Fabricarea fibrelor optice din cuartz si a cablurilor Masurarea caracteristicilor sale

1. Metodele de fabricare a fibrelor optice. Metodele utilizate pentru fabricarea materialelor extreme de transparente pentru fibrele optice, pot fi impartite in doua grupe mari: crucibile, sau metoda depunerii din faza lichida, si metoda depunerilor din faza gazoasa. In ambele cazuri obtinerea unor pierderi mici este legat de un control foarte aspru a puritatii substantelor materiei prime si excluderea patrunderii oricaror altor substante straine in decursul a intregului proces de fabricare. Mai departe vor fi prezentate metodele de fabricare in linii generale. Subtilitatile procesului de obtinere a fibrei optice prin metode cu experienta, deobicei sunt tinute in secret de catre producatori Fiecare din metodele expuse de fabricare a fibrei optice au o multime de diversificari. In compararea acestor metode se pune o intrebare cum anume obtin fibra? Prin scoaterea acestea in decursului procesului de fabricare, sau mai intii este facuta machete, dupa care dintrinsa este scoasa fibra propriu zisa. Din metodele de depunere din faza gazoasa doar unul (depunerea axiala) poate fi usor adaptat la fabricarea permanenta a fibrei, dar acesta deobicei nu se utilizeaza. Ce tine de metoda crucibila , instalarea cu doua creuzete, schematit prezentat in fig.1.1, a devenit cea mai raspindita pentru fabricarea fibrelor optice mai ieftine. Deobicei metoda cu creuzet se utilizeaza pentru fabricarea fibrelor din sticla cu temperaturi de topire mici. Atent curatite si maruntite, componentele sunt amplasate intr-un creuzet de platina sau cuart si sunt incalzite. In cazul folosirii cuptoarelor electrice, componentele se incalazesc din contul radiatiei venite de la peretii cuptorului, in acelasi timp ulimele nu trebuia sa contina conectari straine. Deasemean pot fi folosite incalzirea componentelor cu current de frecventa mare. Cu toate acestea, creuzetul metallic poate fi incalzit fara contact direct, in cimpul de frecventa mare. I cazul utilizarii creuzetului de cuart este necesar de component de sticla in forma de praf, anterior incalzite si utilat frecvente mult mai mari. In acest caz topitura se afla la o temperature mai mare ca a creuzetului, si deci, va fi mai putin vulnerabil la impuritati, nimerite de la peretii creuzetului. Trebuie de mentionat faptul ca creuzetele de cuart nu se folosesc mai mult decit o singura data, deoarece acestea nu rezista actionarea ciclica a temperaturii. Traditional sticla miezului se obtine in forma de cilindru, dar a camasei, in forma de un tub, intrucit

UTM FRT TLC-092

cilindrul se situeaza inauntrul tubului, astfel in timpul extragerii concomitente se obtine fibra optica. In cazul utilizarii creuzetului dublu (fig.1.1) materialele pot fi incarcate in froma de pulbere sau sub forma de piese cilindrice bine curatite. Creuzetul dublu amplasat in interiorul unui cuptor vertical cu peretii poleiti cu cuartz, capabil sa incalzeasca topitura pina la 10001200 0C. In interiorul cuptorului se pastreaza atmosfera gazului inert. La utilizarea, pentru obtinerea diferitor indici de refractive a miezului si camasei, astfel de impuritati ca taliu, care are o viteza de difuzie in cuartz destul de buna, in procesul extragerii fibrei are loc o oarecare schimbare a indicelui de refractie la exteriorul sau. A fost demonstrate ca acelasi effect se observa la folosirea sticlelor din borosilicate, care contin natriu sau calciu. Diferenta intre valorile indicilor de refractive se obtin datorita schimbarii concentratiilor componentelor (SiO2, B2O3, Na2O, CaO), dar difuzia prin granita miez-camasa in topitura duce la schimbarea indecelui de refractive, destul pentru a micsora dispersia intermodala pina la 15ns/km. In fig. 1.2 este reprezentat nivelurile de pierderi, care in aceste cazuri pot fi atinse.

UTM FRT TLC-092

Fig1.1 In figura 1.1 este prezentata schema instalatiei cu doua creuzete, pentru extragerea continua a fibrei optice, acoperita cu un strat protector. Creuzetul si cuptorul electric arat in sectiune la pastrarea reala a marimilor sale Controlul asupra diametrelor miezului si camasei se realizeaza prin mentinerea corespunzatoare a vitezei de scurgere a fibrei din instalatie, si a presiunii sticlei

UTM FRT TLC-092

topite din duza a fiecarei creuzete La alegerea corespunatoare a materialelor si temperaturii topiturii se poate obtine schimbarea idnecelui de refractie din contul difuziei ionice.

Fig. 1.2. Nivelurile de pierderi in fibrele optice fabricate prin medota a creuzetului dublu: 1- Fibra din stcila borosilicatului de natriu; 2- Fibra din sticla borosilicatului de claciu.

Temperatura de topire a sticlelor cu continutul ridicat de silicat este prea mare pentru folosirea metodelor cu creuzet, din acest motiv atunci cind se confectioneaza din acestea, fibrele optice trebuie utiizate metoda depunerii din faza gazoasa. Unele din aceste metode, pentru obtinerea particulelor fine de sticla din vaporii de compusi halogeni de la ingredientele utilizate in flacara hidroliza, in procesul caruia decurg urmatoarele reactii: SiCl4 + 2H2O = SiO2 + 2H2 + 2Cl2 GeCl4 + 2H2O = GeO2 + 2H2 + 2Cl2 2POCl3 +3H2O = P2O5 +3H2 + 3Cl2 2BBr3 + 3H2O = B2O3 + 3H2 +3Br2 Hidroliza din flacara contribuie la fabricarea fibrelor cu coeficientul pierderilor minim 20dB/km. In acest caz o pereche de compusi de halogen a fost inrodus in flacara, producind in procesulk arderii un amestec de metan si oxygen, direct pe sprafata tijei.Astfel, aplicind mai multe straturi,, iar compozitia lor se schimba in dependent de, care fibra, in trepte sau gradient, trebuia de obtinut. Apoi tija era mutate, formind astfel, pregatirea de sticla poroasa, care apoi era curatita de murdarii pentru obtinerei unei sticle curate si extragerea din aceasta a fibrei. Astfel pot fi obtinute bucati destul de mari, din care se pot extrage fibre cu lungimea

UTM FRT TLC-092

4050 km. Principalul neajuns care apre in acest process reprezinta excesul de vapori de apa, ramas dupa hidroliza. O alta metoda a hidrolizei, care se numeste cu depunere axiala din faza gazoasa (VAD- Vapor Axial Deposition) deasemenea permite obtinerea fabricatelor de marimi mari. Sensul acestei metode este redat in fig.1.3. In aceasta metoda sticle miezului si sticla camasei sunt depuse concomitant sub forma de tija, care este rotit pentru obtinerea omogenitati in azimut, dupa care tras prin cuptorul electric cu viteza 2.5mm/min. Aici el se incalzeste pina la temperature de 1500 oC , intr-o atmosfera.de vapori de oxygen si toluen de clor. Acest lucru ofera Solutia a doua problem: a) Apa este eliminate in decursul reactiilor chimice: SOCl2 + H2O = SO2 + Cl2 + H2 2SOCl2 + 2OH = 2SO2 + 2Cl2 + H2 b) un miez poros, avind diametrul aproximativ 60mm iar lungimea 200mm, se transforma intr-un fabricat de sticla transparent de diametrul 20mm.

