Etapa II.

Descrierea procesului industrial

2.1 Descrierea fazelor procesului
Procesul de obtinere a varului consta din combustia carbonatului de calciu sau magneziu
care elibereaza CO2 si se obtine oxidul derivat ( CaCO3 CaO + CO2 ).
Oxidul de calciu produs in cuptoare este supus zdrobirii, macinarii, si sau cernerii inainte
de a !i depozitat in siloz.
"arul calcinat este livrat catre clientul !inal din siloz ( var nestins ), sau este trans!erat intr#o
!abrica de $idratare unde este pus sa reactioneze cu apa (rezultat % varul stins).
Odata cu procesul de producere a varului, CO2 este eliberat ca o consecinta urmatoarei
reactii c$imice %
CaCO3 CaO + CO2
&n procesul de calcinare, calcarul da nastere varului nestins si CO2 eliberat in atmos!era,
generand emisiile acestuia. 'e asemenea, nevoia de energie in cadrul procesului implica
!olosirea de combustibil care se asociaza cu emisiile de CO2.
Fluxul tehnologic pentru producerea arului
(ateria prima, calcarul in stare bruta, este adus cu agoane autodescarcatoare si este depozitat
in silozuri de primire (2)) tsiloz)
Calcarul pentru var are urmatoarele caracteristici%
# CaCO3, min *+,-
# (gCO3, max. 2,+,-
# .l2O3, max. a,2,-
# /iO2, max. 0,2,-
# /total, max. ),0,-
# CO2, min. 12,-
# 2ractia granulometrica pentru cuptorul rotativ% 2)31) mm, se accepta depasirea masei cu 0),.
'in silozuri, !ateria pri!a este descarcata cu a4utorul dozatorului cu taler, cu reglare
manuala, pe o banda colectoare, care descarca pe banda inclinata, care o transporta pe un ciur
vibrator, numai pentru dolomita, situat in turnul de alimentare.
Ciurul realizeaza separarea in 3 clase granulometrice %
# !ractia )#3 mm si !ractia peste 05 mm, reprezinta deseu, se expediaza la $alda 6uituri,
# !ractia 3#05 mm, este diri4ata cu a4utorul unor benzi reversibile in buncarele de
alimentare tampon ale !iecarui cuptor rotativ.
Calcarul, aprovizionat cu dimensiunea corespunzatoare, este alimentat direct in buncarele de
alimentare.
'in buncarul de alimentare, materia prima este dozata cu dozatorul cu taler, cu reglare
manuala, in cuptorul rotativ.
Cuptorul rotativ se compune dintr#un cilindru de rotatie lung de 7+ m, diametrul exterior de 3
m, inclinat cu un ung$i de 3 grade de la linia orizontala. (ateria prima este depusa la capatul
superior, iar combustibilul si aerul de combustie sunt plasate la capatul in!erior.
&ncalzirea cuptorului se !ace cu gaz natural, la o temperatura de 00))302)) )C pentru var.
Productivitatea cuptorului este de +#5 t$ var.
Produsul a4uns in capatul in!erior, este descarcat din cuptor intr#un racitor tubular unde caldura
reziduala este !olosita sa preincalzeasca aerul combustiei. Produsul evacuat din racitorul tubular
a4unge prin cadere libera pe o banda transportoare cu cupe care alimenteaza buncarele de racire.
'in aceste buncare, produsele racite, sunt descarcate pe la partea in!erioara cu dozatoare cu taler,
iar prin intermediul altor benzi transportoare, varul a4unge la silozurile de expeditie,
de unde se incarca in mi4loace auto pentru a !i expediat la consumatori.
"arul industrial, con!orm /8./ 2+173 si /9 2+1*7, are urmatoarele caracteristici
!izicoc$imice%
# CaO , min *3,-
# CaO +(gO activ , :737:,-
# (gO , max. 2,-
# 2e2O3 + .l2O3 , max. 2,) ,-
# /iO2, max 2, ),-
# /, max ),:,.
2.2. "che!a #loc a procesului
2luxul te$nologic de producere a varului este prezentat in !igura 2.2.0
Fig.2.2.1 "che!a #loc a procesului tehnologic
2luxul te$nologic al intregii instalatii este prezentat in !igura 2.2.2
Fig.2.2.2 Fluxul tehnologic al instalatiei de fa#ricare a arului
/emni!icatia elementelor din !lux este urmatoarea%
0# transport vagone;i linie <ngust= ,primire#desc=rcare- 2.# silozuri cu dozatoare circulare- 3. >
band= colectoare calcar sau dolomit= brut=-1.# band= <nclinat= pentru primire - +. > ciur
vibrator- 5. > benzi reversibile- :. > bunc=r cu dozatoare materie prim=- 7. > bazine distribuire
barbotin= + tob= de amestec- *, 0. > bunc=r tampon cu band= intermediar= + dou= bunc=re
pentru calcar- 00. > conduct= alimentare cuptoare- 02. # cuptoare rotative + r=citor pentru
!luxul de dolomit=- 03. > cabina .(C- 01. bunc=re intermediare de r=cire.0+. > elevator- 05.
> band= <nclinat= expediere- 0:. > ciur rotativ- 07. > bunc=r expediere dolomit=
calcinat=sinterizat=,
var- 0*. .limentare moar= cu bile pentru prepararea barbotinei- 2). > bazim
omogenizare barbotin=- 20.# pomp= evacuare barbotin=- 22.# benzi reversibile expediere- 23.
C?ntar rutier +)t- 21. 8ransport spre sectorul de o;el=rie.
Etapa III. Inentarul e!isiilor poluante rezultate din proces
@misiile in atmos!era includ oxizi de azot, dioxid de sul!, oxizi de carbon si pra!. @misiile depind de
!orma cuptorului, de conditiile de operare, de combustibilul !olosit si de calitatea pietrei de var. Aivelul
emisiilor de dioxid de carbon este raportat in c$imie sub !orma proceselor de combustie si calcinare.
@misiile tipice din !iecare sectiune sunt notate cu AOB, /O2 , pra! si CO.
E!isii gazoase
Oxizi de nitrogen
Cuptoarele axiale emit in general mai putin AOx decat cuptoarele rotative. .ceasta se intampla pentru ca
temperaturile din cuptoarele axiale sunt de obicei seb 01)) grade celsius si ast!el !ormarea de AOx termic
este relativ scazuta. &n plus procesele de combustie produc temperaturi relativ scazute si conditii de
amestec nu !oarte intense ce rezulta in cantitati scazute de AOx, totusi se produc cantitati mai mari de AOx
cand cuptoarele axiale produc var calcinat la intensitate avansata sau dolomita cu ardere avansata .
Ca cuptoarele rotative arderea este mai bine de!inita, iar temperaturile de ardere sunt mai mari decat cele
din cuptoarele axiale ceea ce denota nivele avansate de AOx.(ai mult,datorita trans!erului di!erit de
caldura temperatura maxima a gazelor din cuptor este mai mare ceea ce duce la nivele crescute de AOx
termic. 'e asemenea producerea dolomitei cu ardere avansata in cuptoarele rotative da o cantitate de AOx
mai mare.
Dioxidul de sulf
Ca ma4oritatea proceselor de ardere a varului sul!ul prezent in calcar si combustibilul sunt asimilate de
varul nestins. &n cuptoarele axiale si cele !luide contactul e!icient intre gazele cuptorului si varul nestins
asigura de obicei o absorbtie e!icienta a dioxidului de sul!.
.cest lucru este valabil si pentru cuptorul rotativ.
Cand se produce var nestins cu o cantitate redusa de sul! in cuptoarele rotative si dolomita cu cu ardere
avansata sau var calcinat in cuptoarele axiale sau rotative, o parte din sul!ul din combustibil si din calcar
este eliminat ca si dioxidul de sul! in gazele evacuate.
Oxizii de car#on
'isocierea calcarului produce pana la ),:+ tone de dioxid de carbon (CO2) pe tona de var nestins in
!unctie de compozitia de calcar si gradul de calcinare. Cantitatea de dioxid de carbon produsa prin
combustie depinde de compozitia c$imica a combustibilului si de caldura pe tona de var nestins care este
in medie intre ),2 si ),1+ tone de CO2 pe tona de var nestins.
&n ultimii ani s#a redus mult emisiunea de dioxid de carbon pe tona de var nestins mai ales termice noi
mai e!iciente si cresterii datorita inlocuirii cuptoarelor vec$i cu modele productivitatii
( s#a redus cantitatea de pra!). &ndustria de var !ranceza si cea germana au semnat un acord voluntar de
reducere a emisiunilor de CO2, iar in (area 6ritanie s#a calculat ca emisiunea de CO2 pe tona de var a
scazut cu aproximativ 2), in ultimii ani pana in 0**1.
Cand rezulta dintr#o combustie incompleta emisiunile de monoxid de carbon (CO) reprezinta de obicei o
pierdere a e!icientei . 8otusi la unele tipuri de cuptoare si atunci cand se !abrica anumite produse sunt
necesare nivele controlate ale monoxidului de carbon pentru a produce conditiile de combustie cerute si
calitatea produsului.
Dnele pietre de var contin carbon ceea ce poate duce la emisiuni de CO mai mari in procesul de ardere a
varului.
Co!pusi organici olatili
@misiunea compusilor organici volatili ( "OCs) poate aparea in perioade scurte in timpul conditiilor de
instalare. .semenea evenimente pot aparea la !recvente variabile % odata si de doua ari pe an pentru
cuptoarele rotative si odata la 0) ani pentru cuptoarele axiale.
Compusii organici volatili pot emite permanent doar atunci cand calcarul contine o cantitate importanta
de materie organica.
Deseuri solide
$raful
Calcinarea calcarului
Pra!ul apare din particulele divizate !in, din degradarea mecanica si termica a varului si a pietre de var din
cuptor si intr#o acceptiune mai larga din resturile de combustibil.
Aivelele de pra! variaza in !unctie de !orma cuptorului printre altele si se situeaza intre +)) si peste +)))
mgAm
3
ceea ce corespunde la aproximativ 2 > 2) Egtona de var nestins (bazata pe 1))) Am
3
tona de
var). 8oate cuptoarele rotative sunt prevazute cu ec$ipamente de colectare a pra!ului ca si ma4oritatea
cuptoarelor axiale.
'atorita cantitatii mari de gaze evacuate se !olosesc o serie de colector de pra! printre care cicloni, bureti,
!iltre sintetice, precipitatori electrostatici si !iltre cu sita. 'upa scadere emisiile tipice variaza intre 3) si
2)) mgAm
3
aproximativ ),0 > ),7 Egtona de var ( bazata pe 1))) Am
3
tona de var).
Fidratarea varului
.!luenta gazoasa din ramura de $idratare este relativ redusa in volum- nivelele sunt in 4ur de 7)) m
3
tona
de var $idratat , dar acesta poate contine 2 grame m
3
de pra! inainte de scadere. .st!el generarea de pra!
poate !i aproximativ 0,5 Egtona de var $idratat. .tat buretii cat si !iltrele sunt !olosite pentru a curata
emisiunile. Aivelurile de emisiune dupa scadere se situeaza intre 2) si 2)) mgAm
3
, ceea ce corespunde
la aproximativ ),)05 > ),05 Egtona de var $idratat
(acinarea varului
.erul este evacuat din intregul ec$ipament de macinare pentru a produce marimea cernuta a particulelor.
.cest produs este vidat prin !iltre, adesea precedate de cicloni, ast!el colectarea pra!ului este o parte
integranta a procesului.
Aivelele de emisiune se situeaza intre 2) si +) mg Am
3
ceea ce corespunde la ),)3 # ),:+ Egtona de var (
la un !lux de 0+)) Am
3
tona de var).
$rocese adiacente
Procesele adiacente pot include zdrobirea, cernerea, trimiterea, !aramitarea, stocarea si livrarea. @misiile
de pra! sunt controlate de procesul de vidare a aerului. .erul trece prin !iltre, iar pra!ul colectat revine la
produs. Pra!ul rezultat din materiile prime de exemplu sau combustibilii solizi pot provoca probleme
serioase.
%etale
@xista putine in!ormatii despre emisiunile metalelor. Gradul inalt de puritate pentru ma4oritatea calcarului
!olosit in producerea varului dolomitic si calcinat inseamna ca emisiunile de metale sunt scazute.
(asurarile la di!rerite tipuri de cuptoare de var, colectate de @uC. arata nivele ale cantitatilor de cadmiu,
mercur si taliu sub ),0 mgAm
3
.
Etapa &.1 %etode de !ini!izare cantitatii de !aterii pri!e
Consu!ul !ini! de calcar rezulta din maximizarea productiei de var din zacamant cat si
a varului scos la vanzare din cuptorul de var. .ceasta se poate realiza prin %
H &nstalarea cuptoarelor de var care pot !unctiona cu calcar de di!erite dimensiuni
&nstalarea a doua sau mai multe tipuri de cuptoare, capabile sa calcineze calcar de di!erite
marimi.
H @xploatarea si directionarea calcarului (calitate, marime) in !unctie de tipurile de cuptoare.
H 9educerea productiei de reziduri (de exemplu pra!ul din gazele evacuate si calcarul !ara
intrebuitare).
H Dtilizarea acestor reziduri.
'educerea cantitatii de energie consu!ata
&n ma4oritatea cazurilor cuptoarele vec$i sunt inlocuite de cele noi, dar exista situatii cand cuptoarele
existente au !ost modi!icate pentru a reduce consumulu de energie. .semenea modi!icari variaza de la
cele minore > de exemplu instalarea unor ventilatoare pentru a acoperi surplusul de caldura din gazele
emanate din cuptor sau pentru a permite !olosirea mai multor tipuri de combustibili > la cele ma4ore in
!unctie de con!iguratia cuptorului. &n unele cazuri unde cuptoarele axiale au incetat sa mai !ie viabile din
punct de vedere economic s#a convenit convertirea lor la !orme moderne, de exemplu trans!ormarea unui
cuptor axial simplu intr#o !orma de cuptor anular sau legarea unei perec$i de cuptoare axiale pentru a crea
un cuptor regenerator
0)1
cu !lux paralel. Conversia extinde si viata ec$ipamentului !olosit precum structura cuptorului, sistemul de
alimentare si ramura de manipulare > stocare. &n cazuri exceptionare ar putea !i economic sa se scurteze
cuptorul rotativ lung si sa se !ixeze un preincalzitor reducandu#se ast!el combustibilul.
9ecuperarea caldurii din e!luenta gazoasa care este produsa de reactia exoterma din procesul de $idratare
a varului se !oloseste pentru a incalzi apa pentru $idratarea varului.
Pe langa !aptul ca se economiseste energie aceasta ar creste temperatura apei in procesul de reactie .
@nergia electrica poate !i minimizata prin utilizarea unor ec$ipamente e!iciente de energie precum sunt
morile de inalta presiune.
Dnele dintre te$nicile de reducere descrise mai 4os cum sunt de exemplu optimizarea procesului, au de
asemenea un e!ect pozitiv asupra !olosirii energiei.
H &nstalarea a doua sau mai multe tipuri de cuptoare, capabile sa calcineze calcar de di!erite
marimi.
H @xploatarea si directionarea calcarului (calitate, marime) in !unctie de tipurile de cuptoare.
H 9educerea productiei de reziduri (de exemplu pra!ul din gazele evacuate si calcarul !ara
intrebuitare).
H Dtilizarea acestor reziduri.
Etapa &.2 %odificari ale procesului(echipa!entelor
Criteriul de alegere a co!#usti#ilului
/electarea combustibilului poate in!luenta emisiile din cuptor mai ales emisiile de /O2 din cuptoarele
rotative. Producatorii de var tind sa evite arderea rezidurilor ca si combustibil datorita e!ectului ce#l poate
avea asupra produsului. &n unele cazuri in care produsele din var nu au o cerere stricta a puritatii se pot
!olosi combustibili reziduali. 2olosirea tipurilor potrivite de reziduri ca si combustibil poate reduce
cantitatea de resurse naturale insa ar trebui intotdeauna !acut controlul substantelor introduse in cuptorul
de var.
)ehnici pentru controlarea e!isiilor de *Ox
@misiile de AOx depind de calitatea varului produs si de !orma cuptorului. .rzatoarele cu cantitate redusa
de AOx au !ost instalate la cateva cuptoare rotative. Au s#au aplicat alte te$nologii de reducere de AOx.
8rans!erul direct al te$nologiei de ardere a AOx de la cuptoarele de ciment la cele de var nu este simplu.
&n cuptoarele de ciment temperaturile de ardere sunt mai mari si s#au creat sisteme de ardere a AOx pentru
a reduce nivele initiale inalte de AOx termic. &n ma4oritatea cuptoarelor de var nivele de AOx sunt scazute,
iar AOx termic este mai putin
important.
)ehnici pentru controlarea e!isiilor de "O2
@misiile de /O2 mai ales din cuptoarele rotative depind de continutul de sul! din combustibil, de !orma
cuptorului si de continutul de sul! cerut de varul produs. /electarea combustibililor cu un continut scazut
de sul! poate asadar limita emisiile de /O2 la !el ca si productia de var cu un continut mai ridicat de sul! .
@xista te$nici de adaugare a solventilor, dar ele nu se aplica in mod curent.
)ehnici pentru controlarea e!isiilor de praf
Cuptoarele rotative sunt ec$ipate in general cu precipitatori electrostatici datorita temperaturilor gazelor
evacuate relativ mari. /e mai !olosesc si !iltrele sintetice mai ales la cuptoarele cu preincalzire unde
temperaturile de gaze evacuate sunt mai mici.
Cuptoarele axiale sunt ec$ipate de obicei cu !iltre sintetice. Dneori se !olosesc bureti.
9amurile de macinare a varului !olosesc !iltre sintetice pentru a colecta produsul si pentru a puri!ica aerul
de transport.
Controlul emisiilor de pra! se !ace cu a4utorul urmatoarelor ec$ipamente% cicloni, precipitatori
electrostatici,!iltre sintetice,
"alorile limitate ale emisiilor de pra! din ramurile de pra! in D@ variaza intre 2+#2+) mg pra! m
3
, dupa
cum se observa in anexa ..
&.+ $ropuneri de solutii particulare aplica#ile procesului industrial studiat
Cele mai bune te$nici pentru prelucrarea varului include urmatoarele masuri primare generale%
H Dn proces al cuptorului stabil si !in care opereaza la parametrii procesului este
bene!ic pentru toate emisiunile cuptorului cat si pentru utilizarea energiei.
.cesta poate !i obtinut aplicand%
# Optimizarea controlului procesului.
H (inimalizarea consumului de combustibil prin %
# 9ecuperarea caldurii din gazele evacuate.
H (inimalizarea consumului de energie electrica prin
# utilizarea morilor si a altor ec$ipamente bazate pe electricitate cu e!icienta mare
H (inimalizarea consumului de calcar prin%
# /electarea cuptorului pentru a optimiza consumul de calcar exploatat
# @xploatarea speci!ica si consumul bine directionat al calcarului( calitate, marime)
H /electarea atenta si controlul substantelor care intra in cuptor pot reduceevita emisiunile %
# /electarea combustibililor cu continut scazut de sul! ( mai ales la cuptoarele rotative)
nitrogen si clor.
&.& %anage!entul integrat al deseurilor solide
,naliza cauzelor generatoare de deseuri
$raful
Pra!ul apare din particulele divizate !in, din degradarea mecanica si termica a varului si a pietre de var din
cuptor si intr#o acceptiune mai larga din resturile de combustibil.
Aivelele de pra! variaza in !unctie de !orma cuptorului printre altele si se situeaza intre +)) si peste +)))
mgAm
3
ceea ce corespunde la aproximativ 2 > 2) Egtona de var nestins (bazata pe 1))) Am
3
tona de
var).
%etale grele
@xista putine in!ormatii despre emisiile metalelor. Gradul inalt de puritate pentru ma4oritatea calcarului
!olosit in producerea varului dolomitic si calcinat inseamna ca emisiunile de metale sunt scazute.
(asurarile la di!rerite tipuri de cuptoare de var, colectate de @uC. arata nivele ale cantitatilor de cadmiu,
mercur si taliu sub ),0 mgAm
3
.
I!ple!entarea celor !ai feza#ile solutii
Cele mai bune te$nici pentru reducerea emisiilor de pra! sunt combinarea masurilor primare generale
descrise mai sus cu %
H (inimizarea > prevenirea emisiunilor de pra! din sursele evacuate dupa cum au !ost descrise in
sectiunea 0.1.:.3.
H @liminarea e!icienta a materiilor particulare prin aplicarea%
# 2iltre sintetice cu compartimente multiple si cu detectoare pentru dispozitivele stricate.
# Precipitatori electrostatici
# 6ureti
Pentru reducerea emisiilor de metale grele (),0 mgAm
3
) se recomanda utilizarea calcarului cu un grad
inalt de puritate.