Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei.

1



Capitolul 1



PROPRIETĂŢILE FIZICE ALE APEI

Cele mai importante caracteristici fizice ale apei naturale sunt: temperatura,
densitatea, greutatea specifică, conţinutul de substanţe solide, vâscozitatea, tensiunea
superficială, capacitatea termică, entalpia, presiunea de vaporizare, căldura de
vaporizare.
Temperatura normală a apei este cuprinsă între 0 şi 35
0
C. Majoritatea
proprietăţilor fizice ale apei variază în funcţie de temperatură ( tabelul 1.1 ).
Vom defini câteva din proprietăţile fizice ale apei, fără a intra în descrieri
amănunţite.
.
1.1. DENSITATEA

Densitatea apei este masa cuprinsă în unitatea de volum ( densitatea medie ) .

V
m
= µ
Densitatea într-un punct din domeniul fluid

dV
dm
V
m
lim
0 V
=
A
A
= µ
÷ A

Unitatea de măsură pentru densitate, în Si este kg/m
3
. |µ|
SI
= ML
-3

Densitatea apei pure are un maxim, egal cu 1000 kg/m
3
la temperatura de 4
0
C şi
descreşte cu temperatura ( 35
0
C, µ
a
= 994 kg/m
3
). Între 0
0
C şi 4
0
C densitatea creşte cu
temperatura. La 0
0
C, apa pură are µ = 999,87 kg/m
3
. Densitatea poate fi calculată, în
funcţie de temperatură cu relaţia Thiesen-Scheel-Diesselhorst :


( )
( )
(
¸
(

¸

÷
+
+
÷ · = µ
2
9863 , 3 T
12963 , 68 T 2 , 508929
94 , 288 T
1 1000 ( 1.1 )

Greutatea specifică g
V
G
· µ = = ¸ este forţa de atracţie gravitaţională care se
exercită pe unitatea de volum . |¸|
SI
= N/m
3
. Apa pură, la 20
0
C, are ¸

= 9789 N/m
3
.
Pentru substanţe solide, dizolvate în apă , dacă notăm
µ
S
= densitatea apei care conţine solide dizolvate
Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 2

|
|
|
|
.
|

\
|
+
+
· µ =
|
|
|
|
.
|

\
|
+
+
· =
+
+
= µ
a
S
a
S
S
a a S
S
S
V
V
1
C 1
V
V
1
m
m
1
V
m
V V
m m
( 1.2 )

dizolvat solidului ia concentrat
) apa ( solvent masa
dizolvat solid masa
V
V
C
a
S dS
· · =
·
· ·
=
µ
· µ
=
·


µ - densitatea apei normale ( depinde de T ) ;
µ
ds
- densitatea solidului dizolvat ;
V
S
- volumul solidului ;
V
a
- volumul apei ;
m
S
= µ
S
V
S
- masa solidului ;
m

= µ
a
V
a
- masa apei .
Concentraţia solidului dizolvat se poate exprima în ( mg/l, concentraţia ); ( ppm
(
o
/
oo
) sau g/kg - salinitatea ), ( kg/m
3
- densitatea ).
Concentraţia unei substanţe solide dizolvate în apă pură, în mg/l este
aproximativ aceeaşi ca salinitatea * 1000 sau concentraţia în ppm .

Salinitatea este masa de sare în g/ (kg de apă marină = masă de sare + masă de
apă ). Ecuaţia (1.2 ) poate fi folosită pentru determinarea concentraţiei sau salinităţii în
funcţie de densităţile µ
S
, µ
a
.
În practică se folosesc formule aproximative .Dacă:
S - salinitatea în ( g/kg ) ,
T - temperatura în (
0
C ) .