UTM FRT TLC-092

Fig.1.3 Schema obtinerii fribrei prin metoda depunerii axiale (VAD)

Fig.1.4. Caracteristicele experimentale a pierderelor obtinute la fabricarea fibrei prin metoda VAD

UTM FRT TLC-092

Metoda permite obtinerea profilului indieceluid e rafractie destul de bun, datorita controlului minutios in decursul procesului, a legii corespunzatoare de schimbare a temperaturii in sectiunea transversal a miezului poros. Este demonstrat ca concentratia GeO2, in particulele de sticla sintetizate , creste constant cu temperature in diapazonul 300800 oC. La utilizarea acestui proces au fost obtinute componente lungi de fibra cu coeficientul e pierderi minim 0.5 dB/km la 1.55 m si dispersia ce nu depasaste 1ns/km. Aratat in figura curba pierderilor o fost obtinuta pentru fibra, facut prin aceata metoda. Incapabilitatea pastrarii diametrului corespunzator a miezului a determinat prezenta pierderi a ghidului de unda reziduali de aproximativ 0.4dB/km. Mai recent, o metoda de uscare mai buna a permis producerea fibrei cu un continut de vapori de apa mai putin de o parte la 109. Curba pierderilor este reprezentata in fig.1.4. Se observa doar un virs a pierderilor la 1.39 m, cauzat de grupa OH-, iar banda de lungimi de unda , in limita careia pierderile constitue 1 dB/km, constitue 1.11.7 m. A fost determinate posibilitatea introducerii in flacara a unui asortiment mai larg de substante controlabile, pulverizate dintr-o solutie apoasa. Astfel, aceasta metodo nu imiteaza utilizarea doar acostor material, astfel ca compusi halogenici sau hibrizii lor, care au presiunea vaporilor de apa corespunzatoare. In metoda, care permitea obtinerea fibrelor de cea mai inalta calitate, depunerea din faza gazoasa se efectua din contul oxidarii termice in interiorul unui tub gol din cuartul curat topit. Deobicea un astfel de tub are lungimea 1m, diametrul 15mm si grosimea peretilor de 1mm. Pentru incpeut tubul este foarte bine curatat, iar suprafata interioara se graveaza si se spala. Apoi tubul este instalat orizontal dupa care este rotit cu ajutorului strungului pentru producerea sticlelor, echipat cu un tub oxigen-hidrogen, este incalzit un segment scurt de un cerc inchis. Arzatoarele sunt mutate cu o viteza controlata de-alungul axei tubului de la un capat la altul. Aprovizionarea cu materie prima se realizeaza prin trecerea inauntrul tubului a tetraclorurui de siliciu (SiCl4) , deasemenea si cloruri si bromuri de diferiti dopanti, astfel ca GeCl4, POCl4 si BBr3, impreuna cu oxigen. In acelasi timp ratele vitezelor fluxurilor de apa este controlat minutios, iar calitatea inalta a materiei prime este obtinuta prin distilare. Schema instalatiei, care realizeaza aceasta metoda, este ilistrata in fig. 1.5. Procesul obisnuit de obtinere a semifabricatului incepe cu citeva treceri a flacarii de-alungul tubului si trecerii prin aceasta numai a oxigenului curat. Aceasta permite incalzirea tubului pina la 1500 0C si o polizare eficienta a suprafetei interioare. Apoi in fluxul de gaze intrat sunt adaugate impuritatile camasei, de

UTM FRT TLC-092

exemplu SiCl4 sau BBr3. In urma acestei operatii urmeaza treceri suplimentare a flacarii cu trecere prin tubul vaporilor impuritatilor, pentru obtinerea miezului fibrei, exemplu SiCl4 si GeCl4 . La fabricarea semifabricatelor peentru obtinerea fibrelor cu coeficientul indicelui de refractive gradient, aceasta procedura ste efectuata de 50-100 ori pentru formarea miezului, totodata concentratia impuritatilor este treptat marita de la o trecere la alta. Fiecare din aceasta trecre poate dura 4-5 min. Pe suprafata interioara a tubului in cuart in regiunea incalzirii are loc reactia intre vaporii impuritatilor si a oxigenului, in rezultatui caruia se depune stratul de SiO2, care contine impuritatile GeO2, B2O3 , iar gazul format, continind halogenii acestor impuritati este dus cu fluxul de vapori. In depenenta de temperaturii tubului stratului poate avea forma unui funingine sau mai putin sau mai mult transparent. Daca se formeaza straturile de funingine , atunci urmatoare procedure de incalzire pentru obtinrea din lor, in rezultatul topirii straturi transparente cu schimbul diametrului de aproximativ 200300 m. In decursul acestor procedure au loc urmatoarele reactii chimice:

Temperatura si presiunea vaporilor, deobicei se allege astfel ca reactiile sa decurga in tub pina la o oarecare stare in faza gazoasa. Aceasta metoda se numeste Modified Chemical Vapor Deposition technique (MCVD). In metoda precedent cu depunerea din faza gazoasa (CVD Chemical Vapor Deposition) se folosea temperature si presiuni mai mici, in rezulltatul carora reactiile decurgea doar la su[rafata tubului. Metoda MCVD permite viteze mult mai mari de depunere, si inafara de aceea ca inca pot fi marite, daca in zona reactiei sa creem plazma cu microunde. Folosind vapori din combinatii halogenice in loc de cele apoase si eliminarea vaporilor de apa din zona reactiei permit obtinerea unor concentratii de ioni de hidroxil foarte mici. La sfirsitul procesului dat tubul este transformat intr-o tija cu diametrul 45 mm in rezultatul maririi temperaturii pina la 1770 oC din contul miscarii mai lente a flacarii cuptorului. Viteza e deplasare a arzatorului poate fi regulate cu ajutorul sistemii de regllare automata, care controleaza temperature cu metoda pirometriei. Ultima trecere a arzatorului in urma caruia se formeaza tija, dureaza 30 min. Aceasta trebuia realizata foarte atent, cu o precizie foarte mare, deoarece de

UTM FRT TLC-092

aceasta operatie depinde cilindritatea produsului obtinut si a concentratiilor miezului si camasei. Insasi fibra este trasa din semifabricatul produs la un aparat special, asemenea celui aratat in fig..1.6. Desigur cu metoa de scoatere continua a fibrei, aceatsa operatie trebuie unita cu celelalte procese, iar la utilizarea semifabricatelor aceasta poate fi realizata si aparte, cum si este demonstrate in fig1.6. In zona incalzirii trebuie menntinuta temperature 19002000 oC, deobicei obtinuta datorita cuptoarelor electrice, poleita cu cuart. Insa, a fost demonstrate ce sunt effective si alte metode ce incalzire pentru incalzirea tijei, cum ar fi lazerul pe bioxid de carbon.

