Operatii si instalatii de uscare prin convectie cu aer cald

Proiect realizat de: Danoiu Alma Stoica Alin Stoica Oana Cristina Tautu Ruxandra

Generalitati
Uscarea este operaia prin care apa din materialele solide sau lichide este ndeprtat cu ajutorul aerului, care are rolul dublu de a aduce cldura necesar vaporizrii apei i de a evacua vaporii de ap rezultai prin nclzire. Pentru uscare, materia prim se poate prezenta n cele mai variate forme: soluii, paste, granule, pulbere, plci, bulgri, pnze, etc.; de obicei cu coninut mic de ap; cnd materia prim conine mult ap, este raional s se elimine ct mai mult ap prin procedee fizice. Produsul rezultat de la uscare este practic anhidru sau conine puine procente de umiditate. Fenomene care au loc la uscare Difuziunea externa = evaporarea apei la suprafata produsului catre mediul exterior(proces de natura capilara); Difuziunea interna = migrarea apei din straturile interioare spre exterior ca urmare a evaporarii apei de la suprafata si a tendintei de egalizare a umiditatii in produs(proces de natura capilara);; Termodifuziunea apei = deplasarea vaporilor si a apei dinspre straturile incalzite spre straturile cu temperatura mai scazuta. La majoritatea metodelor de uscare (in special la metoda prin convectie) eliminarea umiditatii din interiorul produsului se face in urma difuziunii interne care transporta apa spre exterior, unde, datorita procesului de difuziune externa are loc evaporarea ei. Daca difuziunea externa este mai mare decat difuziunea interna, apa care exista la suprafata produsului se elimina rapid si ca urmare se formeaza o crusta care va impiedica procesul de uscare. Deoarece sensul termodifuziunii este invers fata de cel al difuziunii interne, trebuie sa se ia masuri pentru a reduce efectul acesteia. Cea mai simpla metoda in acest sens este oparirea produselor care determina o temperatura ridicata in interior astfel incat gradientul de temperatura interior - exterior sa fie redus. Clasificarea metodelor de uscare a. Uscarea prin convectie - la care transmiterea caldurii se face prin convectie la suprafata produsului, de la agentul de uscare la produs. In functie de sursele de caldura putem avea uscare cu aer cald, cu gaze de ardere, cu abur supraancalzit sau chiar cu gaze inerte. Aceasta metoda este cea mai folosita si se aplica atat la produse solide cat si lichide. b. Uscarea prin conductie - la care transmisia caldurii se face prin produs folosind ca sursa de incalzire placile, valturile sau cilindrii incalziti. Viteza de uscare este de 2 - 3 ori mai mare decat la uscarea prin convectie. c. Uscarea prin radiatie - la care transmisia caldurii se face prin radiatie si care cuprinde uscarea la soare si uscarea cu radiatii infrarosii.

d. Uscarea intr-un camp de inalta frecventa - care consta in transformarea energiei unui camp de inalta frecventa in energie calorica in masa materialului care se incalzeste astfel in tot volumul sau. e. Metode combinate de uscare - pentru a realiza avantajele diferitelor procedee se combina diferite metode de uscare, in special metoda prin convectie cu cea prin radiatie sau conductie. In functie de modul de antrenare a vaporilor formati avem uscare in aer si uscare sub vid.

Uscarea prin convectia cu aer cald

Uscarea prin convecie este un proces prin care nclzirea i evaporarea n vederea reducerii umiditii materialelor se face cu ajutorul aerului umed sau cald sau a gazelor de ardere fierbini. Procesul se poate realiza printr-o singur trecere a aerului peste material. Factorii care influenteaza uscarea a. Temperatura aerului Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat viteza de uscare va fi mai mare. Aceasta se explica prin faptul ca, cu cat temperatura este mai ridicata cu atat puterea de absorbtie a vaporilor de catre aer este mai mare. Viteza de evaporare depinde in acelasi timp de viteza cu care aerul transmite caldura sa produsului care se usuca, transmiterea fiind direct proportionala cu difernta dintre temperatura aerului si temperatura suprafetei produsului. Se recomanda o temperatura de uscare cuprinsa intre 40 - 90C. b. Umiditatea relativa a aerului Cu cat umiditatea relativa a aerului este mai scazuta, cu atat aerul are o capacitate mai mare de absorbtie a apei din produs. Totusi, pentru a evita scorojirea si craparea, aerul trebuie sa aiba, mai ales in faza a doua a uscarii, o umiditate relativa ridicata. Pentru a se realiza aceasta si a face economie de caldura, s-a recurs la principiul recircularii aerului. Prin recirculare se intelege trecerea unui volum de aer incarcat cu umiditatea extrasa din material prin bateria de incalzire si de aici din nou prin aparat. Prin acest procedeu se prelungeste oarecum perioada de uscare dar se obtine un produs de calitate si se realizeaza o insemnata economie de caldura. c. Viteza aerului Cu cat viteza aerului este mai mare, cu atat uscarea se face mai rapid. Totusi aceasta nu se poate mari prea mult deoarece nu mai exista o concordanta intre evaporarea apei de la suprafata si difuziunea apei din interior spre exterior. In acest caz, produsul se usuca la suprafata, se scorojeste si crapa.

