Instalaţii moderne de fabricare a malţului

Fabricarea berii 79
 Instalaţii moderne de fabricare a malţului

4. INSTALAŢII MODERNE DE FABRICARE A MALŢULUI

Acestea urmăresc îmbunătăţirea indicatorilor economici, în special sub aspectul

mecanizării operaţiunilor, a consumului de utilităţi, a spaţiului şi volumului construit.
Instalaţiile se realizează sub formă de mălţării statice sau dinamice. În mălţării statice
operaţiunile de înmuiere, germinare şi uscare, se realizează într-o singură casetă, în
timp ce în mălţăriile dinamice procesul decurge în casete diferite, uneori pe cale
semicontinuă sau chiar continuă.

4.1 INSTALAŢII CU UNICASETE STATICE

Aceste instalaţii folosesc o singură casetă care nu se deplasează în decursul

procesului de malţificare, schimbându-se doar parametrii aerului ce trec prin acesta.
Se folosesc casete cilindrice sau paralelipipedice.
Sub formă simplificată, efectuând numai înmuierea şi germinarea, se prezintă
instalaţia Popp, (v. fig. 4.1) în funcţiune în Danemarca şi Chile. Ea se compune dintr-
un recipient cilindric vertical prevăzut cu două grătare, dintre care cel inferior este
basculant spre mijloc, în vederea descărcării malţului introdus între acesta cu un
transportor oscilant, după terminarea germinării. Înălţimea stratului de orz este de
peste 2 m, ceea ce permite realizarea unor încărcări specifice de peste 1000 kg/m2,
mai mari decât la alte instalaţii. Alimentarea cu aer umed sau uscat, rece sau cald,
se efectuează prin intermediul unui ventilator care realizează aspiraţia din exterior
sau prin recirculare de la capacul cilindrului, refularea printr-un schimbător de căldură
şi debitarea în fundul cilindrului. Un agregat de aer comprimat ce poate fi legat în
circuitul de aer tehnologic poate realiza o presiune mărită în cilindru şi ridicarea

Fig. 4.1. Schema instalaţiei de malţificare sistem POPP.

Fabricarea berii 80
 Instalaţii moderne de fabricare a malţului

capacului. Prin efectul de detentă se realizează o afânare care înlocuieşte operaţia