µ
S
( kg/m
3
) = µ
0
+ A·S + B·S
3/2
+ C·S
2
( 1.3 )

A = 8,24493 ·10
-1
- 4,0899 10
-3
T + 7,6438·10
-5
T
2
- 8,2467·10
-7
T
3
+ 5,3675 ·10
-9
T
4
B = -5,724 · 10
-3
+ 1,0227 · 10
-4
· T - 1,6546 · 10
-6
· T
2

C = 4,8314 · 10
-4


1.2.VÂSCOZITATEA

Vâscozitatea este proprietatea fluidelor de a prezenta tensiuni tangenţiale la
suprafaţa de separaţie între două straturi de mişcare relativă unul faţă de celălalt.
Vâscozitatea dinamică q, este o mărime a rezistenţei fluidului la efortul
tangenţial de frecare vâscoasă. Pentru fluidele newtoniene ( apa ) q este o constantă de
proporţionalitate care leagă efortul tangenţial de frecarea vâscoasă t de gradientul de
viteză du/dy ( legea lui Newton pentru vâscozitate ) :

dy
du
· q = t ( 1.4 )
unde u - este viteza orizontală, iar y - este direcţia normală la curgere .
Vâscozitatea cinematică, v= q/µ .
Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 3
|q|
SI
= N · s / m
2
= Pa · s ;
|v|
SI
= m
2
/ s .
qşi v descresc cu creşterea agitaţiei moleculare ( cu creşterea temperaturii ).
Exemple de formule empirice pentru vâscozitatea dinamică sunt cele recomandate de
Hardy şi Cottington şi Swidells | în Weast , Handbook of Chemistry and Physics 1986 |.

30233 , 1
) 20 T ( 00585 , 0 ) 20 T ( 1855 , 8 333 , 998
1301
)
100
( log
2
10
÷
÷ + ÷ +
=
q


pentru T = ( 0
0
- 20
0
) C şi


105 T
) 20 T ( 001053 , 0 ) T 20 ( 3272 , 1
) ( log
2
20
10
+
÷ ÷ ÷
=
q
q


pentru T = ( 20
0
- 100
0
) C ;

unde q este exprimată în Ns/m
2
, T în (
0
C ) iar
q
20
= 0,001002 Ns/m
2
( vâscozitatea dinamică la 20
0
C )
|U.S. National Bureau of Standards | .
Valorile calculate sunt prezentate în tabelul 1.1

1.3. TENSIUNEA SUPERFICIALA
.
Tensiunea superficială la interfaţa dintre apă şi aer sau dintre două fluide
imiscibile rezultă din interacţiunea dintre moleculele care formează suprafaţa liberă şi
moleculele aflate în interiorul fluidului . Moleculele care formează suprafaţa liberă sunt
puternic atrase spre interiorul fluidului. Se crează astfel o pătură de molecule tensionată
ca o membrană ce este acţionată de forţe ca cele din figură ( în cazul unui fluid care udă
peretele , de exemplu apă + sticlă ). Dacă apa se află într-un tub subţire ( tub capilar ,
d< 5 mm ) , datorită existenţei tensiunii superficiale , va apărea un fenomen numit
capilaritate .


Fig. 1.1 Tub capilar

F=o·2tr

h
Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 4
Apa în tub va urca până la o înălţime h ( înălţimea capilară ) , ce poate fi
calculată cu formula lui Jurin . Forţa datorată tensiunii superficiale este : F=o·2tr .
La echilibru o·2tr·cos o = h · t · r
2
· µ

· g

Rezultă :
g r
cos 2
h
· µ ·
o · o ·
= ( 1.7 )

unde µ - este densitatea lichidului ( kg/ m
3
) ,
g - este acceleraţia gravitaţională ( m/s
2
) ,
r - raza tubului (m ),
o - este unghiul dintre peretele tubului şi F ( tangente la menisc în punctul de
intersecţie cu tubul ) ,
o - tensiunea superficială a apei ( N / m ).
După cum a rezultat din exemplul dat forţa datorată tensiunii superficiale acţionează
perpendicular pe suprafaţa liberă , în lungul unei linii care formeză meniscul ( fig. 1.1 ) ,
tensionând suprafaţa .
F=o·L , o = F / L , |o|
SI
= N / m .
Tensiunea superficială a apei la 20
0
C, este o = 0,073 N/m. o variază puţin cu
temperatura ( tabelul 1.1 ).

