Corina Dana Cernaianu Termotehnica.

Uscarea produselor agricole cu energii

neconventionale, Editura Universitaria Craiova, 2007
1.Introducere
Procesele de uscare joaca un rol important in prelucrarea termica a unor materiale, ca si
in asigurarea conditiilor de conservare a produselor agricole.
Instalatiile de uscare termica sunt mari consumatoare de caldura sau energie termica si ca
urmare au o pondere insemnata in balanta energetic a unor intreprinderi din industria alimentara.
Alegerea judicioasa a solutiilor de uscare a materialelor, ca si proiectarea rationala a
instalatiilor de uscare contribuie la reducerea importanta a investitiilor si consumurilor de
energies au de combustibili, ceea ce justifica interesul manifestat de specialisti pentru proiectarea
si realizarea unor instalatii cu eficienta sporita in procesul tehnologic si cu indici tehnicoeconomici superiori.
Este cunoscut ca procesele de uscare reprezinta fenomene fizice complexe, cu schimb
simultan de caldura si masa, fenomene influentate de un mare numar de parametric interni sau
externi procesului, ca si de conditiile de la interfata materialului de uscare.
O alta particularitate a procesului este aceea ca forma si proprietatile corpului supus
uscarii au un rol important in transferul de caldura si masa, iar in cursul procesului de uscare
forma si dimensiunile corpului se pot modifica, influentand astfel desfasurarea procesului.
Datorita complexitatii fenomenelor si numerosilor factori care influentiaza desfasurarea
proceselor de uscare, valorile unor marimi referitoare la proprietatile materialului si la cinetica
uscarii depend de conditiile particulare ale fiecarui process de uscare..
1.1 Consideratii generale privind uscarea produselor agricole
Asigurarea nevoilor permanente de consum, a materiei prime pentru industrializare s.a.,
in conditiile caracterului sezonier al productiei agricole, a condus la necesitatea pastrarii si
conservarii produselor agricole.
In majoritatea lor, produsele agricole sunt organisme vii, in interiorul carora au loc
permanent transformari biochimice, este necesar ca in timpul pastrarii si conservarii sa se
respecte riguros anumite limite de temperatura si umiditate, astfel incat sa fie favorizate numai
acele procese care duc la imbunatatirea produselor.
In momentul recoltarii produsele agricole au, in general, o umiditate ridicata (care
depinde de felul produsului, de conditiile climatic, de momentul recoltarii) ceea ce face necesara

supunerea lor unui process de reducere a umiditatii pana la o valoare corespunzatoare pastrarii si
conservarii optime, adica procesului de uscare.
Pentru ca procesul de uscare sa isi atinga scopul, fara a degrada produsele respective, este
necesar ca acesta sa fie organizat tinand seama de o serie de cerinte, in special cu privire la
temperaturile maxime la care pot fi supuse produsele, precum si durata mentinerii acestor
temperature. Foarte important pentru calitatea uscarii este viteza de crestere a temperaturii in
incinta de uscare.
1.2 Forme de legatura a umiditatii
Pentru o buna organizare a procesului de uscare este necesar sa se cunoasca formele de
legare a umiditatii in structura produselor agricole.
Majoritatea produselor, reprezinta, din punct de vedere structural, corpuri coloidale,
capilaro-poroase, care cuprind un numar mare de micropori, micro si macro capilare, prin care
umiditatea se poate deplasa.
In ordinea descrescanda a capacitatii de retinere a umiditatii, formele de legare a acesteia
in produsele agricole sunt:
a) Umiditatea de adsorbtie care, ca forma de legare, este de natura fizico-chimica si se
datoreaza fortelor molecular, chimice, electrostatic s.a.. Adsorbtia este exoterma,
adica este insotita intotdeauna de o scadere a energiei libere a sistemului.
b) Umiditatea legata osmotic este tot de natura fizico-chimica, datorandu-se acelorasi
forte ca si umiditatea de adsorbtie, dar diferind de aceasta prin faptul ca efectul sau
termic este nul. Aceasta umiditate se caracterizeaza prin aceea ca provoaca umflarea
particulelor.
c) Umiditatea capilara este legata mechanic si cuprinde apa continuta in orice proportii
in capilare (micro-capilarele au raza de 10-4mm, iar macro-capilarele au raza peste
aceasta valoare);
d) Umiditatea de umectare este de asemenea legata mechanic si cuprinde apa din pori si
de la suprafata particulelor produselor agricole.
Majoritatea produselor agricole sunt higroscopice, adica au proprietatea de a absorbi
umiditatea din mediul inconjurator, proprietate ce depinde de structura si compozitia lor chimica.
In cazul cand aerul din mediul ambient nu este saturat cu vapori de apa, poate sa apara
procesul invers, cedare de umiditate catre mediul exterior. Cedarea umiditatii nu este integral,

chiar daca aerul inconjurator nu este saturat cu vapori de apa, ajungandu-se la un moment dat la
o stare, denumita de echilibru higrotermic, cand transferul de umiditate inceteaza.
Valoarea umiditatii de echilibru higrotermic depinde de compozitia chimica a produsului
respective, de temperatura si de umiditatea relativa a aerului.
1.3 Metode de uscare a produselor agricole
Uscarea produselor agricole se poate face pe doau cai: pe cale naturala si pe cale
artificiala.
Uscarea naturala
Semintele pot fi uscate pe cale naturala prin expunere la soare sau prin depozitarea si
pastrarea in patule cu ventilatie naturala.
Uscarea naturala are loc sub influenta unor factori naturali ca: presiunea partiala a
vaporilor de apa sau incalzirea produselor datorita caldurii transmisa de razele soarelui. Eficienta
uscarii naturale depinde de temperatura si umiditatea relativa a aerului, de viteza curentului de
aer, de starea produsului.
Uscarea naturala a semintelor se face prin dispunerea lor intr-un strat de 10-15 cm, pe
platform de scanduri, caramizi sau beton. Pentru a obtine o accelerare a uscarii (o reducere
zilnica de cca. 3-4% a umiditatii), pe suprafata stratului de seminte se fac rigole care dupa cca
30 min se strica si se refac. Aceasta metoda se aplica pentru uscarea unor cantitati mici de
produse.
Uscarea artifciala
Aceasta metoda este cea mai utilizata atat pe plan national cat si pe plan mondial pentru
uscarea produselor agricole.
Metodele artificial se clasifica in functie de modul in care se transmite caldura de la
agentul de uscare la materialul supus uscarii.
a. Uscarea cu ajutorul caldurii este cea mai raspandita si se bazeaza pe proprietatea
aerului de a se incarca cu vapori de apa in procent din ce in ce mai ridicat o data cu
cresterea temperaturii. Pentru exemplificare in tab 1.3 este infatisata capacitatea de
absorbtie a vaporilor de apa pentru 1m3 de aer aflat la presiune normal (de 76 mm
col.Hg) la diferite temperature.

Temperatura [oC]
Cantitatea de vapori[g/m3]

-10
2,3

0
4,9

30
30,1

70
196,6

100
589,4

Uscarea termica se realizeaza in mod diferit in functie de modul de transmitere a caldurii

la produsele supuse uscarii:
-

Transmiterea prin conductibilitate, care se realizeaza atunci cand exista contact intre produse si
suprafata incalzita. Aceasta metoda prezinta o serie de inconveniente si anume: nu asigura o
incalzire uniforma; nu garanteaza mentinerea calitatii produselor; necesita consum ridicat de

combustibil;
Transmiterea caldurii prin convectie, se realizeaza prin contactul direct intre agentul de uscare
(aerul incalzit sau amestec de aer si gaze de ardere) si produsele supuse uscarii, realizat prin
trecerea agentului de uscare prin stratul de produse, cu care ocazie se realizeaza atat incalzirea
acestora cat si absorbirea vaporilor de apa eliberati. Pentru sporirea economicitatii, la folosirea ca
agent de uscare a aerului incalzit, se poate recircula aerul utilizat (fig.1.4), astfel, o parte este
transmis de ventilator in sistemul de incalzire si apoi in camera de uscare, provenind din
atmosfera iar celalalta parte este recirculat.

Fig.1.4 Schema de principiu a uscrii prin recircularea aerului

1. Sistem de nclzire

2. Camera de uscare
4. Evacuare aer

3. Alimentare cu material
5. Ventilator

In acelasi scop poate fi utilizata circulatia aerului in circuit inchis (fig1.5) la care, spre
deosebire de situatia anterioara, aerul utilizat este recirculat integral dupa trecerea printr-un
sistem de racier, unde se raceste cedand in acest fel o parte din umiditatea absorbita in camera de
uscare.

Fig. 1.5 Schema de principiu a uscrii prin recircularea aerului n circuit nchis
1.Sistem de nclzire
2.Camera de uscare
3.Alimentare cu material
4.Sistem de rcire
5.Ventilator
-

Transmiterea caldurii prin radiatie este realizata atunci cand produsele absorb radiatiile emise de
sursa de caldura. Sursele de radiatii pot fi sub forma de lampi cu radiatii infrarosii, radiant
metalici (tuburi metalice incalzite in interior cu o rezistenta electrica sau cu gaze combustibile),
tuburi ceramice cu rezistenta electrica,, radiatii cu arzatoare de gaze fara flacara (cu ardere

catalitica).
Incalzirea prin curenti de inalta frecventa se realizeaza prin dispunerea produselor in jurul unui
comndensator format din doua placi metalice la care se leaga o sursa de curent alternative de
inalta frecventa. Incalzirea produselor este datorata pierderilor in dielectric. Avantajul metodei
consta in faptul ca incalzirea apare in interiorul particulelor si se transmite catre straturile lor

exterioare ceea ce, prin uniformizarea care se obtine, contribuie la scurtarea duratei uscarii.
Uscarea in vid partial consta in realizarea unui mediu cu aer rarefiat in jurul produselor supuse
uscarii. In acest fel evaporarea umiditatii din produse are loc la temperaturi mai joase, ca urmare
a diferentei presiunilor partiale ale vaporilor din mediul respective si de la suprafata particulelor.
Pentru accelerarea procesului de uscare, concomitant cu reducerea presiunii mediului se face si
incalzirea produsului, de obicei prin contact).

Uscarea cu ajutorul substantelor absorbante(higroscopice) consta in amestecarea produsului

destinat uscarii cu o substanta higroscopica, cu care ocazie umiditatea se transmite de la produs
la suprafata folosita. Ca substanta higroscopica se folosesc: clorura de calciu, deseuri de la
fabricarea sodei caustic si a chibriturilor, rumegus uscat s.a. Metoda are o raspandire mai redusa,
datorita faptului ca nu se poate lucre cu cantitati prea mari de produse si pentru ca acestea se pot

impurifica.
Uscarea prin vibratii se bazeaza pe faprtul ca la trecerea undelor sonore elastic peste suprafata
particulelor supuse uscarii se mareste considerabil coeficientul schimbuluii de umiditate si
diferenta presiunilor partiale. Undele elastic creeaza deasupra produsului zone periodic
alternative de comprimare si rarefiere. In momentul fazei de rarefiere se micsoreaza presiunea in
mediul ce inconjoara produsul respective, uscarea producandu-se ca dupa metoda vidului partial.
Reducerea mica a presiunii este compensata de frecventa inalta de rupere a vibratiilor elastic.
Evident, vibratiilor le poate fi asociata si incalzirea produselor, in care caz uscarea este mai

rapida.
Uscarea cu radiatii infrarosii prezinta avantajul ca reduce la maximum durata procesului de

uscare, folosind temperaturi de uscare ridicate. Metoda este neeconomica.

Metoda de uscare prin fluidizare reprezinta o metoda de uscare care se afla in faza de
experimentare pentru conditiile din agricultura. Principiul acestei metode consta in suflarea unui
gaz cu o anumita viteza printr-o masa de material sub forma de granule sau pe un gratar,
granulele formand un strat dens care este echilibrat hidrostatic. Curgerea gazului in jurul
materialului se caracterizeaza prin forte care ajung la asemenea marime incat contactul dintre
granule dispare. Astfel stratul de material se imprastie si apare o separare a granulelor pe
verticala. In cazul in care granulele au greutate specifica asemanatoare, se urca la suprafata; cand
acestea au greutati specifice diferite, insa dimensiunile egale, granulele mai grele cad la partea
inferioara.