4.

BILANȚUL DE UMIDITATE

Sarcina de umiditate Gv, a încăperilor, împreună cu sarcina termică constituie

baza de calcul a debitului de aer pentru ventilare sau climatizare. Relația generală de
calcul a sarcinii de umiditate este:

Gv = Gvdeg - Gvcons [kg/h] (4.1)

în care:
Gvdeg - suma degajărilor de vapori de apă din încăpere, în kg/h;
Gvcons – suma consumurilor de vapori de apă din încăpere, în kg/h.
Utilizarea acestei relații trebuie să ia în considerare condițiile concrete din încăpere,
privind pe de o parte sursele existente și simultaneitatea lor în funcționare și pe de altă
parte sistemul de ventilare utilizat (ventilare generală, locală sau combinată) și schema
de ventilare de principiu a încăperii („sus-jos” sau „jos-sus”).
Sursele de vapori de apă sunt diverse, funcţie de destinaţia şi procesele tehnologice care
se desfăşoară în încăperi. În încăperi social-culturale şi administrative, principala sursă
de umiditate o reprezintă oamenii.
În secţii industriale, există o mare diversitate a surselor tehnologice de umiditate, cum ar
fi: bazine şi băi industriale cu suprafaţă de apă liberă, apă stagnantă sau scursă continuu
pe pardoseală, materiale îmbibate cu apă, scăpări de abur de la diferite utilaje şi
conducte; de exemplu spălătoriile, călcătoriile, bucătăriile restaurantelor şi cantinelor au
importante surse de vapori de apă.
În practica de proiectare, pentru calculul degajărilor şi pierderilor de umiditate, se
folosesc relaţii din literatura tehnică de specialitate, bazate pe legile difuziei vaporilor de
apă în aer. Sursele ce degajă vapori de apă sunt foarte diverse și sunt prezente în încăperi
în funcție de destinația încăperilor și de procesul tehnologic ce se desfășoară. Pentru
evaluarea fluxului de vapori de apă se utilizează relații analitice sau date obținute prin
diferite procedee: cântărire, analiză chimică, bilanțuri întocmite pentru diferite utilaje
sau aparate.

4.1 Degajări de umiditate

Degajări de umiditate de la oameni

Fluxul de vapori eliminat prin respirație și transpirație depinde în principal de

intensitatea muncii depuse și de temperatura aerului interior.
Debitul de vapori de apă degajați Gvo, este:

Gvo = N  g0 [kg/h] (4.2)

 Bilanţul de umiditate 45

în care:
g0 - este debitul de vapori degajați de o persoană, în kg/h. Valoarea g0 se stabilește din
tabelul 4.1 sau se calculează în funcție de căldura latentă q1 degajată (în W/pers) –
graficul din fig. 4.1.

Fig.4.1. Degajări de căldură și umiditate de la oameni: 1 – muncă grea; 2 – muncă

medie; 3 – muncă ușoară; 4 – repaus; degajarea totală de căldură; ---- degajarea
de căldură latentă

Tabelul 4.1 Degajarea de căldură şi vapori de apă a unui om

Felul activităţii Temperatura aerului 0C 18 20 22 24 26 28
Muncă foarte Căldură perceptibilă W 100 95 90 75 70 65
uşoară (repaus, Căldură latentă W 25 25 30 40 45 55
aşezat) Căldură totală W 125 120 120 115 115 120
Vapori de apă g/h 35 35 40 60 70 85
Muncă moderată Căldură totală W 270 270 270 270 270 270
(birouri, deplasări Vapori de apă g/h 155 140 120 110 95 85
lente)

g0 = ( ql  3,6 ) / hv [kg/hpers.] (4.3)

în care:
hv – entalpia vaporilor de apă kJ/kg ce se calculează considerând temperatura corpului
omenesc t0 = 37oC:
 Bilanţul de umiditate 46

hv = 2500 + 1,86 to = 2570 [kJ/kg] (4.4)

Datorită dependenței valorii g0 de temperatura interioară, debitul de vapori Gvo se

calculează separat pentru situația de iarnă și de vară.