1.4. PRESIUNEA VAPORILOR

Pentru a simula fenomenul de evaporaţie este necesar să se cunoască presiunea
vaporilor la saturaţie şi presiunea vaporilor din mediul ambiant. Pentru unele gaze
dizolvate, transferul de masă între aer şi apă poate fi legat de schimbul de vapori de apă
Presiunea vaporilor de apă în aer rezultă din energia cinetică a moleculelor de
apă care provoacă ieşirea moleculelor prin suprafaţa liberă, în aer. Moleculele de apă se
evaporă în aer, până ce acesta devine saturat. La echilibru, când este atinsă presiunea
vaporilor de saturaţie, în aerul de deasupra apei, schimbul cinetic de molecule dintre apă
şi aer şi dintre aer şi apă este în echilibru. Perturbaţiile acestui echilibru , cauzate de
schimbările de temperatură în aer sau apă provoacă creşterea fluxului dinspre un mediu
spre celălalt, până ce echilibrul este atins din nou. Presiunea vaporilor creşte cu cât
creşterea temperaturii forţeaza mai mult moleculele de apă să iasă în aer. Variaţia
presiunii vaporilor saturaţi, cu temperatura, este prezentată în tabelul 1.2. (valori
rezultate din formularea Goff-Gratch ).
Presiunea vaporilor se măsoară, în SI, în Pa ( N/m
2
) . Dăm în continuare câteva
formule pentru determinarea presiunii vaporilor saturaţi :

p
VS
= 3,38639|(0,00738·T
S
+0,8072)
8
-0,0000191,8·T
S
+48 +0,001316| (1.8 )

unde p
VS
- presiunea vaporilor la saturaţie ( kPa ) ,
T
S
- temperatura apei la suprafaţă (
0
C ) .

Formula Magnus-Tetens :

p
VS
(P
a
) = 10
7,5

T
S
/(T
S
+237,3)+2,7858
(1.9 )
Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 5

Pentru calculul presiunii vaporilor deasupra gheţii se poate folosi formula:

p
VS
(P
a
) = 10
9,5

T
S
/(T
S
+265,5)+2,7858
( 1.10 )

Presiunea vaporilor de apă din mediul ambiant , p
V
( KPa ) se poate calcula cu relaţia :

p
V
= p
VS
- 0,00066 / p
a
( T
a
- T
u
) · ( 1+0,00115 T
u
) ( 1.11 )

unde p
a
( KPa ) - presiunea barometrică ,
T
a
(
0
C ) - temperatura aerului uscat ,
T
u
(
0
C ) - temperatura aerului umed ,
p
VS
(kPa ) - presiunea vaporilor la saturaţie , calculată cu formula ( 1.8 ).

1.5 ENERGIA CALORICĂ

Cantităţile de căldură se măsoară în J ( 1 J = 1N m ) , în |SI| sau cal. în |cgs| .
Capacitatea calorică este cantitatea de energie calorică necesară pentru a creşte
temperatura apei cu un grad.
Capacitatea calorică a apei este 4186,8 J/kg
0
C în |SI| şi 1 cal./g
0
C în |cgs|.
Prin cal. ( calorie ) se înţelege căldura necesară pentru a creşte temperatura unui
gram de apă cu un grad. Se lucrează cu:
cal. 4 ( caloria mică 3,5
0
C - 4,5
0
C ),
cal. 15 ( caloria normală 14,5
0
C - 15,5
0
C ).
Caloria medie = 1/100 din căldura necesară pentru a încălzi un gram de apă de la 0
0
C la
100
0
C
1 cal.
15
/ g.·
0
C = 4186,8 J/ kg ·
0
C ,
1 cal.
15
= 4,1868 J.

Schimbările de energie calorică, ale apei , AQ , sunt legate de schimbările de
temperatură, de volumul V, densitatea µ şi capacitatea calorică c:

AQ = c · µ · V · AT

Fluxul de căldură este cantitatea de căldură care trece prin unitatea de suprafaţă .
Cel mai important flux de căldură, în hidrologie este fluxul de radiaţii solare şi de
radiaţii de lungime de undă mare ( long wave radiation ), prin suprafaţa apei. În |SI|
fluxul de căldură se expimă în W/m
2
( J /s m sau N / sm ), iar in |cgs| în kcal /m
2
h sau
longley /zi ( 1 longley = 1 cal. / cm
2
).

