Sunteți pe pagina 1din 17

USCAREA

CEREALELOR CU AER
ATMOSFERIC
USCAREA :
 Operatia prin care apa din materialele solide sau lichide este indepartata cu
ajutorul aerului care are rolul:
1. De a readuce (integral sau partial)caldura necesara evaporarii umiditatii;
2. De a evacua vaporii de apa rezultati prin incalzire
Factorii care influienteaza
uscarea:
1. Modul de obtinere;
2. Natura agentului de uscare;
3. Umiditatea;
4. Debitul;
5. Impuritati;
6. Presiunea
Forme sub care se gaseste umiditatea in
materialele solide (cereale)

1. APA LEGATA CHIMIC


 Apa de cristalizare din hidranti cristalini;
 Indepartarea ei produce modificarea proprietatilor fizice ale substantei .
2. APA LEGATA ABSORBATIV
 Apa legata prin forte intermoleculare (tip van der Waals) si elecrostatice (columbiene);
 Legarea este insotita de un efect termic care descreste cu cersterea cantitatii de masa adsorbita
3. APA LEGATA OSMOTIC
 Exista in materialele celulare cu membrane semipermiabile
 legarea apei este insotita de umflarea materialului, fara efect termic sensibil;
4. APA LEGATA STRUCTURAL
 Apa continuta in geluri, care pot contine pana la 99%apa si 1% material solid
5. APA LEGATA MECANIC
 Prin forte de capilaritate
 Prin forte de adeziune la suprafata materialului
USCAREA CU AERUL
ATMOSFERIC
Uscarea cu aer atmosferic, sau uscarea naturală, este o metodă de uscare în siloz care
foloseste aer neîncălzit pentru a aduce produsul depozitat la umiditatea necesară stocării pe
termen lung .

Procesul este unul lent, putând avea o durată de câteva săptămâni.

Eficienta maximă se atinge când aerul atmosferic are o temperatură mică (5-15°C) si
este uscat (umiditate relativă între 50% si 75%).
USCAREA ESTE
INFLUENTATA DE:
- specia produsului
- timpul de stationare a produsului in uscător,
- limita admisibilă de reducere a umiditătii ,
- umiditatea produsului la intrarea in uscător,
- modul de actionare a gazelor de combustie,
- productivitatea instaltiei,
- stadiul de postmaturare a semintelor,
- destinatia produsului,
- numărul zonelor de uscare.
- timpul de stationare a produsului in uscător.
- temperatura de uscare conditionată si limitată de compozitia
chimică a semintelor si de insusirile lor calitative.
FUNCTIONARE:
-Procesul de uscare naturală se bazează pe tendinta vaporilor de apă din boabele de
cereale să ajungă la aceeasi presiune cu cea a aerului care trece prin coloana de cereale.
-În cazul uscării la temperaturi ridicate, diferenta între aceste presiuni este foarte
mare, iar uscarea se face rapid.
- În cazul uscării cu aer rece, această diferentă este foarte mică, de aceea scăderea
umiditătii este un proces lent.
-Uscarea cu aer atmosferic începe în general atunci când se termină umplerea
silozului.
-În interiorul acestuia se formează un front de uscare de câteva zeci de centimetri,
care se ridică încet.
-Cerealele din partea inferioară a frontului sunt de obicei uscate suficient pentru a fi
depozitate pe termen lung.
-Cele de deasupra frontului îsi păstrează umiditatea initială.
AVANTAJE:

1. Pentru că nu se folosesc uscătoare care trebuie încărcate si


descărcate, transportul cerealelor prin sistem este redus foarte mult.
Astfel, se foloseste putin curent electric pentru manipulare si
spargerile cauzate în timpul manipulării pot fi reduse foarte mult.
2. Costul uscării este în general mai mic decât în cazul folosirii unui
uscător.
3. Costul echipării este mic.
4. Uscarea poate începe chiar din timpul recoltării.
5. Deoarece este un proces cu putine componente active, nu este
necesară o supervizare continuă.
DEZAVANTAJE:
1. Produsul trebuie să intre în siloz la un grad mic umiditate.
În timpul uscării, umiditatea poate fi redusă cu doar
câteva procente.
2. Uscarea este foarte lentă, putând dura 5-6 săptămâni.
3. Eficienta si controlul uscării depind foarte mult de
factorii atmosferici.
4. Este necesară o foarte bună gestiune a procesului de
uscare.
5. Trebuie urmărite atent variatiile de temperatură.
DOTARE NECESARA:

1.VENTILATOR
-folosit în uscarea naturală trebuie să
fie dimensionat în functie de produsul stocat.
Se pot folosi ventilatoare axiale, centrifugale
sau centrifugale în linie. Ventilatoarele
centrifugale sunt mai scumpe, dar pot fi
utilizate atunci când presiunea statică este
mare. Ventilatoarele axiale sunt o alegere
mai bună dacă presiunea statică este mică.
În plus, căldura degajată de motor creste
temperatura aerului introdus în siloz cu 1-
1.5°C
2.Podea complet perforată

Aerarea uniformă a
întregului volum de cereale este
obligatorie în cazul uscării cu aer
atmosferic. Cea mai bună
distributie a aerului este atinsă
dacă se face o aerare pe toată
suprafata silozului, iar podeaua
este amplasată la cel putin 30 cm
deasupra fundatiei de beton
3. Guri de aerisire
Gurile de aerisire de pe acoperis au
un rol foarte important în evacuarea
aerului provenit de la ventilator, după
ce acesta a tranzitat masa de produs.
Dacă un siloz nu este dotat cu destule
guri de aerisire elementele silozului (în
special panourile de acoperis) pot fi
corodate foarte repede, din cauza
condensului. În plus, dacă umezeala nu
este evacuată rapid, produsul depozitat
se poate strica chiar dacă se folosesc
ventilatoare puternice.
4.Curățitor

Pleava, pământul, resturile


de buruieni si resturile de seminte
obstructionează aerarea
cerealelor. În plus, buruienile si
seminele sparte sunt predispuse
la stricare înaintea boabelor de
cereale. Aceste particule si resturi
se acumulează în zona centrală a
silozului. Astfel, chiar dacă se
folosesc ventilatoare mai
puternice, zona centrală rămâne
prost aerată.
Senzori de temperatură:
 Cresterea rapidă a temperaturii este primul semn al
unor probleme (ex: germinare, infestare) în masa de
cereale. De aceea, temperatura trebuie urmărită
permanent, în toate zonele silozului. Este important
ca senzorii să fie distribuiti uniform în masa de
produs, pentru a putea transmite informatiile la
timp.
Dotare opțională:
Arzător:
Introducerea de aer cald în siloz scade putin timpul de uscare di creste riscul ca cerealele
din partea inferioară a silozului să fie supra-uscate. În plus, costul energiei consumate
este mai mare. Totusi, un arzător permite uscarea în siloz în cazul unei temperaturi
atmosferice mici.
Exhaustor electric:
În afară de guri de aerisire, pe acoperis pot fi
montate exhaustoare electrice. Acestea pot fi folosite
atunci când este nevoie de un debit de aer sporit ca
în cazul perioadelor în care se face uscarea cerealelor
direct în siloz.
VA MULTUMESC !!!

S-ar putea să vă placă și