Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați,

Facultatea Transfrontalieră de Științe Umaniste, Economice și Inginerești

Specializare ” Ingineria produselor alimentare”.

Proiect
Tema: Utilaje în industria berii

Elaborat: Malachi Alina

 Verificat: Veronica Filimon

Cahul 2018

AMENAJAREA UNITĂŢILOR DE ÎMBUTELIERE A BERII

Unităţile de îmbuteliere sînt prevăzute cu depozite de sticle goale, sala de îmbuteliere şi

depozitul de sticle pline.
Spre deosebire de situaţia din trecut, cînd se prefera amenajarea depozitelor la o înălţime
corespunzătoare cu posibilitatea folosirii ca rampă faţă de cota terenului, în prezent acestea se
amenajează la nivelul solului. Descărcarea şi încărcarea autocamioanelor se efectuează cu
electro şi motostivuitoare.
Depozitarea navetelor cu butelii în depozitul de sticle goale şi sticle pline se realizează de
cele mai multe ori prin paletizare. Pentru mărirea stabilităţii paletelor se procedează uneori la
acoperirea cu folii contrac- tibile, care prin realizarea unui vid după o scurtă încălzire aderă
foarte bine de navete. In felul acesta se măreşte rigiditatea stivei, se asigură • o protecţie faţă
de intemperii şi faţă de sustrageri.
Pentru îmbutelierea propriu-zisă la liniile de capacităţi mijlocii şi mari se folosesc maşini de
spălat sticle, dispozitive de control optic şi electronic al sticlelor spălate, monoblocuri de
umplut şi închis, dispozitive de spălare suplimentară prin prelingere exterioară după
capsulare, instalaţii de pasteurizare, maşini de capişonat, maşini de etichetat, maşini de scos
şi de introdus sticle în navete, maşini de spălat navete, precum şi maşini de depaletizat şi
paletizat.
Problemele cele mai importante puse în prezent la liniile de îmbuteliere de mare capacitate
sînt cele de compensare a diferenţelor de producţie a utilajelor, precum şi de combaterea
zgomotului.
Diversele utilaje componente ale unei linii de îmbuteliere nu au aceeaşi capacitate, deşi
productivitatea poate fi reglată în limite largi. Din cauza opririi accidentale a unei maşini ar
apare pericolul fie al necesităţii opririi întregii instalaţii, fie al alimentării cu prea multe sau
prea puţine sticle. Pentru compensarea acestor diferenţe s-au introdus distribuitoare tampon
de butelii cu mai multe benzi paralele. Acestea se montează, de obicei, înaintea maşinilor de
spălat sticle, precum şi înaintea celor de etichetat. în felul acesta se pot crea rezerve de capa-
cităţi pentru funcţionarea pînă la cca 2 minute a utilajelor, în caz de întrerupere a funcţionării
maşinii precedente din flux. In funcţie de stocul momentan de butelii viteza benzilor paralele
poate varia astfel încît fluxul principal să fie în măsură să comande funcţionarea fluxurilor
secundare prin intermediul unor palpatoare.
La liniile de îmbuteliere de mari capacităţi nivelele de zgomot depăşesc 90 dB. Zgomotul
principal este generat la intrarea şi ieşirea sticlelor din maşina de spălat sticle. Pentru
reducerea acestuia se prevăd mărirea numărului de transportoare cu plăci de alimentare cu
sticle şi reducerea vitezei acestora, execuţia barelor de ghidare a sticlelor în sistem Sandwich
cu poziţie elastică, frînîndu-se în special acţiunea mecanică la predarea şi preluarea sticlelor
spre lanţul maşinii de spălat. Suporturile de intrare şi ieşire sînt executate din polietilenă, în
loc de tablă de oţel. Picioarele maşinilor de spălat sticle sînt prevăzute cu calote cu perne de
cauciuc. Roţile dinţate sînt de execuţie conică cu dinţi ovali. Motoarele pompelor au fost
prevăzute de turaţie redusă, respectiv de sub 1500 rot/min.
La monoblocul de umplere şi capsulare zgomotul este produs în special la dispozitivele de
capsulare. Pentru reducerea zgomotului acestea au fost prevăzute cu fălci elastice. S-a
schimbat şi unghiul de atac pentru reducerea efortului mecanic şi în consecinţă a zgomotului.
Pentru reducerea zgomotului transportoarelor cu role s-au introdus mai multe linii de
transport paralele între utilaje, astfel incit viteza de deplasare să nu depăşească 0,2 m/s.
Transportoarele de navete au fost acoperite cu capace fonoabsorbante.
Personalul de supraveghere a monoblocului de umplere-capsulare a fost protejat cu cabine
din plăci acrilice transparente fonoabsorbante.
Ansamblul măsurilor luate au permis ca la o linie completă de îmbu- teliere de 100 000
sticle/h să nu se mai înregistreze nici un loc de muncă, cu un nivel de zgomot de peste 90 dB.
Fig. 33. Detalii in filtrul cu luminări filtrante:
* — detalii in luminarea (tubului) filtrantă,: 7 — placa găurită; - — luminarea ' găurită;
stratul filtrant; 4— şurub de închidere ; b—ansamblul filtrului; 5—capacul ; o—placa găurită;
7—corpul cilindric al filtrului; 8 — luminările filtrante ; 9 — rezervor de presiune pentru scos
suspensiile; 10 — cărucior de tub; 77 —conul filtrului; 72—suport spate; 13—dozator; 14—
suport faţă; 15—conducte; 16—pompa dozatoare