Căldura de vaporizare sau de evaporare (căldura latentă de vaporizare ) este
cantitatea de căldură necesară pentru a evapora sau condensa o unitate de masă de apă.
Căldura de vaporizare poate fi calculată, în intervalul de temperatură ( 0
0
C -
40
0
C ), cu relaţia :
Q
V
= 2,501 · 10
6

- 2361 T
Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 6
unde Q
V
este exprimată în J/kg iar temperatura apei T în
0
C. Valorile obţinute cu
această relaţie sunt trecute în tabelul 1.2.
Căldura latentă de topire este cantitatea de căldură necesară pentru a transforma
un gram de gheaţă în apă. Ea are valoarea 0,3337 MJ / kg sau 79,7 cal.
15
/ g ( este
aproximativ 1/7 din căldura latentă de vaporizare ). Aceeaşi cantitate de căldură este
eliberată când 1 kg de apă este transformat în gheaţă la temperatura 0
0
C .


Tabelul 1.1 - Proprietăţile fizice ale apei pure în funcţie de temperatură
T
(
0
C)
Densitate
kg/m
3

Vâscozitate
q(kg/ms)
Vâscozitate
v(m
2
/s)
Tensiunea
superficială(N/m)
Capacitatea
termică (J/g
0
C
)
0 999,87 0,001787 1,787E-06 0,076 4,2177
1 999,93 0,001728 1,728E-06 4,2141
2 999,97 0,001671 1,671E-06 4,2107
3 999,99 0,001618 1,618E-06 4,2077
4 1000,00 0,001567 1,567E-06 4,2048
5 999,99 0,001518 1,518E-06 0,075 4,2022
6 999,97 0,001472 1,472E-06 4,1999
7 999,93 0,001428 1,428E-06 4,1977
8 999,88 0,001386 1,386E-06 4,1957
9 999,81 0,001346 1,346E-06 4,1939
10 999,73 0,001307 1,308E-06 0,074 4,1922
11 999,63 0,001270 1,271E-06 4,1902
12 999,53 0,001235 1,236E-06 4,1893
13 999,41 0,001202 1,202E-06 4,1880
14 999,27 0,001169 1,170E-06 4,1869
15 999,13 0,001139 1,140E-06 0,073 4,1858
16 998,97 0,001109 1,110E-06 4,1849
17 998,80 0,001081 1,082E-06 4,1840
18 998,62 0,001053 1,055E-06 4,1832
19 998,43 0,001027 1,029E-06 4,1825
20 998,23 0,001002 1,004E-06 0,073 4,1819
21 998,02 0,000978 9,799E-07 4,1813
22 997,80 0,000955 9,570E-07 4,1803
23 997,57 0,000933 9,349E-07 4,1804
24 997,33 0,000911 9,136E-07 4,1800
25 997,08 0,000891 8,931E-07 0,072 4,1796
26 996,81 0,000871 8,733E-07 4,1793
27 996,54 0,000851 8,543E-07 4,1790
28 996,26 0,000833 8,359E-07 4,1788
29 995,98 0,000815 8,182E-07 4,1786
30 995,68 0,000798 8,011E-07 0,071 4,1785
31 995,37 0,000780 7,845E-07 4,1784
32 995,06 0,000765 7,686E-07 4,1783
Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 7
33 994, 73 0,000749 7,531E-07 4,1783
34 994,40 0,000734 7,382E-07 4,1782
35 994,06 0,000719 7,237E-07 4,1782