Degajări de umiditate la suprafața volumelor mari de apă

În cazul volumelor mari de apă din recipiente, rezervoare, debitul de vapori este
transferat între apă și aer și se calculează cu relația lui Dalton:

Gvsl = S  Cv (ps – pv ) (1,013 / B )  3600 [kg/h] (4.5)

în care:
S – suprafața liberă a apei, în m2;
ps – presiunea de saturație a vaporilor, la temperatura superficială a apei, în mbar;
pv – presiunea parțială a vaporilor de apă din încăpere, în mbar;
B – presiunea barometrică, în bar;
Cv – coeficientul de evaporare, în kg/m2s.mbar.
Dacă apa din vas nu este amestecată, temperatura ei superficială ts se stabilește în funcție
de temperatura masei de apă ta conform tabelului 4.2.

Tabelul 4.2 Temperatura superficială ts în funcție de temperatura masei de apă, ta

ta (oC) 20 25 30 35 40 45 50 60 70 80 90 95
ts (oC) 18 23 28 33 37 41 45 51 58 69 82 90

Dacă în procesul tehnologic apa este continuu schimbată sau amestecată, se consideră
t s = t a.
Presiunile ps și pv se citesc din diagrama i-x sau din tabele.
Coeficientul de evaporare Cv se calculează în funcție de direcția curenților de aer la
suprafața apei și de viteza v a acestora, cu relațiile:

- pentru curent paralel cu suprafața apei

CvII = (4,77 + 3,625 v ) 10-6 [kg/m2smbar] (4.6)

- pentru curent perpendicular pe suprafața apei

Cv = 2 (4,77 + 3,625 v ) 10-6 [kg/m2smbar] (4.7)

În situația în care ps > pv, apa se evaporă și fluxul de vapori Gvs este preluat de aerul din
încăpere (degajare de umiditate); dacă ps < pv (caz în care temperatura superficială a apei
este inferioară temperaturii punctului de rouă a aerului interior) vaporii de apă din aer
condensează pe suprafața apei (consum de umiditate) !!!!!!!
 Bilanţul de umiditate 47

Degajarea de umiditate de la apa de spălare

Dacă apa staționează în strat subțire (pe pardoseală, în vase de înălțime mică)
considerând că temperatura apei devine egală cu temperatura după termometrul umed a
aerului din încăpere, fluxul de vapori degajat de la suprafața apei este:

Gv,sp = { c S (ti – t’i) } / hv [kg/h] (4.8)

în care:
c- coeficient de convecție în kJ/hm2K: c = 4,3 W/m2K;
S – suprafața de evaporare, în m2;
ti – temperatura aerului, în oC;
t’i – temperatura aerului interior după termometrul umed, în oC;
hv – entalpia vaporilor, în kJ/kg.

Degajarea de umiditate de la apa scursă pe pardoseală

În situația unor scurgeri permanente de apă având un debit Ga (kg/h), dacă răcirea apei
din încăpere se realizează de la o temperatură inițială t1 la o temperatură finală t2, debitul
de vapori ce se degajă se calculează cu relația:

Gvp = { Ga ca ( t1 – t2 )} / hv [kg/s] (4.9)

ca - căldura specifică a apei: ca = 4,185 kJ/kg.K;

hv – se calculează cu relația 4.4, corespunzător temperaturii medii (t1+t2)/2.

Degajări de umiditate de la suprafața apei în fierbere

a) Dacă fierberea se realizează prin injecție de abur, debitul de vapori degajat se

consideră egal cu consumul de abur.
b) Pentru cazurile curente de fierbere prin încălzirea apei cu o sursă oarecare de căldură,
se poate considera o degajare specifică de vapori gv (pe un m2 suprafața de apă).

gv = (1,1 ... 1,4) ·36 [kg/hm2] (4.10)

Dacă suprafața de evaporare este acoperită cu un capac, valoarea de mai sus se modifică
cu un coeficient c = 0,1 … 0,3 datorită creșterii presiunii parțiale a vaporilor sub capac,
ce frânează evaporarea.

Degajări de umiditate de la mâncare

Aceste degajări se evaluează în cazul sălilor de mese din cantine, restaurante, spitale,
etc. Considerând că o cotă parte, a, din căldura totală degajată de la mâncare Q m (W) se
 Bilanţul de umiditate 48
realizează sub formă de căldură latentă, debitul de vapori de apă degajați de la mâncare
Gvm rezultă:

Gvm = ( a  Qm  3,6 ) / hv [kg/h] (4.11)

în care:
hv - se calculează pentru t = 55oC, în kJ/kg.
Considerând în medie degajarea de căldură latentă, de la o porție de mâncare, de 8,7 W
(pentru a = 0,5), rezultă debitul de vapori pentru o farfurie, gf = 3,33 . 10-6 kg/s. Atunci,
pentru N farfurii (persoane), rezultă:

Gvm = gf . N = 3,33  10-6  3600  N [kg/s] (4.12)

Degajări de umiditate de la materiale ce se usucă în încăpere

Considerând că umiditatea inițială și finală a materialului este 1, respectiv 2 kg apă/kg

material uscat, debitul de vapori degajat Gvu, este:

Gvu = Gm ( 1 - 2 ) / ( 1 + 2 ) [kg/h] (4.13)

în care:
Gm - este masa materialului uscat care își modifică umiditatea în încăpere, în unitatea de
timp, în kg/h.

Degajări de umiditate de la călcatul rufelor

Debitele de umiditate se pot calcula considerând următoarele degajări specifice de

vapori:

- la călcarea rufelor centrifugate – 0,5 kg/kg rufe uscate;

- la călcarea hainelor și covoarelor – 2,5 kg/kg material uscat;

Alte degajări și consumuri de umiditate

În multe situații degajările de umiditate trebuie stabilite pe cale experimentală, prin

cântărire (uscarea materialelor, dacă nu se cunosc valorile 1 și 2 impuse de procesul
tehnologic, uscarea în contact cu suprafețe calde, etc.)
Debitele de vapori care se degajă de la diferite mașini și utilaje sau de la conducte
neetanșe, depind de tipul acestora, de gradul de uzură, de procesul tehnologic. Astfel de
date sunt furnizate de documentația de specialitate pentru fiecare ramură industrială.
 Bilanţul de umiditate 49
Tabelul 4.3 Debitele de vapori care se degajă de la diferite mașini și utilaje
Nr Tipul aparatului Q1 Gv103
(W) (kg/s)
Aparate electrice
1 Uscător de păr cu ventilator 116 0,043
2 Uscător de păr tip cască 93 0,035
3 Aparat de sterilizare 350 0,130
Aparate cu gaze
4 Aparat de încălzit mâncare (pe m2 supraf. orizontală) 464 0,172
5 Grătar ptr. fript sau prăjit (pe m2 supraf. orizontală) 8120 3,020
6 Masă caldă (pe m2 suprafață orizontală) 1624 0,600
7 Bec Bunsen 128 0,047
Aparate cu abur
8 Masă caldă (pe m2 suprafață orizontală) 1044 0,390
9 Bain-marie cu bazin descoperit (pe m2 supraf. oriz.) 2610 0,970
10 Marmită cu cămașă de abur 31,3 0,0117
11 Cuptor de încălzit farfurii 2900 10,800

4.1.2 Consumuri de umiditate

Cauzele care conduc la pierderi de vapori de apă din aerul încăperilor sunt în
general reduse; se pot menţiona procesele de adsorbţie şi absorbţie a vaporilor de apă în
cazul în care în încăpere se lucrează cu substanţe higroscopice (TEMA - EXEMPLE
DE ASTFEL DE SUBSTANTE) şi când se produc condensări de vapori pe suprafeţele
reci ale materialelor și elementelor de construcție sau în diferite procese tehnologice.
Consumurile de umiditate sunt de asemenea dificil de evaluat. De obicei, debitele de
vapori ce condensează pe suprafețe sunt neglijate în calcul.
Pentru determinarea cantitativă a pierderilor sau consumurilor de umiditate se pot aplica
metode gravimetrice sau metode de calcul teoretice. În alte situații, trebuie să se dispună
de date specifice care să permită evaluarea cantității de vapori consumate în diferite
procese din încăpere.
 Bilanţul de umiditate 46

5. BILANȚUL DE GAZE, VAPORI ȘI PRAF

Degajări de gaze, vapori și praf au efect asupra organismului omenesc (sau chiar
asupra unor procese tehnologice) care depind de natura și concentrația acestora în aerul
interior cât și de durata de expunere. În scopul limitării acestor efecte este necesară
reducerea concentrației acestora sub valori maxime admisibile, stabilite atât din punct
de vedere al toxicității și al duratei de expunere cât și al pericolului de explozie sau
autoaprindere.
Pentru încăperile climatizate cu destinație social-culturală precum și în incintele
industriale cu procese tehnologice „curate” degajările de substanțe nocive provin de la
oameni, sub formă de bioxid de carbon.

5.1 Degajări de CO2 de la oameni

Omul în procesul de expirație degajă o anumită cantitate de bioxid de carbon, gCO2.

Degajările de CO2 se calculează cu relația:

YCO2 = N  yCO2 [g/h] (5.1)

în care:
YCO2 = cantitatea totală de CO2 dintr-o incintă;
N – numărul de persoane;
YCO2 = degajarea specifică de CO2 în funcție de vârstă și natura activității desfășurate în
g/h, conform tabelului 5.1.

Tabelul 5.1 Degajări de CO2 de la oameni

Nr. Vârsta omului și caracterul muncii CO2 CO2
l/h g/h
1 Adulți: 45 68
- în cazul unei munci fizice grele 23 35
- în cazul unei munci medii 23 35
- în repaos
2 Copii până la 12 ani 12 18

Concentrația de CO2 în aerul exterior

Cantitatea de CO2 conținută în aerul exterior este în funcție de locul unde este amplasată
încăperea ce urmează a fi climatizată. Concentrațiile de CO2 din aerului exterior se pot
considera cele indicate în tabelul 5.2.
 Bilanţul de gaze vapori şi apă 51

Tabelul 5.2 Concentrația de CO2 în aerul exterior

Locul Concentrația de CO2

l/m3 g/m3
- mediul rural 0,33 0,50
- oraș mic 0,40 0,60
- oraș mare 0,50 0,75

Concentrația admisibilă a CO2 în încăperi

În tabelul 5.3 sunt indicate concentrațiile admisibile de CO2 în aerul încăperilor.

Tabelul 5.3 Concentrații admisibile de CO2

Nr. Denumirea încăperii Concentrația de CO2

l/m3 g/kg
1 Încăperi în care oamenii se află permanent. 1,00 1,50
2 Încăperi cu copii și bolnavi 0,70 1,00
3 Încăperi în care oamenii se află periodic (instituții) 1,26 1,75
4 Încăperi în care oamenii se află un timp scurt 2,00 3,00

5.2 Degajări de gaze și vapori de la utilaje și conducte

Utilajele și conductele se construiesc etanșe, totuși există scăpări prin neetanșeități care
cresc odată cu gradul de uzură. Scăpările variază în limite largi între 0 …. 12 % din
volumul interior al utilajelor și sistemului de conducte.
Se admite că scăpările de gaze ți vapori se supun acelorași legi ca și curgerea prin orificii
mici în regim adiabatic și se pot determina cu relația:

[kg/h] (5.2)

în care:
Y – debitul de substanțe sau vapori, în kg/h;
c – coeficient funcție de presiunea gazelor sau vaporilor din interiorul utilajelor ( c =
0,12 … 0,37), în (kgkmolK1/2) /( m3h)
k – coeficient de siguranță în funcție de uzura utilajelor, k = 1 … 2;
V – volumul interior al utilajului sau sistemului de conducte, în m3;
M – masa molecular, în kg/kmol;
T – temperature gazelor sau vaporilor, în K.
 Bilanţul de gaze vapori şi apă 52
5.3 Evaporarea de pe suprafețe acoperite cu solvenți, lacuri și vopsele

Evaporare, în aceste cazuri, este un proces complicat, deoarece cantitatea de

vapori nu este constantă în timp. Pe măsură ce aerul ambiant se încarcă cu vapori,
presiunea parțială a acestora în amestecul de aer crește și în consecință, cantitatea de
vapori scade.
În cazul solvenților, care constituie elementele volatile ale lacurilor și
vopselelor, procesul este complicat și de pelicula care se formează pe suprafața de
evaporare. Până la formarea peliculei degajarea este violentă după care este încetinită
considerabil. Dacă la cele de mai sus se adaugă faptul că soluțiile folosite sunt amestecuri
de lichide care în stare de vapori au presiuni parțiale diferite, determinarea pe cale
teoretică a degajărilor de vapori este dificilă. Pentru calcule rapide, aproximative, se pot
folosi nomograme de tipul celor din figurile 5.1, 5.2 și 5.3.

Fig. 5.1 Evaporarea solvenților.

1-etilacetat; 2-benzen; 3-alcool butilic terțiar; 4-toluen; 5-acetat de butil; 6-dietil
carbonat; 7-solvent nafta; 8-acetat amil; 9- apă; 10-alcool butilic;11-alcool etilic; 12-
furfurol
 Bilanţul de gaze vapori şi apă 53

Fig. 5.2 Evaporarea amestecurilor de solvenți.

1- acetat de etil 100%; 2- alcool butilic 25% + acetat de etil 75%; 3-alcool butilic
50% + acetat de etil 50%; 4-alcool butilic 75% + acetat de etil 25%; 5-alcool
butilic 100%.

Fig. 5.3 Evaporarea solvenților din lacuri și vopsele.

1,I – terebentină; 2,II – benzină; 3,III – benzen;4,IV – benzină de lacuri. (cifrele arabe
se referă la lacuri grase iar cifrele romane la lacuri slabe)
 Bilanţul de gaze vapori şi apă 54
5.4 Degajări de praf

Degajările de praf din incintele industriale ridică probleme greu de rezolvat, atât
din punct de vedere al acțiunii nocive asupra lucrătorilor sau utilajelor, cât și din punct
de vedere al stabilirii cantității degajate în diferite procese de producție. Pentru procesele
tehnologice care includ fărâmițarea mecanică a corpurilor solide, prelucrarea
suprafețelor corpurilor solide precum și acolo unde se lucrează cu materiale
pulverulente, cantitatea de praf se poate determina numai prin metoda gravimetrică. Prin
această metodă se determină cantitatea totală de praf, cea depusă și cea care se găsește
în suspensie. Pentru determinarea debitului de aer interesează numai cea în suspensie.
În procesele cu reacții chimice (instalații de ardere, obținerea metalelor, etc.)
cantitatea de praf se poate evalua aproximativ pornind de la ecuația reacției chimice.
Exemplu pentru cuptoarele cu arc electric pentru obținerea oțelului, cantitatea de praf
degajată în condiții normale de funcționare este cuprinsă între 0,7 și 1,4 g/m-3 .
Pentru alte procese se evaluează debitul de aer funcție de cantitatea de material ce intră
în procesul de producție și care sunt surse de producere a prafului.
De exemplu pentru instalațiile de dezbatere a miezului de formare de pe piesele
turnate se consideră cca. 7.000-10.000 m3/h și m2 de grătar. În procesele de sudură un
kilogram de electrozi degajă 20g. substanțe nocive (amestec de bioxid de mangan,
compuși ai azotului și praf fin). În cazul cuptoarelor cu plumb topit sau a băilor de călire
cu plumb se degajă aerosoli de plumb prin formarea zgurii, datorită capacității de oxidare
extrem de mari pe care o are plumbul la temperaturi ridicate în contact cu oxigenul din
aer. În timpul evacuării zgurii prin procedeele actuale, cantitatea de aerosoli de plumb
degajată înregistrează valori între 44,6 și 166 mg/m3. În procesele de polizare a pieselor
metalice ținând seama de durata efectivă de lucru, cantitatea de praf emisă este 100-250
g/h la debavurare și 25-50 g/h la curățire-șlefuire (TEMA – ALTE EXEMPLE).

Concentrațiile gazelor, vaporilor și prafului în aerul exterior

Natura gazelor, vaporilor și prafului din aerul exterior este foarte diversă. Concentrația
lor în aerul atmosferic este neuniformă în timp și spațiu, depinzând de o multitudine de
factori printre care: intensitatea, debitul și caracteristicile surselor, mărimea, forma și
densitatea relativă în raport cu aerul, starea factorilor meteorologici, etc.
Depășirea unor anumite concentrații pentru fiecare din impuritățile conținute în aer are
efecte dăunătoare asupra vieții în general.
În tabelul 5.4 este indicată concentrația admisibilă pentru gaze, vapori și pulberi în aerul
atmosferic.
 Bilanţul de gaze vapori şi apă 55
Tabelul 5.4 Concentraţiile maxime admisibile de gaze, vapori și pulberi în aerul
atmosferic
Denumirea substanței Concentraţia Denumirea substanței Concentraţia
maximă admisă maximă
(mg/m3) admisă
(mg/m3)
1 2 1 2
Acetat de amil 100 Alcool propilic 200
Acetat de butil 200 Alcooli nesaturați grași 2
Acetat de etil 200 Aldehidă acetică 5
Acetat de metil 100 Amoniac 20
Acetat de vinil 10 Anilină 5
Acetonă 200 Azotat de izopropil 5
Acid acetic 5 Benzen 50
Acid clorhidric 10 Benzidină 1
Acid fluorhidric 1 Bioxid de sulf 10
Acid fosforic 1 Benzină, uleiuri minerale 300
Acid sulfuric 2 Butilat de vinil 100
Acrilat de etil 50 Camfor 3
Acrilat de metil 20 Caprolactană 10
Acroleină 2 Cianura de potasiu 0,3
Alcool butilic 200 Cianură de sodiu 0,3
Alcool etilic 1000 Ciclohexanal 300
Alcool metilic 50 Ciclohexanonă 10
Cloropren 2 Clor 1
Clorură de clor acetil 10 Clorbenzen 50
Clorură difenil 1 Clor naftalină 1
Clorură de metil 50 Hidrogen arseniat 0,3
Clorură de vinil 30 Hidrogen sulfurat 10
Decanol 100 Metafos 0,1
Cloroform 50 Mercur 0,01
Dinitro toluen 1 Metil etil acetonă 100
Dietil amină 30 Nitro butan 30
Dimetil amină 1 Nitro etan 30
Dinitrofenol 1 Nitro propan 30
Epiclorhidrină 1 Oxiclorură de difenil 0,5
Eter etilic 300 Oxid de carbon 30
Extralin 3 Ozon 0,1
Fenol 5 Picoline 5
Formaldehidă 5 Piridină 5
Fosfor galben 0,03 Plumb tetraetil 0,003
Hidrazină 0,1 Stiren 50
Tetralină 100 Triclor benzen 10
Tetraclorură de carbon 50 Triclor etilenă 50
Terebentină 300 Trinitro toluen 1
Toluen 100 Xilen dizolvant naftol I, II 100
 Bilanţul de gaze vapori şi apă 56
Concentrațiile admisibile ale gazelor, vaporilor și prafului în aerul încăperilor
Concentrațiile admisibile în aerul interior sunt stabilite pe considerente fiziologice
precum și după criteriul periculozității de explozie sau de inflamabilitate. Ele sunt
indicate în conformitate cu „Normele generale de protecția muncii”. În tabelul 5.5 sunt
indicate concentrațiile maxime de pulberi admise în atmosfera zonei de muncă.
Concentrația de vârf nu trebuie depășită în nici un moment al zilei de lucru în timp ce
concentrația medie, stabilită printr-o metodologie specială, pe baza unui număr de
determinări reprezentative pentru un anumit loc de muncă, nu trebuie depășită pe durata
unui schimb de lucru.

Tabelul 5.5 Concentraţiile maxime de pulberi admise în atmosfera zonei de lucru

Denumirea pulberilor Concentraţia Denumirea pulberilor Conc. max.
maximă admisă admisă
(mg/m3) (mg/m3)
1 2 1 2
Pulberi cu conţinut de SiO2 1,00 Germaniu şi oxizi de germaniu 2,0
liber cristalin peste 70 %
Pulberi cu conţinut de SiO2 2,00 Mangan 0,5
liber cristalin 40 – 70 %
Pulberi cu conţinut de SiO2 4,00 Molibiden (compuşi insolubili) 8,0
liber cristalin 10 – 40 %
Pulberi cu conţinut de SiO2 8,00 Molibiden (compuşi solubili) 4,00
liber cristalin sub10 %
Pulberi dioxid de siliciu 4,00 Nichel 0,50
amorf
Pulberi de abrazive sintetice 5,00 Oxid de calciu 2,00
Pulberi de silicaţi: Seleniu 2,00
- pulberi de azbest cu 10%
silicaţi fibroşi 2,00
- pulberi de alţi silicaţi
(mică, talc, caolin, steatit) 4,00
- pulberi de ciment 15,00
Pulberi de cărbune 10,00 Staniu 0,10
Pulberi de bumbac, cânepă, 4,00 Sulfuri de plumb 0,50
in, iută, tutun, ceai
Aluminiu, oxid şi aliaje de 2,00 Tantal şi oxizi de tantal 10,0
aluminiu
Argint 0,01 Telur 0,10
Brom 1,00 Thaliu 0,01
Cobalt (oxid de cobalt) 0,50 Titan şi oxizi de titan 10,0
Crom 0,10 Trinitrutoluen 1,00
Cupru 1,0 Uraniu (compuşi insolubili) 0,25
DDT 1,0 Vanadiu 0,50
Fero - vanadium 1,0 Zirconiu 5,0
Bilanţul de gaze vapori şi apă 57