UMPLEREA IN BUTOAIE

Procesul este similar cu cel al îmbutelierii în sticle, necesitînd curăţirea recipientelor

şi umplerea izobarometrică a butoaielor, respectiv egalizarea presiunii cu cea din tancul de
alimentare prin introducerea de aer şi umplerea propriu-zisă, cu eliminarea treptată a aerului.
Curăţirea diferă în funcţie de natura butoaielor. în ţara noastră se folosesc încă în parte
butoaie din lemn de stejar, în timp ce pe plan mondial acestea sînt pe cale de dispariţie, fiind
înlocuite cu butoaie metalice. Faptul este atribuit următoarelor cauze:
— întreţinerea greoaie, necesitînd desmolirea şi smolirea frecventă, scoaterea şi
introducerea dopurilor de la vrană şi cep la fiecare umplere, controlul etanşeităţii, strîngerea
cercurilor, reparaţii frecvente, pretinzînd manoperă multă şi eforturi fizice deosebite la
manipularea recipientelor ce au capacităţi de pînă la 200 litri;
— apariţia frecventă a unor neetanşeităţi în circuitul de desfacere, cu pierderi de bere şi
înrăutăţirea calităţii;
— calitatea inferioară a berii îmbuteliate în butoaie prin conţinutul mărit de oxigen şi
imposibilitatea pasteurizării din cauza topirii smoaleî la temperatura necesară tratamentului
termic;
— etalonarea greoaie, neputîndu-se confecţiona butoaie de aceeaşi capacitate;
— greutate proprie ridicată; un butoi de 50 litri cîntăreşte 34 kg.
S-a încercat mărirea rentabilităţii secţiilor de umplere a berii în butoaie prin mecanizarea
operaţiunilor de manipulare, în special prin introducerea paletizării (stivuitoare cu fălci,
palete cu secţiune ovală). Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi micşorarea pericolului
de infecţie s-au introdus în locul dopurilor uzuale vrane magnetice sau dopuri de cauciuc de
tipul Stoppi ce se înfig în dispozitivul de debitare a berii pentru consum, ambele permiţînd şi
golirea parţială a butoaielor. Smoli- rea a fost înlocuită prin protecţia butoaielor cu straturi
durabile din materii plastice (durolit şi bakelor).
Operaţiunile de curăţire a butoaielor de lemn se efectuează de obicei cu maşini de
spălare continuă cu mişcări sacadate, prevăzute cu pîrghii de ridicare şi role pentru
transportul succesiv al butoaielor în zonele de înmuiere cu apă ce intră în vrană, spălare
exterioară prin duşare, curăţire prin frecare cu peria, şpriţuire, cu apă caldă (55°C) şi rece.
Urmează controlul vizual al spălării prin introducerea unui bec în butoi. Durata fiecărei
operaţiuni este de cca 15 s, la o productivitate de 100 butoaie/duză.
Uneori butoaiele spălate sînt supuse unei dezinfecţii suplimentare cu bioxid de sulf, timp de
cca 30 min. O maşină cu o capacitate de 200 butoaie de 50 1/h consumă 4—5 m 3 apă caldă şi
