2.2.

Blanşatoare cu bandă
Blanşatoarele cu bandă se întrebuinţează pentru
blanşarea diverselor produse agroalimentare (mazăre
verde, cartofi, ardei dulci, prune etc.).
Blanşarea produselor se efectuează pe o bandă de
transportor, care poate să se deplaseze printr-o baie
cu apă fierbinte (soluţie de săruri sau de acizi) sau
printr-o cameră ermetizată şi umplută cu abur
saturat.
Produsul se introduce în blanşator prin
alimentatorul 4 (figura 2.1.1, a). Transportorul cu
bandă 2 deplasează produsul prin baia 3, umplută cu
apă fierbinte (figura 1, a). Pe bandă sunt fixate
racletele 1, care servesc pentru menţinerea
produsului pe bandă pe porţiunea înclinată a ei. Între
ramura utilă şi cea liberă a benzii sunt montate patru
barbotoare 7, în care se introduce abur cu presiunea
de 0,4 MPa pentru încălzirea apei din baie. Vaporii
creaţi sunt evacuaţi din blanşator prin conducta 8.
Înainte de a fi descărcat prin jgheabul de evacuare 6,
produsul blanşat se răceşte cu jeturi de apă rece din
duzele 5.
Dacă blanşarea produselor se efectuează în
mediu de abur saturat, ramura utilă a benzii
transportorului 1 se deplasează prin camera 2
ermetizată şi umplută cu abur saturat (figura 1, c, d).
Barbotorul este montat deasupra ramurii utile a
benzii transportorului. Ramura utilă împreună cu
produsul de blanşat trece printr-o cameră, în care se
supune tratării termice. Aburul se introduce în
cameră prin barbotor. Presiunea aburului în camera
de blanşare atinge 0,1 Mpa, care corespunde
temperaturii t > 100 oC.
În caz de blanşare a produselor în soluţie de
săruri, de sirop sau de acizi organici, aceste soluţii se
încălzesc prin intermediul schimbătoarelor de
căldură cu ţevi, în care se introduce aburul saturat.
Pentru răcirea produsului blanşat, la ieşirea lui din
blanşator, se folosesc dispozitive de stropire de tip
barbotor.
Durata de blanşare a produselor se reglează,
schimbând viteza de mişcare rectilinie a benzii
transportorului, care se determină cu expresia:
l
  ,
v
(2.2.1)
în care v reprezintă viteza liniară de mişcare a
benzii, m/s (variază de la 0,01 la 0,15 m/s) ;
l – lungimea ramurii utile a benzii sau a camerei
de blanşare, m.
Productivitatea blanşatorului cu bandă P (în kg/s)
se determină cu expresia:
P=Bhvφ  , (2.2.2)
în care B reprezintă lăţimea benzii transportorului,
m;
 h – înălţimea stratului de produs de pe ramura
utilă a benzii transportorului, m ;
v – viteza liniară a transportorului, m/s ;
3
 – densitatea volumică a produsului, kg/m ;

φ – coeficientul de umplere a benzii

transportorului (pentru produse agroalimentare de
dimensiuni mici φ = 0,75...1,0 pentru produse de
dimensiuni mari φ = 0,4…1,0).
8