Tabelul 1.2 - Proprietăţile fizice ale apei pure în funcţie de temperatură
T
(
0
C)
Entalpie
(J/g)
Căldură de
vaporizare(J/kg)
Presiunea vaporilor la
saturaţie(Pa)
Presiunea vaporilor la
saturaţie(m)
0 0,1024 2,501E+06 611 0,062
1 4,3184 2,499E+06 657 0,067
2 8,5308 2,496E+06 705 0,072
3 12,7400 2,494E+06 758 0,077
4 16,9462 2,492E+06 813 0,083
5 21,1408 2,489E+06 872 0,089
6 25,5496 2,487E+06 935 0,095
7 29,5496 2,484E+06 1001 0,102
8 33,7463 2,482E+06 1072 0,109
9 37,9410 2,480E+06 1147 0,117
10 42,1314 2,477E+06 1227 0,125
11 46,3255 2,475E+06 1312 0,134
12 50,7041 2,473E+06 1402 0,143
13 54,7041 2,470E+06 1497 0,153
14 58,8916 2,468E+06 1598 0,163
15 63,0779 2,466E+06 1704 0,174
16 67,2632 2,463E+06 1817 0,186
17 71,4476 2,461E+06 1937 0,198
18 75,6312 2,459E+06 2063 0,211
19 79,8141 2,456E+06 2196 0,224
20 83,9963 2,454E+06 2337 0,239
21 88,1778 2,451E+06 2486 0,254
22 92,3589 2,449E+06 2643 0,270
23 96,5395 2,447E+06 2809 0,287
24 100,7196 2,444E+06 2983 0,305
25 104,8994 2,442E+06 3167 0,324
26 109,0788 2,440E+06 3361 0,344
27 113,2580 2,437E+06 3565 0,365
28 117,4369 2,435E+06 3780 0,387
29 121,6157 2,433E+06 4006 0,410
30 125,7943 2,430E+06 4243 0,435
31 129,9727 2,428E+06 4493 0,460
32 134,1510 2,425E+06 4755 0,487
33 138,3293 2,423E+06 5031 0,516
34 142,5078 2,421E+06 5320 0,546
35 146,6858 2,418E+06 5624 0,577
Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. 8


Căldura latentă de sublimare este cantitatea de căldură necesară pentru a
transforma 1 gram de gheaţă în vapori de apă ( sau invers ). Căldura latentă de
sublimare, la 0
0
C este aproximativ 2,83 MJ / kg .

salinitatea în ( g/kg ) .densitatea apei normale ( depinde de T ) .4 )    dy unde u . Salinitatea este masa de sare în g/ (kg de apă marină = masă de sare + masă de apă ).densitatea ).este viteza orizontală.salinitatea ).masa solidului . în mg/l este aproximativ aceeaşi ca salinitatea * 1000 sau concentraţia în ppm .6546  10-6  T2 C = 4.0899 10-3 T + 7. Vâscozitatea dinamică .VÂSCOZITATEA Vâscozitatea este proprietatea fluidelor de a prezenta tensiuni tangenţiale la suprafaţa de separaţie între două straturi de mişcare relativă unul faţă de celălalt.246710-7 T3 + 5.4.volumul solidului . Vâscozitatea cinematică. = / .volumul apei . Ecuaţia (1. .1.3 ) A = 8.2 )  V masa  solid  dizolvat C  dS S   concentratia  solidului  dizolvat  Va masa  solvent (apa)  . a . Proprietatile fizice ale apei.0227  10-4  T .2 Hidrodinamica apelor subterane. ds . VS . mS = S VS . Concentraţia unei substanţe solide dizolvate în apă pură. este o mărime a rezistenţei fluidului la efortul tangenţial de frecare vâscoasă.Dacă: S . Pentru fluidele newtoniene ( apa )  este o constantă de proporţionalitate care leagă efortul tangenţial de frecarea vâscoasă  de gradientul de viteză du/dy ( legea lui Newton pentru vâscozitate ) : du ( 1.8.2.  mS  mS  m m 1 m S    VS VS  Va Va   1 Va         1 C   VS  1 Va         ( 1.este direcţia normală la curgere .643810-5 T2 .masa apei . iar y . Va .temperatura în ( 0 C ) . ( ppm (o/oo) sau g/kg .24493 10-1 . T . ( kg/m3 .densitatea solidului dizolvat . În practică se folosesc formule aproximative .3675 10-9 T4 B = -5.724  10-3 + 1. S ( kg/m3 ) = 0 + AS + BS3/2 + CS2 ( 1.2 ) poate fi folosită pentru determinarea concentraţiei sau salinităţii în funcţie de densităţile S .8314  10-4 1. concentraţia ). m = a Va . Concentraţia solidului dizolvat se poate exprima în ( mg/l.

