CALCULUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE R (mK/W) SI A TRANSMITANEI TERMICE U (W/mK) PENTRU PERETI, STRUCTURI DE ACOPERIRE SI PLANSEE COMPUSE

DIN MAI MULTE STRATURI

(SURSA: ENVIRONMENTAL SYSTEMS, AUTORI: H. G. COWAN SI P. R.

SMITH)

Definiii ale principalelor mrimi

q densitatea fluxului termic ( densitatea fluxului termic unitar / cantitatea de caldur care traverseaz o unitate de suprafa a unui material cu fetele paralele n unitatea de timp) (W/m); conductivitatea termica a materialului ((W/mK); T1 - T2 cderea de temperatur(K); grosimea materialului (m)

Densitatea fluxului termic

Cantitatea de caldur transmis prin conducie printr-o bucat de material omogen, cu doua fee paralele se utilizeaz

(T1 - T2) q=

Daca q este cantitatea de caldura ce traverseaza printr-o unitate de suprafata a unui perete, structura de acoperire sau planseu (W/m), iar temperaturile masurate pe cele doua fete sunt Te si Ti, atunci transmisia termica sau transmitana termic este:

q U= Te - Ti 1
iar rezistenta termica

W/mK

R= U

mK/W

N CAZUL MATERIALELOR COMPUSE SUNT LUATE IN CONSIDERARE: FIECARE STRAT DE MATERIAL DIFERIT SI CELE DOUA FETE FINISATE ALE PERETELUI

N CAZUL UNUI MATERIAL COMPUS DIN TREI STRATURI unde:

e si i sunt coeficienii de convecie pe fetele exterioara si interioara ale peretelui (W/mK); 1, 2, 3 sunt conductivitile termice ale straturilor 1, 2, 3 (W/mK); iar 1, 2, 3 sunt grosimile straturilor ce compun materialul (m);

q = e(Te - T1) 1 (T1 - T2) q= d1 2 (T2 - T3) q= d2

3 (T3 - T4) q= d3 q = i(Ti T4)

Coeficientul de transfer de caldura (e)

e pe fetele materialului depinde de diferenta de temperatura dintre cea a suprafetei si cea a aerului cu care aceasta vine in contact si care la randul ei

depinde de miscarile aerului, de tipul fluxului de aer care poate fi laminar sau
turbulent etc. Pentru acest coeficient exista valori distincte functie de inclinarea suprafetelor, emisivitatea acestora sau viteza vantului

Pentru suprafetele care nu sunt reflectante valoarea lui variaza intre 6 si 9

W/ mK, iar pentru suprafete deasemenea ne-reflectante supuse unui vant cu viteza de 10m/s valoarea lui este de aprox. 50 W/ mK. Oricum in ecuatia prin care vrem

sa aflam valoarea rezistentei termice (1/U) a unui material compus, efectul raportului 1/ fata de raportul insumat / devine insignifiant

Conductivitatea termica ()

Valoarea pentru diferitele materiale de constructie este data in

diferite manuale sau reglementari si este particularizata in

normative specifice tarii

MATERIAL

CONDUCTIVI TATE TERMICA

DENSITATE

W/(mK)

kg/m

CALDURA SPECIFICA PE UNITATE DE MASA

c J/(kgK)

CAPACITATE A CALORICA PE UNITATEA DE VOLUM(INER TIA TERMICA)

DIFUSIVITAT E

a=

c N/mms K

c MJ/mK

c m /s

cupru 386 otel granit calcar beton cara mida 43

8900 7800

390 470 900 860 900 840

3,48 3,67 2,39 1,89 1,89 1,51

110 12 1,17 0,79 0,63 0,52

1340 158

2,80 2650 1,50 2200 1,20 2100 0,80 1800

6,7 2,83
2,86 1,21

nisip gips carto n apa lemn

0,40 1500 0,10 1300

800 840

1,20 1,09

0,33

0,48

0,092 0,109

0,60 100 0,14 650

4180 2300 1500

4,18 1,50 0,57

0,144

2,51

0,093 0,210 0,084 0,027

Herat 0,048 380 eka vata 0,039 80 min.