4 2 3 5
1 6

7 a
1 2 3

b
1 2 5

c
2
1

Figura 2.1.1. Schema funcţională a blanşatoarelor

cu bandă:
a, b – blanşatoare cu apă fierbinte;
c, d – blanşatoare cu abur.
2.3. Blanşatoare cu cupe
Există blanşatoare cu cupe de tipul БК, în care se
realizează blanşarea produselor în apă fierbinte sau
în abur. În ele se blanşează mazărea verde, varza,
morcovii, cartofii şi altele.
Aceste blanşatoare sunt compuse dintr-o cuvă, în
care se află apa fierbinte şi un transportor cu bandă
compus din două lanţuri infinite şi paralele, pe care
sunt fixate articulat nişte cupe perforate. În acest
blanşator aburul de încălzire poate fi introdus prin
barbotoare instalate sub ramura utilă a benzii.
Productivitatea acestor blanşatoare poate varia de la
0,14 la 2,24 kg/s şi poate fi calculată cu expresia:
v
P  m ,
a
(2.3.1) în care v reprezintă viteza mişcării
transportorului cu cupe, m/s ;
a – distanţa dintre cupe, m ;
m – masa produsului într-o cupă, kg ;
Figura 2.3.1. Blanşator cu cupe de tip ,,БК”:
1 – baie; 2 – cupe; 3 – barbatoare.
2.4. Blanşatoare cu melc
În aceste blanşatoare, organul principal de lucru
este un melc, care deplasează produsul. Dacă
blanşarea se efectuează în apă fierbinte, melcul
ocupă o poziţie orizontală, iar dacă în abur - o
poziţie verticală sau înclinată. Aburul se introduce în
interiorul blanşatorului prin orificiile arborelui
tubular al melcului.
Durata de blanşare a produsului depinde de
lungimea melcului şi de frecvenţa de rotaţie a lui.
Productivitatea blanşatorului este direct
proporţională cu dimensiunile spirelor melcului şi cu
frecvenţa de rotaţie a lui.
Mazărea verde se blanşează în blanşatoare cu
abur, a căror productivitate este egală cu 3500 kg/h,
iar durata blanşării este egală cu 2 – 5 min.
Frecvenţa de rotaţie a melcului 2,5…12 rot/min.
 2.5. Blanşatoare cu tambur rotativ
Organul de lucru al acestor blanşatoare (figura
2.5.1) este tamburul, construit din tablă de oţel
inoxidabil, dotat cu orificii cu diametrul 3 – 4 mm.
Când tamburul se roteşte, produsul se deplasează
de-a lungul lui în mediul de apă fierbinte cu ajutorul
unei spirale. Spirala se termină cu nişte palete care
dirijează produsul blanşat în jgheabul de descărcare.
Durata blanşării se reglează schimbând numărul de
rotaţii ale tamburului.
Productivitatea acestor blanşatoare este egală
aproximativ cu 0,7 – 1,0 kg/s, numărul de rotaţii pe
minut – 3,5.
Dezavantajele acestor blanşatoare sunt
următoarele :
lipsa aparatajului de reglare a temperaturii apei,
curăţarea dificilă a orificiilor tamburului,
deteriorarea mecanică a produsului finit în timpul
descărcării din tambur.
 Institutul de cercetări ştiinţifice din Belorusia a
propus ca pentru reglarea temperaturii apei să fie
folosit un reglor cu trei poziţii dotat cu un traductor
din semiconductoare.

Figura 2.5.1. Blanşator cu tambur:

1 – buncăr de încărcare; 2 – inele de rigiditate; 3 –
tambur rotativ; 4 – spirală;
5 – jgheab de descărcare; 6 – role suporturi; 7 – baie
de blanşare.
 Calculul termic al blanşatorului cu bandă
În rezultatul calculului termic se determină:
consumul aburului direct, consumul apei de răcire şi
aria suprafeţei de încălzire a blanşatoarelor, în care
blanşarea se efectuează în apă, soluţie de săruri,
acizi sau în soluţie alcalină.
Consumul căldurii necesare pentru încălzirea
produsului (în J s ):
Q1  m  c  t 2  t1  , (2.8.1)
în care m reprezintă masa produsului care se
încălzeşte, kg/s;
j
c – căldura specifică a produsului, kg  K ;
t1 şi t2 – temperatura medie iniţială şi temperatura
medie finală a produsului, oC (t2 se acceptă cu 2…3
o
C mai inferioară decât temperatura mediului de
blanşare).
Cantitatea de căldură consumată la evaporarea apei
de pe suprafaţa oglinzii apei din blanşator (în J s ):
 Q2  Sev  Kev   P2  P1     r , (2.8.2)
în care S ev reprezintă aria suprafeţei de evaporare a
apei, m 2 ;
kg
K ev – coeficientul de evaporare, ;
N  s  m2