încărcătorului de malţ verde.
În celula de germinare 4, produsul în curs de germinare 5 este acoperit cu o
plasă de sârmă care împiedică pierderile prin aruncare în timpul întoarcerii boabelor.
Aerul comprimat intră prin conducta 3 şi împinge materialul germinat prin planşeul
basculant 6, robinetul de închidere 7, jgheabul oscilant 8 spre uscătorul de malţ.
Instalaţia este prevăzută cu un compresor 10, un rezervor de aer sub presiune 11, o
conductă de aer sub presiune 9, un schimbător de căldură 12. Aerul proaspăt este
adus în instalaţie prin conducta 13 iar aerul uzat este evacuat prin conducta 1. În
timpul procesului de germinare, capacul 2 al recipientului are o poziţie modificată
(reprezentată cu linie punctată). Pentru etanşarea recipientului, instalaţia este dotată
cu un sistem de închidere hidraulică 15 şi un sifon hidraulic 16. Schimbarea traseului
de aer se face prin robinetul de inversare 14. Instalaţia este deservită de un operator
pe schimb.
Instalaţia din Danemarca este compusă din 6 recipiente cu capacităţi de
încărcare de câte 21 t orz. Ea permite şi germinarea sub atmosferă de bioxid de
carbon. De asemenea este dotată cu armături pentru efectuarea reînmuierii.
Primele instalaţii statice complexe, în care se efectuează înmuierea orzului,
germinarea şi uscarea malţului, fără deplasarea acestuia, datează din 1966. Ele erau
concepute sub formă de casete paralelipipedice, prevăzute cu grătare la fund şi
instalaţii pentru condiţionarea şi debitarea aerului răcit şi umezit, sau încălzit şi uscat,
în funcţie de cerinţele procesului tehnologic. Casetele au avut capacităţi de câte 2,5 t
orz.
Din cauza consumului ridicat de apă necesitat de procesul de reînmuiere prin
imersie, cât şi a consumului mare de combustibil necesitat la uscarea unui malţ verde
cu o umiditate de peste 50 %, instalaţiile au fost modificare prin dotarea cu
întorcătoare şi duze. S-a reuşit mărirea înălţimii stratului de orz de la 2 m la 4 m şi
realizarea unui schimb ameliorat de căldură, astfel încât diferenţele de temperaturi
dintre aerul introdus în strat şi cel evacuat, să fie de sub 3 0C. O astfel de instalaţie cu
casete cilindrice, denumită Imamalt, a fost introdusă la o fabrică din Dublin.
Ulterior, în apropierea oraşului Bruxelles s-a construit prima fabrică de malţ
dotată cu casete de mare capacitate. În prima etapă s-au prevăzut 4 casete cu câte
300 t orz, de formă paralelipipedică şi un siloz cu 35 celule, având o capacitate
totală de depozitare de 35.000 t orz. Instalaţia a fost astfel concepută ca să permită
dublarea capacităţii. Pentru recepţia orzului s-a preconizat un sistem pneumatic cu o
productivitate de 60 t/h, folosind o instalaţie de aspiraţie cu braţ telescopic şi tub, cu
o rază de acţiune de 11 m. Pentru curăţire există 3 linii, ce funcţionează în paralel,
fiecare a câte 20 t/h, prevăzute cu tare, ultratrioare şi site oscilante. Casetele sunt
amplasate pe două rânduri, a câte două. Pentru încărcarea casetelor se foloseşte un
transportor elicoidal înclinat, mobil, cu viteză variabilă între 20 şi 100 cm/min, având
o turaţie de 42 rot/min. Pentru încărcarea unei casete este necesar ca transportorul
să efectueze două curse. El are o funcţionalitate complexă, fiind folosit ca întorcător
şi înmuietor, având două rânduri de duze, ce pot administra câte 10 m3 apă/h. Pe
peretele casetei se găseşte un jgheab umplut permanent cu apă. El alimentează o
pompă ce refulează în duzele de pulverizare. Întregul sistem de pulverizare de apă
este astfel conceput ca să dispună numai de legături fixe şi conducte, renunţându-se
la furtunuri. Consumul mediu de apă este de 0,9 l/kg orz. Paralel cu înmuierea se
realizează şi întoarcerea grămezilor. Durata de înmuiere este de 48 ore, realizându-
se umidităţi ale orzului de 45…46 %.
Pentru germinare, casetele sunt prevăzute cu ventilatoare care suflă aer
condiţionat prin grătare, de jos în sus. Funcţionarea este automatizată sub aspectul
debitului, temperaturii şi umidităţii aerului, în funcţie de stadiul de germinare, durata