SI = m2 / s .30233 100 998.1 Tub capilar .001053(T  20) 2 ) 20 T  105 pentru T = ( 200 .1855(T  20)  0. T în ( 0 C ) iar 20 = 0.00585(T  20) 2 pentru T = ( 00 . 1.3272(20  T)  0. Dacă apa se află într-un tub subţire ( tub capilar . datorită existenţei tensiunii superficiale . Proprietatile fizice ale apei.1000 ) C . Se crează astfel o pătură de molecule tensionată ca o membrană ce este acţionată de forţe ca cele din figură ( în cazul unui fluid care udă peretele . Handbook of Chemistry and Physics 1986 .S. Tensiunea superficială la interfaţa dintre apă şi aer sau dintre două fluide imiscibile rezultă din interacţiunea dintre moleculele care formează suprafaţa liberă şi moleculele aflate în interiorul fluidului . 3 SI = N  s / m2 = Pa  s .200 ) C şi log10 (  1. F=2r h Fig. TENSIUNEA SUPERFICIALA .3. de exemplu apă + sticlă ). Moleculele care formează suprafaţa liberă sunt puternic atrase spre interiorul fluidului. Valorile calculate sunt prezentate în tabelul 1. National Bureau of Standards  .333  8.1 1. d 5 mm ) . va apărea un fenomen numit capilaritate . unde  este exprimată în Ns/m2 .  1301 log10 ( )  1. şi  descresc cu creşterea agitaţiei moleculare ( cu creşterea temperaturii ).Hidrodinamica apelor subterane.001002 Ns/m2 ( vâscozitatea dinamică la 200 C ) U. Exemple de formule empirice pentru vâscozitatea dinamică sunt cele recomandate de Hardy şi Cottington şi Swidells  în Weast .

2.8 ) Formula Magnus-Tetens : pVS (Pa ) = 107.8072)8-0. =F/L. este  = 0. După cum a rezultat din exemplul dat forţa datorată tensiunii superficiale acţionează perpendicular pe suprafaţa liberă . Moleculele de apă se evaporă în aer.073 N/m. 1. Presiunea vaporilor se măsoară. 1.00738TS+0. când este atinsă presiunea vaporilor de saturaţie. în Pa ( N/m2 ) .4 Hidrodinamica apelor subterane.4. transferul de masă între aer şi apă poate fi legat de schimbul de vapori de apă Presiunea vaporilor de apă în aer rezultă din energia cinetică a moleculelor de apă care provoacă ieşirea moleculelor prin suprafaţa liberă.7 )  . Dăm în continuare câteva formule pentru determinarea presiunii vaporilor saturaţi : pVS = 3.3)+2. în aerul de deasupra apei. în lungul unei linii care formeză meniscul ( fig.tensiunea superficială a apei ( N / m ). Pentru unele gaze dizolvate. până ce acesta devine saturat. r . Tensiunea superficială a apei la 200 C.raza tubului (m ).este acceleraţia gravitaţională ( m/s2 ) . este prezentată în tabelul 1. Perturbaţiile acestui echilibru .8TS+48 +0.1 ). schimbul cinetic de molecule dintre apă şi aer şi dintre aer şi apă este în echilibru.este densitatea lichidului ( kg/ m3 ) . PRESIUNEA VAPORILOR Pentru a simula fenomenul de evaporaţie este necesar să se cunoască presiunea vaporilor la saturaţie şi presiunea vaporilor din mediul ambiant. (valori rezultate din formularea Goff-Gratch ).001316 unde pVS . ce poate fi calculată cu formula lui Jurin .0000191. Variaţia presiunii vaporilor saturaţi.9 ) . cauzate de schimbările de temperatură în aer sau apă provoacă creşterea fluxului dinspre un mediu spre celălalt. Presiunea vaporilor creşte cu cât creşterea temperaturii forţeaza mai mult moleculele de apă să iasă în aer.  variază puţin cu temperatura ( tabelul 1. cu temperatura.presiunea vaporilor la saturaţie ( kPa ) .  . Apa în tub va urca până la o înălţime h ( înălţimea capilară ) .7858 (1. în SI. Proprietatile fizice ale apei.5 TS/(TS+237. tensionând suprafaţa . în aer.este unghiul dintre peretele tubului şi F ( tangente la menisc în punctul de intersecţie cu tubul ) . (1. g . Forţa datorată tensiunii superficiale este : F=2r .38639(0. până ce echilibrul este atins din nou.1 ) .temperatura apei la suprafaţă ( 0 C ) . TS . La echilibru. F=L .  . SI = N / m . La echilibru 2rcos  = h    r2    g Rezultă : unde h 2    cos  r g ( 1.