K ev 
0,0745
   0,8 , (2.8.3)
3600 133
în care  reprezintă viteza de mişcare a aerului în
blanşator, m s ;
 – densitatea aerului, kg m3 ;
P1 şi P2 – respectiv, presiunea parţială a vaporilor
de apă la temperatura aerului de la suprafaţa apei şi
la temperatura de blanşare, Pa ;
 –umiditatea relativă a aerului din blanşator   0,7 ;
r – căldura latentă de evaporare a apei, care
corespunde temperaturii de blanşare, j kg ;
Dacă blanşatorul este închis ermetic, atunci acest
consum de căldură nu se ia în consideraţie.
Cantitatea de căldură consumată la încălzirea
apei proaspete, care se introduce în blanşator (în J s ):
Q3  Wa  ca t 4  t3  , (2.8.4)
în care Wa reprezintă masa apei adăugate, kg s ;
j
ca – căldura specifică a apei, kg  K ;
t3 şi t4 – temperatura respectiv iniţială şi finală a
apei, oC.
Consumul căldurii Q3 la încălzirea apei adăugate
în blanşator se ia în consideraţie în cazul în care
cantitatea condensatului este mai mică decât
cantitatea apei evaporate din blanşator.
Cantitatea de căldură consumată la încălzirea
benzii transportorului (în J s ):
Q4  mtr.  ctr t 7  t 6  , (2.8.5)
în care mtr. reprezintă masa benzii transportorului,
kg s ( mtr. = v mspc, aici v – viteza de mişcare a benzii,
m s , mspc – masa unui metru de bandă, kg m );
ctr – căldura specifică a materialului benzii, J ;
kg  K

t6 şi t7 – temperatura medie iniţială şi temperatura

medie finală a benzii transportorului, oC .Consumul
căldurii la acoperirea pierderilor în mediul ambiant
prin convecţie şi radiaţie (în J s ):
Q5  Sbl   tot  t per  t aer , (2.8.6)
în care Sbl reprezintă suprafaţa laterală exterioară a
blanşatorului, m ;2

 tot –coeficientul de transfer de căldură prin

W
convecţie şi radiaţie, m  K ;
2

tper – temperatura medie a peretelui

blanşatorului, oC ;
taer –temperatura aerului din secţia de producţie, oC ;
Consumul total de căldură, (în J s ):
Qtot  Q1  Q2  Q3  Q4  Q5 , (2.8.7)
Dacă produsul se blanşează în abur, atunci
consumul total de căldură (în J):
 Qtot  Q1  Q2  Q3  Q4 , (2.8.8)
în care Q1 reprezintă consumul căldurii, necesare
pentru încălzirea produsului, J;
Q2 – cantitatea de căldură consumată la încălzirea
benzii transportorului, J;
Q3 – consumul căldurii la acoperirea pierderilor
în mediul ambiant, J;
Q4 – pierderile de căldură cauzate de ermetizarea
insuficientă, J.
Experimental, s-a stabilit că pierderile de căldură
din cauza infiltrării aburului direct constituie
50…100 % de la suma primelor trei pierderi de
căldură pentru blanşatoarele cu hotă de aspiraţie, iar
pentru cele fără hotă de aspiraţie – 10…20 %.
Ştiind consumul total de căldură la blanşare se
poate determina consumul aburului (în kg/s):
Qtot
D , (2.8.9)n
i  ic

care ic reprezintă entalpia condensului, J kg ( ic este

egală cu temperatura apei sau a aburului din
blanşator);
i – entalpia aburului de încălzire până la ventilul
de reglare şi se determină pe diagrama T–S sau din
expresia:
i  i  r  x , (2.8.10)
în care r reprezintă căldura latentă de evaporare a
apei, J kg ;
 i – căldura de evaporare a lichidului din
blanşator, J kg ;
x – gradul de uscare a aburului, x = 0,92…0,95.
Dacă blanşarea produsului se efectuează în
soluţie de săruri sau de acizi, care se încălzeşte cu
abur printr-un schimbător de căldură cu ţevi, atunci
entalpia condensului i se acceptă cu 5…8 oC mai
c

inferioară decât temperatura aburului de încălzire.

Aria suprafeţei de încălzire în atare blanşatoare
se determină din ecuaţia conductibilităţii termice,
acceptând că   1 s :
Q
Aînc  tot , (2.8.11)
k  t
în care k reprezintă coeficientul total de transmisie
W
a căldurii, m 2  K ;
t – diferenţa dintre temperaturile aburului şi a
lichidului din blanşator, oC.
Consumul apei de răcire, (în kg/s):
m  ct  t 
W 
t  t c ,
2 5
rece (2.8.12)
f i a

în care t2 reprezintă temperatura produsului până la

răcire, oC ;
t5 – temperatura produsului după răcire, oC ;
c – căldura specifică a produsului, J kg  K  ;
tf şi ti – temperatura finală şi temperatura iniţială
a apei de răcire, oC ;
ca – căldura specifică a apei, c = 4190 J kg  K  .
a
 Este stabilit că consumul apei de răcire constituie
2…4 kg/kg de produs.