Fabricarea berii 81
 Instalaţii moderne de fabricare a malţului

totală a procesului fiind de 5,5 zile. Debitul ventilatoarelor este de 180.000 m 3 aer/h.
În timpul verii aerul este răcit cu două agregate frigorifice de 750.000 kcal/h,
funcţionarea fiind automatizată la sarcini de 25…100 %. Paralel cu ventilarea are loc
o umectare şi o afânare suplimentară cu ajutorul încărcătorului. În funcţie de
diagrama de germinare acesta execută 6…10 întoarceri. Funcţionarea ventilatoarelor
este reglată cu 6 termometre şi umidometre amplasate în diverse zone ale casetei.
Centralele frigorifice şi de aer se găsesc în spaţiul dintre cele două rânduri de casete.
Instalaţia de uscare a malţului se compune din 6 agregate de generare de aer
cald de 950.000 m3/h, fiind fiecare încălzit cu un injector de gaz metan de câte 18
mil. Kcal/h. Durata de uscare este de 36 ore.
Pentru golirea casetelor se foloseşte încărcătorul elicoidal, prin întoarcerea
sensului de rotaţie. Acesta deversează malţul într-un sistem de transportoare
elicoidale şi cu lanţuri ce permit încărcarea celulelor de siloz sau expedierea malţului.
În acest scop silozul este prevăzut cu maşinile necesare de degerminat, polizat,
buncăr tampon şi cântar. Durata de golire este de 5 ore.
Casetele au dimensiuni de 63 x 10 m şi permit realizarea unei încărcări specifice
de 475 kg orz/m2. Capacitatea anuală de prelucrare a fabricii este de 43.000 t orz.
Volumul specific de construcţii realizat este de 0,7 m 3/t malţ, faţă de minim 1,15 m3/t
necesar pentru instalaţiile clasice. Unitatea este deservită de 5 muncitori pe schimb,
din care 2 pentru deservirea casetelor, 2 pentru recepţie expediţie şi 1 pentru pază.
Mălţăriile Schill constau din casete cilindrice montate în poziţie circulară pe mai
multe etaje în jurul unui canal central de aer. Casetele au capacităţi de până la 200 t
orz. O unitate ce produce 36.000 t malţ pe an, având 5 rânduri de casete suprapuse,
necesită o suprafaţă de 380 m2. Volumul construit este de 0,5 m3/t malţ şi an.
Distanţa de la intrarea aerului de la tubul central şi până la punctul cel mai îndepărtat
este de 8 m. Spaţiul liber sub fiecare grătar este de 2 m.

4.2. INSTALAŢIILE CU CASETE MOBILE

Mălţăria Morel realizează operaţiuni de înmuiere, germinare şi uscare în casete

de tip cărucior care se deplasează pe şine de la un sector la altul la un interval de 24
ore. Un număr de 10 cărucioare sunt destinate: unul pentru înmuiere, şapte pentru
germinare, unul pentru uscare şi altul pentru curăţire. Productivitatea realizată de
instalaţie este de 10 t orz/zi ea fiind deservită de un singur muncitor pe schimb.
Instalaţia Saturn (v. fig. 4.2) asigură desfăşurarea procesului în cărucioarele cu
casete cu deplasare inelară. În centrul inelului se găseşte silozul de orz şi malţ.
Instalaţia de înmuiere de tip clasic este amplasată deasupra traseului casetelor de
germinare. În total există 7 zone de germinare, procesul fiind realizat cu aer
condiţionat ce trece prin grătare de jos în sus. Instalaţia dispune de un întorcător de
malţ verde adaptat condiţiilor, vitezelor diferite ce apar datorită schimbării diametrului
în spaţiul inelar.
Uscătorul se deosebeşte de instalaţiile clasice prin faptul că aerul circulă prin
stratul de malţ verde de sus în jos.
O instalaţie cu o capacitate de 50 t/zi are o suprafaţă construită de 3.300 m 2 şi
un volum de 12.500 m3. Consumul de apă este de 50 m3/h şi cel de energie de 500
kWh.

Fabricarea berii 82
 Instalaţii moderne de fabricare a malţului

Fig. 4.2. Schema instalaţiei de malţificare tip Saturn, cu posibilităţi de extindere a capacităţii: 1 – cuvă
de înmuiere; 2 – casetă de germinare; 3 – spaţii de extindere; 4 – canale de aer; 5 – uscător; 6 – pasaj
pentru camioane; 7 – siloz; 8 – extindere siloz; 9 – turn curăţătorie; 10 – recepţie.