d. Dimensiunile produselor Dimensiunile produselor influenteaza viteza de uscare prin faptul ca cele cu un volum mai mic, maruntite sau tocate, prezinta o suprafata mai mare de evaporare a apei si ca urmare se usuca mai rapid. e. Natura produsului In functie de natura produsului se alege viteza de uscare. Astfel, de exemplu, durata de uscare la pere este de 10 - 12 ore, la struguri de 16 - 20 ore iar la cartofi de 6 - 8 ore. Pentru realizarea procesului de uscare prin convecie aparatele respective prezint dou pri distincte: un element de nclzire a aerului, de obicei un schimbtor de cldur, sau n cazul folosirii gazelor de ardere, un focar i o camer de amestec i elementul de realizare al procesului de uscare propriu zis; aceste elemnte putnd fi separate sau ntr-un singur aparat. Dup construcie, acest tip de usctoare pot fi de tipul: usctoare camer, usctoare cu band, usctoare tambur, usctoare turbin, usctoare tunel i usctoare prin pulverizare. a)Usctoare tip camer sau dulap: sunt formate dintr-o ncpere de mrimea unui dulap pn la mrimea unei camere 1, care poate atinge mai multe nivele. Materialul, aezat n stive pe stelaje crucioare sau tvi 2, va fi supus unui curent de aer n circuit forat, asigurat de ventilatoarele 3, nclzirea lui fcndu-se n bateriile de nclzire 4. Aerul poate fi parial recirculat. n industria alimentar, din aceast categorie, se ntlnesc usctoarele cu zone pentru uscarea fructelor i legumelor i usctoarele de mal cu camere verticale.

a)

b)

Fig.22.3.Usctoare cu camer sau dulap a)cu recirculare parial a aerului b)cu nclzire intermediar i recirculare parial

b)Usctoarele cu band Pentru deplasarea continu a materialului prin usctor se utilizeaz constucii de uscare n care deplasarea materialului se realizeaz pe benzi transportoare. Usctorul cu benzi face parte din categoria usctoarelor cu funcionare continu i sunt formate din mai multe transportoare cu band 1, pe care materialul naintez n contracurent cu agentul de uscare. Banda este o plas din srm de oel. n usctoarele cu band matrialul se usuc neuniform datorit amestecrii la trecerea de pe o band pe cealalt. Pentru o uniformizare mai bun a uscrii, pe benzile superioare se pot prevedea dispozitive de uscare. Viteza benzilor este de 0,3...0,5 m/s. nclzirea aerului asigur prin bateria de radiatoare 2. Fig.22.4 Usctor cu benzi Un dezavantaj al acestor tipuri de usctoare este c este utilizat numai ramura superioar a benzii. Pentru nlturarea acestui incovenient s-au construit benzi cu plci rabatabile (fig.22.5).
Fig.22.5. Usctor cu benzi cu plci rabatabile

Banda este confecionat din plci care cu ajutorul unor piese de ghidaj sunt inute n poziie orizontal pn n apropierea tamburului de la capt unde ele se deschid, lsnd materialul s cad pe ramura inferioar a benzii. Astfel toat banda va fi ncrcat uniform cu materialul. Usctoarele cu benzi suprapuse se ntrebuineaz pentru uscarea legumelor i fructelor, amidonului, pastelor i spunului. c)Usctoare rotative: Pentru uscarea materialelor pulverulente cu ar fi borhotul, zahrul, tutunul, lactoza se folosesc usctoare rotative, n care agentul de uscare - aerul cald sau gazele de ardere vine n contact direct cu produsul supus uscrii. Usctorul rotativ (fig. 22.6) este alctuit din cilindrul 1 montat orizontal sau puin nclinat prevzut n interior cu icane de repartizare de tipul prezentat n fig.22.7.
5

Materialul care intr prin dispozitivul de alimentare cade pe paletele dispozitivului de repartizare i se deplaseaz n echicurent cu gazele de ardere, care sunt agentul de uscare. Datorit icanelor, materialul se repartizeaz uniform pe seciunea cilindrului, deplasndu-se de-a lungul acestuia i este evacuat prin disozitivul de descrcare. Gazele de ardere produse n focarul 6 i amestecat cu aer n camera de amestec 7 pentru a le aduce la temperatura dorit, circul n paralel cu materialul i cu ajutorul ventilatorului 8 sunt eliminate n atmosfer. Ciclonul 9 recupereaz produsul antrenat prin curentul de aer. Cilindrul este antenat n micare de cte un angrenaj cu coroana dinat 4, acionat cu un motor electric 5.