Fig1.6

Foarte important este de a menine diametrul exterior de fibra n termen de fractiuni de un micrometru, aa cum pe suprafaa exterioar are loc indreptarea fibrelor in conectarea lor. Orice abatere de la valorile diametrul nominal duce la diferene semnificative ntre miezuri de fibre conectate. Sistemul cel mai frecvent pentru controlul diametrul de fibre tras const ntr-o iluminare laser, de fibre i fotodetector plasate n zona de mult loc, la acelai model de difractie. Imaginea difractiei se schimba odata cu schimbarea diametrului fibrei, contribuind astfel la schimbarea si curentului fotodioei. Aceast schimbare a curentului duce, la rndul

UTM FRT TLC-092

su, ca semnal care controleaz servo care determin viteza de fibre de preforme de lichidare i rata la care hota dispozitivul. Acest lucru asigur c instabilitatea de mai puin de 0,1%. Viteza de fabricare a fibrei este reglata cu ceam mai buna precizie de un actuator de precizie. Apoi, piesele de lungimea fibrei necesar poate fi invirtita pe bobina fr oprire i reluarea procesului de alungire a fibre n fiecare caz aparte. E bine de stiut c segmentul de lungimea fibrei de 1 km, nfurat pe cilindru cu un diametrude 30 cm, n trepte de 5 fibre per milimetru, ar fi avut lungimea de 20 cm. Atunci la diametrul fibrei de 100 de microni, el ar cntri mai puin de 1 uncie (20 de grame). Viteza de infasurare variaz de 0.2 - 5 m / s. Astfel, alungiri de 5 ... 10 km de fibre este necesar 5 ... 10 h, iar la obtinerea insasi a semifabricatului pentru fibra cu coeficientul de rafractie in gradient e calitate inalta poate necesita 10 ore. Chiar cu un grad ridicat de automatizare a procesului, care este absolut necesar, producia de fibre prin aceast metod este costisitoare i, aparent, de la 100 de dolari pe kilometru. Comparativ cu fibra, a fcut-o manier continu i se extinde la viteze mai mari dect cele indicate, o fibr fabricat prin metoda descris mai sus, ar fi mult mai ieftin, iar costul su mai puin de 10 dolari pekilometru. Principalul obstacol pentru creterea ratei de producie nu este procesul de scoatere a fibrei, ci funcionarea ulterioar a stratului de polimer. Sa constatat c este foarte important s se asigure aplicarea de fibre filate de strat primar de acoperire de protecie a unui polimer direct de la ieirea din gurile de cuar spinneret de fibre pentru a proteja suprafata. n caz contrar, n condiii atmosferice normale la suprafata se formeaza microfisuri, care reduce drastic duritatea fibrei la rupere. Sa constatat c aplicarea hrtie strat de polimer! grosime de aproximativ 40 de microni, care are o buna aderenta la suprafata de siliciu mpiedic microfisuri. Uneori, aplicat la dou straturi: subtiri de primar (10 microni), din material cu indice de refractie mare i mai gros ulterioare (100 microni), din material cu un indice de refracie mai mic. Strat primar de polimer este, de obicei precipitate din soluie, dup cum se arat n Fig. 1.6. Pericol, din care fibrele optice pot fi n procesul de exploatare, este accesul la ap, care afecteaz puterea. Pentru a asigura puterea de fibre n timpul operaiunii s-l protejeze de orice contact cu apa, care ar putea difuza n cristal prin polimer. Pentru a obine un strat de protectie impermeabil unii cercetatori s-au

UTM FRT TLC-092

experimentat cu acoperiri ceramice aplicate la fibre i cellalt cu metal depus pe stratul de polimer. ntr-un alt caz, protecia de fibra de umiditate pentru a efectua teaca exterioar a cablului. Ultimul pas n procesul de desen fibre se aplic pe suprafaa de inalta rezistenta folie de plastic extrudat. Acest strat protejeaz fibra de efectele de sarcini longitudinale i transversale mecanice, indiferent dac se utilizeaz fibra de sine sau ca parte a alerga prin cablu multi-conductor. Folie de plastic pot fi aplicate direct la fibra filate, dup cum se arat n Fig. 1.6, b, sau procesul poate fi parte a follow-up funcionare pentru producerea de cablu de fibra. De-a gata de fibre este, de obicei, nfurat pe un tambur de aluminiu nclzit. Dup rcire la temperatura camerei, toba este redus n diametru i previne orice stres, minimiznd, astfel, efectele de efecte de fibre microbending.

n descrierea procesului de MCVD i CVD concentrat pe a face fibra cu coeficientul de refractive gradient. Cu toate acestea, ambele din care poate fi uor adaptat pentru obinerea de fibre monomod cu diametru mic nucleu de controlul pur i simplu suma coninut n materialul piesei pentru miez si camasa. Comparam procesul de MCVD i VAD. Iniial, dimensiunea piesei obinut

UTM FRT TLC-092

MCVD fel, se limiteaz la necesitatea de a menine controlul asupra procesului de depunere, care rezult din ea este ntins, de obicei, 3 ... 5 km de fibra gradient. O mai mare presiune de vapori a materialului depus i un control mai atent asupra condiiilor de depunere a fost posibil s se obin piesa de mari dimensiuni. n plus, dup conversia a piesei de prelucrat ntr-o tij este introdus ntr-un tub de cuar pur, care formeaz suprafaa exterioar a carcasei nainte de piesa de prelucrat este tras prin fibra. Este deosebit de potrivit pentru fabricarea de fibre monomod. Folosind aceste metode, putem obine semifabricate, din care s elaboreze 10 km e fibre gradient i fibre peste 30 de km monomod, meninnd n acelai timp o calitate foarte nalt. Preparatele obinute prin VAD este de obicei mai mare dect spaii, obinute prin MCVD. A fost demonstrat c utilizarea de conectare ulterioar la o agl tub de cuar poate da mai mult de 30 de km de fibra multimod i 100 km monomod. Profilul indicele de refracie de fibre fabricate de VAD, un profil mai fin, n comparaie cu fibre produse de MCVD, cu toate acestea, dificil de a oferi precizia necesar a forma profilul indicelui de refracie i o grani clar ntre miez i coaj. Figura 1.7 ilustreaz i limitele de posibilele modificri ale profilului indicelui de refracie n fibre, fabricate de VAD, prin reglementarea temperatura flcrii n timpul depunere, datorit modificrilor n curs de desfurare n raportul amestecului de oxigen i hidrogen. Profilul indicele de refracie a matrielor obinute prin MCVD, are dou defecte, care sunt transferate de fibra fibra i efectul negativ al acesteia asupra proprietilor de dispersie. Aceast schimbare periodic n indicele de refracie de la strat la strat i scderea ("dip"), pe axa a piesei de prelucrat la o valoare aproape egal cu indicele de refracie de siliciu nedopate. Ambele defecte sunt rezultatul de difuzare i de evaporare a dopants n timpul ciclurilor de nclzire nainte de depunerea de straturi. Adugarea de perechi de clorur de germaniu, fosfor concentraii mici, oxiclorura reduce temperatura de depunere i a reduce cantitatea de valuri periodice. "Eecul" n profilul indicelui de refracie pe axa de fibre este rezultatul de evaporare a dopants pe scena a tijei tubului de compresie. Eec este redus n cazul n care n aceast etap, pentru a menine o presiune mai mare pe O2 Cl2 i dopants vapori. Profilul de un tipic de germaniu-dopat fibre obinute prin MCVD, este prezentat n Fig. 1.7