Fabricarea berii 83
 Instalaţii moderne de fabricare a malţului

4.3. INSTALAŢIILE DINAMICE VERTICALE

Acestea efectuează succesiv operaţiunile de malţificare prin cădere de pe un

grătar pe altul într-o construcţie de tip turn. Ele au până la 15 grătare suprapuse din
care 1…2 pentru înmuiere, 6…11 pentru germinare şi 1…2 pentru uscare.
Instalaţia Neubert are forma cilindrică, fiind de construcţie metalică, având
capacitatea de 12.000 t orz/an, instalaţia dispune de 15 nivele şi anume: 1 pentru
preînmuiere, 12 pentru înmuiere – germinare şi 2 pentru uscare. Spaţiul necesar
pentru o astfel de unitate este de 20 x 10,8 m în care este inclus şi rezervorul de apă
de 300 m3. Construcţia metalică cântăreşte 650 t. Ea este protejată în interior cu o
izolaţie din material plastic şi în exterior cu tablă de aluminiu.
Agregatul de preînmuiere este de tip casetă, având fundul compus din 2 grătare
basculante şi deasupra tuburi de pulverizare de apă, de aerare şi de aspiraţie de
bioxid de carbon.
Spaţiile de înmuiere – germinare au înălţimi crescând de la 2.600 mm la nivelul
superior până la 2.900 mm la al 12-lea nivel, corespunzător creşterii volumului de
malţ verde. Nu există planşee intermediare, fiecare fund fiind compus din 4 grătare
basculante. Sub acestea se găsesc piepteni de distribuire uniformă a malţului verde
la cădere de pe un grătar la următorul. Modul de construcţie şi basculare a grătarelor
permite o bună afânare, nefiind necesar un întorcător. Fiecare nivel are o instalaţie
independentă de condiţionare a aerului, putându-se realiza până la 75 m3/100 kg orz
şi oră.
La uscare conducerea aerului are loc automat de sus în jos. Se realizează
încărcări specifice de 454 kg/m2, ventilatorul asigurând 470 m3 aer şi 10.600 kcal/100
kg orz şi oră la o presiune de 160 mm col. apă. În zona inferioară a uscătorului
necesarul se reduce la 300 m3 aer şi 6700 kcal/100 kg orz şi oră. Necesarul de frig
este asigurat de 3 agregate a câte 115.000 kcal/h cu freon de tip R 22.
Volumul specific al construcţiei este de 0,16 m 3t malţ şi an, iar consumul specific
de energie electrică de 4…4,5 kWh/100 kg malţ. Consumurile specifice de apă şi de
căldură sunt de 0,7 m3 respectiv 95.000 kcal/100 kg orz. Instalaţia fiind automatizată,
necesită numai 2 oameni/schimb.
O instalaţie asemănătoare construită în SUA poartă denumirea de Frauenheim.
Ea se caracterizează printr-un distribuitor rotativ şi grătare din tablă perforată la
fiecare nivel în vederea alimentării cu aer condiţionat. Afânarea se realizează de
către distribuitorul vertical cu braţe care asigură în acelaşi timp şi trecerea produsului
de la un compartiment la următorul. La o capacitate anuală de producţie de 10.000 t
malţ instalaţia are un diametru de 16 m şi o înălţime de 62 m.
Instalaţia LSHA se compune dintr-un agregat înclinat de spălare şi dezinfecţie şi
turnuri de înmuiere, germinare şi uscare. Schema este prezentată în figura 4.3.
În agregatul de spălare orzul intră prin ştuţul 1 în baia de apă, fiind antrenat de
spirala 4, până la ieşirea prin partea superioară. Prin 2, se administrează
dezinfectantul şi prin 3, apa.
Turnul de înmuiere 7, constă din compartimente suprapuse prevăzute cu duze
de pulverizare de apă 6, buncăr de alimentare 5, racorduri pentru ventilare, canale
pentru aerare şi înmuiere 16 şi cu mecanisme de descărcare a compartimentelor prin
basculare 17.
După o durată reglabilă de înmuiere, orzul ajunge prin intermediul transportorului
oscilant 15 şi a elevatorului 14 în turnul de germinare 8 cu 5 compartimente şi
armături similare cu cele ale turnului de înmuiere. De aici el este ridicat în
distribuitorul 9 care îl introduce în uscătorul tip puţ cu aer cald. Acesta are

Fabricarea berii 84
 Instalaţii moderne de fabricare a malţului

compartimente de preuscare 10 şi de uscare propriu zisă 11, de unde malţul cade în

buncărul 12, fiind apoi evacuat pin descărcătorul elicoidal 13.