3 m3 apă rece ia o putere instalată de 2 kW. Presiunea apei la şpriţuire este de 2—4 bar.
După spălarea butoaielor de lemn se procedează la controlul etanşeităţii prin
scufundare în apă, introducerea de aer şi observarea apariţiei de bule.
în caz de necesitate se procedează la reînnoirea protecţiei prin desmo- lire şi smolire.
Desmolirea se efectuează cu aer cald de cca 300°C reali- zîndu-se astfel şi uscarea butoaielor.
Smolirea este asigurată prin şpriţuire cu un amestec fierbinte de colofoniu, ulei de răşinoase
şi parafină. Temperatura nu are voie să''depăşească 150°C, fiindcă astfel se degajă vapori
toxici. Consumul de smoală este de 0,4 kg, cel de energie electrică de 1,3 kWh, iar necesarul
de aer de 2 m3 pentru un butoi de 50 1. Instalaţiile moderne efectuează succesiv operaţiunile
de desmolire şi smolire la o capacitate de 200 butoaie/h cu 7 duze de desmolire cu aer şi 2 de
smolire. După aceste operaţii este necesară o nouă spălare pentru evacuarea vaporilor de
smoală.
După smolire se procedează, în caz de necesitate la strîngerea cercurilor cu maşini acţionate
hidraulic sau cu aer, la presiuni de pînă la 40 bar.
Spălarea butoaielor metalice este mai simplă, reducîndu-se de cele mai multe ori la şpriţuire
de leşie, apă caldă şi rece.
Umplerea butoaielor se efectuează în mod asemănător cu cea a buteliilor de sticlă, cu
deosebirea că nu se aplică principiul rotirii recipientelor şi a îmbutelierii la nivel constant.
Butoiul este adus pe un stativ cu vrana în sus, după care se coboară organul de umplere ce
intră prin aceasta pînă aproape de fundul butoiului. Deplasarea organelor de umplere este
acţionată hidraulic la instalaţiile de mare capacitate. După introducere de aer la presiune egală
cu cea a berii are loc umplere, berea înlocuind treptat aerul, ce este evacuat fie în cazanul de
alimentare, fie direct în atmosferă printr-o conductă. Un plutitor cu bilă asigură oprirea
alimentării în momentul terminării umplerii. La instalaţiile mai vechi se observă apariţia de
spumă într-o lanternă. Se închide intrarea berii şi se ridică dispozitivul (agregatul) de umplere
cu pîrghie de picior.

Fig. 34. Instalaţie automată de umplerea butoaielor cu trei organe de umplere şi tancuri
pentru berea filtrată:
7—tanc de bere; 2—conductă de aer sau bioxid de carbon; 3— conductă de bere; 4 — pompa
de bere; 5—ventil cu membrană pentru intrarea aerului; 6—legătura aerului ce intră In butoi
(aer sub presiune steril); 7 —aer de la compresor; 8—organ de umplere a butoiului; P—ventil
cu membrană pentru aerul retur; 70— ieşirea aerului retur; 77—lanterna de spumă; 72 —
rezervor de aer