Conditii de efectuare a uscarii.

La executarea operatiei de uscare, temperatura si viteza agentului de uscare se stabilesc

astfel incit sa nu fie influentate caracteristicile chimice si fizico mecanice ale materialului supus
uscarii si sa se realizeze o eficienta corespunzatoare a instalatiilor .
Conditii deosebite de efectuare a uscarii trebuie asigurate in cazul produselor crude
(nearse)ceramice,la care temperatura suprafetei si viteza de circulatie a agentului de uscare
trebuie reglate intr-un anumit regim.Regimul de uscare este cerut de aparitia contractiei in timpul
uscarii ,ceea ce provoaca tensiuni interne,deformari, fisuri.Sensibilitatea la uscare a materialelor
argiloase ,majoritare in produselor ceramice,este cu atit mai mare ,cu cit plasticitatea si contractia
au valori mai mari. Pentru micsorarea contractiei la uscare in compozitia materialelor fasonate se
adauga substante degresante.
Pentru o uscare efeicienta trebuie stabiliti riguros parametrii de uscare pentru fiecare serie
de produse si este necesara respectarea lor cu strictete.Valoarea contractiei creste cu umeditatea
materiilor prime si depinde ,printre altele,de viteza de uscare si de grosimea peretilor produsului.
Pentru marirea productivitatii utilajelor de uscare s-ar cere o crestere a vitezei de uscare, dar
valori prea mari ale vitezei duc la formarea de cruste exterioare .Crustele impedica migrarea apei
din interior ,care,incalzita,se transforma in vapori, volumul acestora fiind mai mare produce
tensiuni interne soldate cu fisuri.
Pierzindu-se apa de la suprafata cu o viteza mai mare decit cea din interior particulele
exterioare se vor atinge intre ele ,se vor sprijini,se vor sprijini ,iar apropierea aceasta le va da
aspect si proprietate de solid cu mica grosime,de crusta.Deci ,viteza de uscare este recomandabil
sa creasca la inceputul uscarii ,dar pentru un timp scurt ,cind apare posibilitatea de difuzie usoara
de la interior spre suprafata.
Dupa aceea este avantajoasa o viteza constanta de uscare ,pentru ca apa ramasa in
capilare (canale interioare foarte fine) sa poata avea timp sa migreze spre interior si sa se
evapore.
Toate acestea pot fi redate succint prin curba vitezei de uscare.
De fapt ,toate deformarile,crapaturile ,fisurile ce pot aparea,nu sunt decit expresia contractiei
de volum,neuniforme.
Micsorarea volumului se datoreste pierderii apei din produs.
De cele mai multe ori durata de uscare se determina pe cale experimentala ,ea fiind
influentata de mai multi factori ,ca:structura materialului care se usuca,compozitia sa chimica si
modul de legare a apei in material ,forma si dimensiunile materialului ,umeditatea initiala si cea
finala ,caracteristicile agentului de uscare (temperatura,viteza de circulatie in instalatie),conditiile
de control intre agentul de uscare si materialul sau produsul care se usuca.
Calculul termic al uscatoriei tunel
E dat:Uscatoria tunel pentru uscarea articolelor din ceramica ;
- Productivitatea uscatoriei - 800000 m2/an
- Umeditatea initiala a articolelor wi = 18%
- Umeditatea finala dupa uscare wf= 4%
Uscarea se executa ce aer fierbinte selectat din zona de racire a cuptorului tunel.
- T emperatura initiala a aerului la intrare in uscatorie t i= 100
1.Pentru a afla productivitatea pe ora a uscatoriei primim:
- Numarul de zile lucratoare in an 350
- Rebut la uscarea si arderea 1,5 %,atunci productivitatea pe ora dupa articolele arse va fi:
24000000*100
Pora
2900.6kg/o
ra
350* 24(100 1.5)
1

Daca pierderile la calire in timpul arderii constitue 10% atunci productivitatea uscatoriei pe
ora dupa masa uscata va fi:
Pora=2900.6*1.10=3190.66kg/ora
Intra in uscatorie articole umede:

Pora/u Pora

100
100
3190.66*
3891.04kg/
ora
100 wf
82

Iese din uscatorie articole uscate :

Pm Pora

100
100
3190.66*
3323.6
100 wf
96

2. Cantitatea de umeditate evaporata intr-o ora gasim dupa formula:

n Pora/u *

wi wf
18 4
3891.04*
567.44kg/o
ra
100 wf
100 4

3. Consumul de aer uscat pentru procesul teoretic de uscare.

Parametrii initiali ai aerului ,alimentat in uscatorie;
ti = 100C
continutul de umeditatea di il gasim pe diagrama I-d.