Fig. 4.3. Schema instalaţiei de malţificare continuă, tip LSHA.

Fig. 4.3. Schema instalaţiei de malţificare continuă, tip LSHA.

4.4 INSTALAŢIILE CU BENZI

Acestea au în vedere realizarea continuă a tuturor proceselor în decursul

malţificării orzului. Prima instalaţie de acest gen tip Domalt, a fost introdusă la
Toronto în Canada, având o capacitate de11.500 t malţ/an.
In figura 4.4 este prezentată schema unei instalaţii de malţificare continuă cu
benzi. Orzul este supus în prealabil spălării într-o instalaţie elicoidală înclinată în flux
ascendent asemănătoare cu cea de tipul LSHA. Apoi el este trecut pe o bandă
perforată care este supusă unui duş de apă pulverizată. De aici el cade pe o altă
bandă în sens contrar, prevăzută cu întorcătoare. Aici are loc germinarea timp de
cca. 70 ore. La capătul benzii se află un aruncător rotativ care alimentează un
transportor pneumatic . Acesta introduce malţul verde în uscătorul cu două benzi
perforate succesiv prin care se aspiră aer cald, durata de uscare, fiind de 8 ore.
Orzul din buncărul 1 este transportat cu ajutorul pompei 2 în spirala rotativă de
spălare cu pereţi perforaţi 3 de unde prin alimentatorul 4 este trecut pe banda 5
pentru germinare. Instalaţia este prevăzută cu un colector de praf 6, un robinet de
aspiraţie 7, un dispozitiv de reţinere a prafului 8 cu care se absoarbe praful din
boabele prelucrate. Pentru spălarea boabelor se foloseşte apă din conducta 9, apa
uzată recirculându-se prin conducta 10. Tot pentru spălarea boabelor, instalaţia este
prevăzută şi cu sectorul cu sită 11. Pentru înmuiere se folosesc duşurile de apă 12.
După parcurgerea primei benzi, orzul în curs de germinare este condus spre a
doua bandă prin intermediul unui dispozitiv rotativ de aruncare 13. În această fază,

Fabricarea berii 85
 Instalaţii moderne de fabricare a malţului

temperatura aerului aspirat prin dispozitivele 14 şi 15 este de 18,2 0C, iar boabele au
temperatura de 17,8 0C, umiditatea fiind de 40%. Pentru întoarcerea malţului verde
se folosesc întorcătorul mecanic 16 şi dispozitivele de întoarcere 17.
După germinare, malţul verde, prin conducta 18, intră în banda de uscare 19, pe
banda de transport pneumatic 20, care are o lungime de circa 22,8 m şi o viteză de
deplasare de 77,5 cm/h. Transportul malţului verde în zona de uscare se face cu
ajutorul transportorului pneumatic de aspiraţie 21, ciclonul 22, dozatoarele 23 şi 24.
În zona de uscare 19 se insuflă aer cald prin sita 25. Uscătorul de malţ este prevăzut
cu o zonă de aspiraţie 26 şi racorduri de aspiraţie 27. În prima zonă de încălzire,
malţul are temperatura de 52 0C, fiind menţinut la această temperatură aproximativ
20 ore. În continuare, prin dispozitivul 28 malţul trece în zona a doua de uscare,
respectiv etajul inferior 29 pentru solubilizare şi apoi în zona de maturare 30. În final,
malţul intră în zona de răcire 31 şi apoi, prin conducta 32 este trecut la depozitul de
malţ.

Fig. 4.4. Schema instalaţiei de malţificare continuă cu benzi tip DOMALT.

Fabricarea berii 86