UTM FRT TLC-092

Fig1.4 Utilizate n MCVD reactivii trebuie s fie de puritate mai mare i special uscate. n cursuloperaiunii de uscare este de important VAD preforme poros. n ambele cazuri, vapori de apa se poate difuza din pereii tubului de cuar n timpul compresiei n tija. n scopul de a preveni efectul lor nociv asupra pierderii de fibre este de dorit s aib un strat degrosime de siliciu precipitat de micrometri mai multe, care este P205, i B203-dopatsau p, pentru a forma o interfa ntre vamasa miez i a straturilor interioare ale camasei. n viitor, aceasta va aciona ca un tampon mpotriva vaporilor de ap n exces ntr-un tub de protecie coaj de cuar acoperite.

2. Cabluri optice. Pentru funcionarea normal a fibrelor optice i de lucru cu ei necesit provocate la iesirea lor din main trgnd straturi suplimentare de protecie. n funcie de destinaia de fibre, acestea pot fi decorate ntr-un cablu care conine multe fibre, sau ambulate individual. n ultimul caz caz, se ntind pur i simplu acoperit cu un strat de fibre polimerice de la main direct n aparatul de extracie pentru a aplica un strat de

UTM FRT TLC-092

protecie de extrudare pentru a produce produsul finit acoperit cu un strat polimeric i de protecie a fibrelor, cu un diametru de aproximativ 0.,5 .. 1 mm. Aceasta fibra este extrem de sensibila la coturile n unghi ascuit, care provoac fisuri i influene externe, mecanice, care creeaza pierderi microbending. Scopul procesului de stabilire a cablurilor de fibre, este de a minimiza aceste efecte, precum i protejarea fibrelor de efectele chimice i fizice ntr-un mediu agresiv. Acest lucru este realizat prin includerea elementelor de cablu mecanic puternice n form de fire de oel,un polimer (cum ar fi Kevlar) sau de carbon. Datorit acestuia este posibil de a intinde cablurile prin conducte, fr a deteriora fibrele din cauza tensiunii puternice. n plus, compoziia cablu de fibra optica poate fi, de asemenea, activat i de fire de cupru pentru a oferi repetoare de putere de la distan. Desigur, proiectarea de cabluri cu fibre optice sunt foarte diverse (Fig.2.1). De fibr optic pot fi ambalate n interiorul tubului de-a lungul axei sale sau ntro spiral n jurul unui nucleu solid central. Aceasta poate sta n mod liber n tub n cablu sau pot fi fixate. n acest din urm caz, cablul trebuie s fie suficient de puternic i complet umplut cu un material elastic, n scopul de a reduce tensiunile transversale i longitudinale n fibre. De multe ori a fost menionat faptul c operatiunea de stabilire n fibre cablu crete pierderile n fibre din cauza microbending . Iniial, aceste pierderi suplimentare ar putea fi de 0,5 ... 2 dB / km, dar nu exist dovezi c scderea ulterioar a solicitrilor mecanice generate n fabricarea de cablu, ei sunt reduse. Aa cum va fi prezentat in urmatorul capitol, mbuntirea tehnologiei de fabricaie a cablurilor care s conduc la o scdere semnificativ n acelai timp, a creat pierderi suplimentare. Ar putea fi necesar urmtorul comentariu cu privire la costul de cabluri de fibr optic.Costul de fabricaie unui cablu optic este mult mai mult dect costul fiind o parte din fibre, cu excepia pentru modele sale simple, cum ar fi fibra unic, i, eventual, unul din Fig. 2.1, precum i. n plus, UIA este aproape acelai cu costul de producie al unui cablu electric de complexitate comparabile, i este, de exemplu, aproximativ 1 ... 10 $ pe metru ptrat. Astfel, avantajul de cabluri cu fibre optice n comparaie cu electric este de lime de band mai mare la costuri mai mici repetoare optice. Capacitatea suplimentar va fi pus n aplicare fr complexitatea suplimentar a echipamentelor terminale i sisteme de transmisie pentru a crete valoarea. De exemplu, s presupunem c douzeci sau treizeci de

UTM FRT TLC-092

terminale grafice conectate la un calculator central situat la o distan de cteva sute de metri. Viteza maxim trans chi-ul de informaii pentru fiecare terminal, i de la el este de 9,6 kbit / s. Problema const n alegerea ntre garnitura de cablu obinuit la fiecare terminal, constnd dintr-o pereche de fire de cupru rsucite sau cablu de fibra optica din cele dou dispozitive, cu utilizarea de canale separate de la fiecare capt. La ora actual, din motive de cost, ar trebui s se acorde preferin soluie complet tradiional cu ajutorul unui cablu convenional, i numai cerinele suplimentare, cum ar fi protecia la interferenele electromagnetice, ar putea pune ntrebarea cu privire la aplicarea de fibre optice. Dac vom crete rata de date sau de la distan, este preferabil s se utilizeze o fibr optic.

