai mare in hrana
animalelor, avind un continut ridicat in amidon si grasime (4-5%) si scazut
in celuloza, digestibilitate ridicata si o mare valoare energetica, continind
8-10% proteina, iar dintre vitamine se remarca vitamina E si provitamina
A. In hrana animalelor, porumbul se adiministreaza sub forma de uruiala,
in amestecuri fiind o componemta de baza in producerea nutreturilor
combinate, unde participa in urmatoarele proportii:
40-60% la vacile gestante si lactante
30-40% la tineretul pentru reproductie
65-85% la animalele pentru ingrasat
Porumbul se administreaza sub diferite forme:
boabe macinate pentru virsta 0-6 luni;
porumb stiulete macinat cu totul pentru virsta 6-18 luni si peste;
porumb siloz recoltarea porumbului se recomanda sa se efectueze cind
planta se gaseste in perioada de vegetatie lapte-ceara. Pentru ridicarea
continutului de proteina, se poate insiloza porumbul in amestec cu
leguminoase, de ex: 75-80% si 20-25% mazare sau soia. De asemeni, o
alta posibilitate de a ridica continutul de proteina a porumbului insilozat
este de a adauga uree sintetica si sulfat de amoniu (0,72 kg uree+0,28 kg
sulfat de amoniu la 200 l apa necesara pentru 100 kg masa porumb
insilozat). Acestia se toaca, se depoziteaza pe platforme de beton , dupa
care se preseaza pentru eliminarea aerului in vederea obtinerii unei
fermentatii de calitate;
cocenii de porumb administrati fara nici o pregatire
animalelor sint consumati numai in procent de 50-70%.

in

hrana

Pentru a le mari procentul de utilizare, cocenii se toaca la sisca, putind


administrati ca atare sau in amestec cu borhoturi.
In regim gospodaresc, se poate realiza un amestecde nutret murat, astfel:
o cutie din lemn placata cu tabla zincata, cu dimensiunile de 1m/1m/1,5m,
se umple cu aproximativ:
100 kg strujeni tocati (sisca);
30 litri apa in care se dizolva 600 g sare (2% sare);
daca este posibil, 600 g melasa care va imbunatati valoarea nutritiva a
furajului.
Acest amestec se preseaza bine, urmarindu-se o fermentatie de tip lactic
(miros placut de fermentat, imbietor), evitindu-se fermentatia de tip butilic
care apare in urma insuficientei tasari (miros intepator, respingator). Dupa
2-3 zile de fermentatie se poate administra la animale, ca valoare nutritiva
acesta inlocuind porumbul siloz.
In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati de nutret murat sau
porumb siloz:
pentru vacile in lactatie 20-30 kg (rezultate bune se obtin cind 1/3 din
cantitate de nutret suculent este reprezentat de sfecla furajera si cind
pentru 5kg nutret murat se administreaza 1 kg fin).
la taurinele adulte la ingrasat se administreaza 30-40 kg/zi, iar la tineret,
dupa virsta de 12 luni, 10-20 kg (functie de virsta si greutate).
Orzul si ovazul sint consumate cu placere de catre animale,
imbunatatind ratia cu extracte azotate, proteina bruta, grasime si
aminoacizi esentiali. Continutul in proteina digestiva este mare la aceste
graminee, folosindu-se in hrana animalelor in proportie de 40-50% ovazul
in concentrate si orzul in hrana vacilor de lapte in proportie de 30-35% din
amestecul de concentrat, acesta din urma avind un efect pozitiv asupra
cantitatii si in special asupra calitatii laptelui.
Taritele de griu sint formate din invelisuri bogate in celuloza si germenii
bogati in amidon, proteine, saruri minerale (mai ales fosfor), in schimb
sarace in calciu. La hrana animalelor, taritele se folosesc in procent de 1025% din amestecul de concentrat.
Srotul de floarea soarelui, datorita continutului ridicat de proteina, este
una dintre compunentele de baza la realizarea nutreturilor concentrate in

hrana vacilor de lapte a tineretului si a reproducatorilor, folosindu-se intrun procent de 10-25% din totalul acestor concentrate.
Soia se situeaza printre leguminoasele cu cele mai mari cantitati de
proteina(32-34%) si cel mai ridicat continut in lipide (17-20%), substantele
nutritive fiind usor digestibile, iar proteina este considerata cu o valoare
biologica foarte valoroasa, situindu-se pe primul loc intre concentratele
proteice de origine vegetala. Se foloseste in alimentatia animalelor numai
dupa un tratament termic (prajire sau fierbere), sub forma de faina.

Nutreturi suculente
Nutreturi insilozate (porumb, borceag, leguminoase )
Melasa contine 20% apa, 9% proteine, 60% extractive azotate, fiind
bogata in potasiu, zinc, fier, mangan, cupru, cobalt, aceste insusiri dind
melasei calitati de suport pentru utilizarea azotului neproteic. Melasa se
foloseste diluata in proprotie de 2%.
Radacinoase ( sfecla furajera, gulii furajere, morcov furajer)
Bostanoasele (bostanul furajer, pepene verde furajer) sunt fructe
suculente care contin 90-94% apa, proteina gasindu-se in cantitati f. mici
si pot fi administrate mai ales in hrana vacilor de lapte in cantitati de 1015 kg/zi sub forma tocata sau in amestec cu strujeni tocati pentru silozul
murat.

Aditivi furajeri
Substante aditionale de origine minerala
Clorura de sodiu (sarea de bucatarie) macinata, in proportie de pina la
1% din cantitatea de concentrate, aprox. 25-50 g/zi in hrana si sub forma
de bulgari in iesle pentru lins.
Creta furajera cu un continut de calciu de aprox. 39%, se administreaza
sub forma macinata in proportie de pina la 2% din cantitatea de
concentrate, aprox.50-80 g/zi in hrana.
Fosfati furajeri sub forma de
fosfat monocalcic 15,9% fosfor, 24% calciu
fosfat dicalcic 18,1% fosfor si 23,29% calciu
fosfat tricalcic 19,97% fosfor si 38,76% calciu
Ex: fosfatul monocalcic 1 g fosfor este asigurat de 6,3g fosfat monocalcic

Faina de oaseprovine din macinarea oaselor degresate si si degelatinate


si contine 28-35% calciu, 14-15% fosfor sub forma de fosfat dicalcic.
Substante aditionale de uz furajer
Cunoscute sub denumirea de premix-uri, zooforte-uri, contin: antibiotice,
hormoni, proteine iodate, enzime, drojdii furajere, etc, care desi in cantitati
mici, max.1%, sint deosebit de benefice pentru cresterea si dezvoltarea
animalelor, obtineri de productii ridicate de lapte.