Ta ( 0 C ) . Schimbările de energie calorică. densitatea  şi capacitatea calorică c: Q = c    V  T Fluxul de căldură este cantitatea de căldură care trece prin unitatea de suprafaţă . prin suprafaţa apei.501  106 . de volumul V.5)+2.00066 / pa ( Ta . ( 1. pVS (kPa ) . Q . Tu ( 0 C ) .5 ENERGIA CALORICĂ Cantităţile de căldură se măsoară în J ( 1 J = 1N m ) . Capacitatea calorică este cantitatea de energie calorică necesară pentru a creşte temperatura apei cu un grad.1868 J. sunt legate de schimbările de temperatură. 4 ( caloria mică 3.Tu )  ( 1+0.10 ) Presiunea vaporilor de apă din mediul ambiant .15.temperatura aerului uscat .presiunea vaporilor la saturaţie . 15 / g. Prin cal. Cel mai important flux de căldură.8 J/ kg  0C .00115 Tu ) unde pa ( KPa ) . ( calorie ) se înţelege căldura necesară pentru a creşte temperatura unui gram de apă cu un grad.Hidrodinamica apelor subterane. Proprietatile fizice ale apei. în intervalul de temperatură ( 00C 400C ). În SI fluxul de căldură se expimă în W/m2 ( J /s m sau N / sm ).8 ). în SI sau cal. Căldura de vaporizare sau de evaporare (căldura latentă de vaporizare ) este cantitatea de căldură necesară pentru a evapora sau condensa o unitate de masă de apă.50 C .0. iar in cgs în kcal /m2 h sau longley /zi ( 1 longley = 1 cal. calculată cu formula ( 1. în cgs . pV ( KPa ) se poate calcula cu relaţia : pV = pVS .temperatura aerului umed .50C ).7858 ( 1.2361 T . 15 = 4.11 ) 1. 1 cal.5 0C . Căldura de vaporizare poate fi calculată. ale apei . Capacitatea calorică a apei este 4186. 15 ( caloria normală 14. Caloria medie = 1/100 din căldura necesară pentru a încălzi un gram de apă de la 00C la 1000C 1 cal./g 0 C în cgs. 0C = 4186.5 TS/(TS+265.8 J/kg 0 C în SI şi 1 cal. în hidrologie este fluxul de radiaţii solare şi de radiaţii de lungime de undă mare ( long wave radiation ).4. cu relaţia : QV = 2.presiunea barometrică . Se lucrează cu: cal.50C ). 5 Pentru calculul presiunii vaporilor deasupra gheţii se poate folosi formula: pVS (Pa ) = 109. cal. / cm2 ).