700

0,14

0,279 0,005

APLICAII

Considerm

e = 20 W/mK i = 8 W/mK

SA SE DETERMINE TRANSMISIA TERMICA SI REZISTENTA TERMICA PENTRU UN :

Perete din beton de 150 mm gros.

1 R = 20 1 U= R +

0,15 + 1,2 =

1 = 0,30mK/W 8 3,3 W/mK

Perete din beton de 200 mm gros

1 R = 20 1 U= R +

0,2 + 1,2 =

1 = 0,34mK/W 8 2,9W/mK

TEMA
RELUAI CALCULELE PRIMELOR 2 EXERCITII PRIN INTRODUCEREA UNUI STRAT DE VATA MINERALA DE 50mm gros. comentati rezultatele

Dar acest calcul nu este relevant fata de natura variabila a fluxului de caldura si fata de problemele cauzate de umiditate. Evitarea condensului si reducerea variabilitatii fluxului de caldura se pot obtine numai prin amplasarea la exterior a izolatiei termice insotita de masuri specifice de protectie a acesteia.

INERTIA TERMICA sau CAPACITATEA CALORICA PE UNITATEA DE VOLUM (MJ/mK)

Fluxul de caldura in conditii de variabilitate este controlat de doua dintre proprietatile materialului de constructie: conductivitatea termica si inertia termica

Raportul dintre ele poarta numele de difusivitate termica (mm/s):

= c Cu cat difusivitatea este mai ampla, cu atat mai rapid se propaga fluxul de caldura prin material.

Datoram cercetatorului A. F. Dufton (cercetator in 1930 la Building Research Station) ecuatia pentru calculul timpului necesar fluxului de caldura sa treaca prin perete, pardoseala sau acoperis

0,8 d
t= p t este timpul necesar fluxului de caldura sa treaca prin perete, pardoseala sau acoperis (s); d reprezinta grosimea elementului de constructie (mm); este difusivitatea termica (mm/s); p este un raport intre incalzirea sau racirea unui element de constructie pentru a crea stabilitate termica (n regim staionar steady - state conditions) se considera constanta 2

EXEMPLE

Determinati timpul necesar pentru a incalzi prin flux de caldura un element de constructie - perete din sau alcatuit din:

Foaie de otel galvanizat de 1mm grosime 0,8 x 1 t= = 0,02s 12 x 2

Scandura de lemn neizolata de 25mm grosime 0,8 x 25

t= = 1344s = 22min. 0,093 x 2

beton de 200mm grosime

0,8 x 200 t= = 12698s = 3h32min. 0,63 x 2

Caramida plina de 250mm grosime

0,8 x 250 t= = 24038s = 6h40min. 0,52 x 2

CONCLUZIE
Inertia termica mare este dezirabila pentru a evita variatiile temperaturii spatiului interior ca raspuns la variatiile temperaturii diurne si nocturne. O conductivitate termica mic este deasemenea de dorit pentru a reduce pierderile de caldura in exces pe timp de iarna si castigul de caldura pe timpul verii. Important: valoarea lui sa fie cat de mica posibil.

CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA (IN REGIM STAIONAR)

Acest calcul poate fi utilizat pentru a avea un ordin de marime privind necesarul de caldura sau pentru a putea compara necesarul maxim de caldura pentru diverse forme ale cladirii

DATE DE CALCUL
te - temperatura exterioara - media pe timp de iarna ti - temperatura de confort in incaperea (incaperile) pe care se face demonstratia/temperatura interioara din spatiile proxime pereti exteriori - dimensiuni si alcatuire pereti interiori - dimensiuni si alcatuire ferestre - dimensiuni si alcatuire usi interioare / usi exterioare - dimensiuni si alcatuire planseu (pardoseala) - caldura pierduta poate fi apreciata luind lungimea laturilor exterioare ( din perimetru in cazul formei in plan regulate, cu din numarul peretilor expusi la exterior) - pentru te -23C pierderea de caldura este estimata la 38W la ml, deci 38W/m x l (insumarea lungimilor laturilor exterioare) planseu (tavan) - alcatuire si suprafata inaltimea incaperii

In calcul mai intra infiltratia de aer rece din exterior. Se considera 1,5 schimburi de aer/ora pentru o incapere cu doi pereti expusi la exterior; aceasta valoare se reduce la 2/3 daca tamplaria este prevazuta cu camere de presiune. Astfel luam in calcul 1 schimb de aer /ora. Se cunoaste valoarea caldurii specifice pe unitate de volum de aer, care este 1,2 kJ/mK (1200J/mK).

La pierderile de caldura se mai adauga cea cauzata de infiltratia de aer, care se calculeaza dupa urmatoarea formula:

V(m) x 1200 (J/mK) x T (K) = ? (W) 3600s

Se stie ca 1K = 1C = 1,8F si 1kWh = 3,6MJ T (K) reprezinta diferenta dintre Te si Ti

Pierderile de caldura (fluxul termic disipat ) se calculeaza pentru fiecare element de constructie si de arhitectura in parte: = A(m) x U(W/mK) x T (K) = ?(W) Se specifica: T (K) va avea valoare pozitiva prin diferenta (insumare aritmetica) dintre valoarea negativa a te si valoarea pozitiva a ti, iar pentru elementele de constructie si de arhitectura din interior (pereti, usi) se ia in considerare T (K) care reprezinta diferenta dintre cele doua valori pozitive ale temperaturilor: ti de confort din incaperea pentru care se face calculul si ti0 din spatiile proxime incaperii (daca ti = 22C si ti0 = 15C atunci T = 7 K).

Analiza si calculele pot suferi modificari functie de:

numarul de ocupanti din incapere presupunand ca fiecare produce ~100W

corpurile de iluminat considerate ca producand fiecare inca

100W

un televizor - ~200W etc.

Pentru a obtine o estimare corecta a necesarului incalzirii incaperii, in limita confortului particularizat, vom scadea din suma totala obtinuta din calculul initial (pierderea de caldura totala) suma aporturilor de caldura din interiorul incaperii.

In acelasi timp, daca incaperea nu a fost incalzita o zi atunci suma totala a pierderilor de caldura nu reprezinta valoarea reala si deoarece nu putem miza pe rezerve stocate in elementele de constructie, care sa ajute incalzirii rapide a incaperii trebuie sa sporim cu 10 ~ 20% valoarea obtinuta (suma totala a pierderilor de

caldura).

EXTERIOR
ELEMENT A (m) U (W/ mK) T(K) PIERDERE A DE CALDURA

PERETI EXT. FERESTRE

USI

PLAFON

INTERIOR
PERETI INT.

USI INT.

INFILTRATIE

m/h

J/mK

CENTURA EXT.

ml

38W/m

TOTAL PIERDERE DE CALDURA (w)

Pentru a aprecia necesarul de caldura in vederea mentinerii in interiorul unei incaperi a unei ti = 22C in timpul iernii, calculati

pierderea totala de caldura (W), utilizand tabelele explicative de

la curs, in urmatoarele conditii date (se da transmisia termica

pentru usurarea calculului):

te (medie iarna) = -10K ti (in spatiile din jurul incaperii date) = 15K INFILTRATIA = va rezulta din calculul:

[V(m) x 1200 J/mK (caldura specifica pe unitatea de volum de aer x t] : 3600s

VALORILE TRANSMISIEI TERMICE W/MK S-AU CALCULAT PENTRU FIECARE ELEMENT DE CONSTRUCTIE IN PARTE SI SUNT URMATOARELE: - pereti exteriori alcatuiti din 300mm caramida, 10mm polistiren asezat la exterior si finisaj interior pe gipscarton de 12mm 0,71 W/mK - centura din b.a. pe peretii ext. 10ml cu o transmisie termica de 38W/ml 380 W - pereti interiori din gipscarton neizolati 1,64 W/mK - planseu din b. a. 0,26 W/mK - ferestre (2 buc. de 2,40 x 2,10 pe peretele Sud si 1,80 x 2,10 pe peretele Est) tamplarie metalica cu o camera de presiune 2,84 W/mK - usa interioara de lemn 0,80 x 2,10 3,12 W/mK

L = 6,00 H = 2,40

l = 4,00