Pentru conditiile de vara taer= 17C si = 70%.Primim di= 9,0 g/kg aer uscat.
Continutul de caldura Iaer= 40kj/kg de aer uscat
La majoritatea temperaturei aerului in zona de racire a cuptorului pina la t i= 100C,continutul
lui de umeditate nu se shimba,iar continutul de caldura creste pina la I i= 124 kj/kg de aer uscat .
Procesul teoretic de uscare reprezentat cu dreapta BC(fig.1)se termina la d 2=38 g/kg de aer
uscat.Punctul C se afla la intersectia dreptei I i-const. cu dreapta tf- const,ne dedam cu tf= 35C.
Consumul de aer uscat la procesul teoretic de uscare gasim dupa formula:
t

Gus

n *1000 567.44*1000

19557kg
d2 di
38 9
de aer uscat/ora

unde:n- cantitatea de umeditatea evaporata intr-o ora.

4.Pierderile continutul de caldura in procesul de uscare .
Pentru calculul procesului real de uscare aflam consumul de caldura in uscatorie pentru
incalzirea materialului,instalatiilor de transportare si pierderile de caldura in mediu inconjurator.
Anterior determinam dimensiunile uscatoriei:

Termenul de uscare a articolelor sanitaro-tehnice din ceramica primim

=36 de
ore.Gabaritele vagonetei pentru transportmonosine primim urmatoarele:lungimea 1700mm
latimea - 800 mm
Conform datelor practice pe fiecare vagoneta se instaleaza in mediu 248 kg,calculind dupa
articole arse.
Deci numarul de vagonete,aflate in uscatorie ,determinam dupa formula:

Pm 3323*36

483buc
Gu
248
2

Primim numarul vagonetelor 30 bucati,atunci numarul tunelelor va fi:

T

483
16tunele
30

Aflam lungimea tunelului:

L= n*l=30*1700=51000mm
Constructiv primim lungimea tunelului cu 0,6m mai mult,adica:
L= 51600mm
Gasim latimea tunelului:
B=b+2*50=800+100=900mm
Inaltimea tunelului la transportarea vagonetelor cu monosine o primim
H= 2400mm
Peretii uscatoriei sint executati din caramida ceramica (de argila) cu grosimea
380mm.Acoperisul executat din panouri din beton armat cu grosimea 70mm si un strat de
termoizolant friabil cu grosimea 150mm.
Latimea totala a uscatoriei ,compusa din 16 tunele este egala:
Bt=16*900+17*380=4400+6460=20860mm
Consumul de caldura pentru incalzirea articolelor in uscatorie determinam dupa formula:
qm=Pm*Cm(tf-ti) kj/kg
unde:Pm= 3323kg/ora

C m 0,921*

100 1 4,2*1

0.956kj/kg* g
100 100

tf= 85C(primim cu 15% mai jos de temperatura initiala a agentului termic la deplasarea lui
contra curent)
atunci:
qm=3323*0.956*(85-10)=283259kj/ora
Consum de caldura pentru incalzirea instalatiilor de transportare aflam dupa formula:
qtr=Gtr*ctr(tf-ti) kj/ora
Masa partii metalice a vagonetei este egala G met=202,4 kg.Masa partii din lemn a vagonetei
este egala:Glemn=24,6 kg(aceaste date se iau din desenul vagonetei)
Capacitatea de caldura a otelului:
Cot=0,47kj/kg*grad:
Capacitatea de caldura a lemnului:
Clemn=1,13 kj/kgC
Temperatura initiala a vagonetei :
ti=10C
Temperatura finala a partii metalice a vagonetei :
t=80C:din lemn 60C.
Intr-o ora in uscatorie intra 483/36=13,41 bucati de vagonete (impingerea vagonetei in
fiecare tunel are loc peste 2 ore 7 min),atunci:
qtr=202.4*13.41*0.47(80-10)+24.6*13.41*1.13(60-10)=107935kj/ora
Pierderi de caldura in mediul inconjurator prin pereti,tavan,pardosea si usi se determina dupa
formula:
qm.o.=3.6*K(tep' t ar.o)*F;kj/ora
3

Unde:K-coeficient transferului de caldura,care se determina dupa formula:

1
K
; V/m2 *grad
1 s1 1

1 1 2
Temperatura medie a agentului de uscare

100 35
tep
67.5o
2
(temperatura mediului inconjuratorera primita 17C)
Coeficientul cedarii de caldura in interiorul uscatoriei de la agentul de uscare care se
deplaseaza catre peretii camerei,cu viteza 2m/s,determinam dupa formula(anexa 13)

k 5,6 4 * 2 13.6V/m2 * grad

Coeficientul transferului de caldura de la pereti in mediul inconjurator determinam dupa
nomograma pentru t=15(anexa)desenul;
2=10,2v/m2*grad
Coeficientul conductibilitatii termice a peretelui din caramida este egal :
2=0,48v/m2grad(anexa15)
Coeficientul transferului de caldura constitue:
1
K
1.04V/m2 *grad
1
0.38 1

13.6 0.48 10.2

Suprafata peretilor care cedau caldura (se determina de obicei dupa desen sau schita)
F=2*29.5*2.4=142m2
Pierderile de caldura prin pereti:
qper=3,6*1,04(67,5-17)*142=32164,7kj/ora
Aflam suprafata tavanului executata din panouri din beton armat.
Ft=29.5*8.06=268m2
Coeficientul transferului de caldura a b/a =1,55 V/m*grad,pentru stratul termoizolant
=0,12v/m*grad(anexa 14)
Dupa grafic (desen)gasim:
2=11.3V/m2*grad
Coeficientul transferului de caldura :
1
K
0.688V/m2 * grad
1
0.07 0.15
1