Fig2.1

UTM FRT TLC-092

3. Conectarea fibrelor optice. Conectori.

Nu conteaz ct de lung sau un segment de o singur fibr, nici un sistem de comunicare nu se pot face fara a se folosi de conectarea acestora, fara dispozitice speciale. Definim doar diferenele dintre legtura permanent sau lipitur, divizat, i dispozitivul de cuplare sau conector optic.Despicare de fibre necesare pentru cabluri de stabilire n A sau n funcionarea acestuia, n cazul n care cablul este deteriorat, si fibre sale sunt rupte. Plug-in-conectori sunt de obicei utilizate n echipamentul terminal. Aparent, a surselor de radiaii i de fotoreceptori sunt permanent conectate cu un segment scurt de fibre i, astfel, se poate conecta la un conector standard de fibr optic. Acest lucru v permite s dispun de surse de lumin separate i fotodetectori, i atunci cnd este necesar, nlocuii-le.Racorduri i conectori optice pot fi necesare pentru conectarea de fibre individuale, aanumitul conectare simultan a mai multe fibre, aranjate n cablu. Fiecare lipitur sau conector va face pierderi suplimentare i necesitatea de a minimiza aceste pierderi, rezultnd n toleranele decalaj severe asupra fibrelor atunci cnd acestea sunt conectate. Fibrele provin dintr-o nepotrivire de fibre disponibile, legate de diferenele de apertura numerica (AP), profilul indicelui de refractie, diametrul miezului, sau erori n orientarea relativ a fibrelor atunci cnd acestea sunt conectate. Aceste tolerane sunt de fapt foarte greu, mai ales pentru fibre monomod, al cror diametru de baz este de 5 ... 10 microni. De obicei, trecerea de fibre conectate ntre ele duce la un consecine mult mai grave dect dezacordul lor, pe col, sau (n cazul de conectori), un decalaj ntre capetele. Acest lucru este clar vzut n Fig. 3.1, in care este ilustrat rezultatele masurarilor pierderilor la conectarea fibrelor gradient. Lipituri pot fi obinute ca o fuziune (de sudur), capetele a doua fibre conectate, i lipirea lor cu un liant transparent, care est in concordanta cu indicele de refracie de fibre.Pentru a menine capetele de fibre conectate la poziia dorit nevoie de dispozitive speciale de prindere, dei acesta este folosit i de adeziv polimeric, sau capetele de fibra de pre-topit si apoi combinate. Acesta a fost descris mai multe modele de astfel de dispozitive. Cei care sunt proiectate s funcioneze ntr-un laborator sau de companie, pot fi destul de complexe, dar altii, concepute pentru a face conexiuni n domeniu, ar trebui s fie sigure, fiabile i uor de utilizat. ntrunul dintre cele mai de succes metode de sudare dintre capetele de fibre legate de fibrele transporta sarcina electrica, ceea ce le ies n eviden sunt topite cu cldur. Atunci cnd aceste scopuri sunt apoi de contact, forele de tensiune superficial tind s combine cele dou fibrele necesare.Acesta a fost dezvoltat de echipament adecvat pentru personal necalificat

UTM FRT TLC-092

pentru a face conexiunea de fibre n domeniu. Pierderea rezultat n acest caz, s-au ridicat la aproximativ 0,2 dB / conexiune pentru fibra multimod i mai puin de 0,5dB / conexiune pentru fibra monomod. Adezivi i conexiuni priza asigura fibre pierderi reduse doar atunci cnd feele lor finale sunt curate, netede i perpendicular pe axa de fibre. Mod sigur i bine controlat de tiere de fibre este de zgrieturi lor de lichidare sub tensiune n cadrul rotunjite i provoac pe suprafata sa exterioara. Apoi fibra este rupta astfel in rezultatul extinderii crapaturii sub actiunea presiunii continue. Aceast metod este familiar pentru oricine care a lucrat cu sticl.

Fig3.1.

UTM FRT TLC-092

Constructia de conector optice, dup cum se arat n Fig. 3.2 depinde de cerinele de acuratee ale conexiunii mecanice de fibre (Fig. 3.2). Iniial a fcut la pierderi fia s nu depeasc 0,5 dB / de racordare detaabil. Ulterior, cu toate acestea, uzura mecanica,precum si probabilitatea de contaminare i deteriorare a se confrunt cu sfritul fibre aderat la operaiune a condus la o cretere semnificativ a pierderilor. Dezvoltatorii FOCL nu sunt una n cauz a capacitii de rezerv acceptabil pentru a compensa aceste pierderi, dar cea mai conservatoare a ei susin c, n condiii de funcionare adverse trebuie s ia o sum egal cu 3 dB /conexiune.

4. Masurarea caracteristicilor fibrei optice.

Capacitatea de a masura cu exactitate caracteristicile unor astfel de fibre optice, asa cum diametrul fibrei si camasei, apertur numeric i profilul indicelui de refracie, pierderea i dispersia sunt la fel de importante pentru ambii productorii de fibre, care doresc s-l utilizai pentru a controla caracteristicile de fibre, precum i pentru dezvoltatorii de sisteme de comunicaii optice care ar trebui s fie ales de fibre, cel mai deplin ndeplinete cerinele. Pentru a imbraca aceste modificri au fost propuse mai multe metode i a dezvoltat un numr mare de instrumente destul de complicate pentru punerea lor n aplicare. O parte din acest echipament este conceput pentru a masura caracteristicile de fibre direct n procesul de fabricaie (n timp real), un alt frecvent utilizate pentru a n serviciu de sistem de comunicare de fibre i, n cele din urm, o parte de astfel de echipamente pot fi utilizate numai n laboratoare pentru scopuri de cercetare. Au fost oferite de metode foarte subtile i sofisticate pentru determinarea indicelui de refracie de fibre profil i de msurare deschiderea sa numeric, n funcie de lungimea de und. O bun descriere a multora dintre aceste metode pot fi gsite n comentarii mai ample, cum ar fi [4.1 ... 4.3], n timp ce o analiz mai detaliat i specific a problemei este dat n [4.5] i [4.6]. Prin urmare, n aceast seciune nu trebuie s dea o descriere detaliat i complet a tuturor metodelor, ci doar uita-te la o parte din modificrile care pot fi implementate ntr-un ustanrvke laborator simplu proiectat pentru a

UTM FRT TLC-092

msura atenuarea i dispersia n fibre, precum i observaii cu privire la unele dintre dificultile care pot aprea n explicarea obinut rezultate. Avei nevoie pentru a masura pierderile de dispersie i n gama de lungimi de und. Dificultatea rezultat este faptul c nici una dintre aceste caracteristici nu poate fi egal cu lungimea de fibre i, n plus, ambele de care variaz n funcie de surs. Faptul c probabilitatea de a mprtia din fibra de raze mai nclinate este mai mare dect sditor de-a lungul axei fibrei. Acest lucru se refer la mprtierea de ctre domnul microbending imprastiere ghid de und. Acest efect, cunoscut sub numele de optic moduri, ceea ce duce la slbirea de raze diferite (moduri), care se propag n traektrriyam diferite, i pentru a reduce dispersia temporal, atunci cnd a pierdut cele mai razele oblice. Cu toate acestea, este, de asemenea poate duce la mprtierea microbends ei nii i de a converti razele kanaliziruemyh astfel razele axiale n oblice i vice-versa. Dup trecerea pe o anumit distan ntre grinzi de nmulire ntr-o fibr de o distribuie de echilibru. Acest lucru duce la o scdere a dispersiei intermodale i pulsul extinderea este proporional cu rdcina ptrat a distanei parcurse. n acelai timp, din cauza atenuare mai mare a razelor de testare mprtiate de un drum n pant, pierderile totale din fibre crete. n cazul n care calitatea de fibre fabricate i cabluri sunt mbuntite, acest efect este cunoscut sub numele de efect de transmodal formaiuni a devenit mai puin important. Acesta va fi discutat n capitolul urmator. Evident, atunci cnd msurarea pierderilor de dispersie i n fibre pot reproduce cu exactitate tipul dorit de sursa de lumin i condiiile mecanice, n care va fi n funciune. Utilizarea de difuz, mai degrab dect o surs de lumin colimat duce la pierderi suplimentare i de dispersie mai mare n fibre, desigur, pe segmentul su iniial. Schematic in fig4.1 este reprezentata instalatia experimentala de masurare a dispersiilor materiala si intermodala in diapazonul larg de lungimi de unda. Componentele instalatiiei, surse de iradiere, detector, vor fi analizate la descrierea diferitor metode de masurare. Pierderile din fibre este cel mai bine msurat prin eecul su mecanice, cu aceasta se utilizeaz o surs de radiaii, care funcioneaz n mod continuu. Fotodetector de referinofer o putere constant de fibre optice de la intrare. Msurarea distructiv a pierderilordin fibra este realizat simplu i const n msurarea atenuarii fibrei de lungimi diferite.n primul rnd, msuram atenuarea fibrei, iar apoi, dup tiere piesele de o anumit lungime. Cu o mic fractur de evaluare de fibre a pierderilor poate fi

UTM FRT TLC-092

efectuat prin msurarea puterii de 1,transmis de o fibra intreaga de lungimea l1 i comparndu-l cu puterea 2 , msurat la ieire, scurtat cu aproximativ 5 m (l2). Aceast metod de msurare a elimina unele dintre efectele datorate de fibra cuplat celul fotoelectric i punerea ntr-o lumin. n acest caz, pierderea va fi egal cu ( daca l1 si l2 sunt masurati in km): ( )

Unde: V1, V2 tensiunile la iesirea amplificatorului, conectat dupa etector. Aici se presupune c detectorul funcioneaz n regim liniar. Pentru a asigura o msurare de un interval dinamic larg, n a doua dimensiune este mai bine s utilizai un attenuator calibrat.Surs de radiaii poate fi utilizat cu LED-uri sau cu laser, care funcioneaz la o lungime de und necesara. Pe de alt parte, se poate utiliza surse de lumin de band larg, cum ar fi becurile cu halogen sau xenon lampa cu arc electric n combinaie cu un monocromator i o serie de filtre de interferen de a oferi suprapunere necesare pentru gama de lungimi de und. La lungimi de und mai mic de 1 micron ca o celul fotoelectric care poate fi utilizat de fotodiod, siliciu sau fotomultiplicator. La lungimi de und mai lungi ar trebui s fie utilizate fotodiode din germaniu germanium si diode racite dint antimonid de indiu, sau din alte materiale semiconductoare fotodetectori, aa cum este descris n capitolul 12. Pentru a determina dispersia fibrei, este neccesar de a obtine modularea puterii de iesire a sursei de iradiere. Atunci cnd se msoar variaia n lungimea de und de lucru pentru acest scop, se poate utiliza metoda direct de modularea un laser semiconductor sau cu LED-uri.Modularea impulsului este, de obicei, ales n acest caz, variaia total poate fi estimatdin dependena de extinderea impulsurilor optice de la lungimea fibrei. Aceast metod de msurare a dispersiei de "domeniul timp". Pe de alt parte, pentru msurarea direct a limei de band de fibre poate fi folosit ca un modulator un generator de frecventa oscilatorie.

UTM FRT TLC-092

Fig4.1. Schema instalatiei de laborator pentru masurarea caracteristicilor fibrei optice. Metoda de "transfer de impuls" este o metod de puls modificat, care a fost folosit pentru a studia propagarea luminii ntr-o fibre foarte scurte (mai puin de 1 km). n acestcaz, la fiecare capt al fibrei este plasat oglinda semitransparent, astfel nct, dup mai multe reflecii de impulsuri luminoase pot fi observate n oricare dintre ele. Metoda de "impulsuri ntrziate", ofer o oportunitate de a observa dispersia materialului separat de ceilalti de tipul sau. n acest caz, dependena msurat a t total de ntrziere de lungime de und pentru o anumit lungime de fibre. Deoarece ntrzierea,cauzata de dispersia intermodala, nu depinde de lungimea de und (care poate fi controlat prin monitorizarea forma de impulsuri, care nu trebuie s se schimbe atunci cnd trecerea de la o lungime de und la alta), modificri ale t este o consecin direct a grupului, n funcie de indicele de refracie N de lungimea de und : t() = N()l/c.

UTM FRT TLC-092

Inclinarea curbei, ilustrata e dependent t in functie de , nemijlocit caracterizeaza valoarea dispersiei materiale: { Cea mai comuna sursa de radiatii utilizate pentru msurtori precise, un laser de impulsuri este suficient de puternic pentru a crea non-liniare efecte de mediu relevant.Folosind efectele neliniare pot fi impulsuri scurte, care ocup un anumit interval de lungimi de und. Cu ajutorul unui monocromator poate selecta banda ngust de lungimi de und dorit, i, dac este necesar, o modulare suplimentar poate fi realizat folosind modulator externa de lumina. Frecvent utilizate lasere de colorare, de neodim i de lasere. Unul dintre mass-media posibile neliniare poate servi ca o fibra single-mode.Fiind incantat de impulsuri de aproximativ 1 kW de energie, la o lungime de und de 1,06 microni, emise de laser Q-switched laser sau ytriu-aluminiu granat cu neodim, care funcioneaz ntr-un mod de-blocat, aceasta funcioneaz ca o surs de band larg, care emite n intervalul de 1,1. .. 1.6 microni. O alt surs de band larg pot fi obinute cu ajutorul unui amplificator optic parametrice n niobate litiu. Pentru excitaie a amplificatorului a fost folosit ca lasere de colorare, de neodim i de lasere, genereaz radiaii n acelai timp, suprapunerea gama de 0,56 ... 3.5 microni. Ar trebui de subliniat faptul ca metodele descries sunt moderne si bine concepute, insa exista incorcondante inexplicabile in rezultatele masurarilor direct pe o proba a fibrei, si a intregului cablu, confectionat din acelasi material.

UTM FRT TLC-092

5. Compararea liniilor fibrelor optice cu linile electrice obisnuite de transmisiuni de date.

Scopul acestei seciuni este de a analiza rezultatele practice ale teoriei care a fostprezentat n seciunile anterioare, de evaluare a eficienei de fibr optic i diverse H, comparativ cu canalele de comunicare conventionale.Informaiile necesare sunt cuprinse n Fig. 5.1, care prezinta dependenta pierderilor fa de frecvena unor sisteme tipice folosite pentru a transmite informaii. Din perspectiva utilizatorului o diferen important ntre fibrele optice de la liniile de aer,cum ar fi echilibrate i coaxial cu ghid de und i sunt independente de atenuare n fibr de limea spectrului semnalului. Aceasta se explic parial prin faptul c toate emitatoele optice este singurele surse de zgomot n band larg, pe care le-am comparat emitoare prin scnteie folosite pentru comunicaii radio la nceputul secolului nostru. n modul digital de transmitere a informaiilor pe care le sunt doar pornite i oprite! Cu toate acestea, punctul de important aici este faptul c limea de semnal n emitor optic este mic n comparaie cu domeniul de frecven de rspndire a sursei de radiaie. Atenuarea de aer (1) i simetrice (2) linia de comunicare este direct proporional cu rdcina ptrat a frecvenei. (Numerele din paranteze se refer la curbele din figura 5.1.). La frecvene nalte, aceast cretere n atenuarea datorit efectului de piele. n cabluri coaxiale contribuie la pierderea de atenuare n dielectric se face proporional cu frecvena, dar de obicei de dimensiuni mici, cu excepia a celor mai nalte frecvene. Pierderile ohmice n conductoarele, care sunt proporionale cu rdcina ptrat a frecvenei, sunt de obicei extrem.Expresia complet de atenuare n cablul coaxial este de forma: ( ) ( ( ) Unde: pierderi dielectrice; conductibilitatea electrica a conductorului; )

UTM FRT TLC-092

a diametrul exterior a conductorului interior; b- diametrului interior a conductorului extern. Se presupune ca peste totul se folosesc unitatie SI.

Fig5.1. Dependenta pierderilor de frecventa, pentru citeva medii de transmisiune

UTM FRT TLC-092

Dac al doilea termen domin, atunci amortizarea este invers proporional cu diametrulcablului. Acest lucru este indicat n fig. 5.1, care prezinta caracteristicile de frecven de atenuare pentru cele dou cabluri de 50 ohmi, cu izolaie din polietilen (3) i (4), i o curb similar pentru un cablu de 75 ohm (5), shkroko utilizate n liniile de comunicare pe distane lungi. Televiziune prin cablu sau dimensiuni sunt prezentate n tabelul. 4.1.Pierderile de relative scazute, obtinute datorita constructiei bune si folosirea materialelor de calitate inalta. Curbe (6) i (7) caracterizeaz atenuare calculat de cupru din ghidurile de unddreptunghiulare WG10 i WG16 respectiv. Ghid de und WG10, are o seciunetransversal intern 72,14 x34, 04 mm i este de obicei folosit n deapazone frecvene de 2,6 ... 4 GHz. n acest interval, nu sunt tipuri de valuri de ordin superior i variaiaasociate. Reinei c aceasta ofer lime de band maxim ocupat de un semnal egal cu 1.4 GHz. Ghid de und WG16, cu o seciune interioar de 22.86 x 10.16 mm, n mod normal funcioneaz n gama de frecvene de 8,2 ... 12.4 GHz, oferind o lime de bandegal cu 4.2 GHz. n cele din urm, curba (8) ofer o idee a proprietilor remarcabile ale modei TE01, raspindindu-se ntr-un ghid de und de cupru circular cu un diametru de 50 mm. Pentru comparaie, nu sunt dependente de frecven a nivelurilor de semnal de atenuare.n funcie de tipul de fibre poate fi mai mult de 1 dB / km sau mai mult de 1000 dB / km.De nalt calitate, care nu conin fibre optice de cuart cu ap poate fi utilizat n gama de lungimi de und 1.5 ... 1,6 , cu un nivel de pierdere total de mai mult de 1 dB / km. Este probabil c, pe rute lungi, la o lungime de und de 0.85 microni nivel de pierderi n aceste fibre este de 2...kdB/km . La fibra mai ieftin, facut din sticla borosilicat i plumb, precum i n fibre, cu miez de silice si polimer coaj poate creste pana la 20 ...200 dB / km.Utilizarea de astfel de fibre, n liniile de comunicare pe distane scurte areavantajul de instalare mai uoar de fibre de la o apertur numeric mai mare. Care apar n mod excepional de mare de dispersie nu este important, la distane scurte.Pentru linii foarte scurte de comunicare, de lucru, la o temperatur ambiant moderat sip ret redus poate deveni pe deplin de fibre optice de plastic.

UTM FRT TLC-092

Tabelul 5.1 Tipul cablului RG/U174 RG/U218 Cablu pentru comunicatii la distante lungi Curba 3 4 5 a, mm 0.48 4.90 2.64 b,mm 1.5 17.3 9.5 Diametrul cablului,mm 2.54 22.00 12.00

Trebuie s specificai dimensiunea redus de fibr optic prin cablu coaxial i ghid de und. Cablu optic, care const dintr-o singur fibr are un diametru de nu mai mult de 1mm, iar diametrul acelai cablu de 12,5 mm, aa cum artat anterior, poate s conin mai mult de 100 de fibre optice. Astfel, atunci cnd distana este un factor foarte important n utilizarea de fibre optice poate oferi un transfer de o suma mult mai mare de informaii, comparativ cu alte mijloace. Cu toate acestea, dimensiunea mica acablului de fibr optic i de a crea unele dificulti la conectarea segmente de cablu ide distribuie a fibrelor de la intrare i ieire. n cazul n care confortul de nlocuire i de msurare a caracteristicilor de cablu este mai important dect gama de comunicare i de lime de band, putem lua n considerare utilizarea de fibre polimerice sau fascicule de fibre de sticl, cu un diametru de 0,5 ... 0.1 mm. n acest caz, este de asemenea posibil s se utilizeze fibre simple de aceeai dimensiune, fr coaj, darele sunt foarte inelastica, i sunt foarte sensibile la indoire. Pe baza Fig. 4.12, au fost estimate limitele superioare ale frecvenele de operareposibile de semnale (capacitate de informaii de un canal de comunicare), care pot fi realizate cu ajutorul fibrelor optice de diferite tipuri: un megahertz cteva pentru fibre polimerice, zeci de MHz pentru fibre de sticl ieftine i fascicule ale acestora, sute demegahertzi pentru multimod fibre de siliciu incantati de diode emitoare de lumin, i n cele din urm GHz sau aproximativ de aceasta, pentru fibre gradient si monomod, la excitarea acestora prin iradierea lasarelor semiconductoare. Aceasta devine evident faptul c pentru aplicaii care implic transferul de informaii pe distane scurte n banda de frecven ngust, cum ar fi transmiterea de date n interiorul sau ntre uniti de echipament a sistemului, demnitatea de utilizare a fibrelor optice este asociat cu categorii cum ar fi preul, greutate,

UTM FRT TLC-092

dimensiuni, izolaie electric, i electromagnetice compatibilitate. Pierderile de dispersie i de fibre, n acest caz, este relativ neimportant. Dac avei nevoie de a transmite informaii pe distane lungi ntr-un moderat sau o band larg de frecvene de a utiliza de nalt calitate, fibre de silice, cu un nivel sczut fibra optica pierderi ofer un avantaj n continuare semnificativ peste toi concurenii, cu excepia ghid de und circular, care este distribuit in moda TE10 . Aceste ghiduri de unda au fost supuse unor teste severe i au o istorie interesant. Dei au nevoie de un constructii elaborate si complexe, se recomand precauie atunci cnd o mare de asamblare i de nalt precizie n proiectarea i fabricarea de distribuie numai n moda TE01 i suprimarea efectiv a tuturor celorlali, dar ei au trecut cu succes aceste teste. Sunt scumpe, dar au capacitatea de transfer de date extreme de mare, pltete integral costurile in comparative cu liniile telefonice cu alte solutii tehnice. Acum provocarea const n utilitatea lor, pentru c acesta ofer ghiduri de unda de informare crete limea de band este prea mare pentru sisteme de comunicare contemporane. Prin urmare, testele au fost ncheiate i decizia de a elimina BOJ1C de intrare.

UTM FRT TLC-092

PROBLEME
1. Descrie diferitele metode de depunere de vapori, care sunt folosite de nalt calitate, fibre de cuar. Determina cat de mult pot fi obinute de preforme de fibre, nform de tub de 1 m lungime, cu un diametru exterior de 25 mm si 3 mm grosima peretelui, dac diametrul fibrei este de 125 de microni. 2. Noi presupunem c densitatea de putere optic sditor de-a lungul fibrei, este uniform distribuit prin miez, rezultnd n introdus prin fanta n seciunea urmtoarea produciei de fibre depinde numai de zona de suprapunere nuclee legate de fibre. n acest conector ntre miezul fibrelor diametrul d este trecerea de x. Arat c fraciunea transmis prin intermediul conexiunii de putere, imprastiinduse de-alungul fibrei, se determina cu relatia: { ( ) }

Pentru a exprima acest lucru ca pe o pierdere n decibeli, i comparai rezultatul cu datele prezentate n Fig. 4.9, care caracterizeaz pierderea experimental msurat n fibre cu indicele de refractie de gradient. Explicai de ce pierderile estimate poate fi mai mare dect cele observate n practic.

UTM FRT TLC-092

REZUMAT
Pentru fabricarea de fibre de sticl poate fi obinut prin extracie din faza lichida (platoul) sau prin depunere de vapori. Creuzetul dublu ofer fabricarea fibrelor in trepte sau gradient, in continuu, cu pierderi de mai puin de 5 dB / km la o lungime de und de 0,85 microni, cu lime de band de fibre de gradient n exces de 300 MHz / km. Dac utilizai alte metode de faza lichid, i mai ales metoda de depunere din faza gazoasa, initial primesc semifabricate (preforme), care se ntindea apoi segmente de fibre de lungimea dorit. n afara procesului de depunere de vapori (OVD) i procesul de depunere axial de vapori (VAD) pot obine relativ repede piesa de mari dimensiuni. n principiu, metoda deVAD pot fi adaptate pentru producia continu de fibre. Acest lucru poate fi realizat prin pierderea de 1 dB / km sau mai puin n gama de lungimi de und 1 ... 1,7 mm, cu o pierdere minim de 0,3 dB / km la lungimea de unda 1.6. O metod modificat de depunere chimic din vapori (MCVD) pentru a primi fibra optica, cu cele mai mici piereri i de a controla cu atenie profilul indicelui de refracie.Astfel, cu aceasta metoda fibrele gradientau o pierdere minim de 0.34 dB / km la o lungime de und de 1,55 microni, cu o lime de band de 1 GHz km, i pierderi minime n fibre monomod este de 0,2 dB / km n lungimea undei de 1,55 microni. Fibre extrasa trebuie imediata acoperita cu un strat protector de polimer, iar apoi presate cu plastic. Fibrele optice trebuesc bine protejate de la actiunea apei, ele nu trebuesc supuse unor indoiri brusti sau intinderi. Aceste conditii trebuie sa fiu principale la proiectarea fibrelor optice. Pierderile medii la sudarea fibrelor, alcatuesc 0.10.5 dB. Iar pierderile obtinute la conexiunea fibrelor cu aparatele la intrare, sau iesire pot fi introduce de aproximativ 0.53.0 dB. Au fost propuse si dezvoltate diferite metode de masurare a caracteristicilor importante a fibrei, astfel ca : profilul indecelui de refractie, pierderi, banda de trecere. In fig4.12 sunt aratate caracteristicile comparative a fibrelor si liniile electrice de transmisiuni a datelor de diferite tipuri

UTM FRT TLC-092

2. Partea practica Graficul 1

1.Datele initiale:

1.Transformm din nanometrii n eV. 1.1 Cu ajutorul funciei: Column Set Column Valuie - 1.24/Col(A)

UTM FRT TLC-092

2. Plot

UTM FRT TLC-092

3. Construim graficul dependenei transmitanei

Analysis

- Spectrocscopy -

Baseline and Peaks

UTM FRT TLC-092

2.1a Aflm pikurile

4.Marim graficul

UTM FRT TLC-092

5. Selectm PeakInfo de unde alegem varianta A(L) i o trecem n Excel i calculm cu formula 1.24/(1000*(C5-C4)) (C5 i C1 sunt valorile ce corespund aranjrii n exel a mrimilor A(L) din Origin)

6.Plot

UTM FRT TLC-092

Marim graficul

UTM FRT TLC-092

Graficul 2

2. Plot

UTM FRT TLC-092

3.Spectroscopy

4.Aflam picurile

UTM FRT TLC-092

5.Excel

UTM FRT TLC-092

6.Construim graficul

Graficul 3 1.Datele initiale

UTM FRT TLC-092

2. Plot

3.Aflam picurile

UTM FRT TLC-092

Picuri

UTM FRT TLC-092

4. Introducem datele in Excel

5.Plot UTM FRT TLC-092

Graficul 4

1.Datele initiale

UTM FRT TLC-092

2. Plot

3.Aflam picurile

Picuri

UTM FRT TLC-092

UTM FRT TLC-092

4. Introducem datele in Excel

5.Plot

UTM FRT TLC-092

Graficul 5

1.Datele initiale

UTM FRT TLC-092

2. Plot

3.Aflam picurile

UTM FRT TLC-092

4. Introducem datele in Excel

UTM FRT TLC-092

5.Plot

UTM FRT TLC-092

Graficul 6 1.Datele initiale

2. Plot UTM FRT TLC-092

3.Aflam picurile

4. Introducem datele in Excel

UTM FRT TLC-092

UTM FRT TLC-092

5.Plot

UTM FRT TLC-092

UTM FRT TLC-092

Concluzie.
In urma efectuarii acestui proiect de an am facut cunostinta cu metodele de fabricare a fibrelor si cablurilor optice, am observant care si din ce cauza sunt mai bune, in dependent de pierderile introduce prin fabricare, am ajuns la concluzia ca fibrele sunt influentate negativ de catre apa Am determinat caracteristicile principale ale fibrelor optice, si metodele de masurare a acestora. A astfel de parametric ca : profilul indicelui de refractie, pierderi, banda de trecere etc. In partea practica ne-am familiarizat cu programul Origin 8.5. am determinat practice spectrele semnalelor si neajunsurile acestora.

UTM FRT TLC-092

Bibliografie:
1. ( ., 1989) ( Cap. IV, pag.92-118) 2. Indrumarele de laborator la Comunicatii optice. 3. Programul Origin 8.5

UTM FRT TLC-092