Fig.22.6 Usctor rotativ

d)Usctoare prin pulverizare Uscarea prin pulverizare este destinat n special uscrii produselor lichide: lapte, paste subiri etc. care sunt pulverizate n particule fine cu diametrul cuprins ntre 2 i 200 m. Prin acest procedeu se obine o suprafa de evaporare mare, vitez mare a agentului de uscare fr a necesita o nclzire la temperaturi care ar Fig.22.7. icane interioare a)palete elevatoare periclita calitatea produsului. Materialul b)palete distribuitoare c)palete combinate uscat se obine sub form de pulbere fr a mai necesita o mrunire ulterioar.

Fig.22.8 Usctor prin pulverizare

Fig.22.9 Usctor cu jet de aer VT1

Usctorul prin pulverizare este prevzut cu o conduct de alimentare 1 care aduce suspensia pe discul 2 de unde este pulverizat n camera de uscare 3 prin centrifugare (fig. 22.8). Pulverizarea se face mecanic cu ajutorul duzelor cu orificii mici ( 0,5
6

mm) sau prin pulverizare pneumatic cu ajutorul injectoarelor cu aer comprimat la presiunea de 1,5...7 [daN/m2]. Aerul nclzit n bateria 4, ptrunde n camera de uscare, preia umiditatea de la particulele de material, dup care, trece prin filtrul cu saci 7 fiind aspirat de ventilatorul 6. Particulele fine se separ cznd pe transportorul melc de evacuare.

3. Elemente de calcul si explicatii ale fenomenelor; Procesul de uscare se mparte n dou perioade. Prima decurgecu vitez de uscare constant, a doua cu vitez care scade. Pn la nceputul primei perioade are loc nclzirea materialului. n perioada cnd viteza de uscare este constant, apa se evaporeaz de pe suprafaa materialului (difuziune exterioar) i procesul se caracterizeaz printr-o intensitate cea mai nalt. Pentru perioada aceasta viteza uscrii este proporional cu fora motrice i suprafaa de contact a materialului cu agentul termic: unde 7

K coeficientul de proporionalitate, numit constanta vitezei de uscare n prima perioad de uscare, %/(sm2kg/kg aer us.); F suprafaa de contact, m2; U umiditatea materialului, %; - xs coninutul de umiditate a aerului saturat la temperatura uscrii, kg ap/kg aer us. (pe suprafaa materialului); x coninutul de umiditate a aerului la intrare n instalaia de uscare, kg ap/kg aer us.

abDurata primei perioade a uscrii se determin ecuaiei:

Curba de uscare Cubva vitezei de uscare conform

Unde: Ucr,U1 - respectiv umiditatea iniial i critic a materialului, %; dU / d - viteza uscrii (tg); mrimea apei evaporate din material ntr-o unitate de timp, %/s. Cum numai pe suprafaa materialului se ivete primul punct uscat (umiditatea materialului ajunge pn la starea critic) ncepe perioada a doua a uscrii, care se caracterizeaz prin vitez descresctoare. Pn cnd pe suprafaa materialului se menine apa, viteza scade. n intervalul acesta se observ simultan att difuzia interioar,ct i exterioar a apei. Cnd apa de pe suprafaa materialului se va evapora complet, viteza uscrii se va determina numai prin difuzia interioar,i n perioada aceasta viteza procesului scade neuniform. Dependena vitezei uscrii de umiditatea absoluta materialului este construitcu folosirea curbei de uscareprin metoda derivrii grafice. n perioada a doua de uscare durata procesului se calculeaz conform ecuaiei: Unde : Kus viteza de uscare in perioada a2a Ucr.red umiditatea critica redusa Uech umiditatea de echilibru U2- umiditatea finala Umiditatea critic redus U cr.red. se determin din dependena vitezei uscrii de umiditatea absolut a materialului. Pentru aceastase presupune c n perioada a doua viteza uscrii se schimb liniar,i linia este dus n aa fel, ca s taie pe curba originalsuprafee egale (linia AB n fig.b). Instalaia const din camera de uscare 4, conducta circulatoare cu ventilatorul 8. Aerul se nclzete n caloriferul 7.Pentru reglarea debitului de aer se ntrebuineaz uberul 6. Temperatura aerului la intrare i ieire din camera de uscare se nregistreaz cu termometrele 1, 5. Materialul umed se instaleaz n rama 3, unit cu cntarul 2. Aerul prelucrat iese prin uberul 11. Aerul proaspt se ia din camer prin uberul 10.