13.6 1.55 0.12 11.3

Pierderi de caldura prin tavan:
qt=3.6*0.688(67,5-17)*416=62336kj/ora
Pierderi de caldura prin vatra uscatoriei primim 10 v/m 2,atunci:
qvat=3.6*10*8.06*51.6=14972kj/ora
Aflam pierderile de caldura prin usi din partea alimentarii cu agent termic :suprafata a
saisprezece usi,executate din lemn cu grosimea 50mm(=0.16V/m*grad)
Fusi=2.4*0.9*16=34.56m2
Coeficientul transferului de caldura :
4

1
2.06V/m2
1
0.05
1

13.6 0.16 10.2

Atunci:

3.6* 2.06(100 17)*12.95 7971kj/ora

qusi
Pierderile sumare totale de caldura in mediul inconjurator vor constitui:
qm.o.=32164.7+62336+14972+7971+1730=119173.7kj/ora
Pierderile generale de caldura in uscatorie :
qpier=qm+qtr+qmo=283259+107935+11917.7=510367.7kj/ora
Pierderile continutului de caldura a aerului in uscatorie aflam dupa formula:
q
510367.7
Ipierd pierd

26.09kj/kg a
t
19557
Gu
er uscat
5.Consumul real de aer pentru uscare determinam cu ajutorul diagramei I-d.Pentru aceasta
pe diagrama I-d din punctul C depunem in jos marime I pierdkj/kg aer uscat.Procesul real de
uscare se descrie cu dreapta BE. Parametrii finali ai agentului de uscare
tf=32C;=80%;df=27,5g/kg aer uscat(Presiunea partiala a vaporilor de apa P v= 3470N/m2
Construirea procesului este dat pe fig.59.
Consumul real de aer pentru uscare este egal:
567.44*1000
G o.u.
40531kgdea
eruscat/or
a
25 9
sau:
40531
gum
71.42kg/kg
deumed
567.44
Cantitatea de aer alimentata in uscatorie la taer=17 si V=0,85m3/kg aer uscatva constitui:

V *G au 0.85* 40531 34451m/ora

Vaer
La temperatura 100C consumul real de aer este egal:
100 17
Vaer 34451(1
) 44925m/ora
273
Cantitatea de aer prelucrat ,evacuat din uscatorie la t f= 32 se gaseste dupa formula:

Vev (

Gcu n

)(1
0 0,8

); m3/ora
t

Unde:Gcu=1.009*40531=40895kg/ora
0=densitatea aerului prelucrat

353 0.0013*3470
1.2kg/m3
273

deci:

Vev (

40895 567.44

)(1
1.2
0.8

32
) 38615m3/ora
273

6.Consumul de caldura (aflam)pentru uscare aflam dupa formula:

Q=Gau(Ii-Iaer)-4,2ntm;kj/ora
Unde:Ii=continutul de caldura aerului livrat pentru uscare (initial) kj/kg aer uscat
Iaer=continutul de caldura aerului atmosferic neincalzit, kj/kgaer uscat
5

4,2nt m cantitatea de caldura (kj/ora),introdus in uscatorie cu umeditatea materialului

(kg/ora)la temperatura tm si capacitatea de caldura 4,2kj/kg
Diferenta Ii-Iaer reprezinta cantitatea de caldura(kj/kg aer uscat),cheltuita pentru incalzirea
aerului
Q=40531(124-40)-4.2*567.44*10=3380790kj/ora
Consumul specific de caldura pentru uscare(pentru conditii de vara)egal:

gw

Q 3380790

6839kj/kg
n
567.44

7.Compunem bilantul termic al uscatoriei

Venit de caldura
Cantitatea de caldura necesara ,care trebuie adusa cu aer evacuat din zona de racire a
cuptorului ,luind in consideratie incalzirea lui de la 17 pina la 100(egal dupa calcul
3380790kj/ora, consumul specific egal 6839kj/kg umed).
Denumirea Paragrafelor

Cantitatea de caldura
kj/ora
kj/kgumed
%
283259
572
8.37

Consum de caldura
1.Incalzirea materialului;qm
2.Incalzirea instalatiilot de incarcare:qtr
3.Pierderi in mediul inconjurator;qmo
4.Evaporarea si incalzirea umeditatii materialului
qevap=(2493+1,97*32-4,2*10)*567.44
5.Caldura dusa de gazele prelucrate
qev=40531*[1(32-20)+0.009+1,97(32-20)]
6.Diferenta bilantului
Total

107935
119173
1426567

220
241
2886

3.2
3.52
42.19

1433856

2900

42.41

10000
3380790

+20
6839

+0.29
100.0

2493-caldura ascunsa de formarea a vaporilor de apa