001346 1. unde QV este exprimată în J/kg iar temperatura apei T în 0C.2048 5 999.110E-06 4.1858 16 998.1893 13 999.1803 23 997.001169 1. Aceeaşi cantitate de căldură este eliberată când 1 kg de apă este transformat în gheaţă la temperatura 00C .359E-07 4.1813 22 997.02 0.73 0.63 0.93 0.80 0.567E-06 4.13 0.1793 27 996.001567 1.001472 1.93 0.1902 12 999.140E-06 0.87 0.1832 19 998.202E-06 4.472E-06 4.1999 7 999.000798 8.000851 8.075 4.001386 1. Căldura latentă de topire este cantitatea de căldură necesară pentru a transforma un gram de gheaţă în apă.41 0.97 0.26 0. Ea are valoarea 0.2.08 0.23 0.001235 1. Proprietatile fizice ale apei.97 0.1788 29 995.001728 1.1957 9 999.518E-06 0. Valorile obţinute cu această relaţie sunt trecute în tabelul 1.000765 7.1 .728E-06 4.000955 9.000911 9.000815 8.6 Hidrodinamica apelor subterane.001202 1.98 0.000978 9.1840 18 998.1825 20 998.37 0.346E-06 4.1869 15 999.428E-06 4.686E-07 4.001109 1.029E-06 4.001053 1.06 0.000780 7.076 4.2141 2 999.1849 17 998.799E-07 4.68 0.1800 25 997.81 0.1796 26 996.57 0.1804 24 997.845E-07 4.001671 1.99 0.27 0.308E-06 0.618E-06 4.62 0.001270 1.074 4.170E-06 4.7 cal.1790 28 996.88 0.001518 1.81 0. Tabelul 1.349E-07 4.082E-06 4.073 4.53 0.000833 8.54 0.001139 1.3337 MJ / kg sau 79.000891 8.136E-07 4.001002 1.43 0.001787 1.004E-06 0.271E-06 4.787E-06 0.15 / g ( este aproximativ 1/7 din căldura latentă de vaporizare ).97 0.011E-07 0.Proprietăţile fizice ale apei pure în funcţie de temperatură T Densitate Vâscozitate Vâscozitate Tensiunea Capacitatea (0C) kg/m3 superficială(N/m) termică (J/g 0C (kg/ms) (m2/s) ) 0 999.001027 1.543E-07 4.99 0.072 4.33 0.000933 9.1977 8 999.733E-07 4.1939 10 999.2107 3 999.001081 1.1922 11 999.00 0.1785 31 995.931E-07 0.236E-06 4.2177 1 999.000871 8.1783 .570E-07 4.671E-06 4.1786 30 995.001428 1.1784 32 995.182E-07 4.001618 1.1819 21 998.386E-06 4.055E-06 4.1880 14 999.073 4.80 0.071 4.2022 6 999.2077 4 1000.001307 1.

8994 2.4369 2.062 1 4. 7 33 34 35 994.459E+06 2063 0.174 16 67.125 11 46.40 994.000749 0.077 4 16.382E-07 7.7400 2.9462 2.475E+06 1312 0.421E+06 5320 0.499E+06 657 0.487E+06 935 0.117 10 42.237E-07 4.430E+06 4243 0.473E+06 1402 0.Proprietăţile fizice ale apei pure în funcţie de temperatură T Entalpie Căldură de Presiunea vaporilor la Presiunea vaporilor la 0 ( C) (J/g) vaporizare(J/kg) saturaţie(Pa) saturaţie(m) 0 0.000734 0. 73 994.3255 2.423E+06 5031 0.577 .067 2 8.482E+06 1072 0.1783 4.0788 2.8141 2.000719 7.487 33 138.454E+06 2337 0.089 6 25.516 34 142.5395 2.5496 2.9727 2.365 28 117.224 20 83.7463 2.449E+06 2643 0.440E+06 3361 0.3184 2.287 24 100.3589 2.163 15 63.083 5 21.463E+06 1817 0.437E+06 3565 0.1510 2.7943 2.1024 2.444E+06 2983 0.1314 2.344 27 113.468E+06 1598 0.Hidrodinamica apelor subterane.466E+06 1704 0.0779 2.06 0.5078 2.492E+06 813 0.494E+06 758 0.546 35 146.3293 2.239 21 88.324 26 109.460 32 134.1782 Tabelul 1.6312 2.109 9 37.451E+06 2486 0.425E+06 4755 0.095 7 29.7041 2.102 8 33.484E+06 1001 0.270 23 96.072 3 12.211 19 79.496E+06 705 0.418E+06 5624 0.7196 2.531E-07 7.2 .5308 2.489E+06 872 0.387 29 121.186 17 71.7041 2.442E+06 3167 0.2580 2.5496 2. Proprietatile fizice ale apei.477E+06 1227 0.1782 4.8916 2.198 18 75.447E+06 2809 0.6858 2.254 22 92.305 25 104.4476 2.433E+06 4006 0.461E+06 1937 0.1408 2.6157 2.480E+06 1147 0.435E+06 3780 0.1778 2.410 30 125.428E+06 4493 0.143 13 54.2632 2.470E+06 1497 0.134 12 50.501E+06 611 0.153 14 58.9410 2.9963 2.456E+06 2196 0.435 31 129.

Căldura latentă de sublimare este cantitatea de căldură necesară pentru a transforma 1 gram de gheaţă în vapori de apă ( sau invers ).83 MJ / kg . Căldura latentă de sublimare. la 00C este aproximativ 2.8 Hidrodinamica apelor subterane. . Proprietatile fizice ale apei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful